Solidaritatea,

o nouă sursă de putere economică

Bune practici din economia socială

www.economiesociala.info
Fotografii coperţi: Federaţia Caritas a Diecezei Timişoara
2
Solidaritatea, o nouă sursă de putere economică

Bune practici din economia socială

Bucureşti, 2011
Manualul de bune practici din economia socială din România şi din alte state europene „Solidaritatea, o nouă sursă de putere economică” a fost
realizat în cadrul proiectului strategic „Economia socială – model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate”, imple-
mentat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) – Compartimentul de incluziune socială, în parteneriat cu ENSIE - Reţeaua
europeană de întreprinderi sociale de inserţie (Belgia), Bernard Brunhes International (Franţa), Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă, Asociaţia Integra România, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului – sector 1 Bucureşti, Direcţia de Asistenţă Socială
Comunitară Timişoara şi Primăria Piatra Neamţ, în perioada noiembrie 2008 – octombrie 2011.

Autori:
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
Adina DRAGOTOIU (manager de proiect - coordonator)
Alina Ioana MARINOIU (consilier superior - coordonator)

Bernard Brunhes International

Simona Maria STĂNESCU (consultant - coordonator)
Valentina VASILE (consultant)
Mihaela VEŢAN (consultant)
Andreea GATMAN (consultant)

ENSIE
Patrizia BUSSI (consultant)
Aurelie DUPRES (consultant)

© Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, 2011

4
Cuprins
Listă abrevieri 6
Cuvânt introductiv 7
Metodologie 8

ROMÂNIA
Serele oraşului 11
Sunt independent 14
Valorificarea produselor din gospodăriile ecologice certificate 16
Când poţi să spui „acasă” 18
Parfumul meseriilor uitate 21
Zâmbetul vârstei a treia 24
Microfermă pentru tineri seropozitivi 26
Bijuterii cu poveste 28
Biblioteca este şi pentru nevăzători 31
Sala de evenimente socio-culturale 34
Util Deco 36
Teatrul de păpuşi la tine acasă: ia o jucărie, descoperă o poveste 39
„Satul” copiilor 41
Întrajutorare financiară bazată pe servicii TIC 43
Întrajutorare financiară în localităţile mici, inclusiv mediul rural 45
Atelier de inserţie socio-profesională prin economia socială şi solidară 47
Sacoşa de pânză 50
Promovarea on-line a cooperaţiei meşteşugăreşti 52
Comerţul solidar în sprijinul agriculturii locale 54

EUROPA
Austria: Volkshilfe Beschäftigung 57
Belgia: Terre 58
Franţa: Le Relais Nord Pas de Calais 60
Irlanda: Clare Accessible Transport 61
Italia: Arcobaleno 63
Polonia: reţeaua de întreprinderi sociale Cogito 65
Spania: reţeaua andaluziană pentru dezvoltarea economiei sociale 67
Ungaria: Hotel Panda 68

5
Listă abrevieri
ANPH Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap
CARP Casă de Ajutor Reciproc pentru Pensionari
CM Centru Maternal
CNFPA Consiliul Naţional de Formare Profesională pentru Adulţi
DGASPC Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
DEEE Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
ES Economie socială
FSE Fondul Social European
IFN Instituţie Financiară Nebancară
ONG Organizaţie Neguvernamentală
UPA Unitate protejată autorizată
SRL Societate cu Răspundere Limitată
UE Uniunea Europeană

6
Cuvânt introductiv
Economia socială, bune practici în
Europa şi în România
Economia socială are deja o lungă
istorie internaţională, însoţind de-a lungul
timpului toate schimbările sociale majore:
de la întrajutorarea reciprocă la societăţile
cooperative şi la corporaţii.
Economia socială a fost şi rămâne o sursă de
inovaţie prin capacitatea sa de a se adapta
tuturor schimbărilor economice şi sociale.
Economia socială a lansat marile mişcări de
astăzi înscrise în istorie şi în viaţa cotidiană:
mişcarea societăţilor cooperative, băncile
cooperatiste, casele de asigurări şi casele de
ajutor reciproc.
Graţie principiilor suple de funcţionare
şi capacităţii de a coagula iniţiativele
antreprenoriale şi de a mobiliza
societatea civilă (cel mai adesea cu sprijinul
sectorului public, dar şi al celui privat),
economia socială s-a dezvoltat continuu prin
experimentarea unor forme inovatoare în
plan social de promovare a incluziunii soci-
ale prin dezvoltarea cooperativelor sociale, a
întreprinderilor sociale de inserţie, a econo-
miei solidare şi a serviciilor de proximitate.
Cu sprijinul Ministerului Muncii, Familiei
şi Protecţiei Sociale, prin departamentul
responsabil pentru problematica incluzi-
unii sociale, România a ales să sprijine
această mişcare internaţională prin pune-
rea în practică a numeroase proiecte de
promovare a economiei sociale,
proiecte susţinute financiar prin Fondul Social
European şi implementate cu sprijinul
societăţii civile şi al administraţiei publice
locale.
Printre activităţile de susţinere a economiei
sociale, menţionăm promovarea exemplelor
de bună practică privind economia socială
atât din România, cât şi alte state ale Uniunii
Europene.
Prezentul manual de bune practici sprijină
această iniţiativă. Manualul prezintă realităţi
selecţionate dintre numeroase experienţe
şi activităţi variate din economia socială,
astfel încât ansamblul constituie un răspuns
adaptat dificultăţilor de natură economică,
socială şi de mediu cu care se confruntă
astăzi societatea.
Ţinând cont de numărul limitat de pagini al
acestui ghid, selecţia celor mai bune practici
a fost dificilă, dar aceasta nu înseamnă că
exemplele care nu se regăsesc aici nu merită
toată atenţia noastră. În final, aş dori să
adresez un cald salut activităţii organizaţiilor
selecţionate, precum şi tuturor întreprinde-
rilor de economie socială din România.
Adina DRAGOTOIU
Director
Ministerul Muncii, Familiei
şi Protecţiei Sociale
7
Metodologie
Principalul obiectiv al manualului este iden-
tificarea exemplelor inovatoare de bună
practică în domeniul economiei sociale în
România, în acord cu principiile recunoscute
în domeniu. Conform concluziilor raportului
de cercetare realizat în cadrul proiectului1,
economia socială este un concept complex,
care beneficiază de definiţii şi interpretări
diferite, în funcţie de contextele socio-politice
în care s-a dezvoltat.
Iniţiativele naţionale şi internaţionale din
manual se înscriu în direcţia promovării
schimbului de bune practici în economia
socială, promovării antreprenoriatului şi
oferă detalii practice necesare încheierii unor
parteneriate de colaborare.
Publicaţia se adresează antreprenorilor soci-
ali, angajaţilor formelor de ES, reprezentanţilor
instituţiilor publice, profesioniştilor şi, nu în
ultimul rând, cetăţenilor.
Formele specifice de organizare a ES în
România sunt: organizaţiile nonprofit care
desfăşoară activităţi economice, indiferent
de domeniul de activitate (în interiorul lor
sau prin societăţi comerciale); organizaţiile
nonprofit organizate sub forma caselor de
ajutor reciproc (CAR) ale pensionarilor şi
1
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale „Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată”, 2010
www.mmuncii.ro p. 20
2
Idem p. 45
8
ale salariaţilor; cooperativele de credit;
societăţile cooperative de gradul 1 reglemen-
tate prin Legea 1/2005 privind funcţionarea
cooperaţiei şi societăţi cooperative de gradul
22. Selecţia exemplelor de bună practică a
luat în considerare varietatea formelor de or-
ganizare specifice ES în România, acoperi-
rea geografică a ţării şi inserţia profesională
a grupurilor defavorizate, cu precizarea că
ES nu se referă exclusiv la acest aspect.
Principala provocare în includerea exemplelor
europene a fost impactul adaptării experienţei
acestora la constrângerile şi oportunităţile
specifice contextului românesc.
La evaluarea iniţiativelor de ES au fost avute
în vedere următoarele criterii de selecţie:
• incluziunea socială:
»» dacă iniţiativa propusă vizează
soluţionarea unei probleme sociale
relevante la nivel comunitar;
»» dacă iniţiativa propusă promovează
inserţia profesională a persoanelor
defavorizate;
»» dacă iniţiativa propusă contribuie
la creşterea autonomiei grupului ţintă
(încredere, stimă de sine, dezvoltarea
relaţiilor sociale, dezvoltarea capacităţii
de soluţionare a problemelor, promovarea
unui comportament activ etc.).
• caracterul inovator:
»» dacă iniţiativa propusă este inovatoare
(este necesar ca acţiunea să răspundă
într-o manieră inovatoare la problemele
actuale ale societăţii, propunând răspunsuri
alternative faţă de cele tradiţionale);
»» dacă iniţiativa propusă prezintă
elemente cu potenţial de multiplicare
(acţiunea nu necesită condiţii extraordi-
nare sau măsuri disproporţionate pentru a
putea fi pusă în practică. Acţiunea prezintă
totodată potenţialul necesar de a fi extinsă
unui sector mai larg de activitate sau în alte
locaţii, chiar dacă are un caracter local).
• dezvoltarea locală sustenabilă:
»» dacă iniţiativa propusă promovează
economia de proximitate, prin utiliza-
rea eficientă a resurselor şi susţinerea şi
dezvoltarea de produse şi servicii locale;
»» dacă iniţiativa propusă promovează
tradiţiile locale (acţiunea se realizează
prin luarea în considerare a specificului lo-
cal, exprimat prin caracteristicile istorice,
demografice, geografice, economice,
sociale şi culturale);
»» dacă iniţiativa propusă asigură atragerea
de noi iniţiative la nivel local.
• dimensiunea economică:
 »» dacă iniţiativa propusă promovează
dezvoltarea economică prin menţinerea şi
crearea de locuri de muncă;
»» dacă iniţiativa propusă rezistă presiunii
concurenţiale pe piaţa muncii;
»» dacă iniţiativa propusă urmăreşte
reinvestirea profitului.
• dezvoltarea de parteneriate:
»» capacitatea de atragere a partenerilor în
vederea soluţionării problematicii vizate;
»» capacitatea de a atrage atenţia
asupra problematicii vizate (campanie de
conştientizare).
Experienţele de ES prezentate se află în
diferite etape de implementare. Pe de o
parte, sunt descrise activităţi funcţionale,
cu rezultate în promovarea de activităţi
specifice de ES bazate pe asigurarea
pre-inserţiei şi inserţiei profesionale a
persoanelor vulnerabile şi investirea sur-
plusului din veniturile obţinute prin comercia-
lizarea produselor realizate pentru activităţi de
incluziune socială a persoanelor vulnerabile.
Pe de altă parte, sunt prezentate şi iniţiative
de ES aflate la început de implementare,
însă cu potenţial sustenabil de dezvoltare.
Iniţiativele de ES incluse în manual asigură
sprijinul necesar pentru facilitarea ocupării
în muncă a persoanelor vulnerabile, inclusiv
prin etape tranzitorii de angajare temporară
sau parţială în întreprinderi de ES. Totodată,
se promovează servicii suport pentru
integrarea socială: veniturile obţinute sunt
reinvestite în beneficiul persoanelor vulnera-
bile. Manualul se constituie într-un argument
practic şi real de susţinere a dezvoltării şi
legiferării economiei sociale în România ca
segment al complexului economic naţional
menit să asigure ocuparea persoanelor vul-
nerabile în scheme specifice, adaptate, flexi-
bile, în funcţie de natura vulnerabilităţii sau a
dizabilităţi şi acordarea de servicii specifice
acestora.
Integrarea grupurilor vulnerabile pe piaţa
muncii şi asigurarea serviciilor suport de inte-
grare socială în sistem de parteneriat asigură
degrevarea sistemului public de asistenţă
socială. Iniţiativele prezentate sunt consi-
derate sustenabile pe termen mediu şi lung
sub aspectul tipurilor de activităţi promovate
(necesare şi/ sau oportune pentru mediul
social din România), dar şi din perspectivă
financiară, dovedind atât potenţialul de
atragere de resurse băneşti private, cât şi
de accesare şi utilizare eficientă a fonduri-
lor structurale sau a altor surse de finanţare
europene şi nu numai.
Iniţiativele prezentate au impact economic şi
social direct şi sunt inovatoare din mai multe
perspective: pe de o parte, prin activităţile
propuse, capacitatea de adaptare la nevoile
locale, posibilitatea de utilizare a servici-
ilor TIC; pe de altă parte, prin promovarea
sistemului reţelelor sociale şi al parteneri-
atelor (public - privat şi privat - privat) în
sfera activităţilor specifice ES şi a integrării
produselor realizate în activităţile iniţiate
pe piaţa bunurilor şi serviciilor naţionale,
în condiţii competitive sub aspect calita-
tiv şi funcţional. Scopul final al prezentării
acestor exemple este de a disemina
experienţele practice considerate de autori
ca viabile pentru România şi de a ne inspira
din experienţa europeană pentru implemen-
tare de activităţi similare la nivel local.
Autorii consideră ca prezentarea
acestor iniţiative de ES va contribui la
reconsiderarea potenţialului local în
susţinerea unor activităţi de
inserţie profesională şi socială;
valorificarea potenţialului de muncă al
persoanelor cu vulnerabilităţi temporare
sau permanente, în funcţie de cunoştinţele,
competenţele şi capacitatea individuală;
şi la flexibilizarea formelor de ocupare şi
incluziunea profesională a persoanelor cu
dizabilităţi.
Sperăm că acest demers va sprijini
sensibilizarea populaţiei şi deschiderea spre
acceptare şi incluziune socială a grupurilor
vulnerabile, educaţia pentru promovarea
egalităţii de oportunităţi la locul de muncă
şi în viaţă, în comunitate. Experienţele
propuse în manual vor contribui la pro-
movarea cetăţeniei active prin sprijinirea
voluntariatului şi a spiritului antreprenorial;
formarea unei culturi a incluziunii active, cu
sprijinul actorilor locali în contextul promovării
parteneriatului public – privat.
9
ROMÂNIA
Serele oraşului
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Fundaţia Caritabilă „Orizonturi”
Forma juridică de organizare: organizaţie
neguvernamentală
Adresă: strada Ion Hălăuceanu numărul
1, Câmpulung Moldovenesc, judeţul
Suceava
Tel.: 0230 314 431, fax: 0230 314 431
www.orizonturi.org
Persoană de contact: Gabriel Grosu
ongorizonturi@yahoo.com
avvagabi@yahoo.com
În calitate de stat membru al UE, Româ-
nia şi-a asumat responsabilitatea
pentru îmbunătăţirea situaţiei persoanelor
cu afecţiuni psihice şi promovarea incluzi-
unii lor sociale, fapt certificat prin elaborarea
strategiilor naţionale3. Conform evaluărilor4,
implementarea strategiilor se realizează cu
dificultate, asistenţa persoanelor cu dizabilităţi
fiind tributară modelului instituţionalist
biomedical, în detrimentul serviciilor comu-
nitare de reabilitare şi incluziune socială.
Totodată, domeniul psihiatriei în Româ-
nia este în plin proces de reformă, urmând
dezvoltarea serviciilor de reabilitare, reinte-
grare şi incluziune socială5 a celor cu tulburări
psihice.
Reabilitarea socială include un demers indi-
vidualizat de implicare şi responsabilizare a
persoanei în mediul său social, astfel încât
să-şi recâştige drepturile şi capacităţile
prin: posibilitatea participării la producerea
de bunuri, recompensa fiind obţinerea unui
statut de producător de valori sociale sau Fundaţia are în administrare „serele oraşului
economice; posibilitatea de a avea o locuinţă pentru dezvoltarea activităţilor de
proprie, mai mult sau mai puţin protejată în legumicultură, floricultură şi întreţinerea
funcţie de nevoi, dar care să se constituie spaţiilor verzi ale oraşului prin integrarea
într-un spaţiu de viaţă privat; posibilitatea socio-profesională a persoanelor cu tulburări
de a avea acces la reţeaua de suport social psihice compensate medical”. Activităţile se
(Saraceno, 1995). desfăşoară cu pacienţii compensaţi medical
ai spitalului de psihiatrie din localitate, dar şi
Iniţiativa de ES a Fundaţiei Caritabile Ori- cu voluntari din comunitate.
zonturi se bazează pe parteneriatul pu-
blic - privat. Conform hotărârii din februarie Scopul proiectului este promovarea inclu-
2009 a Consiliului local al oraşului Câmpu- ziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi
lung Moldovenesc, fundaţia a primit drept psihice prin facilitarea inserţiei profesionale.
de folosire gratuită a unei suprafeţe de 8532 Locurile de muncă protejate acoperă
m2 de teren pe o perioadă de cinci ani. domeniile: reabilitarea şi modernizarea

3
„Plan de acţiune pentru implementarea reformei în sănătate mintală”; „Strategia în domeniul sănătăţii mintale a Ministerului sănătăţii din România”; „Memo-
randumul comun privind incluziunea socială”; „Strategia naţională pentru dezvoltarea de servicii sociale”; „Strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi
incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi 2006-2013”
4
„Strategiile de dezvoltare regională” şi „Programul operaţional sectorial dezvoltarea resurselor umane”
5
Termenul de „incluziune” poate fi definit drept un sistem eficient de îmbunătăţire a drepturilor de acces la viaţa economică şi socială, la noi oportunităţi, la
redobândirea statutului şi reducerea impactului creat de o dizabilitate.

11

serelor oraşului, ferme ecologice pentru
cultivarea legumelor bio şi crearea de staţii
de reciclare şi implicarea în activităţi cu rol
de protejare a mediului înconjurător (co-
lectarea de deşeuri, staţii tocare deşeuri
lemnoase).Pentru a preveni instituţionalizarea
Pentru piaţa locală au fost oferite servicii
noi:
• activităţi de grădinărit (cultivare legume
şi flori în sere), ca formă de suport pen-
tru pregătirea inserţiei profesionale a per-
soanelor cu dizabilităţi psihice compen-
sate medical prin promovarea agriculturii
ecologice;
• amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi
ale oraşului aflate în responsabilitatea
comunităţii locale, folosind producţia de
flori din sere;
• pregătirea prin training la locul de
muncă pentru creşterea şi întreţinerea de
flori ornamentale şi producţia intensivă de
12
legume ecologice;
• prestare servicii către comunitate -
toaletare spaţii verzi, găzduirea pe
perioada de iarnă a florilor ornamentale
de la instituţii şi persoane fizice;
• comercializare flori pentru agenţi eco-
nomici şi persoane fizice şi legume pentru
aprovizionarea cantinei spitalului de psi-
hiatrie şi pentru piaţa locală, în funcţie de
volumul producţiei obţinute;
• amenajarea şi întreţinerea unui „hotel de
flori şi plante decorative” pentru perioada
de iarnă - pentru florile din gospodării şi
ale instituţiilor locale; veniturile obţinute
sunt destinate dezvoltării serelor, iar
surplusul subvenţionării cheltuielilor cu
contribuţiile sociale.
beneficiarilor datorată recăderilor, se
doreşte construirea pe viitor a unor locuinţe
protejate, dar şi a unor spaţii de petrecere a
timpului liber pentru beneficiarii serviciilor din
domeniul sănătăţii mintale.
În 2010 a fost reabilitat primul tronson de
seră şi s-au demarat lucrările specifice
de grădinărit. O cantitate mică de legume
produse a completat necesarul de alimente
pentru cantina spitalului de psihiatrie din
localitate (unde au fost internaţi pentru trata-
ment, până la compensare, lucrătorii din
sere). Clădirile de pe terenul dat în folosinţă
au fost curăţate, renovate şi reamenajate în
scopul desfăşurării activităţilor de tâmplărie,
confecţionare şi reparat lădiţe pentru flori şi
legume, stative, scăriţe şi alt mic mobilier
pentru sere.
În primul an au fost create locuri de muncă pe
perioadă nedeterminată pentru persoane cu
dizabilităţi mintale. Au fost reabilitate şi alte
tronsoane de sere. Momentan se cultivă flori
pentru înfrumuseţarea oraşului şi legume. În
viitor se pot cultiva legume (cartofi, varză),
pomi fructiferi, plante medicinale.
Activităţile s-au realizat cu implicarea per-
soanelor cu tulburări psihice şi a altor per-
soane interesate din comunitate (voluntari,
aparţinători). Pe baza parteneriatului cu
spitalul de psihiatrie, activitatea la sere a
devenit o practică de terapie ocupaţională,
cu implicarea voluntară a celor cu tulburări
psihice pe perioada internării în spital.
Până în prezent au fost angajate două
persoane cu tulburări psihice. După reabili-
tarea integrală a serelor se pot asigura până
la zece locuri de muncă pentru salariaţii
temporari şi zece pentru voluntari. Se va
urmări angajarea şomerilor şi a absolvenţilor
cu pregătire în domeniul horticulturii şi
legumiculturii pentru coordonarea activităţii a
două – trei persoane: legumicultor, floricultor,
tâmplar.
Profitul obţinut din realizarea activităţilor
este reinvestit pentru finanţarea activităţilor
curente, crearea de noi locuri de muncă şi
dezvoltarea întreprinderii sociale (staţie de
reciclare, de tocare deşeuri lemnoase).
Beneficiile iniţiativei de ES asupra
comunităţii sunt: valorificarea unui bun
public lăsat neutilizat (serele oraşului),
crearea locurilor de muncă, reducerea
ratei şomajului, promovarea societăţii
incluzive, dezvoltarea unei reţele comuni-
tare care va aborda problematica incluziunii
sociale a cetăţenilor. Resursele pentru comu-
nitate au crescut: au fost atrase fonduri de la
investitorii străini şi s-a utilizat mai bine forţa
de muncă existentă.
Pentru grupul ţintă s-a redus rata de spitaliza-
re şi au fost prevenite îmbolnăvirile. S-a reuşit
îmbunătăţirea statusului economic, creşterea
calităţii vieţii, participarea la viaţa comunităţii,
reducerea stigmatizării şi discriminării,
îmbunătăţirea imaginii în comunitate,
valorizarea personală prin transformarea din
consumatori de fonduri în contribuabili,
cetăţeni cu drepturi depline.
„Mărturisesc rolul benefic pe care fundaţia l-a
avut asupra mea. Venind la clubul fundaţiei
Orizonturi, am simţit încurajare (...) Motivaţia
pentru care lucrez la serele Fundaţiei
Orizonturi este dragostea pentru plante şi
sprijinul financiar. Îmi place să lucrez cu
plantele care îmi conferă un sentiment de
linişte interioară. Pentru mine, sera este
un loc de muncă de 4-5 ore zilnic în care
muncesc cu plăcere pentru fortificarea or-
ganismului, pentru liniştea sufletească şi
pentru sănătatea mintală. Menţionez că am
cunoştinţe de grădinărit, de cultura plantelor,
cunoştinţe însuşite cu plăcere de la părinţii
mei care au grădină şi solar”.
Incluziunea socială a persoanelor cu
dizabilităţi psihice sau motorii reprezintă o
prioritate, dar în acelaşi timp şi o problemă
nerezolvată la nivel naţional, regional, local.
Comunitatea din Câmpulung Moldovenesc
poate beneficia acum de sprijinul şi ex-
pertiza unor parteneri internaţionali pentru
abordarea eficientă a acestei problematici.
Finanţarea este asigurată din colectarea
a 2% din impozitul pe venit, sponsorizări,
donaţii, vânzarea produselor din sere şi
donaţii internaţionale (Germania).
Printre principalii parteneri implicaţi se află
Primăria Câmpulung Moldovenesc, care
a concesionat terenul şi clădirile existente
pe acest teren către Fundaţia Orizonturi.
Partenerii din regiunea Schwaben (Ba-
varia) şi Trieste (Italia) au asigurat trans-
ferul de know-how şi finanţarea parţială.
Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldo-
venesc a sprijinit lucrările de reabilitare a
serelor.
Iniţiativa de ES are perspective ridicate de
sustenabilitate datorită parteneriatului
public - privat, promovării voluntariatului şi
reţelei de colaborare între partenerii locali
(spitalul de psihiatrie, primăria oraşului etc.)
şi partenerii străini (Germania în prezent şi
Italia în perspectivă).
Caracterul inovator constă în parteneria-
tul public-privat. Concesionarea serelor
oraşului şi implicarea autorităţii publice
locale ca partener în acest proiect reprezintă o
oportunitate şi un criteriu de reuşită pentru
dezvoltarea ES în comunitate şi îmbunătăţirea
calităţii vieţii cetăţenilor. Acest model de
succes în ES poate fi replicat în alte comunităţi
sau pentru alte grupuri vulnerabile.
13
Sunt independent
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Fundaţia „Pentru Voi”
Forma juridică de organizare: organizaţie
neguvernamentală
Adresa: strada Ion Slavici, numărul 47,
Timişoara, judeţul Timiş
Tel.: 0256 228 062, fax: 0356 421 215
www.pentruvoi.ro
Persoană de contact: Elisabeta Varga
pentruvoi@pentruvoi.ro
Fundaţia Pentru Voi oferă servicii sociale
(centre de zi, locuinţe protejate, sprijin la
domiciliu, angajare în muncă asistată,
respiro) pentru adulţii cu dizabilităţi intelec-
tuale din Timişoara. Subliniem că din totalul
adulţilor cu dizabilităţi din judeţul Timiş, cei
cu dizabilităţi intelectuale ocupă ponderea
cea mai mare, de 22,31 % (ANPH, 2010).
În 2007, fundaţia Pentru Voi a deschis uni-
tatea protejată Pentru Voi, desfăşurându-
şi de atunci activitatea fără întrerupere.
Angajarea adulţilor cu dizabilităţi intelectuale
se realizează atât pe piaţa liberă a muncii,
cât şi în cadrul unităţii protejate „Pentru Voi”.
Demersul se bazează pe colaborările cu
firme din Timişoara, dar şi din alte oraşe, care
achiziţionează produse şi servicii realizate în
cadrul unităţii protejate.
Principalele etape care au stat la baza
dezvoltării iniţiativei sunt:
14
• obţinerea acreditării din partea ANPH în
vederea deschiderii şi funcţionării unităţii
protejate;
• dezvoltarea activităţilor productive
realizabile de către adulţii cu dizabilităţi in-
telectuale şi care să fie cerute pe piaţă
(activităţi de copy center, confecţionare sau
reciclare ambalaje, decoraţiuni, activităţi de
grădinărit, brutărie, tipărituri etc.);
• furnizarea serviciilor de angajare asistată
(consiliere profesională, evaluare, club de
muncă);
• sprijinirea angajaţilor pentru descoperirea
talentelor profesionale, însuşirea deprinde-
rilor de lucru şi formarea unor noi abilităţi prin
participarea la cursuri de pregătire (iniţiere în
calculatoare, brutar, finisor în construcţii);
• promovarea unităţii pe piaţă şi dezvoltarea
colaborărilor cu companiile din Timişoara.
Numărul adulţilor cu dizabilităţi angajaţi în
unitatea protejată „Pentru Voi” a crescut
semnificativ: de la 7 în 2007 la 45 în 2011.
Acest lucru a fost posibil datorită creşterii
numărului de parteneriate cu companii, în
contextul sensibilizării comunităţii locale.
Atât comunitatea, cât şi angajatorii şi clienţii
acestora au devenit din ce în ce mai
informaţi asupra problematicii persoanelor
cu dizabilităţi intelectuale. S-a conştientizat
faptul că şi aceste persoane au dreptul la
viaţă în comunitate, la un loc de muncă şi
că au abilităţi lucrative care le-ar permite
acest lucru, cu condiţia să li se ofere o şansă
profesională.
Angajarea persoanelor cu dizabilităţi intelec-
tuale a schimbat în bine viaţa acestora, cu
efecte directe asupra familiei şi comunităţii.
Câştigând un salariu, adulţii cu dizabilităţi
contribuie la venitul familiei, învaţă să devină
mai responsabili şi să interacţioneze în
societate – paşi esenţiali pentru integrarea în

