Tema Nr.

3
Circulația monetară
1. Moneda și funcțiile ei
2. Suma de bani necesară circulației monetare, viteza de circulație a banilor
3. Reglementarea emisiunilor monetare
4. Reglementarea plăților cu numerar
5. Reglementarea juridică a plăților fără numerar

1.Moneda și funcțiile ei
Moneda a contribuit substanțial la patrimoniul de valori al omenirii, ea fiind o instituție economică, ce este
în pas cu evoluția societății umane. Unele definitii exprima particularitati ale monedei. Prin moneda, este
desemnat orice bun, acceptat ca instrument liberator de creditori sau vanzatori, un bon pentru cumpararea
marfurilor, intr-o alte definitie se considera, ca atunci cand o marfa serveste continuu, ca intermediar pentru
schimburi indirecte, ea devine moneda. Nominalistii considera moneda, drept un document de stat detasat de
fluctuatiile vietii sociale-economice, care emana de la autoritatile publice, moneda in forma ei clasica de
disc metalic si cu o greutate determinata, se utilizeaza ca mijloc de circulatii, de plata si tezaurizare.

Funcțiile monedei sunt:

 Funcția de evaluare a valorilor economice – cu moneda se măsoară valorile materiale, se exprimă
prețurile, puterea de cumpărare, creditul.
 Funcția de mijlocire a schimbului de mărfuri – se face prin intermediul operațiunilor de vînzare-
cumpărare, moneda a evoluat neîntrerupt cu producția și schimbul de mărfuri, prin schimb produsele
devin mărfuri a căror circulație este înlesnită de monedă.
 Funcția de mijlocire a creditului – reprezintă transmiterea temporară a unei puteri de cumpărare,
acesta fiind un împrumut de monedă, creditul în monedă fiind unul din cele mai generalizate și
funcționale împrumuturi bănești, moneda fiind un document de credit pentru cel ce o primește, cît și
pentru cel ce o livrează.
 Funcția de mijlocire a economiilor – disponibilitățile temporare ale populației se pot valorifica cu
ajutorul monedei.
 Funcția de mijlocire a plăților – ea dobîndește calitatea de monedă legală în momentul ce creditorul
este obligat să primească moneda aflată în circulație, la data lichidării unei datorii.
 Funcția de tezaurizare – cu ajutorul monedei se pot păstra și transfera valorile care se cer menținute
în timp pentru o perioadă îndelungată.
 Funcția socială de distribuire și redistribuire a bunurilor și serviciilor – produsul social se
distribuie cu ajutorul monedei celor ce au contribuit direct sau indirect la formarea lui.
 Funcția de bani mondiali a două sau mai multe state (Euro).

2.Suma de bani necesară circulației monetare, viteza de circulație a banilor

Suma de bani necesară circulației monetare este formată din totalul valorilor semnelor bănești, care se mai
numește și masă monetară, care dă posibilitatea efectuărilor normale a schimburilor de mărfuri, prestări de
servicii între părți. Această sumă de bani este determinată de acțiunea legii obiective a circulației banilor și
de legea vitezei de circulație a mijloacelor de plată. Potrivit acestei legi, pentru o anumită perioadă, suma de
bani necesară circulației rezultă din totalitatea sumelor prețurilor mărfurilor și serviciilor ce urmează a fi
vîndute și încasate, și a sumei plății scadente din care se scade suma prețurilor mărfurilor vîndute în credit
și plățile pentru circulația mărfurilor care se compensează.

