Tema Nr.

1
Finanțele publice
1. Noțiunea de finanțe publice
2. Concepte privind finanțele publice
3. Structura și trăsăturile caracteristice finanțelor publice
4. Funcțiile finanțelor publice
5. Activitatea financiară a statului

1.Noțiunea de finanțe publice

Finanțele publice reprezintă totalitatea relațiilor sociale de natură economică, care apar în procesul
realizării și repartizării în formă bănească a tuturor resurselor necesare statului pentru îndeplinirea sarcinilor
și funcțiilor sale. Expresia de finanțe publice este asociată cu statul, cu unitățile administrativ-teritoriale sau
cu alte subiecte de drept public în legătură cu veniturile lor, împrumuturile, cheltuielile și alte operațiuni
financiare ale acestora.
Diferit de acestea, finanțele private sunt asociate cu unitățile economice – băncile, societăți de asigurare
privată, în legătură cu resursele financiare ale acestora. Avînd în vedere cele expuse, finanțele publice sunt
folosite pentru satisfacerea nevoilor generale ale societății, în timp ce finanțele private sunt folosite pentru
realizarea de profituri sau venituri de către agenții privați.

2.Concepte privind finanțele publice

Specialiștii în domeniu au considerat relevant divizarea conceptelor în 3 categorii, în dependență de evoluția
lor istorică:
a) din sec. XVIII pînă în sec XX, fiind denumită ca finanțele publice clasice
b) început. sec. XX pînă în 1970, fiind denumită perioada finanțelor publice moderne
c) din 1960 pînă în prezent, fiind denumită perioada finanțelor publice post-moderne
Finanțele publice clasice se caracterizează printr-o doctrină liberală a statului , care presupunea
neimplicarea sau implicarea foarte modestă a statului în activitățile economice. Această perioadă era
condusă de următoarele principii:
- Guvernul cel mai bun este acel, ce lucrează cel mai puțin;
- Reducerea la minim a cheltuielilor publice ;
- Veniturile publice se consituie pe baza contribuției generale;
- Impozitele și împrumuturile trebuiau în așa mod asizate, încît să aibă un caracter neutru, astfel să nu
modifice relațiile sociale economice existente;
- Asigurarea și menținerea unui echilibru între veniturile și cheltuielile bugetare.
Finanțele publice moderne au fost caracteristice pentru perioada după primul război mondial și se
caracteriza prin intervenția statului în activitățile economice de pe teritoriul său. Finanțele publice au
evoluat și s-au perfecționat continuu. Astfel, pînă în prezent au rămas constante 2 elemente:
- veniturile publice, care au evoluat diferențiat de la un stat la altul, dar au păstrat constant elementele
impozitelor, taxelor, completate în funcție de necesitate cu alte instrumente publice;
- cheltuielile publice, care se manifestă prin obligațiile de vărsări bănești, care merg pentru întreținerea
statului, întreținerea Forțelor Armate, pentru dezvoltarea instituțiilor publice și serviciilor publice.

1
 3.Structura și caracteristicile finanțelor publice
Sistemul financiar în R.Moldova, la aetapa actuală este format din următoarele elemente:
- sistemul bugetar - care conform art. 3 al Legii cu privire la finanțele publice și responsabilitățile
bugetar-fiscale „este sistemul de bugete, reglementate prin lege, format din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală și bugetele locale;
- buget de stat – totalitate a veniturilor și cheltuielilor, cît și destinația cheltuielilor pentru un an
bugetar.
Trăsăturile caracteristice finanțelor publice. Finanțele publice, ca relații financiare, se caracterizează în
principal, prin următoarele trăsături:
- sunt relații sau raporturi cu caracter economic, întru cît ele apar în procesul formării, repartizării și
utilizării a produsului social.
- sunt niște relații ce îmbracă o formă bănească, întru cît ele apar în procesul de producție, reproducție
și circulație a mărfurilor. De asemenea, apar în procesul de retribuire a forțelor de muncă, apar în
relațiile dintre autoritățile publice, instituțiile publice, agenți economici și populație.
- sunt niște relații fără echivalent, întru cît nu presupun în mod necesar o contraprestație directă din
partea subiectului, beneficiar de mijloace bănești.
- mijloacele bănești, sub care se prezintă relațiile financiare nu se rambursează sau transferurile către
populație sub formă de salarii, pensii, burse, alocații ș.a.

4.Funcțiile finanțelor publice

În literatura de specialitate sunt expuse 2 opinii: că finanțele publice îndeplinesc 2 funcții, și anume funcția
de distribuire și de stabilizare, iar altă opinie este că finanțele publice îndeplinesc funcțiile de control și de
repartiție.
Funcția de repartiție presupune 2 faze distincte, și anume:
- constituirea fondurilor bănești
- distribuirea acestora
La constituirea fondurilor bănești participă următoarele subiecte: societățile comerciale, instituțiile publice și
populația. Aceste subiecte contribuie la formarea fondurilor bănești privind impozite, taxe, contribuțiile de
asigurări sociale, medicale, amenzi, penalități, majorări de întîrziere, ș.a.
Funcția de distribuire se face prin prisma resurselor financiare existente și presupunerepartiția produsului
național brut în interesele statului.
Funcția de dirijare este funcția care presupune îndreptarea resurselor bănești spre domeniile strategice
importante ale statului, ca de exemplu sfera social-culturală, ordinea publică, apărarea națională, precum și
către grupurile de populație care nu au primit bani sau au primit insuficienți bani pentru a-și asigura traiul.
Funcția de control – necesitatea acestei funcții decurge din faptul că fondurile de resurse financiare,
constituite la dispoziția statului, aparțin întregii societăți. Funcția de control urmărește metoda de
constituire a fondurilor în economie, repartizarea și destinația acestora, cît și modul lor de gestionare.
Totodată controlul exercitat de finanțele publice contribuie la realizarea echilibrului valutar-financiar în
economie. Funcția de control este exercitată prin intermediul unor organe ale statului, cum ar fi: Ministerul
Finanțelor, Banca Națională, Curtea de Conturi, Serviciul Vamal, CNA, Inspectoratul Fiscal Principal de
Stat.

2
 5.Activitatea financiară a statului
Înțelegem drept activitate financiară a statului formele pe care statul le ia pentru repartizarea, utilizarea și
formarea mijloacelor financiare, atît centrale, cît și locale, care asigură dezvoltarea și îndeplinirea funcțiilor
sale.
Ca acțiuni pe care le ia statul pe parcursul activității sale financiare, pot fi numite următoarele: formarea și
adoptarea bugetului de stat, repartizarea mijloacelor financiare între autoritățile publice locale și cele
centrale, colaborarea cu instituții de finanțare.
Statul își realizează activitatea prin intermediul organelor sale: organele de competență generală (Guvernul,
Parlamentul, Organele Administrației Publice Locale, organele statale care îndeplinesc o activitate
financiară pe lîngă activitatea lor de bază și organele statale a căror activitate de bază este activitatea
financiară.