societate, abilitare şi dobândirea unui grad
crescut de independenţă.
În urma promovării unităţii şi a serviciului de
angajare asistată în muncă, Fundaţia „Pentru
Voi” a fost contactată de persoane dornice
a lansa iniţiative similare şi au fost solicitate
recomandări pentru angajarea persoanelor
cu dizabilităţi în locurile de muncă nou
create. Colaborarea cu alte unităţi prote-
jate a condus la încadrarea în muncă a 12
persoane cu dizabilităţi intelectuale la alte
unităţi protejate înfiinţate în Timişoara.
Principalul element inovator este reprezen-
tat de valorizarea grupurilor sociale
marginalizate, prin facilitarea implicării lor în
economie.
Factorii de succes ai acestui demers de ES
sunt: promovarea produselor, axarea asupra verigă în realizarea unor produse folosite în
produselor cerute pe piaţă, păstrarea unei întreaga lume.
legături apropiate cu clienţii şi fidelizarea
acestora, pregătirea continuă a angajaţilor, Un alt parteneriat de succes care a
urmărirea permanentă a modificărilor contribuit la dezvoltarea unităţii protejate
legislative şi desfăşurarea activităţilor de este cel stabilit cu Vodafone România în
lobby şi advocacy în vederea îmbunătăţirii noiembrie 2007. Particularitatea acestei
acestora. colaborări a constat în faptul că a sprijinit două
grupuri de beneficiari: pe de o parte adulţi cu
În ceea ce priveşte partenerii, una dizabilităţi intelectuale care lucrează în ate-
dintre primele companii care a sprijinit lierele unităţii protejate, iar pe de altă parte
unitatea protejată „Pentru Voi” în vederea beneficiarii altor organizaţii din Timişoara,
angajării în muncă a adulţilor cu dizabilităţi ca de exemplu persoanele din mediul rural.
intelectuale din Timişoara a fost compania Aceştia au beneficiat de diverse produse şi
Kromberg & Schubert. Fundaţia s-a bucurat servicii realizate de persoanele cu dizabilităţi
de o deschidere deosebită în ceea ce priveşte angajate – broşuri, materiale promoţionale,
identificarea împreună cu reprezentanţii pachete de Crăciun şi delicioase cornuri. De
firmei a unor activităţi potrivite persoanelor asemenea, Clubul Rotary este un partener
cu dizabilităţi intelectuale. În urma analizei, important în promovarea Unităţii protejate
s-a ajuns la preluarea de la companie către „Pentru Voi”.
atelierele din unitatea protejată a unei serii
de operaţiuni printre care menţionăm: conec-
tarea unor dispozitive de plastic (clipsuri),
potrivirea unor borne folosite în producţia
cablurilor de maşini sau sortarea pentru re-
folosire a unor pungi de plastic utilizate în
cadrul liniilor de producţie. O grupă de lucru
inedită s-a înfiinţat prin implicarea a peste 20
de persoane cu dizabilităţi intelectuale se-
vere care au lucrat la realizarea clipsurilor, în
prezent fiind implicate în sortarea pungilor de
plastic. Este aproape incredibil faptul că
oamenii care în urmă cu câţiva ani de zile
stăteau acasă fără a avea acces la servicii
sociale specializate şi neacordându-li-se
nicio şansă în lumea activă, sunt acum o
15
Valorificarea produselor din gospodăriile ecologice certificate
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Biocoop Sibiu
Forma juridică de organizare: societate
cooperativă
Adresa: strada Avram Iancu numărul 11,
Sibiu, judeţul Sibiu
Tel.: 0269 862 206,
mobil: 0752108184,
fax: 0269 862 206
www.biocoop.ro
Persoană de contact: Willy Schuster
willyschuster@yahoo.com
info@biocoop.ro
Paradoxal, piaţa produselor ecologice sau
tradiţionale este o piaţă în formare în ţara
noastră preponderent agrară. Acţiunile de
informare şi conştientizare a populaţiei asu-
pra consumului alimentar responsabil contri-
buie la valorificarea acestui potenţial.
Societatea cooperativă Biocoop
reprezintă o structură democratică de
sprijinire a micului producător reprezentat
de ţăranul român. Biocoop este o platformă
de valorificare prin care ţăranii producători
bio pot obţine valoare adăugată prin
vânzarea directă a produselor agricole. În
aceste condiţii, consumatorii nu trebuie să
suporte costurile semnificative ale serviciilor
de intermediere pentru vânzarea
produselor. Problematica vizată este, pe de
o parte, lipsa produselor agricole tradiţionale
16
de pe piaţa din Sibiu şi, pe de altă parte, produsele alimentare realizate la nivel local.
lipsa pieţei de desfacere a produselor din
gospodăriile tradiţionale. Grupurile ţintă sunt Caracterul inovator se materializează
reprezentate de micii producători agricoli prin promovarea micului producător în
şi consumatorii din judeţul Sibiu şi judeţele continuarea tradiţiilor şi metodelor ţărăneşti
învecinate. de obţinere a produselor. Nu se are în vedere
optimizarea sau extinderea afacerii.
Înainte de formalizarea iniţiativei Biocoop,
schimburile comerciale între producători Producătorii şi-au desăvârşit abilitatea de
erau găzduite într-un spaţiu pus la dispoziţie a forma consumatorul pentru astfel de pro-
de şcoala Waldorf din Sibiu. Ca iniţiativă duse tradiţionale şi ecologice, dar care sunt
informală, Biocoop a prins formă iniţial toc- percepute uneori ca produse exclusiviste
mai datorita dorinţei membrilor de a-şi asi- datorită preţului mai ridicat, comparativ
gura un trai decent şi o alimentaţie sănătoasă cu preţul produselor obţinute în urma unui
pentru familiile lor. Trocul a fost o formă proces industrial şi care se regăsesc în fi-
naturală de tranzacţionare astfel încât micii nal pe rafturile unui hipermarket. Cunoscân-
producători au devenit primii consumatori ai du-se reciproc, producătorii au înţeles de
Biocoop. Aceste schimburi între producători unde provine şi cum este stabilit preţul pro-
au reprezentat şi un moment de întâlnire duselor fiecărui membru. Au dispărut astfel
cu cetăţenii din Sibiu. Prin cunoaştere şi posibilele suspiciuni legate de nivelul
colaborare, producătorii au construit o relaţie ridicat al preţurilor. Cu timpul, producătorii
de încredere reciprocă, care a condus la
înfiinţarea Biocoop.
În conformitate cu prevederile Legii 1/
2005 privind organizarea şi funcţionarea
cooperaţiei, Biocoop s-a formalizat în 2006
sub forma unei societăţi cooperative de valo-
rificare a produselor ţărăneşti.
Obiectivele Biocoop sunt promovarea
micului producător şi dorinţa de a creşte
nivelul de conştientizare a consumatorului
în ceea ce priveşte alimentaţia sănătoasă şi

şi-au desăvârşit capacitatea de a forma
consumatorul. Principalul argument este
înţelegerea importanţei calităţii vieţii şi a unui
trai decent prin asigurarea unei alimentaţii
sănătoase.
Pentru desfacerea produselor tradiţionale
către publicul larg, cooperativa a închiriat
un spaţiu în centrul istoric al municipiului
Sibiu. Pentru a scuti costurile angajării unui
vânzător, fiecare mic producător vindea iniţial
la magazin câte o zi pe săptămână. Tradiţia a
fost însă păstrată, astfel încât consumatorii
se pot întâlni zilnic cu unul dintre producători
şi pot discuta despre produse. Relaţia dintre
producător şi consumator este importantă
pentru constituirea unei relaţii de încredere,
de transparenţă şi de colaborare pe lungă
durată.
În 2007-2008 societatea cooperativă a
cunoscut un real succes câştigând clienţi
fideli şi fiind recunoscută ca brand la nivel
naţional.
Pentru ca adaosul comercial ce ar putea
îngloba costuri de distribuţie să fie cât mai
mic, membrii cooperatori prestează activităţi
în interesul general al societăţii coopera-
tive (renovarea magazinului, informarea
consumatorilor) şi plătesc o cotizaţie lunară
care acoperă şi perioadele cu vânzări mai
scăzute. Se respectă totodată un principiu al
fidelităţii faţă de Biocoop; membrii coopera-
tori practică preţuri mai mari în cazul vânzării
produselor proprii în magazine concurente.
Scopul micilor producători nu este de a deve-
ni producători cât mai mari, ci de a rămâne fi-
deli consumatorilor şi de a răspunde nevoilor
acestora prin furnizarea alimentelor obţinute
prin mijloace tradiţionale de producţie.
Demersul de ES are impact asupra a sute
de familii din Sibiu şi împrejurimi care îşi pot
procura hrană sănătoasă pentru ei şi copiii
lor. În acelaşi timp, membrii cooperatori sunt
capabili să asigure un venit decent familiilor
lor.
„Cooperativa este cea mai democratică
formă de organizare cu scop lucrativ.” (Willy
Schuster, membru fondator Biocoop)
Caracterul inovator constă în faptul că
magazinul nu este doar un punct de vânzare
şi de întâlnire între producători şi consuma-
tori, ci este, de asemenea, şi o „vitrină pen-
tru membrii cooperativei” (Willy Schuster).
Pe măsură ce producătorul devine cunos-
cut, îşi dovedeşte credibilitatea şi cucereşte
un grup fidel de consumatori. După această
etapă, în unele cazuri se întâmplă ca actul de
vânzare să se mute de la magazin la ferma
şi în gospodăria producătorului, lăsând astfel
locul unui alt producător care are nevoie de
sprijinul societăţii cooperative.
Principalii parteneri naţionali ai acestui
proiect sunt: Consulatul Germaniei, Şcoala
Waldorf Sibiu, Fundaţia pentru Cultură şi
Ecologie Mediaş, Biserica Evanghelică
Sibiu. Partenerii germani sunt: Fundaţia Karl
Ludwig Schweissfurt, Wolfgang Radacz
şi Asociaţia Freundeskreis Osteuropa din
Ludwigslust. Wolfgang Radacz a sprijinit
extinderea societăţii cooperative în special prin
furnizarea de consultanţă pentru
întâlnirea ofertei de produse tradiţionale cu
cererea pieţei. Atât Consulatul Germaniei,
cât şi Fundaţia Karl Ludwig Schweissfurt
şi Asociaţia Freundeskreis Osteuropa au
susţinut iniţiativa prin acordarea de mici
granturi şi donaţii.
17
Când poţi să spui „acasă”
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Federaţia Caritas a Diecezei
Timişoara
Forma juridică de organizare:
ONG şi SRL
Adresa: sat Bacova, judeţul Timiş
Tel.: 0256 323 541, 0256 499 554,
fax: 0256 494 812
www.federatia-caritas.ro
Persoane de contact:
Herbert Grun, Oster Reiner
fcdt@federatia-caritas.ro
Iniţiativa de ES reprezintă o serie de
servicii sociale furnizate persoanelor
fără adăpost în centrul de integrare
socioprofesională din ferma Federaţiei
Caritas a Diecezei din Timişoara, Pater
Paulus din satul Bacova.
În contextul crizei economice, locuitorii
18
oraşului Timişoara se confruntă cu un număr morărit, grădinărit şi creşterea animalelor.
din ce în ce mai crescut al persoanelor fără Activităţile sunt desfăşurate cu 12 angajaţi,
adăpost. În căutarea unei soluţii, Federaţia foste persoane fără adăpost care provin
Caritas a Diecezei Timişoara a inaugurat din azilul de noapte. În SRL funcţionează
în anul 2000 azilul de noapte Pater Jordan, ateliere de tâmplărie, lăcătuşerie şi întreţinere
cu o capacitate de 80 de paturi. Pe lângă mecanică. În fermă sunt lucrate 230
cazare, oamenii străzii din Timişoara şi hectare de pământ din care 130 sunt
zonele limitrofe beneficiază şi de: cină caldă arendate de la săteni, iar 100 hectare de
preparată la cantina socială a Federaţiei
Caritas a Diecezei Timişoara, mic dejun
pregătit în bucătăria azilului de noapte;
igienizarea corporală săptămânală obliga-
torie; consiliere pentru întocmirea actelor
de identitate şi obţinerea drepturilor băneşti
cuvenite; informare despre alte servicii
sociale oferite de instituţiile publice şi private
şi îndrumare către alte instituţii de profil.
Federaţia Caritas din Dieceza Timişoara
a deschis în 2000 o fermă în satul
Bacova. În cadrul fermei funcţionează SRL
Martinus, având ca principal obiect de
activitate cultivarea terenului, respectiv
cultură mare de grâu şi porumb. Acţionar unic
al SRL-ului este Federaţia Caritas. Producţia şi
serviciile obţinute sunt valorificate atât
în Federaţia Caritas, cât şi în exteriorul
acesteia.
Activitatea economică se realizează
direct de către angajaţi (morărit, grădinărit
şi creşterea animalelor), dar şi indirect, prin
intermediul SRL-ului. Activitatea economică
directă include în special activitatea de

la Federaţia Caritas. Cultivarea grâului şi
porumbului reprezintă principala activitate.
Iniţiativa de ES a condus la crearea a 20
de locuri de muncă pentru grupurile vul-
nerabile, acoperind meserii de electrician,
instalator, lăcătuş şi tâmplar. Sunt încadrate în
activitate atât persoane marginalizate social
provenite din azilul de noapte, cât şi meseriaşi
din comunitate specializaţi în domeniile
de activitate ale fermei. În cadrul întreprin-
derii există o echipă de intervenţie socială
(asistent social şi psiholog), care oferă
servicii de sprijin persoanelor marginalizate
social.
Activitatea economică a fermei şi a SRL-ului
răspunde nevoilor punctuale din proiectele
Federaţiei Caritas. De exemplu, produsele
alimentare din fermă deservesc azilul de
noapte şi cantina socială. Atelierul de
tâmplărie asigură repararea şi recondiţionarea
mobilierului, tocuri pentru geam etc. SRL-
ul funcţionează ca un „centru de logistică”
pentru diferitele servicii ale Federaţiei Cari-
tas din Dieceza Timişoara. Astfel, Federaţia
Caritas nu mai cumpără diverse bunuri şi
servicii din exterior, ferma funcţionând ca siguranţa unui adăpost, poate totuşi mai pot
centru de sprijin. schimba ceva.” (D.V., 43 ani)
Încadrarea în muncă a persoanelor fără În opinia iniţiatorilor, elementul de inovaţie
adăpost este un proces dificil şi îndelun- este faptul că timpul de şedere în centru este
gat. Absenţa unei locuinţe împiedică un stil nelimitat. Angajarea celor 16 persoane (în
de viaţă stabil şi ridică bariere birocratice în prezent sunt angajate doar 12) nu se face
găsirea şi păstrarea unui loc de muncă. Pen- pe o perioadă limitată de timp, ci până la
tru a răspunde nevoii de încadrare în muncă reabilitarea socio-profesională a per-
a persoanelor fără adăpost, Federaţia soanelor angajate. Persoanele sunt susţinute
Caritas, în colaborare cu DGASPC Timiş, a până la ieşirea din situaţia de criză prin
înfiinţat în 2007 un centru de reinserţie socio- reintegrarea lor în societate. După aceea, la
profesională în ferma Pater Paulus. Prin fermă urmează să fie primiţi alţi „locuitori tem-
proiectul Ferma - centru de reinserţie socio- porari” cărora li se vor oferi servicii suport.
profesională pentru adulţii fără adăpost Pentru o parte din actualii angajaţi, acest loc
Pater Paulus au fost construite 16 locuri de de muncă tinde să se permanentizeze, în
cazare pentru 16 persoane provenite din
azilul de noapte. Proiectul a fost finanţat
din fonduri europene pe o perioadă de 18
luni. Fondurile comunitare utilizate s-au ridi-
cat la suma de 155.000 €, iar contribuţia
Consiliului Judeţean Timiş, respectiv cea a
Caritas Timişoara, la câte 19.375 €. Aktion
Renovabis e. V. din Germania a construit două
pavilioane cu 16 locuri.Amenajarea locuinţelor
cu mobilă şi aparatură electrocasnică s-a
realizat din fondurile UE. Apa caldă şi parţial
încălzirea celor două case sunt asigurate
prin instalaţie cu panouri solare.
„Am auzit de acest centru de la angajaţii
azilului de noapte din Timişoara, şi am spus
<<de ce nu?>>, aşa că am încercat şi eu, iar
şansa mi-a surâs, am fost admis în centru.
Aici am posibilitatea să mă gândesc din nou
la viitorul meu, beneficiez de multe servicii,
acum am un loc de muncă, un venit lunar şi
19
special datorită dificultăţilor de angajare în
altă parte.
„Am nevoie de aceste servicii, nu ştiu cât voi
sta în acest centru, dar vreau să mă redresez
din punct de vedere financiar. Nu este uşor
să găseşti un loc de muncă la vârsta mea.
Sper însă la ziua în care voi redeveni ceea
ce am fost, nu vreau să devin o povară pentru
nimeni”. (D.A., 56 ani)
turi reduse. Se favorizează astfel dezvolta-
rea relaţiilor durabile pe termen lung între
angajaţii fermei şi membrii comunităţii locale.
Ferma reuşeşte să fie sustenabilă şi să
asigure aproximativ 80% din salariile
angajaţilor. Profitul, atunci când există, revine
Federaţiei Caritas care îl reinvesteşte în
demersurile necesare atingerii obiectivelor
sociale.

Chiar în absenţa unui cadrul legislativ specific,

se poate spune că pentru angajaţii proveniţi
din programul de inserţie socioprofesională,
Federaţia Caritas funcţionează conform
principiilor specifice întreprinderilor sociale
de inserţie. Angajaţii beneficiază de servi-
cii de suport complementare: calificare la
locul de muncă, asigurarea unei locuinţe
în pavilioanele fermei şi a mesei de prânz
servite de luni până vineri (angajaţii primesc
zilnic şi jumătate de litru de lapte şi pâine).
Persoanele în dificultate lucrează alături de
angajaţi din comunitatea locală, care le oferă
sprijin în realizarea activităţilor, inclusiv o
formare iniţială la locul de muncă.

Sunt asigurate servicii de consiliere

psihologică oferite de profesionişti(doi
asistenţi sociali şi un psiholog angajaţi
ai DGASPC Timiş) şi servicii de
îngrijire medicală. Persoanele cu copii mici în
îngrijire au posibilitatea de a-i lăsa la cen-
trul de zi al Federaţiei Caritas din satul
Bacova. Acesta este deschis şi copiilor din
comunitate proveniţi din familii cu veni-

20
Parfumul meseriilor uitate
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Fundaţia umanitară de orientare
şi integrare socială HAND-ROM
Forma juridică de organizare: organizaţie
neguvernamentală
Adresa: strada Negru Vodă numărul 36,
Curtea de Argeş, judeţul Argeş
Tel.: 0248 268082,
mobil: 0723 914 172, fax 0372 875 461,
www.handrom.ro
Persoană de contact: Costel Nicolae
handrom@yahoo.com
Tinerii absolvenţi cu dizabilităţi nu au
posibilitatea de a urma cursuri de pregătire
preprofesională, nefiind primiţi în licee sau
la şcolile tradiţionale de arte şi meserii.
Ca urmare a închiderii şcolii speciale de la
Tigveni şi a şcolii de ucenicie fete Suici, copiii
cu dizabilităţi se confruntă cu inexistenţa unei
şcoli speciale în nord-vestul judeţului Argeş.
Pentru a răspunde constrângerilor privind
accesul la educaţie şi la terapii specifice,
fundaţia HAND-ROM a înfiinţat, începând
cu 15 septembrie 2002, centrul de zi
MARINA şi, de la data de 1 iulie 2009,
atelierul protejat DIZAB-ROM de pregătire
preprofesională în meseriile de lumânărar
şi legător manual poligraf. Grupul ţintă este
reprezentat de absolvenţii cu dizabilităţi
accentuate, medii şi uşoare (handicap
psihic, locomotor, auditiv) ai centrului de zi
Marina care nu pot fi integraţi în învăţământul
cap, situaţia socio-familială, distanţa faţă de
domiciliu (minimizarea cheltuielilor) şi
proximitatea serviciilor. Pe baza evaluării
iniţiale şi a unui plan de integrare, se asigură
consiliere şi pregătire adecvată capacităţii
individuale de muncă. La început se lucrează
în domeniul legătoriei (cusut manual în
fascicole) şi realizarea lumânărilor. În etapa
următoare se lucrează la legătoria în spi-
rale cu maşină off-set. A urmat dezvoltarea
unei mini-tipografii pentru confecţionarea
produselor de papetărie şi furnizarea de
servicii specifice în comunitate. S-a ajuns
la asigurarea unei miniproducţii pe bază de
comenzi individualizate de la beneficiari:
tipizare şi personalizare registre, agende,
caiete, registre speciale (registrul agricol).
HAND-ROM a reuşit finanţarea a trei salariaţi
prin fonduri provenite de la fundaţia Soros,
secundar inferior. Acoperirea geografică
include Curtea de Argeş şi comunele
limitrofe (Albeşti, Aref, Băiculeşti, Corbeni,
Tigveni, Valea Danului, Valea Iaşului şi altele
din cele 21 arondate muncipiului).
Atelierul protejat DIZAB-ROM oferă
servicii de sprijin al integrării sociale
a persoanelor cu dizabilităţi: pregătire
preprofesională, ucenicie şi calificare.
Activităţile propuse se bazează pe analiza
gradului de independenţă, tipul de handi-
21
 Impactul social rezidă în posibilitatea a instituţiilor rezidenţiale pentru protecţia
dobândirii unor deprinderi de muncă în persoanelor cu handicap”.
activităţi adecvate persoanelor cu handicap
uşor şi ulterior certificarea competenţelor. Caracterul inovator al iniţiativei de ES
Este favorizată pregătirea prin cursuri în derivă din modul integrat de a aborda traseul
sistemul naţional de formare şi pregătire educaţional şi profesional al persoanelor
profesională a adulţilor. Este vizată cu dizabilităţi. Conform strategiei judeţene
integrarea economico-socială a persoanelor a municipiului Curtea de Argeş, 16,3 %
cu handicap uşor, iniţial prin activitatea din din populatia judeţului este în căutarea de
atelier şi ulterior suport post-angajare pe servicii sociale şi locuri de muncă. HAND-
piaţa muncii. S-a reuşit integrarea pe piaţa ROM este singura organizaţie care furnizează
muncii a trei persoane cu dizabilităţi. Nu în servicii sociale în Curtea de Argeş, prin cen-
ultimul rând, s-a dezvoltat o reţea socială trul de zi Marina şi atelierul protejat DIZAB-
un salariat finanţat prin fonduri obţinute prin
pentru persoanele cu handicap uşor şi inte- ROM.
redirecţionarea a „2%” (din contribuţia din
grarea acestora în activităţi specifice adec- Centrul de zi Marina oferă servicii
impozitul pe venit al persoanelor fizice) şi
vate. sociale pentru 97 copiii şi tineri, cărora li se
un salariat prin subvenţii acordate conform
adaugă familiile care nu mai sunt nevoite să
Legii 34/1998 privind acordarea unor
Iniţiativa de ES contribuie la dezvolta- meargă la Piteşti sau la Câmpulung Mus-
subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române
rea activităţilor necesare comunităţii prin cel. 57 copii sunt preşcolari sau înscrişi în
cu personalitate juridică, care înfiinţează şi
valorificarea capacităţii de muncă a per- clasele I-VIII. Pentru 40 de elevi ai şcolilor
administrează unităţi de asistenţă socială.
soanelor cu handicap uşor şi educaţie publice se asigură terapii. Freventarea
Atelierul are capacitatea de a executa
şcolară minimală. Oferta DIZAB-ROM pe
lumânări în diverse forme, mici comenzi
piaţă acoperă domenii cu potenţial pe
(servicii de legătorie pentru arhivare
termen lung: restaurarea bibliotecilor şi
documente) sau produse de legătorie în
cărţilor bisericeşti rare, diferite tipuri de
format special sau personalizate (registre,
legare (legarea în fascicole a cărţilor
carnete şi agende).
vechi) sau realizarea registrelor speciale
necesare administraţiei locale. Asigurarea
Atelierul şi-a început activitatea cu finanţare
locurilor de muncă pentru persoanele cu
printr-un proiect implementat de ANPH şi a
dizabilităţi în domenii cerute de piaţă contri-
continuat cu finanţare de la fundaţia Soros
buie la implementarea „Strategiei Naţionale
prin fondul de urgenţă. Produsele obţinute
pentru protecţia, integrarea şi incluziunea
sunt comercializate, veniturile obţinute aco-
socială a persoanelor cu handicap în perioa-
perind sub 10% din cheltuieli.
da 2006-2013”, a „Strategiei Judeţene în do-
meniul asistenţei sociale pe perioada 2007-
2009” şi a „Planului judeţean de restructurare

22
şcolilor publice reprezintă un prim pas spre
promovarea incluziunii sociale a per-
soanelor cu dizabilităţi. Centrul de zi Ma-
rina oferă 19 locuri de muncă pentru cadre
didactice. Alţi cinci specialişti lucrează la
HAND-ROM. Pentru a fi cât mai aproape de
domiciliul beneficiarilor, după modelul cen-
trului de zi Marina, a fost deschis centrul de zi
Paraschiva în satul Retevoieşti pentru
copiii de pe râul Valea Doamnei. În 2011 a
fost frecventat de 25 copii pe ruta Domneşti-
Dărmăneşti.
Un alt element de inovaţie este conexiunea
între atelierul protejat şi unitatea protejată
autorizată. Asemănările dintre cele două
(beneficiari persoanele cu dizablităţi şi
promovarea inserţiei lor profesionale)
creează adeseori confunzii. Există o strânsă
legatură între atelierul protejat DIZAB-
ROM ca formator pentru piaţa muncii a
beneficiarilor şi unitatea protejată Nicos-
mail ca beneficiar al activităţilor atelierului.
Misiunea atelierului protejat este de
educaţie, instruire şi formare profesională
continuă. Atelierul protejat DIZAB-ROM oferă
servicii de pregătire preprofesională,
ucenicie şi calificare, servicii de consiliere,
informare şi consultanţă intreprinzătorilor şi
agenţilor economici, precum şi activităţi de
plasare a forţei de muncă. Unitatea protejată
autorizată Nicosmail oferă finalitate prin
integrarea în muncă a celor pregatiţi să facă
faţă cerinţelor şi responsabilităţilor de la locul
de muncă.
Capacitatea de transfer de bune practici
este ridicată pentru activitatea de legătorie -
restaurare a cărţilor vechi şi relativ facilă prin
asigurarea cursurilor de pregătire la locul
de muncă pentru legătoria personalizată şi
mini-tipografie. Este, de asemenea, de
reţinut experienţa de dezvoltare a unei reţele
sociale a persoanelor cu dizabilităţi uşoare,
care, cu puţin efort din partea colectivelor în
care se integrează, pot desfăşura activităţi
economice şi se pot integra social.
Implementarea iniţiativei de ES a fost
posibilă datorită parteneriatului public
- privat. Primăria municipiului Curtea de
Argeş, prin Hotărâre a consiliului local, a pus
la dispoziţie spaţiul cu titlu de folosinţă gratuit
până în anul 2014. Consiliul Judeţean Argeş,
DGASPC Piteşti şi primăria Curtea de Argeş
susţin programele şi proiectele fundaţiei,
precum organizarea evenimentului „Daruri şi
Tradiţii”, ajuns în 2011 la cea de-a V-a ediţie.
23
Zâmbetul vârstei a treia
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Asociaţia Casa de Ajutor Reci-
proc a Pensionarilor „Omenia” Bucureşti
Forma juridică de organizare: casă de
ajutor reciproc a pensionarilor
Adresa: strada Amurgului numărul 53,
sector 5, Bucureşti
Tel.: 021 456 36 99,
fax: 021 423 17 49
www.carp-omenia.ro
Persoană de contact: Gheorghe Chioaru
carpomenia@yahoo.com
În cadrul unei case de ajutor reciproc
pentru pensionari (CARP), ES constă
în desfăşurarea unor activităţilor menite
să reducă riscul de excluziune socială şi
sărăcie ale persoanelor vârstnice. Principalul
obiectiv al Asociaţiei CARP Omenia este
crearea unei comunităţi de ajutorare în-
24
tre membrii organizaţiei care să asi-
gure susţinerea reciprocă în rezolvarea
problemelor cotidiene pentru menţinerea şi
ameliorarea condiţiilor de viaţă, creşterea
calităţii vieţii şi păstrarea sănătăţii psihice,
a lor şi a familiilor. Iniţiativa se adresează
membrilor asociaţiei - pensionari la limită de
vârstă, pe caz de boală, pentru incapacitate
de muncă, cu handicap, cu pensii de urmaş
sau fără venituri. Totul se desfăşoară cu
implicarea persoanelor aflate în risc social
din cauza veniturilor reduse sau a proble-
melor medicale cronice, în folosul lor şi al
altor persoane defavorizate din Bucureşti şi
zonele limitrofe.
Asociaţia CARP Omenia oferă ajutorare
financiară membrilor pe principiul mutualităţii:
împrumuturi în condiţii avantajoase, ajutoare
de deces, ajutoare sociale în produse şi
ajutoare financiare nerambursabile (în situaţii
de nevoi, pentru compensarea parţială a
costului spitalizării sau tratamentului în
staţiuni balneare). Acordarea de împrumuturi
cu dobânzi avantajoase se adresează unor
persoane neeligibile pentru bănci.
Pe lângă întrajutorarea financiară reciprocă
a membrilor, Asociaţia CARP Omenia
promovează activităţi specifice ES:
reparaţii ale aparaturii electrocasnice,
reparaţii radio - TV, reparaţii instalaţii
sanitare, lucrări de tâmplărie, lăcătuşerie,
croitorie, reparaţii încălţăminte, frizerie şi
coafor. Membrii cu venituri reduse au acces
la aceste servicii la costuri reduse sau chiar
gratuit. Asociaţia CARP Omenia dispune şi
de un punct de distribuţie alimente de bază
(zahăr, făină, orez, mălai şi ulei etc.) la preţuri
de aprovizionare. Zilnic sunt distribuite câte
două pâini, gratuit, pensionarilor săraci din
Bucureşti sau din localităţi limitrofe.
Membrii au acces la un punct de distribuire
a produselor farmaceutice Hofigal şi la ser-
vicii medicale: punct medical, servicii de
asistenţă medicală prin cabinet stomatolo-
gic, cabinete medicale de medicină generală
de familie, geriatrie şi gerontologie, medicină
dentară, fizioterapie etc. Pentru pensionarii
foarte săraci se acordă ajutoare nerambursa-
bile în bani, alimente de bază, medicamente,
produse igienico-sanitare şi sunt furnizate
servicii gratuite la domiciliu prin voluntari,
asistenţi sociali şi medici din cadrul asociaţiei.
Pentru furnizarea serviciilor mai sus
menţionate, în cadrul Asociaţiei CARP
Omenia au fost create peste 60 de locuri
de muncă pentru persoanele cu vârsta mai
mare de 50 de ani sau pensionari cu venituri
reduse (sub 600 lei pe lună) şi a fost obţinută
acreditarea Ministerului Muncii, Familiei
şi Protecţiei Sociale ca furnizor de servicii
sociale. Activitatea asociaţiei este sprijinită
de un număr de peste 80 de voluntari.
În centrul de zi s-au pus bazele unei reţele
de socializare prin desfăşurarea unor
activităţi de ES: tricotat (Cercul de mâini

