Subiectul 1 - Cresterea fortei musculare

Marimea fortei m depinde de:

1. Diametrul de sectiune al m (d.p.). Hipertrofia unui m = cr nr de elemente sarcoplasmatice,
prot contractile, cr sintezei de ADN si ARN musc. Excitantul biologic = efortul aproape
maxim ca intens si cu frecvente repetitii -> det modificacri in starea coloidala a prot m, care
vor stimula sinteza proteica, in faza de “supracompensare” post efort. Antrenamentul pt cr
f m cuprinde 7-8 repetari ex cu incarcare. - culturismul
2. Numarul unitatilor motorii (UM) in actiune:
- in repaus 2-5%, contr usoara 10-30%, contr maxima – 75% din totalul UM sunt activate.
% poate creste in conditii speciale – pericol, etc. Activarea unui nr mai mare sau mai mic de
UM este o consecinta a posibilitatilor SNC de a trimite imp nv mai frecvente si mai bine
concentrate catre m – prin exercitiu repetat creste capacitatea centrilor corticali de a
angrena tot mai multe UM. Exercitiul repetat (antrenamentul) creste nr UM recrutate ->
creste forta musculara. Fen este cunoscut ca “sumarea partiala a UM” – pe care se bazeaza
oserie de metode de FNP.
3. Frecventa impulsurilor nervoase- in timpul contractiei musc neuronii aferenti se descarca
cu frecv intre 5-50 impulsuri/s, in f de forta contractiei (fen=”sumatie temporala”).
La 40-50 imp/s m este aproape in contr tetanica completa. M posturali in contr tonica
posturala primesc 5-25 im/s. Pt cr fortei este necerala o concentrare nervoasa inainte de
inceperea antrenamentului.
4. Sincronizarea activitatii UM active: - intr-o contr slaba sau la incep contr, activ UM este
asincrona – contr este lent crescandaa si cu forta scazuta. Sincronizarea activitatii tuturor
UM det o contr tetanica puternica – se prod progresiv, odata cu cr frecv de descarcare (la
cca 45-45c/s) . Sincronizarea UM este cu atat mai mare cu cat subiectul este mai antrenat
(20 ->80%).
2, 3 si 4 = “factori neurali” – ce influenteaza cr F in primele 2 sapt de antrenament (cand nu
exista inca hipertrofie musc)
5. Marimea unitatii motorii – UM mici au cele mai mici praguri de excitatie – deci sunt
primele recrutate de influxul nv, declansand tensiuni musc slabe. Daca stimulul creste, sunt
recrutate UM mai mari, ce dezvolta forte musc tot mai mari.
6. Raportul forta/velocitate – viteza de scurtare/alungire a unui muschi este invers prop/dir
prop cu forta sa
7. Raportul forta/lungime –F este dp cu lungimea initiala a m. un m scheletic in repaus,
sectionat, se scurteaza cu cca 20%, ajungand la “lungimea de echilibru”,cand tensiunea in
m este zero. M in situ, necontractat, are lungime de repaus si tensiune de repaus. Un m se
rupe daca este intins de 3 ori lungimea sa de echilibru. Daca m in repaus este scurtat,
contractia pornita de la acest nivel va avea o F scazuta – la scurtare 60/70% nu se poate
obtine tensiune m.
Contractia musculara:

1. Contractia izometrica – tensiunea interna creste fara modif lungimii fibrei m

- Cont izometrica tb sa realizeze minim 20-35% din tens maxima m pt a mentine
forta existenta, dar abia la 2/3 se poate inregistra hipertrofia m. sub 20% - pierderi
de forta si masa m
- Durata contractiei – 3-5-6 sec, <12s pt ca pot apare efecte negative
cardiocirculatorii.
EUSIZ (exerc unic scurt izometric zilnic) pt atingerea a 60-70% din tens max, <6s.
ERSIZ (exerc repetitive scurte izom zilnice) – 20 repetari cu pauza intre ele de 20 sec
- Lungimea m – la lungimi mazime m poate dezvolta tens maxime
- Necesita un grad inalt de concentrare volitionala pt recrutarea unui nr maimare de
UM
- Avantaje:
1. eficienta pt cr F si hipertrofiei m
2.Creste f musc
3. Tehnica simpla
4. Durate scurte de intrenament
5. Nu solicita artic
6. Mai putin obositoare
- Dezavantaje:
1. Mareste munca ventriculului stg, FC, TA
2. Nu amelioreaza supletea artic si a tes periartic
3. Antreneaza m la o contractie mai lenta, cu raspuns intarziat la solicitari
4. Nu amelioreaza coordonarea UM pt activitati motorii complexe
5. Dezvolta un feedback kinestezic redus
6. Dificil de cuantificat rezultatele

- Contr izometrica executata cu o F de aprox 50% din tens maxima -> cresteri F de 3-
5%/sapt. Exista variatii in f de grupa m antrenata

- Se recomanda ca exerc izom sa fie precedat de un efort dinamic, sau macar

incalzire musculoartic prin miscari libere.