S.B. = ( S.P.M.S. + S.P.S.) – ( S.P.M.C. + P.C.) / V.C.B. – formula definiției de mai sus

1
Suma de bani este influențată direct de următorii factori:

a) Factorii de influență directă - schimbarea volumului de mărfuri și servicii și nivelul prețurilor a

mărfurilor și a serviciilor;
b) Factorii de influență indirectă – majorarea numărului de vînzări în credit (cu cît mai multă marfă se
vinde marfă în credit, cu atît mai puțini bani sunt necesari pentru circulația monetară);
c) Dezvoltarea plăților fără numerar;
d) Viteza de circulație a banilor – exprimă numărul de tranzacții la care servește o unitate monetară
într-o perioadă de timp în procesul circulației mărfurilor, a prestărilor de servicii, achitării debitului
și alte operațiuni economice de tipul dat, accelerarea vitezei de circulație a banilor duce la micșorarea
masei de bani necesare circulației.
Viteza de circulație a banilor depinde de:

 masa banilor aflați în circulație

 depinde de proporția unităților monetare ținute în rezervă sau tezaurizarea
 depinde de stabilitatea social-politică și conjunctura economică
 depinde de volumul veniturilor bănești ale populației, fecvența și ritmicitatea încasării de către
populație a veniturilor sale bănești
 depinde de corelația dintre fondul de cumpărare și fondul de mărfuri
 factorul social-psihologic, care se manifestă prin încrederea populației în puterea de cumpărare a
monedei naționale

3.Reglementarea emisiunii monetare

Prin emisiune monetară se înțelege un ansamblu de acte și operațiuni realizate de către banca centrală a
statului (BNM) concretizate în:

 baterea semnelor monetare

 stocarea
 emiterea
 punerea și scoaterea din circulație a bancnotelor și monedelor metalice, precum și formarea de bani
scriptuali în conturi curente ale persoanelor fizice și juridice
 bani scriptuali – bani care nu există
 dreptul exclusiv de a emite în circulație bancnote și monede metalice, ca mijloc de plată pe teritoriul
R.Moldova
 leul moldovenesc – este unicul mijloc legal de plată pe teritoriul R.Moldova
BNM stabilește prin regulamentele sale valoarea nominală, dimensiunile, greutatea, design-ul și alte
caracteristici ale bancnotelor și monedelor metalice.

Plătibile sunt bancnotele și monedele metalice, avînd putere legală de plată pe teritoriul R.Moldova, fără
semne de falsificare sau contrafacere, incluzînd următoarele deteriorări:

a) bancnote – murdare, învechite, îmbibate cu materii grase, cu ștersături, inscripții străine, rupte, arse,
cu lipsă de margini, fir de siguranță, lipite din mai multe fragmente dacă aparțin aceleași monede, cu
modificarea culorii.
b) monede – îndoite, învechite ce și-au păstrat imaginea pe avers și revers.
Băncile sunt obligate, pentru clienții săi, să primească către schimb fără a percepe comision:

a) bancnote și monede autentice

b) bancnote autentice cu inscripția „MITĂ”, vizibilă în raze ultraviolete, prezentate de organele fiscale,
MAI, Centrul de Combatere a Crimelor Economice și Corupție.

2
Emisiunea monedei scriptuale se realizează în următoarele direcții:

 cumpărarea sau vînzarea valorilor mobiliare de stat

 în legătură cu acordarea de credite băncilor

4.Reglementarea juridică a plăților cu numerar

Din analiza legislației mai multor țări, pentru stingerea obligațiilor și natura documentelor, care se folosesc
în acest scop, se disting următoarele forme:

 plățile cu numerar – în care se întrebuințează semnul monetar metalic sau de hîrtie

 plățile prin compensații sau „clearing” – care constau în compensarea de drepturi și obligații de plată
reciprocă
 plăți fără numerar – se realizează prin faptul că moneda ce ar trebui să facă obiectul plății, în loc să
fie înminată beneficiarului sub formă de monedă manuală, este substituită cu o dispoziție prin care
disponibilul existent în contul debitorului se trece în contul beneficiarului suma convenită ca plată

Dreptul de a alege forma de plată aparține:

 întreprinderilor
 instituțiilor
 cetățenilor

Sunt cazuri cînd legislația concret prevede această formă.

5.Reglementarea juridică a plăților fără numerar

Pentru realizarea unui sistem de plăți fără numerar, sunt necesare o serie de instituții specializate, legate între
ele prin mijloace tehnice și juridice „banca centrală a statului”, „băncile comerciale”, „bănci corespondent”.