îndemânatice) sau confecţionarea produselor
artizanale (Cercul de pictură). Venituri-
le obţinute din vânzarea produselor sunt
utilizate pentru ajutorarea membrilor săraci
ai comunităţii, a celor cu dizabilităţi sau boli
cronice. Persoanele vârstnice pot participa la
corul pensionarilor, la cercul de ecologie, la
cercul de jocuri (şah, table, remy), la diverse
activităţi de voluntariat în folosul celor aflaţi
în nevoie, au acces liber la bibliotecă şi la
cursurile de iniţiere în folosirea calculatoare-
lor. Asociaţia CARP Omenia organizează
regulat excursii şi pelerinaje, organizează
vizionări de spectacole în beneficiul mem-
brilor şi le pune la dispoziţie spaţiile de
cazare într-o casă de odihnă din staţiunea
Pucioasa.
Impactul social constă în creşterea încre-
derii beneficiarilor în serviciile oferite de
asociaţie şi ajutorarea unui număr cât mai
mare de pensionari cu venituri mai mici
de 600 lei pe lună (circa 500 de persoane
asistate lunar). Inovaţia constă în crearea
unei reţele de întrajutorare economică
şi de dezvoltare socială pentru persoane
de vârstă a treia şi asigurarea de servicii
sociale la costuri reduse sau chiar gratuite,
prin voluntariat al membrilor şi/ sau al mem-
brilor comunităţii locale. Se are în vedere o
reţea integrativă de activităţi economice,
sociale, culturale: promovarea unui sistem
integrat de servicii specifice persoanelor de
vârsta a treia cu venituri reduse (sub nivelul
pensiei medii pe economie).
Un alt element inovator îl reprezintă
dezvoltarea unui post TV pe internet pen-
tru promovarea activităţilor de economie
socială şi a acţiunilor desfăşurate în folosul
membrilor aflaţi în situaţii de risc social
(nedeplasabile, greu deplasabile, cu venituri
mici etc.). Asociaţia şi-a stabilit caracterul de
asociaţie cu caracter privat la data de 22 iulie
1997, când şi-a adaptat şi înregistrat statutul
conform cu noile realităţi economico-sociale
din România.
Sustenabilitatea iniţiativei de ES este
asigurată de continuitatea în furnizarea
unei palete largi de activităţi şi servicii so-
ciale. Principalul obiectiv este sprijini-
rea membrilor asociaţiei care locuiesc pe
raza Municipiului Bucureşti, precum şi în
localităţi din zone apropiate unde acesta are
sucursale: Ilfov (1 Decembrie, Afumaşi,
Baloteşti, Bolintin Deal, Bolintin Vale, Bra-
gadiru, Brăneşti, Buftea, Chitila, Ciorogârla,
Clinceni, Cornetu, Dărăşti, Dragomireşti Vale,
Fierbinţi Târg, Fundeni, Ghermăneşti, Jilava,
Măgurele, Popeşti Leordeni, Vidra), Călăraşi
(Budeşti, Fundulea, Gurbăneşti, Lehliu Gară
şi Tămădau Mare), Dâmboviţa (Lunguleţu,
Tărtăşeşti, Pucioasa, Valea Lungă), Giurgiu
(Adunaţii Copăceni, Călugăreni, Ghimpaţi,
Mihai Bravu, Mihăileşti), Mehedinţi (Dro-
beta Turnu Severin), Teleorman (Alexandria,
Drăgăneşti Vlasca) şi Vâlcea (Frănceşti şi
Drăgăşani).
Partenerii care susţin mai ales financiar
activitatea Asociaţiei CARP Omenia sunt:
Fundaţia United Way România, Fundaţia
Principesa Margareta a României, Asociaţia
Naţională de Protecţie a Consumatorilor
şi Promovarea Programelor şi Strategi-
ilor, Societatea de Cruce Roşie Română,
Filiala Sectorului 5 Bucureşti, Ministerul
Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale
(subvenţii), Laboratoarele CMA Pajura, Vel
Pitar România, Sindicatul liber al salariaţilor
din cadrul SC Electromagnetica, Fundaţia
Panis Angelicus etc. Alte persoane fizice
sau juridice anonime susţin proiectele de
ajutoare a membrilor cu venituri foarte mici
prin acordarea de donaţii, sponsorizări sau
pachete lunare cu alimente sau alte produse.
25
Microfermă pentru tineri seropozitivi
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Asociaţia „Speranţa” pentru
ocrotirea bolnavilor cu SIDA
din Constanţa
Forma juridică de organizare: organizaţie
neguvernamentală
Adresa: strada Primăverii numărul 12,
Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa,
Tel.: 0341 489 022, fax 0341 437 592
www.asperanta.ro
Persoană de contact: Popescu Ioana
office@asperanta.ro
În judeţul Constanta trăieşte un număr mare
de tineri HIV seropozitivi, mulţi dintre ei orfani
sau abandonaţi, proveniţi din 12 case de tip
familial înfiinţate în anii ’90. Pe lângă diverse
activităţi derulate de Asociaţia Speranţa de
peste 20 de ani, în iulie 2007 a fost demarată
realizarea locuinţelor pentru tinerii HIV
seropozitivi care au părăsit casele de tip
familial şi organizarea a două ateliere şcoală:
microferma şi sera pentru grădinărit a
unei microferme (legumicultură şi zootehnie)
în sistem de autogospodărire.
Principalele obiective urmărite sunt: sprijin
şi orientare profesională, pregătire la locul
de muncă, ocupare temporară şi promova-
rea voluntariatului. Tinerilor li se asigură şi
o locuinţă temporară. Grupul ţintă vizat este
constituit de tinerii HIV seropozitivi, cu vârsta
de peste 18 ani, proveniţi din case de tip
26
agricole. După perioada de pregătire de trei
luni au fost eliberate certificate de absolvire,
dar acestea nu sunt recunoscute de CNFPA.
Schimbul de experienţă pentru activităţi eco-
nomice similare este realizat prin interme-
diul unor stagii de pregătire în cadrul cărora
sunt organizate vizite la unităţi similare din
Luxemburg şi Japonia.
Principalul rezultat obţinut a fost acela că tine-
rii au căpătat deprinderi de autogospodărire,
grădinărit şi cultivarea florilor, îngrijirea
animalelor astfel încât microferma să poată
familial, cu cel puţin opt clase de şcolarizare, funcţiona ca o întreprindere socială. Tinerii
cu stare bună de sănătate, dar cărora le au început să ducă o viaţă independentă,
lipsesc deprinderile de a trăi independent şi ceea ce a contribuit la creşterea respectului
nu au o perspectivă imediată de integrare de sine.
socio-profesională prin angajare pe piaţa
liberă a muncii. Impactul economic constă în integrarea pe
piaţa muncii în unităţi de ES a persoanelor
Instruirea vocaţională s-a făcut pe baza HIV seropozitive. Acestea au fost angajate
unor curriculumuri adaptate beneficiarilor
astfel încât tinerii absolvenţi să înveţe
să ducă un trai independent, să se
autogospodărească, să înceapă să se
autofinanţeze şi să facă primii paşi spre
găsirea unui loc de muncă. Modulele
teoretice şi practice de pregătire au acoperit
domeniile: alimentaţie şi pregătirea hranei,
activităţi de menaj, administrarea gospodăriei,
îngrijirea animalelor şi creşterea plantelor.
Asociaţia a pus la dispoziţie baza materială:
casa şi gospodăria rurală, grădina, solarul şi
sera, adăposturile pentru animale şi utilaje

cu timp parţial de muncă pentru activităţi
desfăşurate în microfermă. Potenţialul de
dezvoltare a microfermei este de până
la zece angajaţi. S-a reuşit producerea şi
livrarea pe piaţa locală a produselor
vegetale şi animale (legume, ouă, pui, etc.).
Acestea au fost comercializate pe piaţa locală
în măsura în care producţia a depăşit nevoile
de consum ale celor ce locuiesc în casă.
Iniţiativa de ES ajută la crearea unor noi locuri
de muncă prin angajarea în muncă a tinerilor
seropozitivi. Pe baza dobândirii deprinde-
rilor practice, o parte dintre tinerii seropozitivi
au fost angajaţi pe piaţa locală (hoteluri sau
îngrijirea spaţiilor verzi) sau în cadrul
asociaţiei „Aripi pentru copii”. Pentru o
mică parte dintre tineri s-a reuşit angajarea
temporară în asociaţie, până la integrarea pe
piaţa muncii sau până la finalizarea studiilor.
Ca impact social menţionăm faptul că
tinerii dobândesc abilităţi vocaţionale, prin
parcurgerea teoretică şi mai ales practică
a unor module de pregătire şi calificare
profesională. Astfel, 50 tineri HIV seropozi-
tivi din judeţul Constanţa, dintre care unii
proveniţi din casele de tip familial înfiinţate
în anii ’90, au învăţat cum să ducă o viaţă
independentă.
Caracterul inovator al activităţii de
ES constă în: furnizarea know how-ului
în dezvoltarea unei ferme integrate de
legumicultură-zootehnie şi ocuparea în
acesta fermă a tinerilor infectaţi HIV care
sunt excluşi de pe piaţa muncii. S-a creat
astfel posibilitatea ca persoanele cu acest tip
de dizabilitate să ducă o viaţă apropiată de
normal şi să-şi câştige respectul de sine.
Un alt element inovator îl reprezintă
dezvoltarea parteneriatului privat – privat
cu fundaţia „Aripi pentru copii”. Acesta constă
în desfăşurarea activităţilor de cultură a
plantelor în solar şi seră, cu angajare
temporară sau voluntară pe perioada căutării
unui loc de muncă pe piaţa muncii locală sau
în perioada continuării studiilor şi în activităţi
de sprijin şi orientare pentru integrarea
profesională, training la locul de muncă.
Activitatea de ES reprezintă un pas impor-
tant pentru incluziunea socială a tinerilor. În
acest sens, atât ocuparea, cât şi activităţile
de voluntariat s-au realizat în echipe mixte
compuse din persoane infectate HIV şi
neinfectate.
Principalele surse de finanţare sunt
constituite de donaţiile externe din
Luxemburg (Actioun Hellef Fir d’Kanner
Betemburg) şi Japonia (Act against AIDS
AAA, Tokyo). Alte surse de finanţare sunt:
2% din contribuţia din impozitul pe venit al
persoanelor fizice, donaţii private
ocazionale, accesarea unor fonduri naţionale
din liniile de finanţare specifice categoriei de
persoane cu dizabilităţi şi, nu în ultimul rând,
proiectele PHARE.
Partenerii din Japonia şi Luxemburg au
susţinut financiar construcţia casei sociale şi
au furnizat o parte din echipamentele folosite
în microfermă (tractor).
Se colaborează cu fundaţia „Aripi pentru
copii” pentru integrarea socială şi
orientarea profesională a persoanelor HIV
seropozitive prin asigurarea sesiunilor de
pregătire practică în horticultură prin activi-
tatea în seră. Coaliţia „Marea Neagră” oferă
informare şi consiliere tinerilor seropozitivi
din judeţul Constanţa, dar şi din ţară. World
Vision asigură burse pentru tinerii din proiect.
27
Bijuterii cu poveste
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Asociaţia „Touched” România
Forma juridică de organizare: organizaţie
neguvernamentală
Adresa: strada Badea Cârţan numărul 8,
sector 2, Bucureşti
Tel.: 031 405 77 61, fax: 031 405 77 62
www.touchedromania.org
Persoană de contact: Luminiţa Alexandru
lumi_alexandru@yahoo.com
Iniţiativa de ES urmăreşte prevenirea aban-
donului copilului mic prin susţinerea şi
facilitarea (re)integrării profesionale şi
sociale a mamelor vulnerabile. Aces-
tea provin din sistemul instituţionalizat de
protecţie, din familii dezorganizate sau
din medii defavorizate. Lipsite de sprijinul
familiei şi al tatălui copilului, ele nu au un
venit, nu au o locuinţă, fiind adeseori abuzate
sau excluse din familiile lor.
28
Asociaţia Touched România furnizează sunt pregătite pentru distribuţie în urma unui
în cadrul serviciului social de tip rezidenţial training specializat. În prezent, sunt 5 mame
Centrul Maternal (CM) „Casa Agar”, condiţii distribuitor şi 5 mame implicate în producţie.
de locuit şi de muncă, educaţie parentală Podoabele confecţionate în atelier sunt
şi medico-sanitară, consiliere, terapie comercializate în cadrul târguri-
ocupaţională prin artă, orientare şcolară şi lor, al expoziţiilor cu vânzare, online
profesională, cursuri de formare acreditate (www.bijuteriicristaleswaroski.ro) şi prin
CNFPA, sprijin pentru integrarea profesională distribuţie directă. Un sfert din venit este
şi socială pe o perioadă până la maxim doi destinat mamelor, un sfert costurilor cu
ani, un program de post-rezidenţă (reinte- materie primă, un sfert acoperă
grare şi sprijin) după ieşirea din CM, un grup parţial cheltuielile de întreţinere în
de suport şi un program de mentorare pentru
mame.
Pentru o perioadă iniţială de la 6 până la 12
luni, CM asigură cazarea familiilor monopa-
rentale (mama şi copilul) în condiţii complete
de autogospodărie. În CM, mamele sunt
implicate în Atelierul de terapie ocupaţională
prin artă, facilitând astfel dezvoltarea
stimei de sine, favorizând creativitatea
mamelor şi oferind şansa unui venit
suplimentar. Ca activitate tranzitorie pe
perioada căutării unui loc de muncă, toate
mamele creează şi manufacturează diverse
podoabe şi mărţişoare.
Touched Collection a dezvoltat până acum
două linii de bijuterii: gablonzuri (din sticlă,
lemn, piatră naturală etc.) şi semipreţioase.
Producţia este asigurată prin implicarea
mamelor din CM şi a voluntarilor. Dacă unele
mame sunt implicate şi abile în manufactu-
rare, atunci ele sunt specializate în producţie.
Celelalte mămici cu potenţial de distribuitor