2. Contractia izotonica – cu modificarea lungimii fibrei m – produce miscarea articulara

(contr dinamica). Tens de contr ramane constanta pe tot parcursul miscarii (in practica
se inregistreaza modificari de tens in f de lungimea m – d.p.)
A. Contractia izotonica simpla, fara incarcare – nu creste f musc
B. Contractia izotonica contra unei rezistente – creste f musc. Este cel mai utilizat tip de
ex fizic pt cresterea F musc.
- Contr concentrica – prin scurtare
- Contr excentrica – prin alungire

- capacitatea de a genera forta: C.excentrica->C. izometrica->C.concentrica

- dpdv al con energ: randament izometric>randament excentric>randament
concentric
- dpdv al presiunilor din artic: exc>conc>izom

- contr izotonice cu rez permit o mai buna coordonare a miscarilor, rapiditate in

actiune, cu antrenarea egala a tuturor fibrelor m, pe toate directiile de miscare
- necesita durate mai lungi, dar antrenarea m nu se realizeaza pe toata durata
contractiei,ci doar in intervalul in care m este alungit. Pe masura ce in miscare m se
scurteaza, tens scade sub pragul de excitant biologic
- valoarea rezistentei este importanta: a) la rezistenta maximala -2-3 repetari
(utilizata mai eles de sportivii de performanta) b)rezistenta moderata (35-40% din
rez maximala, crescand treptata la 60-70%), cu repetari pana la oboseala musculara
– ultimele cateva repetari sunt cele mai importante, producand un stres metabolic
necesar pt cresterea fortei si hipertrofiei m. aceasta metoda asigura sincronizarea
treptata a UM si o perfecta coordonare m. nu det fen Valsalva si nici incarcari mari
ale ap c-v si resp.c) se mentine aceeasi greutate-moderata- dar se creste treptat
viteza de executie (cu ajutorul metronomului)

3. Contractia izokinetica – viteza miscarii e reglata a.i. rezistenta sa fie in raport cu forta
aplicata in fiecare moment al miscarii. Pt o izokinezie corecta rezistenta tb sa varieze in
f de lungimea m – necesita aparate speciale –dinamometre-nu este o tehnica uzuala.

Tehnici si exercitii de crestere a fortei

 Subiectul 2

Kinetoterapia pt coordonare si echilibru

Pt reeducarea controlului motor tb strabatute 4 etape de baza:

1. Reeducarea mobilitatii
2. –“- stabilitatii
3. –“-mobilitatii controlate
4. –“- abilitatii
Ultimele 2 = coordonare, control si echilibru

Dezvoltarea coordonarii = o crestere a preciziei miscarii, cu o economie maxima

de efort prin scoaterea din activitate a oricarui m inutil pt respectiva schema
(inhibitia oricarei iradieri inutile a excitatiei in cortex). Determina aparitia
deprinderilor motrice engramele motorii, miscarea volitionala constand in
selectarea, modificarea si combinarea engramelor fixate in centri subcorticali.

Pt redobandirea unei functii motorii normale trebuie sa se acorde o atentie

deosebita refacerii deprinderilor motorii – adica controlul coordonarii (nu e
suficeinta refacerea mobilit artic si a fortei m pt recuperarea unui deficit
mioartrokinetic).

Legi generale ale antrenamentului pt coordonare:

- Exercitiile sa se execute de cateva ori pe zi, fara intrerupere, pana la

obtinerea coordonarii
- Tb evitata orice contractie inutila (care altfel ar fi inclusa in engrama
activitatii resp, compromitand inhibitia iradierii)
- Pt a intari perceptia senzoriala corecta a unei engrame introduse se vor
utiliza toate mijloacele posibile: explic verbale, inregistrari cinematice etc.
- Concentrare din partea pac (oprirea exerc daca da semne de oboseala sau
dezinteres)
- Precizia nu necesita forta (ba dimpotriva)
- Cu cat rezistenta opusa miscarii este mai slaba, cu atat coord e mai buna
(iradiere in SNC <)
Mobilitatea controlata (amer)= capacit de a executa miscarile coordonat, dintr-o
postura cu incarcare corporala – cu extremit distala a segm fixata (ex. Patrupedie
sau stand in maini). Este o etapa obligatorie, pregatind trecerea spre ultima
etapa, a controlului motor.

Abilitatea, dibacia (skill)(amer) – se realiz cu extremit distala libera, in afara unei

posturi.

Scoala franceza – 2 lanturi kinetice:

-l.kin.inchis (extr dist fixata) = mobilit controlata

-l.kin.dechis (extr dist libera) = abilitatea din terminologia americana

Desavarsirea controlului motor prin antrenarea schemelor de miscare in lant

kinetic inchis si deschis, pt realizarea mobilitatii controlate si resp a abilitatii, este
posibila numai in cadrul unor tehnici de lucru globale:

1. Mobilizari poliartriculare – exercitiile Frenkel pt coordonarea misc mb inf

din decubit, sezand si ortostatism – in diverse tulb neurologice
2. Tehnici de facilitare neuroproprioceptiva - Kabat
3. Relfexe de echilibrare si stabilizare
4. Gestualitate coordonata
5. Coordonari paliative
6. Terapia ocupationala

Aceste exercitii au in comun faptul ca se executa din ce in ce mai repede,

viteza de executie fiind o dovada de precizie.