Existența și perfecționarea acestor instituții se datorează în îndeplinire a două condiții:

 încrederea populației și a agenților economici în bănci și bancheri

 încrederea reciprocă între bănci pe de o parte și bancheri pe de altă parte
BNM supraveghează sistemele de plăți și decontări, funcționarea stabilă și eficientă a cărora este esențială
pentru stabilitatea sectorului financiar, precum și sistemele care sunt utilizate preponderent de către
persoanele fizice și juridice pentru efectuarea plăților.

Astfel, supravegherii sînt supuse:

    1) sistemul automatizat de plăţi interbancare;
    2) sistemul de decontări ale valorilor mobiliare;
    3) mecanismele de gestionare a riscurilor financiare aferente decontărilor în lei moldoveneşti stabilite în
cadrul sistemelor de plăţi cu carduri bancare;
    4) mecanismele de gestionare a riscurilor financiare şi operaţionale stabilite în cadrul sistemelor de
transferuri internaţionale de mijloace băneşti.
Sistemul automatizat de plăţi interbancare constă din sistemul de decontare pe bază brută în timp real
(SDBTR) şi sistemul de compensare cu decontare pe bază netă (SCDN) şi este administrat de Banca
Naţională a Moldovei.

Sistemul de decontări ale valorilor mobiliare include decontările aferente tranzacţiilor cu valori mobiliare
de stat şi valori mobiliare corporative. Supravegherea sistemului în cauză este efectuată de Banca Naţională

3
a Moldovei şi de alte autorităţi competente, atribuţiile fiind delimitate prin prisma prevederilor legislaţiei în
vigoare şi a acordurilor de colaborare încheiate între părţi.

Sistemele de plăţi cu carduri sînt sistemele prin intermediul cărora se efectuează operaţiuni de plată fără
numerar sau retrageri de numerar cu utilizarea cardurilor bancare. Băncile din Republica Moldova participă
în două sisteme internaţionale de plăţi cu carduri. Cardurile emise sub egida sistemelor internaţionale de
plăţi cu carduri au circulaţie locală şi internaţională. Banca Naţională supraveghează mecanismele de
gestionare ale riscurilor financiare aferente decontărilor în lei moldoveneşti stabilite în cadrul sistemelor de
plăţi cu carduri bancare care se referă inclusiv la activitatea băncii ce asigură finalitatea decontărilor.

Sistemele de transferuri internaţionale de mijloace băneşti reprezintă sistemele de plăţi prin intermediul
cărora sînt transferate mijloacele băneşti în/din străinătate. În scopul realizării unei supravegheri ample,
Banca Naţională supraveghează modul în care riscurile financiare şi operaţionale sînt gestionate de către
băncile participante la sistemele de transfer internaţional de mijloace băneşti indiferent de modul de
constituire ale acestora (prin aranjamente bilaterale sau multilaterale).

Avantajele plăților fără numerar sunt:

 numerarul disponibil al persoanelor fizice și juridice ar reprezenta un capital în stare latent - ținut în
case de bani, safeuri, scos din circuitul productiv
 același capital depus la o bancă, poate fi investit în acțiuni economice, iar depunătorului îi revine un
profit sub formă de dobîndă
 riscurile legate de păstrarea și manipularea numerarului, pierderi, furt, deteriorări
Plățile cu numerar presupun o deplasare a părților contractante, această situație incomodă și riscantă se poate
realiza prin plățile în numerar, care se execută rapid și la distanțe foarte mari.

Plățile fără numerar pot fi revăzute, verificate, probate, controlate, după documentele de evidență bancară,
chiar și după trecerea unui număr de ani de la efectuarea lor (5 ani regula generală).

Depunătorul are posibilitatea să se elibereze de preocupările pentru unele plăți periodice, printr-un ordin dat
instituțiilor bancare unde își are deschis contul. Economisirea unor sume importante de bani, necesare
acoperirii cheltuielilor legate de mînuirea numerarului.

Documentele de plată sunt:

 ordin de plată
 cerere de plată
 ordin de plată „incaso”
 cecuri