cadrul CM, un sfert este profitul
reinvestit în întreprinderea socială. Mamele
economisesc banii fie pentru chiria locuinţei
la ieşirea din CM, fie pentru lucruri nece-
sare locuinţei. Dobândirea unor deprinderi
profesionale reprezintă un prim pas
în obţinerea independenţei financiare
atât de necesare integrării în societate.
Lucrând împreună în atelier, mamele capătă
competenţe de muncă disciplinată în echipă,
îşi dezvoltă comunicarea şi inter-relaţionarea,
învaţă să îşi asume responsabilitatea pentru
munca depusă (produse originale, unicat,
manufacturate la un anumit nivel de calitate)
şi au ocazia să îşi promoveze iniţiativele.
În perioada de rezidenţă în CM, mamele
sunt asistate holistic (medical, psiholog-
ic, educaţional, profesional, relaţional cu
copilul, cu familia extinsă, cu prietenii, colegii
de muncă) şi pregătite pentru traiul indepen-
dent alături de copiii lor. Pe lângă pregătirea
profesională pentru şi la locul de muncă,
sunt organizate cursuri de pregătire practică
pe subiecte precum autogospodărirea şi
bugetul de familie, educaţia şi disciplinarea
corectă a copiilor, stabilirea obiectivelor,
petrecerea timpului liber cu copii, relaţiile şi
gestionarea conflictelor, sănătatea copiilor şi
alimentaţia adecvată vârstei.
Cât timp mamele sunt la muncă, voluntarii
se joacă cu copiii, îi conduc spre grădiniţă/
şcoală şi îi ajută la teme. Asistenţa post-
angajare se asigură pentru o perioadă de
adaptare de 6 luni.
Grupul de suport post-rezidenţial,
organizat lunar şi constituit în 2010 oferă
mamelor oportunitatea de a-şi împărtăşi
experienţele de viaţă şi de a se încuraja
reciproc. În februarie 2011, CM a aniversat 5
ani de activitate şi, conform statisticii efectu-
ate, a lucrat cu 50 mame şi 75 copii.
Odată cu angajarea mamelor, a început
pregătirea pentru independenţă. La ieşirea
din CM, le este asigurată (6 luni) caza-
rea în apartamentul de tranziţie, susţinut
financiar din bugetul ONG-ului prin
sponsorizare. Apartamentul este pus la
dispoziţie mamelor până la găsirea unei
locuinţe cu chirie şi în acest timp (ele) se
autogospodăresc.
Finanţarea ONG-ului este asigurată din
donaţii şi sponsorizări, fonduri naţionale şi
internaţionale. Se urmăreşte consolidarea
pieţei de comercializare a podoabelor la
preţuri avantajoase.
Activităţile Asociaţiei sprijină integrarea
socială a unei categorii vulnerabile de
salariaţi (mame cu copii în întreţinere şi
lipsite de suportul familiei), reducând astfel
riscul de abandon al copiilor. Este dezvoltată
astfel o reţea socială de suport a familiilor
monoparentale cu copii.
Iniţiativa de ES aduce câteva elemente
inovatoare: mamele implicate pot lucra
podoabele şi pot face distribuţie de acasă,
în timp ce îşi cresc copiii. Există şi posibili-
tatea organizării unor ateliere de manufactu-
rare contracost, în care 5-7 participanţi sunt
învăţaţi de traineri cum să îşi confecţioneze
podoabele dorite în funcţie de preferinţe (cu-
lori şi modele).
Promovând această iniţiativă de ES, ONG-
ul a reuşit dezvoltarea unei reţele de suport
mamă-copil şi sprijin pentru integrare socială
pe piaţa muncii graduală, cu asistenţă
post-angajare, în funcţie de necesităţile
individuale ale mamei.
29
ONG-ul încurajează şi implicarea voluntară
pentru susţinerea unor acţiuni caritabile
pentru copii vulnerabili în special cei bolnavi
sau abandonaţi în spitale.
„Când am venit în prima zi la Centrul Mater-
nal «Casa Agar», eram însărcinată în opt
luni (...) Chiar în prima zi, am învăţat să fac
bijuterii care mi-au ieşit foarte bine; mă
liniştea acest lucru şi mi-a plăcut foarte mult
(...) Am învăţat cum să hrănesc bebeluşii,
cum să îi spăl, cum să am responsabilitate
faţă de copilul meu şi faţă de alţi copii. Sunt
foarte bucuroasă că celelalte mame pot avea
încredere în mine să îmi lase copiii lor în
grijă.(...). La «Casa Agar» am avut parte de
consiliere, care ne ajută să ne liniştim şi să
încercăm să găsim soluţii pentru a rezolva
problemele pe care le întâmpinăm în viaţă.
Am învăţat să fac pâine de casă, să vorbesc
engleza, să comunic, să fac bijuterii şi să
vorbesc despre problemele mele. (...) vreau
să vă mulţumesc că m-aţi ajutat să devin
o persoană responsabilă şi prietenoasă”.
(Mămica A.M. – 2010)
Ajutând mamele vulnerabile să aibă un loc
de muncă şi să fie independente, se sprijină
capacitatea acestora de a îşi creşte singure
copiii.
Organizarea activităţii Asociaţiei a avut ca
resursă experienţa din SUA a fondatorilor
şi a primilor angajaţi în ceea ce priveşte
integrarea socială a mamelor şi copiilor în
situaţii de dificultate.
30
Sustenabilitatea iniţiativei de ES este
sprijinită de existenţa surselor de finanţare
şi a personalului specializat care acordă
consiliere pentru promovarea şi dezvoltarea
iniţiativelor antreprenoriale.
Un rol motivant şi suportiv în dezvoltarea
Touched Collection l-a avut un alt ONG
- NESsT Romania. În calitate de mem-
bru prin portofoliul NESsT, Touched
România primeşte asistenţă privind
dezvoltarea capacităţilor şi, de asemenea,
sprijin financiar.
Partenerii acestui demers de ES sunt:
Consiliul Director şi membrii Asociaţiei,
finanţatorii externi din SUA şi partenerii din
România.
Partenerii publici ai acestui demers sunt:
Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei
Sociale, DGASPC-urile din toate sectoarele
Bucureştiului, Spitalul IOMC, Spitalul „Marie
Curie” şi Spitalul Fundeni.
Partenerii privaţi principali din România pe
lanţul de producţie - desfacere, finanţare
sau asigurare de servicii sunt: Fundaţia
Vodafone, United Way România, Fundaţia
„O lume mai bună”, NESsT, firme şi com-
panii: L`Oreal, Avon, dar şi alte ONG-uri /
Fundaţii active în domeniu, cum ar fi: Fundaţia
Sensiblu, Clinica Pro Vita, World Vision
România. Alţi parteneri: Şcoala Britanică,
Şcoala Americană.
Comunitatea locală şi voluntarii sunt implicaţi
în furnizarea serviciilor specifice de îngri-
jire a copilului pe perioada de rezidenţă (în
timpul în care mama este la muncă),
dar şi post-rezidenţă. Astfel, Asociaţia
Touched România are impact social asupra
comunităţii.
Biblioteca este şi pentru nevăzători
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Fundaţia „Cartea Călătoare”
Forma juridică de organizare: organizaţie
neguvernamentală
Adresa: strada Bârsei, numărul 4, bl. H,
ap. 29, Focşani, judeţul Vrancea
Tel.: 0237 214 004, fax: 0237 214 004
www.fcc.ro www.cartidaisy.ro
Persoana de contact: Mircea Bucur
office@fcc.ro
Studiile de specialitate demonstrează că
aproximativ 80 – 85% din informaţia primită
de o persoană perfect sănătoasă se face prin
intermediul vederii. Evoluţia rapidă a societăţii
moderne sporeşte importanţa informaţiei
vizuale şi adânceşte dezavantajul
persoanelor nevăzătoare (cu capacitate
vizuală redusă, nevăzători, dislexici). Pentru
6
Echipamentele sunt realizate de compania Humanware, asociaţia fiind distribuitorul în România.
a reduce acest handicap, Fundaţia Cartea
Călătoare produce şi distribuie cărţi în
sistem audio Daisy şi comercializează
echipamente pentru ascultare numite
generic cititoare Daisy6.
Prin tehnologii de acces şi metode
speciale de conversie, informaţia vizuală
devine perceptibilă unui alt simţ rămas valid:
auzul. Faţă de scrierea în relief Braille care
apelează la simţul tactil, sistemul Daisy
permite navigarea independentă în carte.
Standardul Daisy nu este un format
comercial de stocare a informaţiei şi
permite codificarea datelor pe care le conţine, audio Daisy asigură persoanelor cu deficienţe
motiv pentru care este singurul acceptat de de vedere posibilitatea de a se bucură de
marile biblioteci ale lumii pentru distribuţia drepturi egale cu orice alt cetăţean. Persoa-
cărţilor audio. În conformitate cu legea 448 / na nevăzătoare poate merge la bibliotecă cu
2006 privind protecţia şi promovarea dreptu- soţia, soţul sau cu copilul văzător şi fiecare
rilor persoanelor cu handicap cu modificările poate împrumuta pentru acasă cartea pe
şi completările ulterioare, fundaţia „Cartea care şi-o doreşte sau de care are nevoie.
Călătoare” distribuie începând cu 2010 cărţi
şi cititoare Daisy în bibliotecile publice. „Cărţile dumneavoastră m-au făcut din nou
fericită, la atâţia ani de când mi-am pierdut
Înaintea accesibilizării audio, a avea o vederea. Sunt de profesie filolog şi cea mai
bibliotecă personală cu operele marilor cla- mare plăcere a mea este să pot citi singură
sici era ceva de neimaginat pentru o persoană cărţile pe care le doresc. Nu ştiu cum aţi făcut,
cu deficienţe de vedere, deoarece ar fi dar aţi venit exact în întâmpinarea gusturilor
inclus exclusiv cărţi scrise în Braille, costu- mele. Sunt încântată şi de vocile lectorilor
rile ar fi fost foarte ridicate, iar volumul ocu- (...) care sunt adevăraţi profesionişti, şi vă
pat ar fi fost uriaş. Promovarea naţională a rog să le transmiteţi felicitările şi mulţumirile
serviciului de împrumut al acestor cărţi mele.” (L.T., Oneşti)
31
S-a reuşit distribuirea în două grădiniţe, şapte
şcoli şi licee de nevăzători, două universităţi7
şi 48 de biblioteci din diverse oraşe8. Activita-
tea se extinde şi peste hotare: în Chişinău şi
Nürnberg.
Activitatea de ES se bazează pe parteneria-
tul public - privat pentru dezvoltarea,
implementarea şi exploatarea produselor şi
serviciilor. Biblioteca pentru copii şi tineret
„Duiliu Zamfirescu” din Focşani pune gra-
tuit la dispoziţia fundaţiei spaţiul de găzduire
a unui studio profesionist de înregistrări.
Printr-un proiect pilot, în studio au fost
realizate primele cărţi Daisy, iar activitatea
continuă şi astăzi. Celelalte biblioteci din ţară
asigură spaţiu echipat pentru lectura cărţilor,
dar şi opţiunea de a împrumuta cărţi şi
cititoare Daisy celor interesaţi.
Cu ajutorul voluntarilor, unele biblioteci au
implementat serviciul „Cartea la domiciliu”:
printr-un simplu telefon, persoana
nevăzătoare cu dificultăţi de deplasare
primeşte acasă cartea Daisy dorită. Cu
sprijinul DGASPC-urilor şi bibliotecilor se
poate dezvolta o reţea naţională de studiouri
de înregistrări pentru cărţile Daisy.
De-a lungul anilor, foarte puţine persoane cu
deficienţe de vedere au putut fi integrate în
învăţământul de masă deoarece nu aveau
acces independent la manuale. Astfel s-a
9
Ioniţă Vasile (Liceul Regina Elisabeta, Bucureşti), Aurelia Burtea şi Ion Sebeni (Liceul de deficienţi de vedere Buzău).
7
Facultăţile de Psihologie şi Facultăţile de Ştiinţele Educaţiei din Bucureşti şi din Cluj-Napoca
8
În România sunt 5300 de biblioteci publice judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale.
32
ajuns la crearea şcolilor şi liceelor speciale
pentru elevii cu deficienţe de vedere. Chiar şi
aşa problema accesului la educaţie nu a fost
pe deplin soluţionată. Manualele în format
Braille sunt puţine datorită costurilor ridicate
de producţie şi a timpului mare de realizare.
Efortul depus de un elev cu deficienţe de ve-
dere pentru a asimila informaţia cuprinsă în
curriculumul de învăţământ este poate de trei
ori mai mare decât pentru un elev obişnuit.
Manualele în format Daisy permit elevilor
să urmărească întocmai recomandările
profesorilor şi facilitează îndeplinirea
sarcinilor şcolare în clasă şi acasă. Pro-
fesorii de matematică9 care au testat
manualele s-au declarat încântaţi de cât de
uşor se folosesc. Faptul că elevii se pot duce
direct la un paragraf, la o problemă sau la
un capitol, le uşurează profesorilor proce-
sul de predare şi pregătirea lecţiilor pentru
clasă. Pe termen lung, adoptarea standar-
dului Daisy în România sporeşte şansele de
integrare în învăţământul de masă a
elevilor cu deficienţe de vedere. Astăzi,
ei sunt obligaţi să se despartă de familie
pentru a învăţa la licee speciale pentru
persoane cu deficienţe de vedere,
medii protejate care izolează şi nu pregătesc
nevăzătorul pentru integrarea în societate.
În calitate de câştigătoare a ediţiei din
2008 a competiţiei întreprinderilor sociale
organizate de NESsT, Fundaţia „Cartea
Călătoare” a primit un grant de 8.000 €
pentru demararea afacerii şi consultanţă
tehnică. Alte surse de finanţare sunt:
colectarea a 2% din impozitul pe venit,
donaţii şi fonduri internaţionale (Mecanismul
Financiar al Spaţiului Economic Europe-
an, Fondul pentru ONG-uri, Democracy
Small Grant). Veniturile proprii obţinute din
comercializarea cărţilor şi cititoarelor
Daisy acoperă un sfert din costurile aferente
activităţii.
Ca impact economic, s-a reuşit accesibili-
zarea produsului cultural editat şi educaţional
tipărit în sistem tradiţional, precum şi
dezvoltarea şi modernizarea tehnologiei
specifice de învăţare şi instruire pentru
persoanele nevăzătoare. S-a reuşit
dezvoltarea unei activităţi generatoare de
venit (producţia de carte audio Daisy). Piaţa
specifică primară curentă este compusă din
48 biblioteci publice din România şi două
biblioteci pentru românii din străinătate.
Piaţa secundară este reprezentată de cele
90.000 de persoane cu deficienţe de vedere
din România. Chiar dacă beneficiarii finali
sunt persoanele cu deficienţe de vedere,
piaţa ţintă este reprezentată de cele 53.000
de biblioteci publice din România care
conform prevederilor legii 448/2006 au
obligaţia de a deschide standuri de carte în
formate accesibile persoanelor cu deficienţe
de vedere şi citire. Profitul obţinut este
reinvestit în dezvoltarea activităţii. Creşterea
nivelului de instruire a condus la o creştere a
posibilităţile de ocupare a nevăzătorilor.
Din punct de vedere al impactului social,
s-a reuşit creşterea nivelului de educaţie şi
informare pentru nevăzători cu ajutorul
tehnologiilor moderne de acces (siste-
mul Daisy). Au fost distribuite peste 100 de
titluri în peste 2000 de exemplare în 50 de
biblioteci din ţară şi străinătate. Au fost donate
120 de cititoare Daisy după cum urmează:
bibliotecilor publice judeţene, municipale
şi orăşeneşti din România, Germania şi
Republica Moldova (91 echipamente);
liceelor pentru deficienţi de vedere (26
echipamente); Facultăţilor din Bucureşti şi
Cluj-Napoca (trei echipamente) şi grădiniţelor
pentru nevăzători (două echipamente).
Totodată s-a realizat socializarea indirectă
a persoanelor nevăzătoare prin dezvoltarea audio. Asocierea audio-text va permite
unei reţele de cititori ai cărţilor Daisy. acoperirea nevoilor de acces la informaţie
şi pentru o altă categorie vulnerabilă:
Caracterul inovator al acestei iniţiative persoanele dislexice.
de ES constă în: accesibilizarea informaţiei
pentru nevăzători şi promovarea Principalii parteneri şi susţinători sunt:
parteneriatului public - privat. Accesibilizarea NESsT, Ambasada SUA la Bucureşti,
tehnologică este compatibilă cu cea folosită Romanian American Foundation şi bibliote-
pe plan european şi în conformitate cu cile publice.
standardele internaţionale. În acest moment,
doar cărţile audio în format Daisy permit unui
nevăzător să se deplaseze prin structura lor,
având exact aceleaşi facilităţi de lectură ca şi
cele de care se bucură o persoană văzătoare
care citeşte sau răsfoieşte o carte tipărită.
Asigurarea unei forme moderne de
acces la informaţie pentru persoanele
cu deficienţe de vedere facilitează
dezvoltarea şi educaţia personală, partici-
parea la viaţa culturală şi integrarea pe piaţa
muncii. Activitatea începută în 2008 are o
sustenabilitate ridicată în condiţiile în care
sistemul Daisy este abia la început, iar numărul
cititorilor este în continuă creştere. Fundaţia
şi-a propus extinderea capacităţii de producţie
pentru a acoperi cererea de pe piaţă. Pe
viitor se doreşte aducerea pe piaţă a
altor tipuri de cititoare Daisy, mai accesi-
bile financiar, astfel încât cititorii nevăzători
să împrumute de la bibliotecă doar cărţile,
nu şi cititoarele. Pe viitor, se va dezvolta şi
sistemul Daisy text, generaţiile moderne
ale echipamentului permiţând atât lectura
cărţilor în format electronic prin utilizarea unui
sintetizator vocal, cât şi a cărţilor în sistem
33
Sala de evenimente socio-culturale
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Asociaţia Hercules
Forma juridică de organizare: organizaţie
neguvernamentală
Adresa: strada Victoriei numărul 40,
Costeşti, judeţul Argeş
Tel.: 0723 623 159, fax: 0248 673 384
www.asociaţiahercules.ro
Persoană de contact: Petruţa Stănescu
asociaţiahercules@yahoo.com
Oraşul Costeşti se află situat la 130 de
km vest de Bucureşti, lângă oraşul Piteşti
şi este singurul oraş din zona de sud a
judeţului Argeş. Cuprinde multe sate mici, iar
majoritatea celor 10.000 de locuitori trăiesc
din agricultură. Singura întreprindere
industrială are 200 de angajaţi şi este în
pragul falimentului. Lipsa oportunităţilor de
angajare, veniturile reduse, şomajul ridicat
şi infrastructura slab dezvoltată au impact
34
asupra familiilor, conducând la analfabe-
tism şi neglijarea copiilor. Mulţi copii ai căror
părinţii sunt plecaţi în străinătate se confruntă
cu riscul abandonului şcolar sau sunt în peri-
col de a dezvolta comportamente deviante.
Scopul Asociaţiei Hercules este preve-
nirea şi combaterea abandonului şcolar şi
familial, delincvenţei în rândul adolescenţilor,
violenţei în familie, excluziunii sociale a
familiilor defavorizate sau izolării bătrânilor.
Activităţile desfăşurate oferă posibilităţi
de socializare şi implicare socială pentru
beneficiarii de toate vârstele, aducând
laolaltă copiii, părinţii şi bunicii din comuni-
tate.
În ultimii ani, Asociaţia Hercules a demarat
mai multe activităţi de autofinanţare (intra-
rea în franciza Fornetti, atelier de covoare,
ateliere de obiecte decorative) pentru
creşterea sustenabilităţii financiare. Deşi
activitatea centrului a fost susţinută iniţial de
către finanţatori şi donatori, criza economică
a demonstrat asociaţiei importanţa
autosusţinerii financiare.
În octombrie 2008 – aprilie 2009 s-a con-
struit o sală de festivităţi urmată de dotarea
acesteia. Decizia de a construi sala de
festivităţi s-a bazat pe un studiu de
fezabilitate care a permis analiza concurenţei
şi înţelegerea caracteristicilor pieţei în zonă.
Concluziile studiului au sprijinit identificarea
principalelor „nişe” care să permită iniţiativei
de ES o poziţionare cu sorţi de izbândă
într-un mediu concurenţial.
Întreprinderea are ca obiect de activitate
furnizarea serviciilor de organizare de
evenimente în sala de festivităţi situată în
curtea asociaţiei. Sunt vizate manifestări
socio-culturale (Zilele seniorilor, Zilele
francofoniei), seminarii, nunţi, botezuri,
onomastici sau petreceri aniversare.
Pachetele de servicii oferite cuprind
închirierea sălii, servicii de catering şi servicii
colaterale precum: confecţionarea invitaţiilor
(de nuntă, botez), amenajarea şi decorarea
sălii (huse, decoraţiuni din baloane şi flori)
şi servicii de sonorizare. Tarifele practicate
variază în funcţie de pachetul de servicii
contractat de client. S-a stabilit că întreprin-
derea socială va asigura o creştere a venitu-
rilor proprii de la 5% la 20% în primii trei ani,
estimându-se un profit de 5000 € în primul
an.
Profitul obţinut urmează să fie reinvestit în
activităţile sociale ale asociaţiei, ceea ce va
permite deservirea mai multor beneficiari.
Managementul şi-a stabilit ca un minim de
5-10% din totalul cheltuielilor asociaţiei să
fie suportate din profitul realizat de către
iniţiativa de ES. Indicatorul asumat este
rezultatul unei etape de maturizare a
iniţiativei. De la darea în folosinţă a sălii de
evenimente până în prezent, asociaţia a în-
registrat profit.
Ca direcţii de dezvoltare, se doreşte
îmbunătăţirea serviciilor sociale furnizate,
completarea echipei cu un psiholog în primul
an şi un educator în al doilea an. Pe termen
lung, se are în vedere dezvoltarea a noi
servicii şi înfiinţarea unui centru rezidenţial
pentru 15 persoane vârstnice.
Iniţiativa de ES reprezintă în primul rând
o sursă de venit independentă pentru
susţinerea principalei activităţi a asociaţiei:
educaţia copiilor. Deşi nu se află la prima
iniţiativă generatoare de venit, asociaţia a
demarat prudent această activitate. Întâi
a fost renovat spaţiul, apoi s-a reuşit prin
diferite finanţări dotarea sălii cu echipamente
specifice evenimentelor (mobilier, bucătărie
pentru servirea mesei). Organizaţia pune la
dispoziţie şi o mică infrastructură de cazare,
sub forma a două camere de tip agroturism.
Funcţionarea întreprinderii sociale nu
necesită pentru moment costuri supli-
mentare pentru angajarea personalului. O
parte din personalul asociaţiei este implicată
în organizarea evenimentelor (bucătar,
administrator, contabil, ajutor de bucătar).
Printre angajaţii asociaţiei se numără
reprezentanţi ai grupurilor vulnerabile: şomer
de lungă durată şi tineri post-instituţionalizaţi.
S-a reuşit responsabilizarea într-un mod
inovator a beneficiarilor (părinţii copiilor,
persoane vârstnice) şi voluntarilor în
pregătirea serviciului prestat, respectiv
confecţionarea decoraţiunilor pentru sală,
decorarea şi aranjarea sălii de festivităţi, dar
şi servirea mesei sau îngrijirea grădinii de
legume.
Caracterul inovator constă în a fi reuşit
iniţierea unei activităţi economice într-o
comunitate săracă şi aparent lipsită de
alternative, care are un impact trans-
versal asupra îmbunătăţirii calităţii vieţii
beneficiarilor.
Ca parteneri, Fundaţia Principesa
Margareta a României a asigurat
finanţare, instruire şi consultanţă. NESsT
România a oferit suport financiar pentru
începerea unei afaceri sociale, asistenţă în
dezvoltarea capacitaţilor organizaţionale
necesare acestui demers şi a sprijinit echipa
de implementare în dobândirea abilitaţilor
necesare demarării şi conducerii unei
întreprinderi sociale. Donaţii materiale au
fost oferite de: Akzo Nobel, Mercedes Benz
şi Romstal. Asociaţia Chappeau (Franţa) şi
Linde Lindebau au asigurat suport financiar.
35
Util Deco
Promotorul iniţiativei de economie
socială:
Fundaţia „Alături de voi” România
Forma juridică de organizare: organizaţie
neguvernamentală
Adresa: strada Vovideniei, numărul 10,
Iaşi, judeţul Iaşi, cod 700079
Adresa pentru corespondenţă:
Bulevardul Chimiei, numărul 12, Iaşi,
judeţul Iaşi, cod 700393
Tel. şi fax: 0232 275 568
www.alaturidevoi.ro www.utildeco.ro
www.unitatiprotejate.ro
Persoană de contact: Angela Achiţei
office@alaturidevoi.ro
Inserţia profesională a tinerilor este dificilă,
indiferent că este vorba despre tineri
care nu au absolvit mai mult de opt clase,
tineri infectaţi cu HIV sau tinerii peste 18
ani care au părăsit sistemul instituţionalizat
de protecţie a copilului. Un loc de muncă
poate reprezenta primul pas spre integrarea
celor cu dizabilităţi în viaţa socială, cu efecte
multiplicatoare pozitive în viaţa comunităţii
din care fac parte.
Pentru sprijinirea acestor tineri vulnera-
bili, Fundaţia Alături de Voi (ADV)
10
„Primul pas spre o viaţă independentă” (2008 -2011) şi „Alianţa pentru dezvoltarea ES” (2010 – 2013) cofinanţate din FSE prin POS DRU, axa prioritară 6.
„Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.1. „Dezvoltarea ES”:
36
România promovează activităţi Pentru angajaţi, acest loc de muncă
specifice ES care acoperă trei domenii: reprezintă „singura şansă de angajare. Altfel,
formare profesională în şase segmente de nu se uită nimeni la noi, chiar dacă suntem
activitate, consiliere şi orientare profesională buni în meseria pe care o avem.” (N.F., 21
şi integrare în muncă. ani)
Obiectivele urmărite sunt: furnizarea „La acest loc de muncă putem discu-
serviciilor de formare profesională a ta deschis despre problemele noastre,
beneficiarilor în domenii căutate pe piaţa despre diagnosticul pe care îl avem şi sun-
muncii, crearea unei reţele de structuri cu tem înţeleşi”. (A.A., 22 ani)
rol economic activ în procesul de incluziune
socială (înfiinţarea atelierelor protejate, a În cele trei UPA se realizează obiecte
atelierelor de terapie ocupaţională, decorative de artă meşteşugărească
dezvoltarea de unităţi protejate) şi crearea a (împletituri macrame, obiecte din fire tex-
patru centre de resurse în domeniul ES. tile, ţesătorie, articole şi accesorii vestimen-
tare); lucrări de pictură (unele pe sticlă) şi
În 2004 ADV a dezvoltat ateliere de produse specifice legătoriei manuale
terapie vocaţională şi ateliere protejate, prin (carnete, agende, coperte de catalog,
Fondul Global de luptă împotriva HIV/ SIDA,
tuberculozei şi malariei. În cele 11 ateliere
sunt asistaţi 117 tineri.
În 2008 au fost înfiinţate trei unităţi protejate
autorizate (UPA) în judeţele Iaşi, Constanţa
şi Mureş. Dezvoltarea şi susţinerea sunt
asigurate în proporţie de aproximativ 80%
din două proiecte strategice finanţate prin
FSE10, la care se adaugă fonduri proprii şi
veniturile generate din ES.Prin dezvoltarea unui
exemplu propriu de inserţie profesională, s-a
reuşit angajarea a 29 de tineri cu dizabilităţi.

coperte de carnet, cutii, calendare, pli-
ante etc.). Activitatea include şi servicii de
arhivare şi multiplicare (documente, pliante,
fluturaşi etc.), realizarea de spoturi şi bannere
publicitare la comandă, bannere web,
afişe, cărţi de vizită, pliante, reviste,
diplome, ecusoane, semne de carte, invitaţii
de nuntă, botez, machete sigle firme etc.;
precum şi realizarea unor lumânări simple sau
personalizate. Se asigură personal-
izarea cănilor şi a tricourilor, precum şi
confecţionarea diverselor articole de
îmbrăcăminte sau de uz gospodăresc.
S-a reuşit crearea locurilor de muncă
pentru grupurile vulnerabile şi pentru
specialiştii care îi asistă. Programul de
lucru în UPA este adaptat nevoilor angajaţilor.
Varietatea produselor realizate este
binevenită pentru firmele cu peste 50 de
angajaţi care pot opta pentru achiziţionarea
produselor UPA în conformitate cu art. 78
(3b) din legea 448 / 2006 privind protecţia
şi promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap, cu modificările şi completările
ulterioare. Se deschid astfel oportunităţi de
colaborare care pot asigura autofinanţare
Util Deco, denumirea UPA a ADV Romania.
Pe baza analizei nevoilor beneficiarilor, ADV
România oferă servicii psiho-sociale, de
formare, lobby şi advocacy. Se asigură
consiliere pentru angajare şi pentru adap-
tare la cerinţele pieţei muncii. Se organizează
dezbateri despre ES şi inserţia grupurilor
vulnerabile cu oamenii de afaceri în calitate
de potenţiali angajatori şi cu reprezentanţii
autorităţilor locale.
Angajaţii UPA au accesat un complex de
servicii – au fost formaţi în atelierele de
terapie ocupaţională şi au frecventat Clubul
Tinerilor, serviciu de socializare şi petrecere
a timpului liber pentru dezvoltarea abilităţilor
de viaţă independentă.
Serviciile ADV România sunt „bune, utile ...
Pentru noi, cei din centrele de plasament, a
fost o şansă ... să ne descurcam în primul
rând cu mijloacele de transport. Serviciile
oferite de Clubul Tinerilor ne-au învăţat apoi
cum se curăţă şi se taie un cartof, cum se
face un sandwich, iar acum lucrăm şi avem
salariul nostru”. (V.T., 21 ani)
ADV România este promotor al ES şi
al sistemului de auto-reglementare în
domeniu, dezvoltă antreprenoriatul social
şi oferă asistenţă internaţională. Fundaţia
desfăşoară activităţi de documentare
ştiinţifică în domeniu, asupra modelelor de
bună practică din ţară şi alte ţări UE. ADV
România a publicat în 2010 „Catalogul
unităţilor protejate auto-rizate din România”.
În 2011 a organizat şi a doua ediţie a Târgului
Unităţilor Protejate din România.
ADV România a realizat proiecte de
dezvoltare a ES, sprijină înfiinţarea de noi
UPA şi diseminează rezultatele experienţei
acumulate prin cursuri de economie socială.
„Alianţa pentru dezvoltarea economiei
sociale” nu este doar un proiect în
parteneriat, ci un act de solidaritate cu cei
care doresc să se dedice ES.
Caracterul inovator rezidă în reuşita
UPA Util Deco în domenii de activitate
cu concurenţă pe piaţa muncii şi în care
propunerea de produse şi servicii are un
plus de valoare prin unicitatea produsu-
lui, complexitate şi execuţia manuală. S-a
37
reuşit transformarea unui sector tradiţional
dependent de asistenţa socială, într-unul
în care se lucrează ca în orice altă afacere:
prin departament de vânzări pentru sec-
torul de business, direct pentru consumator
prin magazinul on-line www.utildeco.ro şi
magazinul social din incinta Util Deco Mureş.
Oferta este permanent actualizată în funcţie
de nevoile identificate pe piaţă şi cerinţele
clienţilor.
Dintre partenerii privaţi, Fundaţia Motiva-
tion România este implicată în realiza-
rea de schimburi de experienţă în ES sau
dezbateri regionale cu actorii sociali implicaţi
în ES. Fundaţia va crea un centru de resurse
în domeniul ES pentru municipiul Bucureşti
şi regiunile arondate, va realiza cursuri de
formare pentru reprezentanţi ai altor ONG-
uri sau instituţii care doresc să dezvolte pro-
grame de ES.

Parteneriatul public - privat este o condiţie Partenerul internaţional Cooperativa Socială

cheie în implementarea acestei iniţiative de „Il Poliedro” din Italia facilitează contactele
ES. Printre partenerii publici ai iniţiativelor de cu organizaţii active în ES din UE, susţine
ES menţionăm Direcţia Generală Protecţia cursuri de formare în domeniul ES şi
Persoanelor cu Handicap din cadrul diseminează în România modelele euro-
Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei pene de bună practică. De asemenea, este
Sociale, care, prin intermediul proiectelor implicat în dimensiunea internaţională a
dezvoltate în comun, asigură sprijin prin Târgului Unităţilor Protejate şi promovarea
facilitarea de contacte cu alte instituţii cu www.socialeconomyeurope.eu .
activitate în domeniul ES în vederea realizării
de schimburi de experienţă, promovarea
atelierelor protejate, atelierelor de terapie
ocupaţională şi UPA din ţară, promovarea
site-ului naţional www.unitatiprotejate.ro şi
a site-ului european www.socialeconomyeu-
rope.eu.

DGASPC Iaşi a asigurat în Iasi spaţiul

pentru atelierele de terapie vocaţională,
îndrumă beneficiari pentru accesarea
cursurilor de formare profesională acreditate
ale ADV România şi participă la schimburi de
experienţă în domeniul ES.

38
Teatrul de păpuşi la tine acasă: ia o jucărie, descoperă o poveste
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Asociaţia pentru o Comunitate
Solidară şi Intervenţie Socială
Adresa: Calea Moşilor, numărul 215, bloc
21, scara B, apartament 37, sector 2,
Bucureşti
Tel.: 021 211 30 94,
fax: 021 211 30 94
www.acsis.ro www.prindeviata.ro
Persoană de contact: Iuliana Vulpeanu
acsis@acsis.ro
Numărul familiilor monoparentale din
România s-a dublat în 2008 comparativ cu
datele de la recensământul din 2002. 90%
dintre familiile monoparentale sunt alcătuite
din mamă şi copii11. Sărăcia extremă,
nivelul scăzut de educaţie şi de pregătire
profesională, în contextul lipsei sprijinului
din partea familiei şi a partenerului, al unei
vârste fragede a mamei şi al confruntării cu
prejudecăţile legate de statutul de mamă
singură determină multe mame să îşi aban-
doneze copilul. În plus, oferta slabă de
servicii sociale de îngrijire a copilului expune
mamele unor constrângeri majore: nu se
pot angaja pentru că nu au cu cine să lase
copilul. Ele trebuie să fie permanent lângă
copilului mic şi îl iau cu ele oriunde au nevoie
să se deplaseze.
11
Ghid de bune practici pentru respectarea egalităţii de şanse, BNS, 2009
Ca răspuns la aceste probleme, Asociaţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului).
pentru o Comunitate Solidară Asistenţii sociali şi psihologii asociaţiei
şi Intervenţie Socială şi-a propus oferă servicii conexe terapiei ocupaţionale
deschiderea unui cadru de lucru adap- şi sprijină paşii necesari inserţiei pe piaţa
tat. În timp ce mamele lucrează, copiii lor muncii. Mamele primesc consiliere
desfăşoară activităţi educative cu voluntarii vocaţională. În colaborare cu programul
asociaţiei. APEL, mamele sunt pregătite pentru a face
Iniţiativa a început ca activitate pilot în 2007 faţă cu succes unui interviu, pentru a avea
prin confecţionarea unor păpuşi degetar un comportament adecvat obţinerii unui
oferite în schimbul unor donaţii. Ulterior a serviciu.
prins contur ideea desfăşurării unei activităţi
potenţial generatoare de venit, dar care să Atelierul nu a fost organizat ca formă juridică
asigure mamelor consiliere vocaţională. distinctă deoarece s-a dorit menţinerea
S-a optat pentru înfiinţarea unui atelier de sa în primul rând datorită rolului de terapie
confecţionare a jucăriilor textile. Ca produs comportamentală şi nu de sursă de venit.
vandabil, au fost alese jucăriile marionetă De la deschiderea atelierului în 2008, 75 de
datorită faptului că ajută comunicarea mame au lucrat şi au beneficiat de serviciile
prin joc între mamă şi copil. Îmbunătăţirea sociale ale asociaţiei. Totuşi, este dezirabil
relaţiei dintre mamă şi copil este unul dintre ca atelierul să se autosusţină financiar.
factorii cheie care poate contribui pe termen
scurt la creşterea încrederii în sine a ma-
mei şi la asumarea rolului în familie, iar pe
termen lung la inserţia profesională a mamei.
În cazul mamelor vulnerabile, copilul este
adeseori blamat pentru insuccesul personal
şi dificultăţile întâmpinate, ajungându-se
chiar la abandon. Pe fondul crizei economice,
numărul copiilor care au intrat în sistemul
de protecţie a crescut în primul trimestru al
anului 2009 cu 50% comparativ cu aceeaşi
perioada a anului 2008 (Autoritatea Naţională
39

Mamele asistate locuiesc în Bucureşti şi
zonele limitrofe. De la demararea activităţii
economice, trei mame au fost angajate
în cadrul atelierului. În anul 2009 au fost
valorificate 1232 produse realizate în
atelier în cadrul a nouă evenimente şi au fost
organizate 17 spectacole de teatru
interactiv în şcoli. Sumele încasate au fost
destinate sprijinirii beneficiarilor asociaţiei şi
desfăşurării activităţilor atelierului. În 2010,
atelierul a produs aproximativ 1800 de
produse, iar pentru 2011 obiectivul este de
rentabilizare a acestei activităţi economice.
Jucăriile confecţionate sunt din material
textil şi se adresează copiilor cu vârste cu-
40
prinse între trei şi zece ani. Ele pot fi mâ- Partenerii au sprijinit iniţiativa de ES
nuite cu uşurinţă atât de către copii, cât şi prin suport financiar şi consultanţă în ve-
de către părinţi şi contribuie într-o manieră derea perfecţionării activităţii, promovarea
ludică, dar şi educaţională, la îmbunătăţirea produselor atelierului sau medierea
calităţii comunicării între membrii familiei şi la participării asociaţiei la diferite târguri
dezvoltarea imaginaţiei copilului, a şi evenimente sau organizarea unor
creativităţii. Jucăriile sunt certificate con- spectacole de teatru pentru copii. Prin-
form standardelor legale în vigoare (HG tre parteneri menţionăm: BRD - Groupe
396/02.04.2003). Société Générale (partener principal),
şcoli şi grădiniţe din Bucureşti, Compania
Ca impact social menţionăm capacitatea General Expo Bucureşti, Sinergia Toys,
ONG-ului de a atrage atenţia opiniei publice Librăria Sophia, Jocoteca şi SC Petit
asupra problemelor sociale care accentuează Caprice SRL, Asociaţia Medor (Elveţia),
dificultăţile de inserţie profesională ale NESsT Venture Fund, Western Union,
mamelor singure. Accentul pus pe relaţia Fundaţia United Way România şi Fundaţia
mamă-copil, recuperarea şi direcţionarea Soros România.
copilului către serviciile educaţionale puse
la dispoziţie de stat, precum şi către alte Asociaţia colaborează cu DGASPC-uri, dar
ONG-uri reprezintă valoarea adăugata care şi cu alte ONG-uri pentru a prelua cazurile
asigură rezolvarea problemei nu doar pe semnalate de asistenţii sociali.
termen scurt, ci şi mediu şi lung.
Întreprinderea socială a contribuit la
creşterea gradului de incluziune socială a
familiilor monoparentale aflate în situaţii de risc
social, la asumarea responsabilităţii ce vine
odată cu un loc de muncă, la generarea
de locuri de muncă pentru mame singure
aflate în dificultate, la formarea unor abilitaţi
transferabile pe piaţa forţei de muncă în
vederea angajării într-un mediu orientat spre
profit, la schimbări pozitive în atitudinea
comunităţii faţă de mamele singure aflate în
dificultate, la generarea de venituri care au
permis sprijinirea altor beneficiari.
„Satul” copiilor
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Asociaţia Acţiunea Felix
Forma juridică de organizare: organizaţie
neguvernamentală
Adresa: Calea Sântandrei, numărul 118,
Oradea, judeţul Bihor
Tel.: 0259 427 481, fax: 0259 427 485
www.actionfelix.org www.caminulfelix.org
Persoană de contact: Marcel Filip
marcelfilip@aol.com
Misiunea de căpătâi a Asociaţiei Acţiunea
Felix este de a veni în întâmpinarea nevoilor
fizice, spirituale, emoţionale şi sociale ale
copiilor orfani sau abandonaţi prin oferirea
unui mediu plin de dragoste. Mai mult de 200
de copii şi-au găsit astfel o casă, o familie,
o comunitate. Odată ajunşi la maturitate, au
primit sprijin pentru găsirea unui loc de muncă
sau pentru o locuinţă. Fundaţia Căminul
Felix reprezintă o infrastructura compusă
din 16 case, în două locaţii care adăpostesc
familii sociale unde sunt îngrijiţi, ocrotiţi şi
crescuţi copii alături de părinţii lor sociali.
Fiecare casă oferă spaţiu de locuit pentru 12
copii: şase fete şi şase băieţi alături de părinţii
sociali. Găzduirea copiilor se bazează pe
sprijinul public - privat între DGASPC Bi-
hor şi Asociaţie. Spre deosebire de siste-
mul de stat, nu există o perioadă limită
de găzduire şi îngrijire a copiilor. O familie
socială poate locui în casa primită 5, 10 sau
20 de ani. Asociaţia pune la dispoziţia caselor
personal specializat pentru îngrijire şi
întreţinere. Permanent este asigurată
prezenţa a cel puţin unui adult în fiecare casă.
Copii învaţă în şcolile publice din Oradea.
Unii adolescenţi continuă studiile universita-
re în ţară sau în străinătate. Adolescenţii care
optează să nu continue studiile pot fi implicaţi
în activităţile economice ale asociaţiei sau
pot face pasul spre o viaţă independentă
în facilitatea „Teenage House” din Oradea.
Copiii cu deficienţe fizice sau mintale care vin
în cămin sunt îngrijiţi şi iubiţi în egală măsură
şi sunt sprijiniţi în a-şi găsi un loc de muncă
în fermă sau în atelierul de croitorie.
Pentru suplimentarea veniturilor disponibile
pentru creşterea copiilor, asociaţia a iniţiat
diverse activităţi economice. Printre
activităţile desfăşurate menţionăm ca bune
practici: ferma de vaci, centrul de croitorie şi
creaţie „Sun Flower Design” şi motelul agro-
turistic „Noble House”.
Ferma de vaci a Asociaţiei Acţiunea Fe-
lix este cea mai mare fermă din vestul ţării:
250 de capete adăpostite în două hambare
nou construite. Hrănirea şi îngrijirea ani-
malelor se bazează doar pe produse natu-
rale. Ferma a fost iniţial concepută pentru a
răspunde exclusiv nevoilor proprii de hrană
cu lapte şi produse lactate pentru cei 200 de
copii. Cererea de pe piaţă a demonstrat fap-
tul că valorificarea potenţialului economic al
fermei poate reprezenta o resursă financiară
importantă pentru îndeplinirea obiectivelor
sociale ale organizaţiei. Ferma este furni-
zor pentru unul dintre cei mai mari procesa-
tori de lapte din România. În 2010 a început
şi distribuţia proprie prin intermediul a trei
automate de lapte: unul situat în Oradea, unul
în Sântandrei şi unul în Sânmartin. Capaci-
tatea de producţie zilnică de lapte este de
3000 de litri. 9000 de litri sunt distribuiţi lunar
prin intermediul celor trei automate. Angajaţii
fermei sunt persoane adulte, copii crescuţi
în cadrul Fundaţiei Căminul Felix. Manage-
mentul asociaţiei îşi doreşte organizarea pe
viitor a unei fabrici care să asigure producţia
proprie pentru lapte şi produsele lactate.
Centrul de croitorie şi creaţie „Sun
Flower Design” şi magazinul de desfa-
cere sunt găzduite în incinta căminului, nu
departe de motelul agroturistic. Aici sunt
realizate produse tradiţionale româneşti:
accesorii de bucătărie, articole de baie şi
uz casnic, jucării, saci, şorţuri şi păpuşi.
Produsele unicat de înaltă calitate sunt
vândute în magazinul din cadrul atelierului
sau cu ocazia concertelor susţinute de corul
fundaţiei în întreaga lume. Atelierul asigură
41
şi realizarea la comandă a produselor per-
sonalizate pentru restaurante, companii sau
persoane fizice. Atelierul a fost deschis
în primul rând pentru a asigura pregătire
profesională de specialitate şi locuri de
muncă pentru tinerele femei provenite din
Căminul Felix, inclusiv cele cu dizabilităţi
psihice sau fizice. Din echipa actuală de
nouă persoane, şapte sunt angajate cu
normă întreagă pe termen nelimitat. „Sun
Flower Design” aparţine Asociaţiei Acţiunea
Felix, ceea ce înseamnă că poate funcţiona
ca orice altă companie care produce şi
vinde bunuri. Salariile sunt acoperite din
veniturile obţinute în urma comercializării
produselor. Acţiunile incluse în acest de-
mers de ES reflectă grija faţă de me-
diul înconjurător şi dezvoltarea durabilă.
Materialele utilizate sunt prietenoase pentru
mediu şi se acordă prioritate celor produse
local.
Motelul agroturistic Noble House este
rodul viziunii Lindei Hörnberg, fondatoarea
iniţiativei Fundaţia Căminul Felix. Un spaţiu
dezafectat a fost transformat şi reamena-
jat iniţial într-un spaţiu conceput ca atelier
de artă pentru copii şi apoi într-un motel
rustic cald şi primitor. Motelul deţine în prezent
12 camere amenajate cu toate facilităţile
mo-derne, însă păstrând tradiţia locurilor.
Preţul per persoană este de aproximativ
15 €, incluzând trei mese servite pe baza
produselor locale. Sunt asigurate facilitaţi
pentru organizarea unor seminarii sau
conferinţe.
Alte iniţiative economice destinate exclu-
42
siv celor din asociaţie sunt: solarii, atelierul
de reparaţii auto (cu patru angajaţi, foşti
copii proveniţi din Fundaţia Căminul Felix) şi
atelierul de tâmplărie unde se realizează
mobila şi diversele accesorii pentru grădină
şi case (are doi angajaţi, copii crescuţi în
Fundaţia Căminul Felix).
Având exemplul unui model de ES ce a
dispus de fondurile necesare dezvoltării,
caracterul inovator al iniţiativei demarate
în 1995 constă în realizarea unui „sat” în
care copii cresc, învaţă, sunt îngrijiţi, iubiţi
şi au posibilitatea de a se dezvolta şi de a
deveni ceea ce îşi doresc. Nu se doreşte
izolarea copiilor în acest sat şi se depun
eforturi pentru incluziunea lor socială şi în
afara satului. Unii adolescenţi au găsit de
lucru în cadrul asociaţiei, devenind chiar
manageri ai unui nou program investiţional al
Asociaţiei Acţiunea Felix, alţii s-au angajat în
alte părţi.
„Proiectul în sine reprezintă una dintre
cele mai bune oportunităţi de a sprijini
integrarea în societatea economică, cât şi
dezvoltarea profesională a celor doritori de a
lua parte la acest program. Personal găsesc
proiectul ca fiind în primul rând o sursă de
venit pentru susţinerea familiei, iar în al doilea
rând, pe plan profesional, consider că sunt
provocări la care sunt nevoit să mă adaptez
corespunzător, în fiecare situaţie. Recunosc
faptul că stimulentele materiale sunt cu mult
depăşite de cele care reies din activitatea
şi provocările zilnice. Sunt foarte încântat
să fiu parte a unui astfel de proiect, să pot
să văd rezultatele, cât şi potenţialul de care
dispune în a ajuta pe cei aflaţi în nevoie.” (Teo
Bonaciu)
Un alt aspect important este faptul că
folosind la maxim resursele locale
disponibile s-a reuşit satisfacerea ne-
voilor proprii. Surplusul a fost direcţionat
către piaţă, ajungându-se să se răspundă
unei cereri de produse şi obţinându-se un
venit suplimentar ce este reinvestit pentru
atingerea obiectivelor asociaţiei. În plus,
au fost asigurate locuri de muncă de lungă
durată.
Parteneri au fost misionarii din toată lumea
care au construit casele ce găzduiesc
familiile şi copii. Familia de fermieri care a
locuit şi muncit voluntar cinci ani în
România a pus bazele acestei iniţiative
şi a contribuit la consolidarea ei.
Printre organizaţiile înfrăţite, menţionăm:
Casa Minunată; Theranova. Alţi parteneri
sunt: Asociaţia Acţiunea Felix, Amblecote
Christian Centre, Assist International,
People to People, PMU Interlife, Remem-
ber the Children, Rotary International,
Samaritan’s Purse, The Hope Alliance,
Whitlesea Assembly of God, biserici din
Anglia, Australia, Norvegia, România,
Suedia şi S.U.A.
Iniţiativa se bazează pe parteneriatul
public - privat. Procesul de găzduire a
copiilor decongestionează activitatea
DGASPC-ului Bihor. Totodată, terenul a
fost iniţial concesionat de către primăria din
Sânmartin pentru organizarea activităţilor
economice. Ulterior organizaţia a deţinut su-
ficiente resurse pentru a-l achiziţiona.
Întrajutorare financiară bazată pe servicii TIC
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Casa de Ajutor Reciproc
RATB IFN
Forma de organizare: casă de ajutor
reciproc a salariaţilor
Adresa: strada Virgiliu numărul 15,
apartamentul 2, sector 1, Bucureşti
Tel.: 021 336 35 85, fax: 031 402 22 60
www.carratb.ro
Persoană de contact: Mihaela Stoica
contact@carratb.ro
Înfiinţată în 1949, Casa de Ajutor Reci-
proc a Salariaţilor din cadrul Regiei
Autonome de Transport Bucureşti
(R.A.T.B.) este o asociaţie fără scop patrimo-
nial, creată pe baza liberului consimţământ
şi voinţei de asociere a salariaţilor şi a
foştilor salariaţi (respectiv pensionarii care
provin din rândurile salariaţilor), având ca
scop dezvoltarea legăturilor de solidaritate,
sprijin şi întrajutorare materială a membrilor
prin acordare de împrumuturi. CAR RATB
IFN îşi desfăşoară activitatea în baza unui
statut propriu, aprobat în conferinţe anuale
şi care respectă statutul Uniunii Naţionale a
CAR ale Salariaţilor şi hotărârile acesteia.
Activitatea specifică ES de întrajutora-
re a salariaţilor se bazează pe folosirea
sistemelor moderne: internet banking, ATM,
POS sau gestiune on-line a contului personal
la CAR.
Activitatea este nonprofit şi are la
bază următoarele obiective: dezvolta-
rea legăturilor de solidaritate, sprijin şi
întrajutorare materială a membrilor. Toţi
membrii pot participa în mod egal la buna
desfăşurare a activităţii, având aceleaşi drep-
turi şi obligaţii. Pentru a asigura transparenţa,
CAR RATB IFN afişează pe portal modificările
importante şi transmite membrilor în mod
regulat pe e-mail situaţiile financiare. CAR
RATB IFN încurajează controlul utilizării
fondurilor prin publicarea regulată, adecvată
şi precisă a situaţiei financiare şi organizarea
conferinţelor anuale ale membrilor.
Membrii sunt susţinuţi să participe la
programe educaţionale privind împrumuturi-
le şi alte servicii şi sunt informaţi şi îndrumaţi
pentru utilizarea noilor instrumente şi canale
de plată. În condiţiile în care o cincime din
membrii nu sunt angajaţi RATB, se are în ciare cu risc redus, titluri emise şi garantate
vedere atragerea unui număr cât mai mare de stat, depuneri la instituţii financiare acre-
de membri cotizanţi din cadrul instituţiilor de ditate de BNR. Finanţarea este asigurată din
stat, multinaţionale sau societăţi pe acţiuni. depunerile la fondul social al membrilor şi din
dobânzile plătite de aceştia la împrumuturile
CAR RATB IFN utilizează pârghiile cadru- primite; donaţii sau alte venituri din activităţi
lui legislativ actual (scutirea taxelor) şi fără scop patrimonial. După suportarea chel-
ale statutului propriu pentru întrajutorarea tuielilor statutare, excedentul se întoarce în
membrilor prin acordarea unor împrumuturi cu fondul social al membrilor sub forma de be-
dobândă rezonabilă comparativ cu costurile neficii anuale sau se repartizează la fondul
serviciilor similare ale instituţiilor bancare de rezerva sau fond de deces.
sau nebancare. Se are în vedere protejarea Activităţile se bazează pe principiul ajutorării
fondurilor sociale ale membrilor împotriva reciproce a membrilor: participare la con-
inflaţiei prin plasamente în active lichide pe stituirea fondurilor şi acordarea de împru-
termen scurt şi investiţii în instrumente finan- muturi pentru sprijin financiar temporar.
43
Împrumuturile s-au acordat iniţial pe baza
unui fond social constituit de membrul solici-
tant, ceea ce a restricţionat accesul la oferta
de produse cu privire la tipurile de împrumut.
Adaptându-se evoluţiei financiare a pieţei,
au fost introduse tipuri de împrumut bazate
doar pe consimţământul giranţilor şi pe bo-
nitatea financiară a membrului solicitant (un
istoric bun al plăţilor). Împrumuturile se acor-
dă diferenţiat cu sau fără facilităţi în funcţie
de istoricul personal şi de situaţia financiară
şi socială. Pe fondul crizei economice, au fost
majorate sumele împrumutate şi numărul
ratelor de rambursare. Pentru a sprijini mem-
brii au fost reduse dobânzile împrumuturilor
şi au fost extinse canalele de tranzacţionare
(plată rate, dobânzi, depuneri în fonduri
sociale, acordare împrumuturi) fără costuri
suplimentare.
Dintre cei 14 angajaţi una este pensionară.
Vârsta medie este de 40 de ani şi 80% sunt
femei. Faţă de cei circa 9900 de membri
înregistraţi la jumătatea anului 2011, numărul
angajaţilor este optim. Managementul
urmăreşte mai degrabă profesionalizarea
angajaţilor pentru a răspunde unei plaje
variate de cerinţe decât un număr mai mare
de angajaţi.
Iniţiativa de ES contribuie la ameliorarea
condiţiilor de viaţă sau protejării în caz de
nevoie. Pot fi scutiţi de plata depunerilor
la fondul social, fără pierderea calităţii de
membru şi a vechimii în CAR, femeile pe
durata concediului de maternitate şi
concediului pentru creşterea copiilor
şi bărbaţii care satisfac stagiul militar.
44
Membrii aflaţi în situaţie temporară de şomaj
îşi menţin calitatea de membri, cu aprobarea
consiliului director, dacă garantează ram-
bursarea împrumutului conform legislaţiei
în vigoare. Ei pot solicita reeşalonarea rate-
lor cu respectarea termenului prevăzut de
statut. Solicitările de prelungire a perioadelor
de rambursare au fost satisfăcute în măsura
posibilităţilor pentru a îi sprijini pe cei cărora
li s-au desfăcut contractele de muncă sau au
suferit diminuări salariale. În cazul decesu-
lui unui membru CAR, moştenitorii legali pot
primit un ajutor de deces nerambursabil în
cuantumul stabilit de adunarea generală.
Sursa de finanţare a acestui ajutor o
reprezintă fondul de deces.
Finanţarea cu costuri minime a unui îm-
prumut, fără comisioane de acordare, a
comisioanelor la depuneri sau retrageri, a
comisioanelor de rambursare anticipată
şi lipsa penalităţilor constituie argumente
solide în alegerea CAR pentru rezolvarea
problemelor financiare.
În vederea asigurării unor servicii de calitate,
corecte şi rapide membrilor, C.A.R. R.A.T.B.-
I.F.N. a înţeles necesitatea utilizării mijloace-
lor moderne de informare, implementând
permanent noi soluţii de business. Activi-
tatea financiară este derulată cu sprijinul
serviciilor TIC: sisteme moderne de înregis-
trare, stocare, prelucrare a datelor membrilor
şi a tranzacţiilor şi plată a ratelor.
Pe lângă sistemele clasice de plată a rate-
lor sunt utilizate: internet banking, ATM, or-
din de plată, reţinerea automată bilunară a
ratelor şi depunerilor la fond din conturile în
care sunt virate salariile prin editare directă,
POS. CAR RATB IFN trimite pe email extrase
ale situaţiei financiare individuale cu det-
alierea componentelor de rate şi SMS pentru
informare şi confirmarea plăţilor.
Ca mijloace inovatoare de activitate,
se lucrează cu diferenţierea gamei de
împrumuturi şi adaptarea schemelor de
rambursare pe categorii de beneficiari în
funcţie de situaţia financiară generală a ţării
(în speţă actuala criză financiară) şi gestiune
financiară preventivă (constituirea provizi-
oanelor pentru risc financiar). Sistemul este
flexibil şi acceptă depuneri anticipate pe trei
luni, reeşalonări şi refinanţări.
Ca recunoaştere a activităţii depuse, CAR
RATB IFN ocupă din anul 2007 locul întâi în
clasamentul anual Top 10 al CAR coordonat
de Uniunea Naţională a CAR ale Salariaţilor.
Capacitatea de transfer de bune prac-
tici este ridicată şi se bazează pe creşterea
încrederii membrilor în serviciile oferite,
posibilitatea de extindere a serviciilor la un
număr tot mai mare de membri din zone
ale capitalei şi preorăşeneşti cât mai largi;
posibilitatea asimilării experienţei de către
unităţi similare, cererea fiind excedentară
ofertei.
Principalii parteneri sunt Uniunea Teritorială
a CAR ale Salariaţilor Bucureşti care oferă
consiliere, îndrumare si control, clarificări
funcţionale şi acordarea de împrumuturi
din fondul de lichidităţi, după necesitaţi.
Se lucrează şi cu patru bănci pentru facilităţi
de plată şi rambursarea împrumutului fără
comisioane de depunere.
Întrajutorare financiară în localităţile mici, inclusiv mediul rural
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Casa de Ajutor Reciproc a
Salariaţilor Învăţământ Fălticeni I.F.N.
Forma de organizare: casă de ajutor
reciproc a salariaţilor
Forma juridică de organizare: casă de
ajutor reciproc a salariaţilor
Adresa: strada Republicii numărul 5,
oraş Fălticeni, judeţul Suceava,
cod 725200
Tel.: 0230 541 742, fax 0230 541 742
www.carfalticeni.ro
Persoană de contact: Lionte Antoneta
car_inv_falticeni@yahoo.com
corespondenta@carfalticeni.ro
Casa de Ajutor Reciproc a Salariaţilor
Învăţământ Fălticeni I.F.N. este o
asociaţie fără scop patrimonial, cu
personalitate juridică, creată pe baza li-
berului consimţământ şi voinţei de asociere
a membrilor. Activitatea specifică de
ES constă în întrajutorarea financiară şi
desfăşurarea unor activităţi sociale comune
pentru membrii asociaţiei. Sprijinul financiar
se adresează unor nevoi curente şi se acordă
cu scopul ameliorării condiţiilor de viaţă sau
depăşirii unor situaţii dificile (operaţii, deces).
CAR Învăţământ Fălticeni IFN şi-a început
activitatea în 1926, odată cu înfiinţarea Băncii
Corpului Primar Baia, transformată în anul
1958 în C.A.R. Activitatea este sustenabilă,
se bazează pe contribuţia membrilor şi este
în beneficiul direct al acestora.
Grupul ţintă vizat este reprezentat de
salariaţi şi de foştii salariaţi pensionaţi
din sistemul de învăţământ, membri de
familie sau persoane care au devenit
membri la recomandarea celor din asociaţie.
Membrii au în general venituri reduse, ma-
joritatea nefiind eligibili pentru obţinerea
unui credite bancare. Sprijinul financiar oferit
de CAR reprezintă o alternativă mai puţin
costisitoare comparativ cu sistemul creditelor
de nevoi personale acordate de sistemul
bancar datorită dobânzilor şi costurilor
totale ale împrumuturilor relativ mai
reduse, schemelor flexibile şi adaptate de
rambursare, consilierii în acordarea
împrumuturilor şi posibilităţii de garanţii
reduse sau chiar fără garanţii.
Iniţiativa de ES a început cu dezvoltarea
sistemului tradiţional de împrumut din fondu-
rile depuse de membri şi repartizarea surplu-
sului între aceştia, pe criteriul contributivităţii
la fond. A urmat dezvoltarea sistemului
fondurilor opţionale şi a împrumuturilor
acordate din acest fond, ca soluţie de
diversificare şi flexibilizare a posibilităţilor
de acces şi utilizare la nevoie a unor
fonduri, pentru persoanele cu venituri relativ
mai ridicate.
Adaptându-se cerinţelor pieţei, CAR
Învăţământ Fălticeni a diversificat tipurile de
împrumuturi acordate: împrumuturi pentru
tineri până în 35 de ani, împrumuturi în li-
mita fondului şi în perspectivă sau împrumu-
turi speciale (de sărbători). Pentru a veni în
sprijinul membrilor, s-a reuşit acordarea de
ajutoare directe şi indirecte pentru
persoanele aflate în situaţii speciale:
rambursare prin co-plătitori, reeşalonări,
aprobarea unor perioade mai mari de
rambursare pentru tineri, posibilitatea de
a rambursa sume mai mari decât limita
legală de unu şi trei din salariu şi venituri,
reducerea ratelor pentru persoanele cu
dificultăţi financiare sau retragerea parţială
din fondul depus. Membrilor li s-a acor-
dat opţiunea de a constitui depuneri lunare
minime din care să poată fi constituit la
nevoie un ajutor de deces (fondul special de
cotizaţii pentru deces).
Pentru a disemina exemplele pozitive de buni
platnici, a fost organizată o tombolă pentru
membrii care au primit împrumuturi şi care
respectă graficul de rambursare.
Conducerea CAR Învăţământ Fălticeni este
permanent preocupată de a fi mai aproape
45
de membrii asociaţiei pentru a facilita co-
municarea cu aceştia şi a permite creşterea
operativităţii în activităţile specifice. În acest
sens, au fost dezvoltate în teritoriu 12 agenţii
de lucru, dintre care cea mai recentă în Gura
Humorului (2011).
Finanţarea este asigurată din contribuţiile
membrilor şi din dobânzile plătite de aceştia
la împrumuturile primite; la nevoie se pot
primi împrumuturi din fondul de lichidităţi al
Uniunii Naţionale a CAR-urilor, ca membru.
Din punct de vedere al impactului econo-
mic, CAR Învăţământ Fălticeni IFN asigură
suportul financiar pentru acoperirea promptă
a unor de nevoi curente ale membrilor
asociaţiei precum dezvoltarea gospodăriei
sau asigurarea costurilor pentru studiile
copiilor.
„Împrumut aceşti bani pentru a completa
suma necesară fiicei mele care pleacă cu o
bursă de studii în Spania.” (bărbat)
Împrumuturile cu dobânzi reduse se
adresează salariaţilor şi pensionarilor
cu venituri foarte mici, care constituie un
grup neeligibil pentru instituţiile bancare.
Demersul de ES reuşeşte să creeze locuri
de muncă pentru gestionarea fondurilor la
sediul central şi la agenţiile locale. Surplu-
sul din veniturile din dobânzi este redistribuit
între membrii, se capitalizează şi se
reutilizează ca fond general de rulment
pentru acordare de împrumuturi membrilor.
Activităţile desfăşurate au condus la
creşterea încrederii beneficiarilor în servici-
ile oferite, la dezvoltarea unei reţele locale a
membrilor şi la ajutorarea unui număr mare
46
de salariaţi şi pensionari cu venituri mici
şi foarte mici. S-a constat îmbunătăţirea
nivelului de trai şi creşterea calităţii vieţii în
cazul membrilor care au accesat serviciile
CAR Învăţământ Fălticeni. Oferta de servi-
cii financiare este adaptată nevoilor mem-
brilor astfel încât se acordă ajutoare în cazuri
speciale (deces) şi facilităţi fiscale pentru ca-
zuri sociale deosebite (persoane disponibili-
zate, probleme familiale deosebite).
„Cu banii de la C.A.R. mi-am ajutat băiatul
să-şi recapete lumina ochilor. Am sentimen-
tul că l-am născut a doua oară.” (femeie)
Activitatea CAR Învăţământ Fălticeni prezintă
o serie de elemente cu caracter inovator.
Printre acestea menţionăm: constituirea
fondului de ajutor de deces prin contribu-
tivitate, diferenţierea gamei de împrumu-
turi (împrumut tradiţional, opţional, garan-
tat cu fondul) şi adaptarea schemelor de
rambursare pe categorii de beneficiari (ti-
neri, persoane cu venituri foarte reduse,
persoane cu dificultăţi financiare şi sociale
temporare) şi flexibilitate în rambursare (ram-
bursare anticipată fără penalizări sau costuri
suplimentare). Este promovat un sistem
flexibil de contribuţie pentru fondurile
opţionale: fără termene şi fără limită de depu-
nere. Membrii au totodată posibilitatea de a
rambursa împrumutul prin co-plătitori.
Dezvoltarea agenţiilor CAR Învăţământ
Fălticeni în teritoriu reprezintă un indicator
al grijii faţă de cei aflaţi în nevoie. Astfel se
elimină bariera geografică, se evită costurile
suplimentare de transport ale membrilor şi
este facilitat accesul membrilor din mediul
rural. Înfiinţarea unor locuri de muncă în
aceste agenţii permite creşterea impactului
social al iniţiativei.
Membrii CAR Învăţământ Fălticeni se declară
foarte mulţumiţi de serviciile oferite datorită
transparenţei, promptitudinii în acordarea
împrumuturilor, documentaţiei simple, dar şi
mediului ambiant potrivit, precum şi sfaturi-
lor şi ideilor constructive oferite de salariaţii
CAR pentru rezolvarea favorabilă a proble-
melor financiare cu care se confruntă. Alte
elemente interesante pentru membri sunt:
perioada mare de rambursarea a împrumu-
turilor (până la 36 luni) şi dobânzile atractive
practicate. Lipsa comisioanelor este un alt
punct forte care oferă încredere celor care
doresc să obţină un împrumut.
Iniţiativele CAR Învăţământ Fălticeni sunt
recunoscut la nivel naţional, situându-o de
ani de zile în clasamentul anual Top 10 al
CAR coordonat de Uniunea Naţională a CAR
ale Salariaţilor.
Capacitatea de transfer de bune prac-
tici este ridicată şi se bazează pe creşterea
încrederii populaţiei în serviciile oferite,
posibilitatea de extindere a serviciilor
oferite la un număr tot mai mare de membri
din zone cât mai largi, inclusiv în localităţi
mici, îndepărtate, din mediul rural etc.,
prin reţea de agenţii; posibilitatea asimilării
experienţei de către unităţi similare.
Principalii parteneri implicaţi sunt membrii
asociaţiei şi Uniunea Naţională a CAR-urilor
de Salariaţi (UNCARS) care asigură consi-
liere, clarificări funcţionale şi acordarea de
împrumuturi din fondul de lichidităţi.
Atelier de inserţie socio-profesională prin economia socială şi solidară
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Ateliere Fără Frontiere
Forma juridică de organizare: organizaţie
neguvernamentală
Adresa: Bulevardul Basarabia numărul
256, sector 3, Bucureşti
Tel.: 031 425 90 10, fax: 031 425 90 10,
www.atelierefarafrontiere.ro
www.atelierdecalculatoare.ro
Persoană de contact: Raluca Ouriaghli
contact@atelierefarafrontiere.ro
Problematica socială vizată de Ateliere Fără
Frontiere (AFF) este inserţia persoanelor
în dificultate socioprofesională, dobândirea
autonomiei de către acestea printr-o stabili-
tate socioeconomică şi profesională ale cărei
baze sunt consolidate de parcursul gradual
de inserţie în atelierul de economie socială
şi solidară. Se urmăreşte îmbunătăţirea
accesului grupurilor vulnerabile la servicii
necesare pentru a-şi construi un proiect de
viaţă şi pentru a se integra în societate ca
actori ai propriei lor vieţi. Beneficiarii sunt
persoane adulte fără adăpost, cu dizabilităţi,
tineri post-instituţionalizaţi, şomeri de lungă
durată, persoanele cu adicţii, boli care
afectează viaţa profesională, imigranţi în difi-
cultate socioprofesională.
Lansat în 2009, atelierul asigură zece locuri
de muncă finanţate prin FSE şi zece locuri
de muncă susţinute prin subvenţii şi activi-
tatea economică. În prezent, atelierul are 20
de salariaţi în procesul de inserţie şi nouă
persoane în echipa permanentă. Acest loc
temporar de muncă reprezintă o rampă de
lansare profesională în câmpul muncii.
Activităţile includ: reciclarea deşeurilor
de echipamente electrice şi electronice
(DEEE), mentenanţă informatică, logistică şi
pregătirea comenzilor, transport, amenajări şi
reabilitări, confecţii textile (sacoşe de pânză
ecologice). Acompanierea socioprofesională
individualizată constă în asigurarea
consi-lierii sociale şi psihologice; sprijin în
rezolvarea problemelor urgente (locuinţă,
sănătate, acte); deprinderea abilităţilor de
muncă şi viaţă, gândirea şi construirea
unui proiect de viaţă, definirea proiectului
profesional, orientare, formare şi calificare
profesională, medierea angajării, evaluarea
şi monitorizarea post-angajare.
Activitatea AFF promovează economia
socială şi solidară prin reciclarea DEEE,
respectând normele europene şi naţionale
şi refolosirea materialului informatic uzat
colectat de la companiile responsabile
social. Atelierul de inserţie are la bază un
proiect economic, deci este e o unitate
de producţie specializată, o soluţie pen-
tru companiile private şi instituţiile publice
care trebuie să se conformeze normelor
europene pentru tratarea, reciclarea şi
eliminarea deşeurilor lor de echipamente
electrice şi electronice şi reînnoirea parcu-
rilor informatice. Companiile plătesc timbru
verde unui eco-organism, dar există puţine
soluţii viabile de securitate, trasabilitate
şi respectarea normelor europene pentru
tratarea şi reciclarea DEEE. Numeroase
echipamente încă funcţionale sunt tratate ca
deşeuri, deşi nevoia de echipament IT este
foarte mare.
47

AFF propune optimizarea valorificării echipa-
mentelor IT&C prin tratarea şi reciclarea lor
în conformitate cu directiva DEEE transpusă
în legislaţia naţională. Ateliere fără Frontiere
lucrează cu un eco-organism – ECOTIC, care
varsă o parte din timbrul verde şi validează
un certificat de distrugere şi un borderou de
trasabilitate a deşeurilor.
Calculatoarele colectate sunt testate şi
recondiţionate pentru a servi unor scopuri
sociale şi educaţionale, fiind donate către
ONG-uri, şcoli, instituţii, prin program-
ul ASSOCLIC - concurs de proiecte la
nivel naţional, favorizând astfel optimiza-
rea integrării şi accesibilităţii la tehnolo-
gia informaţiei a comunităţilor nevoiaşe, a
copiilor şi tinerilor defavorizaţi, prin donar-
ea a 1542 de calculatoare, echipând
informatic 200 de organizaţii din toată ţara.
Beneficiarii primesc pack-urile informatice
complete: hardware şi software cu licenţă,
gratuite şi de calitate.
În 2010, AFF a început o campanie de
vânzare a calculatoarelor către persoane
fizice, cu un preţ modic pentru persoane cu
48
venituri modeste.
Rezultatele înregistrate la 31.12.2010 sunt:
un atelier de inserţie prin economia socială şi
solidară funcţional, care derulează activităţi
de colectare, reciclare şi recondiţionare de
echipamente IT uzate şi confecţionare de
sacoşe de pânză ecologice; 43 de salariaţi
în inserţie angajaţi în atelier, dintre care 17
încă în atelier la 31.12.2010, şi integrarea pe
piaţa muncii a 12 salariaţi în inserţie. 1542
calculatoare complete şi 50 imprimante au
fost donate prin programul Assoclic şi pro-
iectele de solidaritate digitală unui număr de
peste 187 ONG-uri, şcoli şi instituţii sociale
din toată ţara pentru proiecte de educaţie,
formare profesională, integrare pentru copii
şi tineri defavorizaţi, cu peste 13935 benefi-
ciari. 73 tone de DEEE au fost colectate (din
care 3424 calculatoare, 3125 monitoare,
1092 imprimante). Au fost reciclate 45 tone
DEEE, respectând normele de mediu şi
trasabilitate. Autofinanţarea din activitatea de
economie socială reprezintă 15% din bugetul
asociaţiei.
Caracterul inovator constă în transforma-
rea persoanelor beneficiare de asistenţă din
sistemul social în resurse care îşi (re)câştigă
locul pe piaţa muncii. Activitatea de reciclare
are un puternic impact asupra protecţiei
mediului înconjurător. Recondiţionarea
şi refolosirea prelungesc durata de viaţă a
echipamentelor şi reduc poluarea. Activita-
tea este sustenabilă economic prin oferirea
unor produse competitive tehnologic la un
preţ modic, permiţând accesul persoanelor
defavorizate la tehnologie. Atelierul poate
scoate pe piaţă calculatoare la un preţ social
de 250 RON şi care beneficiază de licenţele
de operare incluse, inclusiv un kit dezvoltat
in house pentru cele mai frecvente programe
utilizate (contra-cost).
„În 2010 am rămas fără resurse, aşa ca am
ajuns pe străzi, fără haine, fără acte, fără
...nimic. Am apelat la Asociaţia Samusocial
care m-a sprijit cu refacerea cărţii de identi-
tate şi cu un loc de muncă temporar în cadrul
asociaţiei AFF. Am fost recrutat în octombrie
2010 şi îmi place ce fac aici (...) în departa-
mentul de recondiţionare a echipamentelor
IT. Prin AFF, am fost sprijinit cu o locuinţă
temporară, iar viaţa mea a început să prindă
din nou o oarecare stabilitate şi contur. Prin
ceea ce fac aici mă simt util şi motivat, mai
ales ca multe din PC-urile recondiţionate
de mine ajung la copii nevoiaşi. Îmi doresc
ca după programul atelierului să-mi găsesc
o slujba în domeniul IT, să-mi construiesc
o casă şi să aloc mai mult timp creşterii şi
educării fiicei mele.”(F.O.)
AFF a încheiat numeroase parteneriate de
colaborare, prezentate în continuare.
Samusocial din România este singurul
ONG din Bucureşti care oferă ajutor medi-
cal, asistenţă socială, consiliere psihologică
persoanelor adulte fără adăpost. În condiţiile
în care în capitală trăiesc aproximativ 5000
de adulţi ai străzii, implementarea proiectelor
care să-i ajute să îşi recapete identitatea şi
să se integreze social şi profesional era mai
mult decât necesară.
ECOTIC este o organizaţie colectivă de
gestionare a DEEE din domeniul IT&C şi
al electronicelor de consum. ECOTIC a
fost constituită în aprilie 2006 în temeiul
Directivei europene 2002 şi 96/EC şi al HG 448
/2005 în scopul preluării responsabilităţilor
producătorilor şi importatorilor în dome-
niul colectării şi reciclării echipamentelor
electrice şi electronice. ECOTIC acţionează
ca o interfaţă între consumatori, pe de o
parte, şi colectori şi reciclatori, pe de altă
parte, având următoarele obiective:
• să colecteze sumele cuvenite procesului
colectării şi reciclării de la producători şi
importatori (timbru verde);
• să încheie contracte cu colectorii, recicla-
torii, transportatorii;
• să monitorizeze piaţa pentru a instaura un
regim egal pentru toţi jucătorii de pe piaţă;
• să efectueze studii de piaţă şi să determine
cuantumul necesar acoperirii costurilor de
colectare, reciclare, logistică şi educare a
populaţiei;
• să raporteze periodic Ministrului Mediului.
Companiile private BRD, GDF Suez
Energy România, Lafarge, Carrefour
România, Cora au sprijinit angajarea a
persoanelor din atelier şi pentru colectarea
de DEEE.
Activitatea se sprijină pe o serie de parteneri
tehnologici. Parteneriatul cu Blanco oferă o
soluţie profesionistă şi garantată de ştergere
a datelor prin metoda data-wiping. Aplicaţia
oferă posibilitatea de audit, software-ul
fiind acreditat internaţional. Parteneria-
tul cu Microsoft prin programul Registered
Refurbisher oferă posibilitatea instalării unui
software licenţiat pe PC-urile donate ONG-
urilor, software-ul ar fi altfel inaccesibil. Prin
parteneriatul cu Nobrand Express Team se
recondiţionează laptop-uri, monitoare LCD
şi tot ceea ce implică intervenţie electronică,
parteneriat care pune la dispoziţie şi
training de specialitate pentru operaţiuni
specifice simple pentru angajaţii în inserţie
interesaţi. Prin parteneriatul cu Agil Print
se recondiţionează imprimante şi se oferă
angajaţilor în inserţie pregătire de speciali-
tate pentru operaţiuni simple.
AFF a încheiat parteneriate cu ONG-uri ce
furnizează servicii personalizate grupurilor
ţintă: SAMUsocial din România, Asociaţia
Casa Ioana, ASIS, AMURT, Fundaţia Motiva-
tion, Asociaţia Semn de viaţă, SOS Satele
Copiilor, Asociaţia Valentina şi Fundaţia
Estuar.
Printre furnizorii de calificări şi recalificări
profesionale cu care se colaborează
menţionăm: Asociaţia de Sprijin a Şomerilor
Dâmboviţa, Asociaţia Serviciul Apel, Fundaţia
Dezvolta-rea Popoarelor, SC Calificări
Deserventi SRL şi compania de turism Accor
(încadrarea unei salariate pentru formarea în
meseria de cofetar şi patiser).
Se colaborează şi cu ONG-uri care asigură
accesul la cunoaşterea şi utilizarea tehnolo-
giei informaţionale al persoanelor aflate în
situaţii defavorizate: EOS sau Civitas.
49
Sacoşa de pânză
Promotorul iniţiativei de economie
socială: „ViitorPlus” Asociaţia pentru
dezvoltare durabilă
Forma juridică de organizare: organizaţie
neguvernamentală
Adresa: Intrarea Buturugeni numărul 26,
sector 5 ,Bucureşti
Tel.: 021 210 20 31, fax: 031 432 86 64
www.viitorplus.ro
www.sacosadepanza.ro
Persoană de contact: Iulian Ifrim
viitorplus@viitorplus.ro
„Sacoşa de pânză” este rezultatul iniţiativei
de a da naştere unui proiect care să
înglobeze principiile dezvoltării durabile prin
corelarea mediului înconjurător cu societa-
tea şi economia.
Atelierul de tranzit pentru inserţia profesională
promovează (re)integrarea pe piaţa
muncii a persoanelor aflate în dificul-
tate: şomeri de lungă durată, persoane cu
dizabilităţi, minorităţi etnice, tineri ce provin
din sistemul de protecţie a copilului, vârstnici
şi persoane fără adăpost.
Proiectul oferă o alternativă ecologică
(sacoşa de pânză) pentru folosirea pungilor
de plastic dăunătoare mediului înconjurător.
Activităţile proiectului includ: confecţionarea
produselor din bumbac organic şi alte ţesături
naturale, imprimarea prin procese tehno-
50
logice atente la mediu (vopseluri naturale şi
tehnologii prietenoase mediului), etichete
din hârtie reciclată şi prinderea etichetei cu
ajutorul materialelor rămase după croit.
Atelierul şi-a propus obiectivul de zero
deşeuri.
Proiectul include şi un mesaj educaţional:
informarea şi responsabilizarea publi-
cului în legătură cu impactul negativ al
comportamentului individual asupra mediului
înconjurător.
Angajarea grupurilor vulnerabile contribuie la
rezolvarea unor probleme sociale. Lucrătorii
sunt sprijiniţi să se adapteze cerinţelor
profesionale, să respecte programul de
muncă, norma de producţie şi regulamentul
de ordine interioară. Trei angajaţi lucrează
în atelier şi trei persoane cu handicap fizic
lucrează la domiciliu.
„Proiectul Sacoşa de Pânză în aceste patru
luni mi-a adus multă experienţă. Pot să zic că
aproape am învăţat o nouă meserie. Înainte
de a intra pe proiect aveam doar o idee
despre lucrul la maşina de cusut, însă acum
ştiu să o manevrez foarte bine, ştiu cum să
fac tivul, am învăţat cum să fac întărituri, cum
să pun sponul, să bag aţa în ac. (...) Îmi place
deoarece nu mă bate nimeni la cap, am
responsabilităţi clare date la început de zi şi
apoi mă descurc. În plus, îmi place colectivul
şi doamnele maistru care au avut răbdare cu
noi şi au vrut să ne înveţe. “ (G.D. – angajat )
În plan social, soluţia de reintegrare a vizat
un plan de ajutor pe termen lung, nu o soluţie
punctuală ce poate ar fi rezolvat o problemă
actuală, dar nu şi sursa acesteia. Angaja-
rea în atelier pe o perioada de 6 până la 18
luni asigură nu doar un loc de muncă, ci şi
sprijin în reintegrarea socială şi profesională.
Scopul este ca persoanele vulnerabile să
devină independente, capabile să se susţină
fără a mai avea nevoie de asistenţă socială.
În primul an de activitate, trei persoane din
program au fost integrate cu succes pe piaţa
muncii.
Finanţarea este acoperită prin donaţii
pentru utilaje, sponsorizări, dar şi surse
proprii provenite din comercializarea
sacoşelor de pânză. Este în lucru un plan
pentru dezvoltarea unui atelier de imprimare
pe material textil. Până în prezent, au fost
realizate şi comercializate peste 22.000 de
sacoşe, despre care se estimează că au în-
locuit două milioane de pungi din plastic.
Atelierul înfiinţat în 2009 asigură 90% din
totalul cheltuielilor prin comercializarea
sacoşelor.
Iniţiativa ecologică a proiectului vizează
comunitatea ca ansamblu, publicul larg
căruia i s-a oferit o alternativă ecologică
pentru pungile de plastic. Obiectivul vizat nu
este unul pe termen scurt. Proiectul nu şi-a
propus să rezolve o problemă oricum greu de
rezolvat, nu elimină imediat pungile de plas-
tic din consum. Fiind o sacoşă rezistentă în
timp, aceasta elimină, pe parcurs, un număr
mai mare de pungi de plastic. Proiectul de
mediu nu este doar un proiect de curăţenie,
de eliminare a produselor poluante, ci o
tentativă proactivă, de prevenire şi oferire a
unei alternative, pentru a preveni şi înlătura
alte posibile acţiuni dăunătoare. Prin mesa-
jul educaţional se încearcă, în acelaşi timp, o
responsabilizare a publicului larg şi o încer-
care de a determina o schimbare de com-
portament. Un mediu mai curat, rezultatul
dorit pe termen lung, este influenţat chiar de
publicul larg în calitate de beneficiari.
Un alt element distinctiv îl reprezintă designul
sacoşelor, cât şi mesajele înscripţionate pe
ele. Deşi concepute cu scopul de a înlocui
pungile de plastic folosite în special pen-
tru cumpărături, sacoşele de pânză sunt
realizate astfel încât să fie mai practice,
având modele şi forme ce le permit folosirea
în scopuri multiple, nu doar la cumpărături.
Designul modern le face să fie apreciate cu
preponderenţă de către publicul feminin.
Mesaje inscripţionate reflectă viziunea şi
cauza promovată. Sacoşele pot fi persona-
lizate şi individualizate, pentru a se adapta
diferitelor categorii de public.
Iniţiativa de ES prezintă o serie de elemente
inovatoare: grija pentru mediul înconjurător
şi pentru oameni, asimilarea şi adaptar-
ea unor experienţe internaţionale similare
la condiţiile specifice pieţei din România;
posibilitatea de extindere şi la alte categorii
de organizaţii, bazate pe muncă individuală.
Sunt îmbinate cu succes preocuparea
pentru incluziunea socială a persoanelor
defavorizate şi problemele de mediu, cu care
ne confruntăm la nivel global.
proiectul „Sacoşa de pânză” este unul dintre
câştigătorii primei ediţii a competiţiei între-
prinderilor sociale organizat de NESsT. Suma
câştigată este folosită ca fond de investiţii
pentru dezvoltarea şi extinderea proiectu-
lui. Compania de cercetări de piaţă GfK a
sprijinit realizarea unui studiu de piaţă
prospectiv. Prodin, furnizorul de materie
primă, asigură furnizarea materialelor nece-
sare producţiei sacoşelor, realizate din
ţesături naturale. Platforma de antreprenoriat
social RoPot a diseminat informaţii
referitoare la iniţiativa de ES cu scopul
de a oferi sprijin, inspiraţie şi modele de
antreprenoriat social tuturor celor interesaţi.
Alţi parteneri sunt agenţii economici care
achiziţionează sacoşele ecologice.

Principalul partener al proiectului,

„Ateliere Fără Frontiere”, realizează recrutarea
personalului şi sprijină inserţia profesională.
Partenerul „The Body Shop Founda-
tion” a susţinut investiţia şi cheltuielilor din
primele luni de funcţionare. NESsT a oferit
proiectului consultanţă tehnică. Totodată,

51
Promovarea on-line a cooperaţiei meşteşugăreşti
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Societatea Cooperativă
Meşteşugărească „Publiter”
Forma juridică de organizare: societate
cooperativă meşteşugărească
Adresă: Strada Subcetate numărul 118,
sector 1, Bucureşti, cod 012817
Tel.: 0230 314 512, fax: 0230 314 512
www.publiter.ro
Adresă magazin: strada Drumul Taberei
numărul 44, sector 6, complex 7
Tel.: 0723 314 012, 0753 029 888,
0726 178 393, fax: 021 317 04 13
Persoană de contact:
Dumitru Turbeţeanu
admin@promocoop.ro
Activitatea de ES constă în realizarea
unei reţele online de societăţi coopera-
tive meşteşugăreşti pentru dezvoltarea
activităţilor comune (participare la târguri,
evenimente culturale tradiţionale în ţară şi
în străinătate) şi a unui magazin online pen-
tru valorificarea produselor meşteşugăreşti
tradiţionale. Scopul este creşterea vânzărilor
pentru societăţile cooperative meşteşugăreşti
şi pentru meşteşugarii individuali, printr-o
mai bună vizibilitate a produselor pe piaţă.
Portalul Promocoop www.promocoop.
ro a fost creat aşadar pentru promovarea
online a produselor şi serviciilor oferite de
societăţile cooperative meşteşugăreşti. Site-
ul găzduieşte pentru fiecare cooperativă un
52
minisite de prezentare unde cumpărătorii
interesaţi pot vedea întreaga gamă de
produse şi au acces la informaţii relevante,
inclusiv datele de contact. Vizibilitatea este
mare, iar potenţialii clienţi pot contacta soci-
etatea cooperativă pe e-mail sau telefonic.
Portalul include şi un magazin online ex-
celent promovat (produse de nişă, de arti-
zanat şi artă populară realizate preponderent
în cooperaţie), un forum pe teme coopera-
tiste, tutoriale video, articole şi rubrici de in-
formare, newsletter cu peste 250 abonaţi (din
structura uniunii cooperaţiei meşteşugăreşti,
dar şi alte persoane interesate), sondaje de
opinie etc. Intenţia iniţiatorilor este de a crea
o comunitate online a cooperatorilor, activă
şi performantă, care să susţină dezvoltarea
propriilor afaceri, în beneficiul membrilor
cooperatori şi al familiilor acestora.
Portalul funcţionează fără întreruperi din
2007. Sustenabilitatea depinde de ca-
pacitatea de a găsi o formulă de finanţare
a costurilor acestui portal, fie prin Uniunea
Naţională a Cooperativelor Meşteşugăreşti
(UCECOM), fie prin contribuţiile membrilor
de pe portal. În această variantă, aceştia ar
urma să se asocieze în sistem mutual pentru
activitatea comună intermediată de site.
Ca etape de dezvoltare, totul a început
cu achiziţionarea unui soft specializat
pentru magazinul online cu sprijinul Camerei
Meşteşugarilor din Koblenz (Germania) şi
prin surse financiare proprii. Ulterior, într-o
concepţie complet nouă şi realizare software
proprie, a fost creat portalul Promocoop,
menit sa permită diseminarea informaţiilor
necesare consolidării relaţiei din-
tre producători şi cumpărători. Publici-
tatea în revista „Gazeta Viaţa Cooperaţiei
Meşteşugăreşti” editată de UCECOM asigură
vizibilitatea acestui portal de comunicare şi
comerţ online.
Finanţarea provine în general din finanţări
primite de la parteneri externi, donaţii
şi 2% din impozitul pe venit. Pe viitor se
intenţionează găsirea unei formule contribu-
tive a membrilor (în sistem mutual) pentru
susţinerea costurilor de funcţionare a porta-
lului şi a magazinului virtual.
Din punct de vedere al impactului econo-
mic, portalul a contribuit la facilitarea acce-
sului pe piaţă al cooperativelor cu dificultăţi,
promovarea online a relaţiilor comerciale
cu cheltuieli minime, creşterea veniturilor
membrilor prin eliminarea intermediarilor,
la maturizarea şi revitalizarea pieţei speci-
fice de produse artizanale sau hand-made
în ţară şi străinătate, creşterea activităţii la
producători. Dialogul cu clienţii şi prospec-
tarea pieţei au condus la diversificarea
produselor, tendinţa fiind acea de îmbinare
a tradiţionalului cu modernul. Cererea pentru
produse artizanale este în creştere şi variază
în funcţie de sezon. Cele mai multe vânzări
sunt în perioada sărbătorilor de Paşti şi de
Crăciun.
Activitatea de ES a condus la crearea unei
reţele de cooperative, dintre care unele
izolate geografic şi cu posibilităţi reduse
de vizibilitate pe piaţă a produselor rea-
lizate. S-au pus bazele unei reţele sociale
a meşteşugarilor, ceea ce dă posibilitatea
membrilor de a se cunoaşte reciproc şi de a
organiza activităţi comune (târguri, expoziţii).
Dezvoltarea variantei în limba engleză a
site-ului va ajuta ca produsele tradiţionale
româneşti să fie cunoscute şi pentru clienţi şi
turişti din străinătate.
„Arta populară şi meşteşugurile artistice
sunt prea puţin promovate atât în ţară,
cât şi în străinătate. Unde sunt târgurile
de artă populară? Era atât de costisitoare
această manifestare anuală? (…) am avut
un an bun, colaborăm cu colegii noştri din
sistem şi sperăm să rezistăm (…) Mulţumim
pentru raza de lumină pe care ne-o trimiteţi
din când în când.” (răspuns la una din ediţiile
newsletter-ului Promocoop)
Demersul de ES contribuie la conserva-
rea şi păstrarea unor activităţi tradiţionale:
confecţionarea de ouă pictate pentru
sărbătorile de Paşti, realizarea măştilor
populare pentru sărbători. Acest lucru
conduce la îmbunătăţirea nivelului de
trai şi la reducerea riscului sărăciei prin
creşterea veniturilor membrilor cooperatori şi
meşteşugarilor individuali ca urmare a lărgirii
pieţei de desfacere a produselor artizanale,
tradiţionale şi nu numai.
„Mulţumim pentru atenţia manifestată faţă
de arta populară în general şi pentru co-
operativa noastră în mod special. Porta-
lul Promocoop ne ajută în obţinerea de co-
menzi. Am fost solicitaţi telefonic sau pe
e-mail pentru diverse produse de artizanat.
Considerăm că este eficient acest mod de
promovare a produselor de artă populară şi
artizanat. Considerăm că nu este necesar să
venim cu sugestii deoarece dvs. dispuneţi
de suficiente mijloace de promovare şi nu
duceţi lipsă de tehnică şi specialişti în acest
domeniu. Vă dorim (…) să ajutaţi (…) bunul
mers al cooperaţiei meşteşugăreşti.” (Hor-
tensia Bercu, Preşedinte SCM Haţegana)
Principalul element de inovaţie îl reprezintă
magazinul şi portalul online pentru
membrii cooperatori, în general izolaţi sub
aspect geografic; asimilarea experienţei
unor unităţi similare din străinătate şi adap-
tarea acesteia la condiţiile specifice pieţei
din România; posibilitatea de extindere şi
la alte categorii de organizaţii, bazate pe
munca individuală.
Este facilitată valorificarea produselor
tradiţionale româneşti în străinătate prin
dezvoltarea unor sisteme moderne de
distribuţie a produselor (online) care vin
în completarea comercializării tradiţionale
(pentru turişti străini). Un astfel de demers
de ES permite regândirea creativă a între-
gului lanţ de producţie – desfacere şi poate
oferi membrilor flexibilitatea şi posibilitatea
de diversificare a activităţilor sau dezvolta-
rea unor activităţi de nişă (produse noi ce
îmbină tradiţia românească cu utilitatea în
gospodăriile moderne).
„Personal, sunt mulţumită de reacţiile unor
clienţi din afară care au accesat minisite-ul
nostru http://marama.promocoop.ro chiar
dacă nu sunt suficient de mulţi, dar sunt
nemulţumită de faptul că nu am reuşit să
pun la dispoziţia dvs. şi mai multe fotografii,
cu produse care au cea mai mare căutare
şi cu cele pe care dorim să le promovăm.”
(Mihăilă Micşunica, Preşedinte SCM Mara-
ma Musceleană)
Transferul de bune practici este posibil cu co-
laborarea şi sprijinul UCECOM, care poate
facilita contactele şi poate susţine parţial cos-
turile de funcţionare a portalului. Multiplica-
rea iniţiativei s-ar putea realiza în cazul unor
asociaţii sau uniuni de societăţi cooperative.
În acest caz, noua structură ar desfăşura
şi activităţi conexe promovării pe Internet,
respectiv crearea unui sistem integrat de
servicii prestate către societăţile mem-
bre: realizarea materialelor de promovare,
organizarea târgurilor, asistenţă acordată
operaţiunilor de comerţ exterior etc.
Partenerii care susţin acest demers de ES
sunt: UCECOM, membrii cooperatori care
participă la portal, meşteşugarii independenţi,
în special din mediul rural, izolaţi geografic
de centrele tradiţionale de comercializare a
produselor meşteşugăreşti, şi partenerii de
afaceri pe lanţul de producţie-desfacere.
53
Comerţul solidar în sprijinul agriculturii locale
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Centrul de Resurse pentru
Iniţiative Etice şi Solidare
Adresa: Bulevardul Bogdan Petriceicu
Haşdeu numărul 11, Timişoara, judeţul
Timiş, cod 300016
Tel.şi fax: 0365 422 405
www.cries.ro, www.asatromania.ro
Persoană de contact: Mihaela Veţan
office@cries.ro, asat@cries.ro ,
mihaela.vetan@cries.ro
Formă informală a ES, iniţiativa a cunoscut
succesul pe mai multe continente, obiecti-
vul fiind prezervarea contribuţiei valoroase a
economiei ţărăneşti prin reconectarea ruralu-
lui cu urbanul. În Timişoara, proiectul a pornit
ca iniţiativă în cadrul unui program european
sprijinit de Consiliul Europei şi este coor-
donat la nivel naţional de către organizaţia
Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice
şi Solidare (CRIES).
Principala problemă avută în vedere de
acest demers se referă la capacitatea redusă
a micilor producători agricoli de a valorifica
în condiţii echitabile produse de o calitate
ridicată, specifice agriculturii tradiţionale.
Există o puternică presiune de a stabili
preţuri mici de achiziţie la produsele agri-
cole de către agenţii comerciali, care fac
puţin rentabilă activitatea micului producător
agricol. Veniturile mici obţinute de agricul-
tori nu acoperă munca şi investiţiile făcute şi
54
conduc la dispariţia acestora în timp, aspect
pus în evidenţa şi de experienţa altor state
din UE.
Iniţiativa CRIES oferă o soluţie şi problemei
asigurărilor sociale şi de sănătate pentru
micii producători agricoli şi pentru persoanele
care fac munci sezoniere, datorată condiţiilor
neprielnice de activitate şi unei rentabilităţi
foarte scăzute, în contextul pieţei dominate
de producătorii agricoli intensivi. Totodată,
se acoperă lipsa de informaţii în rândul con-
sumatorilor cu privire la calitatea produselor
agricole comercializate. În acest moment
există un nivel scăzut de conştientizare
în rândul populaţiei largi cu privire la
impactul alegerilor cotidiene asupra
dezvoltării durabile. Exerciţiul propus de
CRIES este un răspuns simplu la întrebarea:
cum putem susţine economia locală prin
alegerea a ceea ce mâncăm?
„M-am implicat din două motive în acest
parteneriat: pe de o parte, solidaritatea
socială. Prin banii daţi, am vrut ca persoa-
na respectivă să aibă un salariu decent şi
asigurare socială, asumându-ne alături de ea
riscul în caz de calamitate. În al doilea rând,
am vrut să am certitudinea asupra originii şi
calităţii produselor pe care le primesc, mai
ales că am o familie cu doi copii mici. Chiar
vreau să fiu sigur că morcovul din care le fac
suc nu este plin de chimicale.” (Iosif, primul
consumator ASAT)
Parteneriatul ASAT este dezvoltat după
un model francez, iar prima prezentare a
acestui concept a fost făcută în Timişoara în
luna septembrie 2007 de către Denise Vuillon
(iniţiatoarea demersului în Franţa), în cadrul
unui eveniment susţinut de Consiliul Europei.
Iniţiativa de ES a fost demarată în iunie
2008, prin susţinerea primului producător
agricol din judeţul Timiş, comuna Belinţ (Ioan
Jivu), care a încheiat atunci parteneriate cu
un număr de 20 de familii de timişoreni. Ca
mecanism de funcţionare, primii paşi
au fost selectarea micului producător şi
desfăşurarea acţiunilor de informare şi sensi-
bilizare a opiniei publice în vederea semnării
contractului cu producătorul selectat.
Încheierea parteneriatului între producător
şi grupul de consumatori interesaţi se
face concomitent cu achitarea de către
consumatori a unui avans care permite
micului producător să facă lucrările nece-
sare pentru pregătirea culturii. Parteneriatul
presupune de asemenea împărţirea
între consumatori şi producător a riscului
de pierdere a unor produse, din cauza unor
intemperii. Se discută împreună şi se stabi-
lesc de comun acord de către producător
şi consumatori legumele ce urmează să
fie cultivate. Sunt organizate vizite la ferma
producătorului pentru a vedea la faţa locu-
lui stadiul producţiei. Distribuirea produselor
agricole către consumatori se realizează
săptămânal, într-un interval de două ore şi
într-un spaţiu fix. Distribuirea se face unitar
şi egal de către producător, dar cu sprijinul
a doi consumatori voluntari. Consumatorii
se organizează prin rotaţie astfel încât să
ajute micul producător la punerea în coşuri
a produselor până la ora stabilită de ridi-
care. Regulat se analizează şi se evaluează
modul de colaborare şi se pregăteşte
contractul pentru anul următor.
În anul 2010, numărul de consumatori care
a încheiat parteneriatul cu domnul Jivu a
crescut de şase ori, ajungând la 180 de
familii.
Începând cu anul 2011, Asociaţia CRIES a
sprijinit alţi doi producători din judeţul Arad:
Mia Leordean şi Marcel Haş, facilitând
formarea unor noi grupuri de consumatori
pentru aceştia.
Principalele rezultate socio-economice
sunt: creşterea numărului de mici producători
interesaţi să producă natural; creşterea
numărului de angajaţi implicaţi în agricultura
de mici dimensiuni şi creşterea numărului de
consumatori interesaţi să consume produse
sănătoase, realizate la nivel local. S-a reuşit
dezvoltarea unei atitudini mai responsabile
cu privire la rolul consumatorilor în susţinerea
micilor producători agricoli în contextul
informării opiniei publice cu privire la avan-
tajele extraordinare pe care le oferă unităţile
economice bazate pe gospodăria ţărănească
tradiţională. Nu în ultimul rând, intensificarea
relaţiilor urban-rural a contribuit la creşterea
coeziunii sociale şi la reapropierea dintre
două medii de viaţă destul de polarizate de
ultimele decenii de dezvoltare.
Această iniţiativă de ES oferă producătorilor
o garanţie reală în privinţa comercializării
produselor agricole, consumatorii încheind
un contract de achiziţionare de la producător
pentru durata întregului sezon agricol. Se
reduc astfel timpul şi energia consumate
pentru vânzarea produselor, deoarece
producătorii reuşesc să distribuie produsele
într-o singură zi din săptămână, la o locaţie
şi într-un interval orar stabilite împreună
cu grupul de consumatori. Astfel, poate fi
dedicat mai mult timp producţiei. Totodată,
legumele sunt proaspete şi nu îşi pierd cali-
tatea nutritivă prin depozitare pe termen lung
în pieţe.
Parteneriatele ASAT asigură producătorului
un „preţ echitabil”, care permite includerea
tuturor costurilor determinate de realizarea
producţiei. Acest demers susţine agricultura
locală, adresându-se cu precădere micilor
producători agricoli. Sunt dezvoltate locuri
de muncă în domeniul agricol. Totodată,
ASAT favorizează practicile ecologice
(folosirea îngrăşămintelor naturale, absenţa
pesticidelor), biodiversitatea locală şi pro-
dusele sănătoase, obţinute în ritmul naturii.
Caracterul inovator este dat de
forma informală adoptată în promovarea
acestui tip de ES, respectiv colaborarea între
un ONG care asigură suport tehnic, informa-
rea comunităţii faţă de problematica vizată, un
mic producător din sectorul privat şi sectorul
public reprezentat de Primăria Timişoara,
care a sprijinit promovarea iniţiativei la
nivel local. De asemenea, caracterul inova-
tor constă şi în capacitatea de a sprijini so-
cial economia locală fără a fi nevoie de mari
investiţii, capacitatea de a crea încredere
şi responsabilitate, atât din partea micilor
producători, dar şi din partea consumato-
rilor - parteneri. Totodată, caracterul inovator
se datorează faptului că beneficiarul final nu
este doar un simplu cumpărător, ci participă
activ la susţinerea agriculturii locale prin
elementul de co-responsabilizare propus
de aceasta iniţiativă. Implementarea acestui
tip de demers are un impact important şi în
dezvoltarea cetăţeniei active, facilitând tre-
cerea de la statutul de consumator pasiv la
cel de consumator responsabil, respectiv
consum-actor.
„Acum, după ce am consumat aceste
produse şi mi-am adus aminte de gustul
copilăriei mele, organismul meu va refuza
produsele ameliorate... trebuie neapărat să
continuăm.” (Adi, consumator ASAT).
Principalii parteneri implicaţi sunt:
Consiliul Europei (sprijin financiar
pentru vizite de lucru 2007-2008), Platfor-
ma Europeană IRIS (sprijin metodologic),
Platforma Urgenci (sprijin metodologic),
primăria Municipiului Timişoara (sprijin
logistic şi în campanii de comunicare în relaţie
cu consumatorii); prefectura Timiş (sprijin
logistic şi sprijin în campanii de comuni-
care în relaţii cu consumatorii), mass-media
locală - diseminare şi susţinerea procesului
de conştientizare a nevoii de către consuma-
tori şi cetăţenii din Timişoara care s-au impli-
cat în promovarea voluntară a demersului.
55
 EUROPA

56
Austria: Volkshilfe Beschäftigung
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Volkshilfe Beschäftigung
Forma juridică de organizare:
organizaţie de utilitate publică
Adresa: strada Zollergasse numărul 8 şi
4, cod 1070, Viena, Austria,
Tel.: +43 1408 3232, fax: +43 1408 5144
www.beschaeftigung.volkshilfe.at
Persoană de contact:
office.beschaeftigung@volkshilfe.at
Volkshilfe Beschäftigung (VHB) este o
organizaţie de utilitate publică specializată
în furnizarea de servicii de transport pentru
uz domestic (mobilier şi articole casnice),
activităţi de reciclare şi deţine patru maga-
zine de vânzare la mâna a doua. Organizaţia
şi-a început activitatea în 1997 cu trei pro-
iecte în domeniul pieţei muncii, ajungând
să deruleze opt proiecte în 2010: VH Box,
VH Jobfabrik, VH Sanspeed, VH Würfel, VH
Kommuna, VH Merit, Spacelab şi JE_TZT.
Prezentăm în continuare fiecare proiect
orientat către diverse categorii de grupuri
vulnerabile. În proiectul VH Box, hainele
colectate sunt sortate şi recondiţionate de
persoane cu dizabilităţi angajate. Produsele
obţinute sunt vândute în magazinele second
hand VHB.În proiectul VH Jobfabrik, tinerii cu
deficienţe de învăţare sau tulburări de dez-
voltare sunt angajaţi în servicii de catering,
zugrăvire şi secretariat. Şansa de a se ma-
turiza şi de a dobândi abilităţi profesionale
creează o punte între şcoală, cerinţele pieţei
muncii, programe sociale şi serviciile de
terapie ocupaţională. Partener al iniţiativei
„Dyson”, proiectul VH Sanspeed furnizează
servicii de curăţenie realizate cu lucrători
persoane cu dizabilităţi. VH Würfel oferă ser-
vicii de transport, curăţătorie şi comercializa-
re a diferitelor produse către două magazine
mari second-hand şi către două magazine
similare de mai mici dimensiuni. În cadrul
proiectului VH Kommuna sunt furnizate
diverse servicii locale. Proiectul VH Merit
este dedicat exclusiv femeilor şi oferă servicii
de producere, întreţinere şi comercializare a
hainelor. Angajatele pot alege între activităţi
specifice confecţionării hainelor (design,
coasere), activităţi casnice conexe (modi-
ficarea hainelor, călcatul rufelor), activităţi
de comercializare a hainelor sau servicii
de administrare a biroului. Iniţiativele VH
Würfel, VH Kommuna şi VH Merit formează
VH SÖB (Sozialökonomischer Betrieb).
Proiectele Spacelab şi JE_TZT realizează
legătura între angajatori şi angajaţii cu
dificultăţi de inserţie pe piaţa muncii. În acest
sens, este asigurat un stagiu de pregătire
ale cărui costuri sunt susţinute financiar prin
proiect. Proiectele sunt implementate
împreună cu partenerii Caritas resp Wien,
WUK şi Wiener Jugendzentren. Spacelab
a început ca un nou concept în 2010 şi se
adresează tinerilor în dificultate. Scopul
proiectului îl reprezintă plasarea temporară
pe piaţa forţei de muncă a persoanelor cu
dizabilităţi şi a şomerilor pe termen lung. În
cadrul iniţiativei este asigurată formarea la
locul de muncă, calificarea şi plasarea pe
piaţa primară a muncii. Pentru aceasta, se
oferă consiliere, pregătire pentru solicitarea
unui loc de muncă şi pentru plasarea forţei
de muncă. Ocuparea angajaţilor variază de
la şase luni (VH SÖB) până la doi ani (VH
Jobfabrik).
Susţinerea financiară este asigurată prin
subvenţii obţinute de la nivel european
(FSE), nivel regional (AMS: serviciul de piaţa
muncii, Bundessozialamt: Biroul federal şi
naţional de bunăstare socială) şi nivel local
(Waff: Vienna Employee Promotion Pool şi
MA40: Biroul de administrare urbană pentru
bunăstare socială).
În 2008, VHB avea 350 de angajaţi dintre
care 70% persoane cu abilitaţi profesionale
foarte reduse, 20% persoane cu dizabilităţi şi
2,5% foşti condamnaţi.
Caracterul inovator constă în dezvoltarea
structurilor reţea capabile să răspundă
diferitelor faze ale integrării sociale şi pro-
fesionale a grupurilor vulnerabile. Au fost
înfiinţate întreprinderi care, pe de o par-
te, asigură locuri de muncă, iar pe de altă
parte, reprezintă oportunităţi de dezvoltare
şi furnizare de asistenţă personalizată,
formare profesională, consiliere pentru
grupurile vulnerabile.
Partenerii implicaţi sunt: UniCreditGroup,
Bank Austria, BMD Business Software şi
Municipal St. Pölten.
57
Belgia: Terre
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Grupul de întreprinderi „Terre”
Forma juridică de organizare: asociaţie/
organizaţie non-profit
Adresa: strada de Milmort numărul 690
B-4040, Herstal, Liege,Belgia
Tel.: +32 4240 5847, fax: +32 4240 5879
www.terre.be
Persoană de contact: Salvatore Vetro
salvatore.vetro@terre.be
Grupul Terre include întreprinderi sociale
şi asociaţii al căror scop este crearea unor
locuri de muncă stabile pentru persoanele
cu dificultăţi de inserţie profesională, în
special datorită nivelului scăzut de califi-
care profesională. Ca domeniu general de
activitate, Terre a optat pentru econo-
mia socială şi solidară, considerată un alt
tip de antreprenoriat, ce pune economia
în slujba oamenilor şi nu invers. Obiec-
tivele organizaţiei sunt: redarea demnităţii
oamenilor prin muncă, favorizarea integrării
economice şi sociale, participarea
democratică la administrarea întreprinderii,
protecţia mediului înconjurător şi promova-
rea solidarităţii între ţările din nord şi cele
sărace din emisfera sudică.
12
Panourile de izolare acustică „Acoustix Pan-Terre Nature” au primit premiul Natura Plus.
13
Care doresc să se implice şi au experienţă de muncă în Terre de minim trei ani
58
Grupul Terre include o asociaţie non-pro-
fit (Terre), patru întreprinderi societăţi cu
finalitate socială (Co-Terre, Pan-Terre,
Recol’Terre şi Tri-Terre) şi un ONG (Autre
Terre). Terre promovează educaţia continuă
la locul de muncă. Întreprinderile se ocupă
de colectarea, selecţia şi valorificarea
hainelor la mâna a doua, a hârtiei, sticlei şi
maselor plastice (Recol’Terre SAFS EI şi
Tri-Terre SAFS EI), construcţii metalice
şi izolări acustice12 (Co-Terre SAFS El şi
Pan-Terre SAFS El). ONG-ul Autre Terre
promovează internaţional bunele practici
în ES şi desfăşoară campanii naţionale de
informare şi conştientizare a relaţiilor dintre
nordul bogat şi sudul sărac.
În 1979, primele activităţi au fost cele de
reciclare a hainelor strânse de voluntari.
Profitul astfel obţinut a fost investit în dez-
voltarea proiectelor sociale. Unul dintre aceste
proiecte sociale a fost gândit ca răspuns local
la criza economică internaţională şi continuă
să asigure 300 de locuri de muncă în regiunea
valonă a Belgiei. Activităţile sunt dezvoltate
pe plan intern (colectarea primară, selecţia şi
evaluarea hainelor la mâna a doua).
Dezvoltarea iniţiativelor de afaceri a
implicat crearea cadrului legal pentru aceste
noi entităţi de natură comercială. În Belgia
este reglementată organizarea unei astfel de
companii comerciale cu scop social. Terre
s-a organizat ca întreprindere cu răspundere
limitată cu scop social. Acţiunile acestor
companii aparţin patrimoniului asociaţiei
mamă şi nu există nici un acţionar privat. Din
punct de vedere al grupului, dar şi mulţumită
acestei structuri duale, capitalul poate fi
considerat ca fiind „neutru”. Profitul obţinut
este reinvestit în crearea, întreţinerea şi
consolidarea întreprinderilor.
Inovaţia este cuvântul de ordine în aceste
structuri aparţinând clasic cunoscutei
„economii sociale”, dar a cărei punere în
practică necesită adeseori soluţii creative de
logistică şi management.
Grupul de întreprinderi îşi desfăşoară
activitatea într-o manieră democratică
şi participativă. Deciziile strategice sunt
dezbătute şi votate într-o adunare generală
compusă din aproximativ 70 reprezentanţi
ai muncitorilor13 din 300. Într-un an sunt
organizate cel puţin trei adunări generale.
Consiliul director, preşedintele şi directorul
general sunt aleşi din rândul muncitorilor, cu
mandate de trei ani. Deciziile operaţionale
şi cotidiene sunt administrate de către
consiliul director şi directorul general. O
întâlnire de o oră cu toţi lucrătorii este
organizată săptămânal, fie la nivel de sector,
fie de întreprindere. Frecvent se organizează
atât întâlniri de învăţare permanentă pe
subiecte sociale sau economice, cât şi şedinţe
în care se discută schimbări din organizarea
sectorului. Anumite subiecte (ex. candida-
turi) sunt analizate în aceste întâlniri înainte
de a fi supuse votului în adunările generale.
Alte subiecte sunt discutate şi votate di-
rect în adunarea generală şi apoi expuse
muncitorilor în şedinţele săptămânale.
Diverse grupuri de lucru sunt convo-
cate uneori după astfel de şedinţe sau
pentru pregătirea propunerilor de prezentat
în adunările generale.
Terre joacă un rol important în regiune în
ocuparea forţei de muncă şi prevenirea
excluziunii sociale. Totodată, activităţile de
reciclare contribuie la protejarea mediului
înconjurător.
„Cel mai important eveniment în 2009 a
fost instalarea lanţului de sortare. Începutul
a fost greu, cu o mulţime de probleme de
instalare. Nu am renunţat şi acum, aproape
toate problemele sunt rezolvate. (...) a schim-
bat modul nostru de a investi. Lucrând mult,
toate punctele de lucru trebuie să fie ocupate
permanent, este o constrângere pe care
nu am avut-o înainte. Dacă selecţia iniţială
permitea 10-12 de tone, acum am ajuns la
18 tone pe zi. Putem selecta un volum mult
mai mare şi acest lucru înseamnă foarte mult
pentru noi.”(Carlo, sortare textile - Fontaine
L’EVEQUE)
„Întreţinerea liniei este mult mai puţin
necesară, aşa că avem mai puţine opriri.
Am primit un bonus la sfârşitul anului, pentru
că am reuşit să ne atingem obiectivelor de
calitate fixate. Am fost foarte mulţumit! “
(Nano, sortare carton – Herstal)
În discursul din 29.04.2010 al
omului de ştiinţă francez M. Albert Jacquard
despre sistemul de management participativ
promovat de Terre, acesta sublinia: „astăzi, în
timpul participării mele la şedinţa lucrătorilor
de la Terre, mi-am spus că aceşti oameni au
construit democraţia, un spaţiu real unde
oamenii participă la construirea destinului
lor. Şi această democraţie a fost dezvoltată
în această întreprindere, la locul de muncă.
Acum pot să spun că există cu adevărat
şi că pot să vină să vadă ce se întâmplă
la Fontaine-l’Evêque, în Belgia. Aşa o
claritate din partea conducătorilor, aşa o
dorinţă din partea lucrătorilor de a înţelege
despre ce este vorba, atâta energie în
formare şi educaţie, acestea sunt
ingredientele pentru a continua crezând cu
adevărat.“
Lucrătorii sunt o parte integrantă a întreprin-
derii, direct implicaţi în bunul mers şi deciziile
luate. Voluntarii care au pus bazele activităţii
Terre prin colectarea hainelor continuă să
joace un rol important.
Terre avea în 2008 un număr de 186 angajaţi
dintre care jumătate emigranţi, 27% persoane
cu nivel de calificare foarte scăzut şi 5%
persoane cu dizabilităţi. În 2009, 94 de
persoane erau implicate în selecţia tex-
tilelor, 44 de persoane în colectarea tex-
tilelor, 34 persoane în vânzarea prin
magazinele second-hand, 31 persoane în
colectarea deşeurilor de hârtie şi sticlă şi 20 în
selectarea deşeurilor de hârtie. În 2009,
Co-Terre a avut 22 angajaţi, Autre Terre 12 şi
Pan-Terre 9.
De-a lungul timpului, au fost încheiate
parteneriate de colaborare la nivel
instituţional (cu Centrul pentru Acţiune
Socială, cu ONG-uri din nord şi din sud)
şi nivel comercial (Acoustix). Terre este
membru al diferitelor reţele regionale:
Reţeaua Întreprinderilor Sociale (Res asbl),
Federaţia Valonă a Întreprinderilor de Inserţie
(Atout EI asbl); Reţeaua Întreprinderilor
Sociale Active în Activităţi de Reciclare
şi Producţie prietenoase faţă de mediul
înconjurător (Ressources asbl); Asociaţia
21, Reţeaua pentru Dezvoltare Durabilă
şi Solidaritatea Alternativelor Valone şi din
Bruxelles (SAW-B), precum şi Platforma
Economiei Sociale şi Solidare. Printre reţele
naţionale şi europene din care Terre face
parte, menţionăm: Reţeaua Europeană a
Întreprinderilor Sociale de Inserţie (ENSIE) şi
Inter-reţeaua Europeană a Iniţiativelor Etice
şi Solidare (IRIS).
59
Franţa: Le Relais Nord Pas de Calais
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Le Relais Nord Pas de Calais
Forma juridică de organizare: societate
cooperativă
Adresa: strada Zal du Possible, chemin
des Dames, cod 62700,
Bruay- la-Buissiere, Franţa
Tel.: +03 2101 7777, fax: +03 2162 0278
www.lerelais.org
Persoană de contact: Lucie Contet
contact@le-relais.net
Înfiinţată în 1984, Le Relais este o reţea de
întreprinderi sociale care oferă locuri de
muncă durabile în special pentru persoanele
aflate în dificultate. Activ în reciclarea
materialelor textile, Le Relais are ca obiective:
lupta împotriva excluziunii sociale, a sărăciei
şi condiţiilor precare de locuit şi contribuie la
dezvoltarea durabilă şi echitabilă între nord şi
sud. Starea de spirit dominantă în organizaţie
este inspirată de principiul lui Emmaus:
refuzul activităţilor caritabile „negative” şi
nevoia de a te baza pe putere economică.
Lucrătorii sunt direct implicaţi în funcţionarea
şi conducerea democratică a organizaţiei.
Activităţile economice generatoare de profit
sunt: reciclarea materialelor textile, vopsire,
locuinţe sociale, precum şi activităţi afe-
rente demersurilor de inserţie profesională.
Profitul obţinut este reinvestit în activităţi de
incluziune socială în Franţa şi în ţările în care
60
acţionează ca organizaţie.
De peste un sfert de secol, Le Relais susţine
conceptul de ES, lucru recompensat prin
câştigarea în 2009 a „Premiului antreprenor-
ului social al anului”. Distincţia este atribuită
de Fundaţia Schwab şi Boston Consulting
Group în semn de recunoaştere a viabilităţii
economice, a capacităţii inovatoare şi a
impactului social.
Le Relais s-a confruntat în 2004 cu o fază
critică, depăşită cu sprijinul financiar al
„Contribuţiei de Mediu în domeniul Tex-
til”, fond destinat organizaţiilor care se
ocupă de strângerea şi sortarea textilelor.
Această mână de ajutor a redat organizaţiei
încrederea în sine, a permis dezvoltarea unei
strategii de dezvoltare şi a făcut posibilă
angajarea din rândul persoanelor aflate în
dificultate. Numărul angajaţilor a crescut
constant: de la 457 în 2007, 503 în 2008, la
585 în 2009. Din acel moment organizaţia
şi-a extins activitatea: în Franţa a deschis
20 de întreprinderi de sortare a textilelor şi
deţine trei magazine în emisfera sudică: în
Burkina Faso, Madagascar şi Senegal.
„A lucra în Le Relais reprezintă posibilitatea
de a sparge prejudecăţi şi stereotipuri; a
arăta oamenilor politici, economiştilor şi
sociologilor că se poate şi altfel, că şomajul
nu este o situaţie ireversibilă.” (Dominique)
„Le Relais înseamnă a lucra cu femei şi
bărbaţi care au fost şi continuă să fie capa-
bili să inventeze altceva, să creeze o lume în
care mizeria este vindecată, nu doar tratată”.
(Jean-Philippe)
Societatea cooperativă Le Relais reprezintă
un răspuns adaptat problemelor de
ocupare de la nivel local. Aşadar, activităţile
desfăşurate au impact regional, naţional
şi internaţional, precum şi asupra mediului
înconjurător.
În activitatea de colectare şi reciclare a
materialelor textile, Le Relais colaborează cu
alte asociaţii (Grupul Terre Belgia, Emmaüs
Franţa), parteneri economici, peste 3300
de comunităţi locale şi cetăţeni dornici să
doneze.
Le Relais este membră a Federaţiei
pentru Recuperare, Reciclare şi Valorifi-
care (FEDEREC), care reuneşte principalii
actori din domeniu în Franţa. Este compusă
din opt sindicate regionale şi 11 naţionale.
Le Relais aparţine şi Uniunii regionale SCOP
(URSCOP) şi Uniunii Regionale de Inserţie
prin Activitate Economică (URIA).
Irlanda: Clare Accessible Transport
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Clare Accesibile Transport
Forma juridică de organizare: companie
cu răspundere limitată prin garanţie
Adresa: Creamery, Feakle, County Clare,
Irlanda
Tel.: +353 6192 4311,
fax: +353 6192 4333
www.catconnects.ie
Persoană de contact: Laura Ward
lward@catconnects.ie
Clare Accesibil Transport (CAT) este
o companie cu răspundere limitată prin
garanţie cu statut caritabil14. Iniţiat în 2000,
CAT asigură servicii de transport pentru toţi
locuitorii din comunitatea din County Clare,
în special pentru cei din zonele izolate.
Autobuzele sunt dotate cu platforme joase ce
coboară din podea la oprirea în staţii15. CAT
contribuie la asigurarea accesului la servicii
de educaţie, formare, ocupare, sănătate şi la
participarea la viaţa comunităţii.
Ca răspuns la nevoile de transport ale
comunităţilor rurale, CAT implementează
programele „Accesul comunităţii” şi
„Centrul de formare”. Primul asigură
transportul celor mobilizaţi a participa la
diverse evenimente locale. Al doilea oferă
sesiuni de formare la preţuri convenabile
pentru publicul larg, organizaţii de voluntari,
agenţii din domeniu şi şoferi de transport
public din afara comunităţii, responsabili
pentru siguranţa la locul de muncă.
Cursurile de specializare sunt autorizate şi
reprezintă una dintre sursele de finanţare
a organizaţiei. Profitul obţinut este reinves-
tit în serviciul de transport pentru comu-
nitate. Este în fază de proiect un autobuz
itinerant cinema, o caravană dotată cu ecrane
de proiecţie pentru zonele inaccesibile altor
mini cinematografe mobile similare.
CAT are în vedere îmbogăţirea ofertei locale
de transport, dar şi conectarea la reţeaua
naţională de transport. CAT este cunos-
cut la nivel local şi naţional prin activităţile
economice şi sociale desfăşurate, care con-
tribuie la creşterea calităţii vieţii cetăţenilor,
în special a celor izolaţi sau vulnerabili,
persoane cu dizabilităţi, vârstnice sau cu
posibilităţi financiare reduse.
„Nu şofez şi nu am acces la o ocazie. Dacă
nu ar fi fost serviciul zilnic de transport, nu
aş fi putut merge la muncă. Disponibilitatea
acestui serviciu în mod regulat mi-a oferit un
mijloc de transport şi încrederea de a căuta
un loc de muncă în afara casei, după ce
m-am ocupat timp de zece ani de îngrijirea
părinţilor în vârstă. Datorez mult CAT-ului.”
(membru CAT, 36 ani)
CAT are impact asupra dezvoltării serviciilor
de mobilitate (în aceeaşi direcţie cu con-
cluziile sondajelor de opinie şi consultărilor
publice locale) şi consolidarea politicilor
şi procedurillor pentru furnizarea serviciile
sociale locale.
„Văd sănătatea oamenilor deteriorându-
se, deoarece nu pot obţine îngrijirea de
care au nevoie atunci când au cu adevărat
nevoie de ea. Programările şi tratamentele
au fost amânate din cauza lipsei de trans-

14
Societăţile cu răspundere garantată funcţionează ca şi societăţile cu răspundere limitată a membrilor. O astfel de companie nu are capital garantat, dar mem-
brii în calitate de garanţi înlocuiesc acţionarii. În cazul în care compania este într-un litigiu sau într-o situaţie similară, răspunderea limitată ia forma garanţiei
adusă de membri: membrii plătitori vor plăti o sumă nominală în perioada în care sunt membri, plus un an după încetarea mandatului lor. Valoarea garanţiei
poate fi şi 1 €. Forma este utilă pentru organizaţiile non profit care desfăşoară activităţi economice.
http://www.sfsgo.com/guaranteecompany.asp
15
Primul autobuz cu podea accesibilizată a fost dat în folosinţă în 2003.

61
port, oamenii pur şi simplu nu mai vin. Servi-
ciile de sănătate mintală ar trebui să fie uşor
accesibile tuturor. Lipsa transportului
împiedică tratamentul şi creează pro-
bleme. Un serviciu ca acesta [CAT] este în
interesul tuturor.” (Director, Centru de
Sănătate Mintală)
CAT are impact şi asupra programelor de
educare şi formare pentru personal.
„Transportul este un mare obstacol pentru cei
foarte izolaţi.” (Consilier ocupare, Biroul de
Plasare a Forţei de Muncă din Clare, 2009)
Un alt exemplu: Sean a părăsit şcoala de
timpuriu, fiind judecat. Alternativ închisorii,
s-a decis ca el să participe la Youth Reach
sub consiliere. Datorită dependenţei de
transportul local, CAT şi Youth Reach au găsit
o soluţie pentru transportul lui Sean, altfel
obligat să ispăşească pedeapsa în
închisoare. Beneficiile sociale ale acestui
gen de sprijin comunitar sunt uriaşe asu-
pra tânărului, ca să nu mai menţionăm
economiile pentru închisoare.
Calitatea şi eficienţa serviciilor oferite
asigură respectarea angajamentelor faţă
de comunitate. CAT asigură tuturor locuito-
rilor accesul independent şi egalitatea în
participarea la activităţile cotidiene
desfăşurate în comunităţile unde trăiesc.
„Acesta este singurul mod de a merge
oriunde. Îl folosesc în fiecare sâmbătă ca să
merg la cumpărături şi uneori vinerea pentru
62
a merge la doctor. Fără CAT aş fi stat doar
acasă. Mi-aş fi dat toată pensia ca să plătesc
taxiul. Aş fi fost foarte singură altfel.” (MM, 77
ani)
Dincolo de serviciile de transport oferite, CAT
poate fi considerat un serviciu social integrat.
Este asigurat transportul în bune condiţii a
persoanelor cu dizabilităţi şi a celor izolaţi,
care altfel nu ar putea merge la lucru.
„Există persoane care nu au carnet de
conducere şi care trebuie să ajungă la
cursuri de alfabetizare.(...) A.C. este unul
dintre cele mai de succes plasări pe piaţa
forţei de muncă, acum lucrează aproape
cu normă întreagă. Accesul la un mijloc de
transport sigur a jucat un rol important în
obţinerea unui loc de muncă la care poate
merge fără a ocoli foarte mult sau fără a plăti
12 € zilnic pe taxi. (...) este într-o zonă izolată
când nu ai un mijloc de transport”. (Consilier
ocupare, Biroul de Plasare a Forţei de Muncă
din Clare, 2007)
Persoanele vârstnice sau bolnave sunt
transportate pentru tratament ambulatoriu şi
nu mai este nevoie să fie plasate în centre
rezidenţiale.
„Sunt oameni care vin la centrul nostru
pentru a beneficia de fizioterapie şi
sprijin. Dacă transportul nostru nu ar fi
disponibil pentru ei, ar trebui să îşi părăsească
locuinţele şi să fie trataţi în centre rezidenţiale
de îngrijire. CAT oferă un serviciu prin care ei
pot accesa serviciile de sănătate şi contactul
social atunci când este nevoie. Ei pot rămâne
independenţi în comunităţile lor. Dacă ar fi
plasaţi în centre rezidenţiale costul ar fi de
600 € săptămânal pentru fiecare persoană.
Acesta este sensul îngrijirii în comunitate şi
o legătură vitală în programul nostru de ges-
tionare a cazurilor de îngrijire.” (Directorul
Centrului de Zi de Îngrijire din East Clare)
Personalul CAT este compus din 19
persoane, dintre care jumătate aparţin gru-
purilor vulnerabile: o persoană cu dizabili-
tăţi, o persoană în vârstă fostă şomeră
de lungă durată, un susţinător al unei
familii monoparentale cu venituri mici, două
persoane cu nivel scăzut de pregătire şi
patru beneficiari de VMG. Principalii clienţi
sunt locuitorii comunităţii, dar serviciile sunt
deschise tuturor, inclusiv turiştilor.
„Este foarte bine că vizitatorii noşti au
autobuz (...). Cei de ieri au spus că a fost cea
mai bună zi a sejurului lor! Şoferul i-a luat
direct de la biroul de turism şi s-au alăturat
unei orchestre care mergea în oraş. Au fost
impresionaţi de grija şoferului la urcarea unui
pasager în scaun cu rotile.” (Clubul de Gold
East Clare)
CAT şi-a propus să atragă noi surse de
finanţare, să îşi extindă flota de autobuze
şi să îşi dezvolte capacitatea de a mobiliza
resurse, independent de capital, în scopul
asigurării de autobuze necesare serviciilor
prestate.
Italia: Arcobaleno
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Arcobaleno
Forma juridică de organizare:
cooperativă socială
Adresa: strada: Via Paolo Veronesse
numărul 202, Torino, Italia, cod 10148
Tel.: +3901 1384 1511,
fax: +3901 1384 1525
www.cooparcobaleno.net
Persoană de contact: Giacomo Giargia
g.giargia@cooparcobaleno.net
Înfiinţată în 1992, Arcobaleno este o
cooperativă socială de tip B, conform
legislaţiei italiene16, activă în procesul
de integrare a persoanelor defavorizate.
Principalul scop al cooperativei sociale este
consolidarea rolului muncitorilor prin crearea
oportunităţilor de angajare care reuşesc să
scoată la iveală adevăratul potenţial al celor
cu un nivel redus de calificare profesională.
Arcobaleno a dezvoltat un sistem propriu de
inserţie profesională prin care cei consideraţi
drept probleme sociale sunt convertiţi în
resurse utile pentru întreprindere. Printr-o
organizare dinamică şi o mentalitate inova-
toare, se are în vedere adaptarea lucrătorilor
la provocărilor profesionale aferente fiecărui
tip de afacere. Arcobaleno este un bun
16
Cooperativele sociale de tip A acoperă domeniul educaţiei şi al prestaţiilor sociale. Cooperativele de tip B desfăşoară activităţi economice în alte sectoare,
cu scopul îmbunătăţirii situaţiei grupurilor vulnerabile, precum tineri sau femei aflaţi în situaţii de risc, mame singure, persoane cu dizabilităţi (legea 8 / 1991).
„cocktail” între executivul din industrie,
experţii tehnicieni şi cei mai vulnerabili
muncitori, toţi implicaţi în mod egal în
realizarea unui proiect comun. În 2009, cifra
de afaceri a fost de aproximativ 16 milioane
€.
Activităţile de ES includ colectarea
diferenţiată a deşeurilor de hârtie, carton şi
din construcţii vechi nocive pentru mediul
înconjurător (azbestul). Începând din 2008
şi pe baza fuzionării cu cooperativa Soeko
se colectează diferenţiat deşeurile pentru
primării. Sunt oferite şi servicii de consultanţă,
proiectare şi avize pentru instalarea de
panouri fotovoltaice. Arcobaleno include
şapte întreprinderi dintre care cele mai
mari sunt Cartesio, Ingombranti, Transistor şi
Dinamo.
Proiectul Cartesio este implementat de peste
15 ani şi este considerat una dintre cele
mai performante iniţiative în acest domeniu
la nivel naţional. Biroul tehnic al proiectu-
lui „Implementarea sistemelor integrate de
colectare a deşeurilor” este compus din zece
persoane care proiectează sisteme integrate
de colectare a deşeurilor şi dezvoltă soft-
ware de management şi cartografie. Princi-
palul obiectiv este sprijinirea municipalităţilor
locale pentru a trece de la clasicul sistem de
colectare separată a deşeurilor la schema de
colectare selectivă a deşeurilor.
Cetăţenii separă deşeurile de hârtie şi car-
ton în pubele galbene speciale (50 litri)
situate sub cutiile poştale sau în
containere mari (până la 600 de litri).
Aproape 150 de camioane asigură colecta-
rea zilnică a deşeurilor de la peste 10.000 de
puncte (rezidenţe, proprietăţi ale mai multor
familii, spaţii comerciale şi platforme indus-
triale) răspândite peste tot în oraş. Datorită
schemei de colectare selectivă, Torino este
oraşul italian cu cel mai mare procent de
deşeuri reciclate: 42%. Cartesio asigură
colectarea a 27% din totalul deşeurilor re-
ciclate. Serviciul este realizat în numele com-
paniei municipale din Torino, responsabilă
pentru gestionarea deşeurilor.
Similar, întreprinderea Soeko se ocupă de
reciclarea deşeurilor în alte localităţi decât
Torino.
Ajutaţi de 20 de camioane, 30 de muncitori
din întreprinderea Ingombranti colectează
zilnic deşeuri voluminoase (saltele,
mobilier, frigidere). Urmând schema de
reciclare selectivă, materialele sunt depozi-
tate într-un punct central de unde urmează
să fie reciclate. Serviciul este de asemenea
realizat în numele companiei municipale
63
responsabile pentru gestionarea deşeurilor.
Întreprinderea Transistor se ocupă de
strângerea deşeurilor de echipamente
electrice şi electronice pentru companii
private şi municipalităţi locale responsa-
bile pentru colectarea acestora în locuri
speciale17. Materialele adunate sunt de-
pozitate temporar la sediul central al Ar-
cobaleno şi apoi redirecţionate către
depozitele de deşeuri saucătre cei respon-
sabili de reciclarea finală. Proiectul implică 17
muncitori şi asigură colectarea anuală a
1.500 tone de echipamente.
Întreprinderea Dinamo se ocupă
de instalarea sistemelor de panouri
fotovoltaice de producere a energiei şi sisteme
termo-hidraulice pentru apa caldă. Clienţii
sunt persoane fizice, organizaţii publice
şi private. Proiectul este implementat cu
o echipă de 25 tehnicieni, cercetători şi
instalatori. Sediul Dinamo este echipat cu
cea mai mare centrală fotovoltaică din oraş:
251kw.
Întreprinderea Altri servizi furnizează mici
servicii precum autoîndepărtarea deşeurilor
de azbest sau cercetarea în energiile re-
generabile. Proiectul „Autoîndepărtarea
deşeurilor de azbest” permite îndepărtarea
deşeurilor de azbest (maxim 40 m2)
pe baza unor instrucţiuni speciale şi
folosirii unui echipament adecvat (cizme,
17
Conform directivei 96 / 2002 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27.01.2003 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi decretului
legislativ italian 151 / 2005
64
mănuşi, ochelari). Pentru atingerea acestor
obiective, cooperativa a dezvoltat un birou
tehnic care cercetează domeniul şi dezvoltă
schema activităţilor necesare şi a instrumen-
telor computerizate.
Proiectul „Energiile regenerabile” este
dezvoltat în colaborare cu universităţi şi
companii private, abordând un domeniu
relativ nou de studiere a noilor forme de
exploatare a surselor regenerabile de
energie. Un nou proiect AlgaeNRG,
finanţat recent de Fondul European de
Dezvoltare Regională, analizează producţia şi
prelucrarea biomasei acvatice de apă dulce
(alge) în scopul exploatării biologice şi
producerii de energie (biodiesel).
În 2009, cele şapte întreprinderi Arcobale-
no însumau 308 muncitori aparţinând gru-
purilor vulnerabile, dintre care 109 munci-
tori asociaţi. Aproximativ jumătate dintre
aceştia sunt angajaţi în Cartesio, care se
ocupă de colectarea deşeurilor de hârtie şi
carton. Principalul scop al cooperativei este
angajarea persoanelor vulnerabile, lucru
oglindit în structura şi diversitatea lucrătorilor:
87 foşti deţinuţi, 70 persoane cu nivel scăzut
de pregătire, 59 persoane din familii aflate în
dificultate, 49 persoane aflate în tratament
de revenire după dependenţă de droguri, 24
emigranţi, patru tineri şomeri pe termen lung
(15 – 24 ani), trei persoane deţinute închise,
trei părinţi singuri cu venituri reduse, două
persoane vârstnice (peste 55 ani) şomere pe
termen lung, două persoane fără adăpost,
două persoane marginalizate care aparţin
minorităţilor etnice şi o persoană refugiată
care a solicitat azil. Repartizarea angajaţilor
proveniţi din grupuri vulnerabile în fiecare
întreprindere în 2009 este prezentată în
graficul de mai jos:
Activităţile de reciclare a deşeurilor au un
impact de netăgăduit asupra protecţiei
mediului înconjurător. Membrii cooperativei
sunt preocupaţi permanent de dezvoltarea
durabilă şi de aspectele conexe ocupării
grupurilor vulnerabile. Convinsă că primul
pas al integrării sociale este asigurarea unui
loc de muncă, Arcobaleno explorează mereu
noi nişe pentru crearea oportunităţilor de
angajare pentru grupurile vulnerabile.
Totodată, cooperativa a investit şi în activităţi
sociale şi culturale. În 2010, Arcobaleno
a realizat un film despre propria poveste,
intitulat „40%”.
Polonia: reţeaua de întreprinderi sociale Cogito
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Hotelul Cogito
Adresa: strada Michala Baluckiego,
numărul 6, Cracovia, Polonia,
cod 30318
Telefon: +4801 2269 7200,
fax: + 48 012 269 7202
www.pcogito.pl
Persoană de contact:
Agnieszka Lewonowska-Banach
recepcja@pcogito.pl
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Biroul de închiriere biciclete
Cogito
Adresa: strada Na Błoniach, numărul 1,
Cracovia, Polonia,
Tel.: +48 503 47 38 37,
www.rowery-cogito.pl
Persoană de contact:
rowerycogito@op.pl
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Companie de catering
Laboratorium Cogito Sp. z o.o.
Adresa: strada Zielony Dol, numărul 4,
Cracovia, Polonia, cod 30228
Tel.: +4801 2425 1102,
fax: + 4801 2267 1191
www.catering-cogito.pl
Persoană de contact:
zamowienia@catering-cogito.pl
teresa.misina@catering-cogito.pl
Întreprinderile sociale Hotel Cogito, Biroul
de închiriere biciclete Cogito şi Laborato-
rium Cogito Sp. z o.o. desfăşoară activităţi
diverse - de la servicii hoteliere, la închiriere de
biciclete şi servicii. Numitorul lor comun este
obiectivul social şi personalul care lucrează
în aceste întreprinderi, alcătuit predomi-
nant din persoane cu probleme de sănătate
mintală (în cea mai mare majoritate a cazuri-
lor, schizofrenie).
Funcţionarea acestor întreprinderi este
un răspuns adaptat dificultăţilor de inte-
grare demnă pe piaţa muncii a acestei ca-
tegorii vulnerabile, care în Polonia numără
aproximativ 400.000 de persoane.
Iniţiativa de a face ceva pentru persoanele
cu probleme de sănătate mintală a prins
contur la începutul anilor ’90, pe baza unor
schimburi de experienţă între Casa de
oaspeţi Six Mary’s Place din Edinburg şi
organizaţii poloneze active în domeniu.
Granturile de începere a activităţii au fost
obţinute în 2000 - 2002 din Marea Britanie
şi au acoperit costurile financiare şi 20%
din costul investiţiei. ONG-uri din Scoţia au
susţinut financiar activităţile şi au asigurat su-
pervizarea implementării proiectului.
Parteneriatul public - privat a fost ex-
trem de important în fazele de început. Pen-
tru deschiderea Casei de oaspeţi U Pana
Cogito, autorităţile din Cracovia au conce-
sionat pe o perioadă de 40 de ani o clădire
istorică ce necesita urgente demersuri de
renovare. Lucrările necesare deschiderii
hotelului au fost acoperite în proporţie de
60% prin Fondul de Stat pentru Reabilitarea
Persoanelor cu Dizabilităţi. Restul de 40% a
fost acoperit prin diverse granturi.
Un alt obiectiv comun al acestor compa-
nii este de a oferi clienţilor servicii de înaltă
calitate care să garanteze continuarea
activităţii pe piaţă. Întreprinderile funcţionează
ca entităţi clasice de afaceri, ca actori pe
o piaţă liberă concurenţială, urmărind
maximizarea profitului. Profiturile obţinute
sunt reinvestite în totalitate pentru reabilita-
rea personalului: achiziţionarea medicamen-
telor necesare, organizarea unor excursii de
reabilitare sau cursuri de formare.
Întreprinderile au fost înfiinţate cu sprijinul
finanţării Equal cu scopul sprijinirii creării
unor locuri de muncă pentru persoanele cu
dizabilităţi psihice. Aceste soluţii alternative
la cele din piaţa muncii reprezintă un loc de
învăţare şi dezvolare personală şi o rampă
de lansare pentru inserţia profesională.
Întreprinderile profesionale de dezvoltare au
fost aşadar înfiinţate cu scopul de a facilita
angajarea persoanelor cu handicap grav.
Principalul scop al proiectelor a fost asigu-
rarea pregătirii vocaţionale şi resocializarea
activă a grupurilor vulnerabile. Demersul a
urmărit să înveţe persoanele vulnerabile cum
65
să trăiască într-o comunitate şi, în măsura în
care este posibil, le-a pregătit pentru a duce
o viaţă plină, independentă şi activă.
Casa de oaspeţi U Pana Cogito a fost
înfiinţată prima. Acest lucru a fost posibil şi
datorită subvenţiei de la Primăria Cracovia.
Laboratorium Cogito Sp. z o.o.a fost înfiinţat
pentru a lărgi sfera de activităţi de care
beneficiau persoanele cu dizabilităţi mintale,
dar şi pentru a oferi mai multe locuri de muncă
faţă de cele oferie de U Pană Cogito. Cogito
Laboratorium oferă aşadar locuri de muncă
şi organizează clasele de terapie pentru
persoanele cu dizabilităţi mintale.
În 2003, Casa de oaspeţi U Pana Cogito
şi-a deschis porţile. Înainte de inaugurare au
fost organizate cursuri speciale de pregătire
pentru toate meseriile cerute într-un
hotel (ajutor la bucătărie, curăţenie, recepţie).
Un număr total de 40 de persoane care au
suferit de tulburări psihice în trecut au fost
pregătite şi au efectuat stagii de pregătire
sub îndrumarea personalului specializat
din alte hoteluri sau cafeterii. „Au devenit
muncitori independenţi şi responsabili, care
vor fi în curând capabili să îşi găsească un
loc de muncă pe piaţa muncii.” (Agnieszka
Lewonowska-Banach, manager)
În 2005 a fost deschis al doilea corp de
clădire. Juridic, aceasta este o entitate
separată faţă de prima, dar activităţile şi
veniturile sunt ţinute împreună. În acest
moment, în Casa de oaspeţi U Pana
Cogito lucrează 21 de persoane, majoritatea
66
suferind de schizofrenie. „De când lucrez aici acestor lucrări.
am câştigat respectul celor de acasă. (...) Hotelurile Holiday Inn şi Regent din
Sunt din nou pe picioarele mele.” (angajată) Cracovia au avut de asemenea
amabilitatea să găzduiască o parte din
Casa de oaspeţi U Pana Cogito are statutul de stagiile de pregătire ale persoanelor cu
Centru de Instruire şi Dezvoltare Profesională dizabilităţi psihice candidate a lucra în
pentru grupurile vulnerabile, ceea ce îi face întreprinderile sociale. Printre ONG-urile
eligibili pentru a primi subvenţii naţionale. active în domeniu care au sprijinit această
iniţiativă menţionăm: Fundaţia „Hamlet”,
Laboratorium Cogito şi-a început activitatea „Atelierele de Terapie Ocupaţională”,
prin reabilitarea unui spaţiu pus la dispoziţie „Asociaţia pentru Dezvoltarea Asistenţei
de autoriotăţile publice. Asumarea riscului Comunitare pentru Afecţiuni Psihiatrice” şi
de a renova spaţiul deteriorat în condiţiile „Asociaţia Familială pentru Sănătate Mintală
acordării unei concesiuni de utilizare pe din Cracovia”.
perioadă determinată s-a dovedit a fi de
bun augur, organizaţia obţinând dreptul de Sprijinul financiar a venit din partea
folosire în continuare a terenului. comunităţii europene prin programul Equal,
Laboratorium Cogito oferă astăzi servicii dar şi din partea autorităţilor naţionale
hoteliere de înaltă clasă şi pune la dispoziţie prin Fondul Naţional pentru Sprijinirea
celor interesaţi spaţii pentru organizarea Persoanelor cu Dizabilitaţi.
de evenimente profesionale şi personale.
Sala de conferinţe găzduieşte seminarii,
conferinţe şi chiar întâlniri de lucru pe tema
ES între actorii publici şi privaţi relevanţi din
regiunea Malopolska. Pitoreasca grădină
a hotelului găzduieşte adeseori nunţi.
Persoanelor cu dizabilităţi angajate în ho-
tel li se oferă posibilitatea de a locui în case
complet echipate, situate în imediata
apropiere a hotelului.
Unul dintre principalii parteneri este
Municipalitatea din Cracovia, care a pus la
dispoziţie infrastructurile care au fost refăcute
şi care găzduiesc astăzi întreprinderile
sociale, dar şi subvenţii necesare desfăşurării
Spania: reţeaua andaluziană pentru dezvoltarea economiei sociale
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Fundación Pública Andaluza
Adresa: strada numărul , Sevilia,
Spania, cod 41010
Tel.: 955 92 98 06, fax 955 92 98 08:
www.andaluciaemprende.es
Persoană de contact:
Paula Rodríguez Modroño
info@andaluciaemprende.es
Iniţiativa propune dezvoltarea unui
instrument complex de susţinere a politicii
publice pentru promovarea antreprenoria-
tului social. Misiunea principală este de a
contribui la consolidarea activităţii economice
şi dezvoltarea regiunii Andaluzia, sprijinind
crearea şi consolidarea întreprinderilor
sociale ca forme de ES care să promoveze
ocuparea forţei de muncă. O atenţie deosebită
se acordă grupurilor vulnerabile (femei, tineri
în dificultate, precum cei care abandonează
şcoala, tineri absolvenţi cu studii
superioare) şi sectoarelor emergente (în-
treprinderi tehnologice, industria cultural-
creativă, aeronautica, iniţiativele “verzi” de
protecţie a mediului înconjurător, proiecţie
socială). Demarată în 1999, iniţiativa de
ES este organizată ca o instituţie publică,
reglementată sub incidenţa legislaţiei
fundaţiilor.
Reţeaua teritorială „Sprijin pentru
întreprinzători” cuprinde peste 200 de
centre de dezvoltare antreprenorială (Cade)
şi peste 1.000 de specialişti calificaţi în
crearea şi gestionarea întreprinderilor.
Reţeaua asigură furnizarea de servicii pen-
tru toate categoriile de clienţi (cetăţeni,
antreprenori sau companii) peste tot în
regiune.
Printre tipurile de servicii oferite menţionăm:
activităţi de informare şi instruire, consil-
iere tehnică, consultanţă pentru identifi-
carea modalităţilor de finanţare şi pentru
consolidarea parteneriatelor de colaborare.
Proiectele inovatoare şi generatoare de locuri
de muncă sunt susţinute în mod particular.
Caracterul inovator al acestei iniţiative de
ES constă în profilul şi modul de funcţionare
a parteneriatului dintre formele de ES
şi reprezentanţi ai administraţiei publice
centrale şi locale. Întreprinderile sociale, în
calitate de forme specifice de organizare
a ES, asigură implementarea activităţilor
solicitate de piaţă. Autorităţile regionale
(ministerele) sprijină iniţiativele prin di-
verse resurse precum atragerea fondurilor
europene, diverse investiţii, acordarea
de burse pentru programe educaţionale
destinate antreprenorilor şi managerilor de
ES. Autorităţile locale sprijină iniţiativele
în special prin acordarea unor condiţii
favorabile de utilizare a spaţiilor necesare
pentru desfăşurarea activităţilor de ES.
Organizaţiile reprezentative de susţinere
a structurilor ES au avut un rol important,
în special prin înfiinţarea primului program
educaţional în domeniul ES, alături de
Federaţia Andaluziană pentru Cooperativele
Muncitoreşti.
Unul din factorii de succes este
reprezentat de capacitatea de mobilizare a
diferitelor tipuri de resurse: financiare de la
organizaţiile internaţionale, dar şi naţionale,
regionale şi locale. Întreaga structură are
o abordare de „jos în sus”, plecând de la
sate. Acesta este principalul motiv pentru
care actualele 200 de centre de dezvoltare
antreprenorială sunt organizate începând cu
satele.
Partenerii acestui demers sunt: Fundaţia
Publică din Andaluzia, întreprinderi
sociale şi organizaţii reprezentative pentru
ES, Ministerul Muncii şi autorităţile din Re-
giunea Andaluzia.
67
Ungaria: Hotel Panda
Promotorul iniţiativei de economie
socială: Hotel Panda
Forma juridică de organizare:
organizaţie neguvernamentală
Adresa: strada Pasareti numărul 133,
Budapesta, Ungaria
Tel.: +36 1 394 19 35,
fax: +36 1 394 10 02
www.hotelpanda.hu
Persoană de contact: Béla Kocsy
manager@hotelpanda.hu
sales@hotelpanda.hu
Distins cu premiul European Entreprise Award
201118, Hotelul Panda reprezintă o iniţiativă
unică în lume datorită faptului că 95% dintre
angajaţi sunt persoane cu dizabilităţi sau,
aşa cum preferă să fie prezentaţi, „persoane
ce necesită condiţii de muncă adaptate”.
Hotelul de patru stele este situat într-o zonă
pitorească centrală din Budapesta.
Motivaţia deschiderii hotelului o reprezintă
oferirea unor şanse profesionale pentru
persoanele cu dizabilităţi, confruntate
frecvent cu discriminarea în căutarea unui loc
de muncă şi la locul de muncă. Pe durata unui
an de pregătire şi cu sprijinul organizaţiilor
active în domeniu, au fost identificaţi şi
instruiţi actualii angajaţi, iar hotelul a fost
transformat într-un loc de muncă adaptat.
18
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/11/637&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en
68
Principalul obiectiv ale deschiderii
hotelului Panda a fost demonstrarea faptului
că prin implicarea persoanelor cu dizabilităţi
ca resursă de forţă de muncă se poate
pune pe picioare o afacere profitabilă. Pro-
iectul şi-a propus să schimbe mentalitatea
conform căreia grupurile vulnerabile trebuie să
execute doar munci ocazionale, prost
plătite şi nemotivante. Activitatea Hotelului
Panda este favorizată de reglementările în
vigoare: statul subvenţionează 70% din
salariile a maximum 20 de angajaţi persoane
cu dizabilităţi.
Funcţionarea cu succes a hotelului este
dovada că persoanele cu dizabilităţi pot
fi la fel de productive şi pot avea aceeaşi
rentabilitate a muncii ca orice altă persoană.
Există recepţionişti cu deficienţe de vedere
foarte apreciaţi de către clienţi. Programa
de pregătire profesională a fost adaptată
la deficienţele de învăţare. Personalul este
calificat şi pregătit pentru absolut toate
tipurile de activităţi dintr-un hotel. Toţi
angajaţii vorbesc engleza şi o mare parte
două, trei limbi străine. Un rol important în
motivaţia de a munci îl joacă un program
special de instruire şi perfecţionare care le
permite trecerea de la o activitate la alta, în
măsura în care îşi doresc acest lucru. An-
gajarea are impact pozitiv asupra creşterii
calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi, a-
meliorându-le motivaţia şi stima de sine. S-a
constatat că după două luni de muncă,
angajaţii care sufereau de afecţiuni psihice
severe au înregistrat o îmbunătăţire a stării
de sănătate cu 20%.
Hotelul oferă pachete turistice pen-
tru persoanele cu dizabilităţi: servicii de
călărie pentru cei ce suferă de afecţiuni
locomotorii, căi de acces pentru drumeţii
în aer liber adaptate nevoilor specifice sau
sistem de vizitare ghidată a peşterilor din zonă
pentru persoanele cu deficienţe de auz.
Majoritatea clienţiilor revin cu încredere, fiind
plăcut surprinşi de atmosfera primitoare. Un
profit mai mare înseamnă mai multe locuri
de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi şi
salarii mai mari pentru cei angajaţi.
Hotelul este şi un model de inovaţie
pentru industria turistică, reuşind să rezolve
o problemă frecventă în branşă: impac-
tul fluctuaţiei de personal asupra calităţii
serviciilor oferite şi veniturilor obţinute. Hotelul
Panda are o fluctuaţie de personal foarte
redusă datorită motivaţiei angajaţilor.
Puternicul impact economic şi social
al iniţiativei este dat de reuşita inserţiei
profesionale a grupurilor vulnerabile.
De asemenea, hotelul oferă programe de in-
struire pentru tineri cu dizabilităţi, care astfel
vor avea şanse mult mai mari să îşi găsească
un serviciu în cadrul unui hotel sau în cadrul
altei activităţi, corespunzător pregătirii
dobândite. Este o afacere viabilă, cu un
impact etic şi moral.

Semnalăm prezenţa la evenimentele hotelu-

lui a unor înalţi reprezentanţi ai administraţiei
publice. Primarul oraşului Budapesta a
participat la inaugurarea hotelului.
Hotelul a găzduit o conferinţă pe tema
copiilor cu dificultăţi de învăţare la care au
participat prima doamnă a ţării şi soţiile a doi
foşti preşedinţi ai Republicii Ungare.

Printre partenerii care sprijină hotelul

menţionăm: Asociaţia Persoanelor Surde
sau cu Dificultăţi de Aud (SINOSZ), Fundaţia
Motivation şi Federaţia Naţională a
Asociaţiilor Persoanelor cu Dizabilităţi. Ei au
sprijinit realizarea a trei camere speciale şi a
unui SPA adaptat.

69
71
Proiect cofinanţat din Fondul Social European
prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Investeşte în oameni!

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

Titlul programului: Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Titlul proiectului: „Economia socială – model inovator pentru promovarea incluziunii
active a persoanelor defavorizate”
Editorul materialului: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
Data publicării: 2011
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială
a Uniunii Europene şi a Guvernului României.

www.economiesociala.info