Iaurtul si laptele degresat

Sunt ieftine, contin proteine de calitate, pot fi consumate la orice ora din zi, pe post de gustare sau
cina usoara si furnizeaza o buna parte din necesarul de calciu si vitamina D.

Cerealele integrale
Sunt vedetele oricarui mic dejun sanatos, combinate cu iaurt. Abunda in fibre, dar contin si proportii
variabile de potasiu, magneziu, crom, acid folic si Omega 3. Fulgii de ovaz te pot ajuta sa-ti
controlezi glicemia, colesterolul si chiar sa slabesti.

Nucile
Sunt minuni ale naturii, bogate in grasimi bune, fibre, care dau rapid satietate. Semintele de in
contin si Omega 3. Atentie insa la cantitati pentru ca au multe calorii.

Pestele gras
Sardinele sunt cele mai bune surse de grasimi sanatoase de tip Omega 3: nu contin metale grele, se
consuma cu tot cu oase, sunt ieftine, au mult calciu. Si somonul este bun, dar opteaza pentru cel
salbatic. Incearca sa consumi saptamanal 300 de grame de peste gras.

Rosiile
Rosiile de gradina sunt gustoase, sanatoase si au mult licopen, un antioxidant valoros, dar si
vitaminele C, E si chiar fier. Si variantele din conserva sunt bune, daca nu au zahar adaugat.

Fructele de padure
Nutritionistii spun ca sunt cele mai bune fructe, pentru ca au putine calorii, dar un bagaj
impresionant de beneficii, prin continutul de fibre, vitamine si antioxidanti. In categoria fructelor de
padure recomandate sunt: capsunile, afinele, murele, zmeura, coacazele si ciresele.

Fasolea
Este campioana la fibre, o portie mica asigurand o treime din necesarul zilnic. Ideal ar fi sa o
consumi in salate, alaturi de vegetale fara amidon. Are potasiu, magneziu, dar si proteine vegetale.

Verdeturile
Salata, spanacul, kale, rucola, cauta-le si nu tine cont la cantitate. Poti manca oricat de multa salata,
pentru ca are vitamine, minerale si aproape 0 calorii.

Citricele
Sunt printre vegetalele campioane la vitamina C, alaturi de catina. Problema este ca unele citrice
sunt destul de bogate in carbohidrati cum ar fi 18,5 g intr-un grapefruit mediu. Trebuie insa sa ne
gandim in ansamblu, ca de exemplu o portocala de 180g contine in medie 21g de carbohidrati din
care 4g de fibre, iar acestea ajuta la scaderea colesterolului si la mentinerea controlului glucozei din
sange
Citrice sunt o sursa importanta de vitamine, deci nu trebuie ignorate, chiar daca urmati un regim
alimentar scazut in carbohidrati si nu trebuie sa consumati prea multe. Asa ca iarna, alimenteaza-te
cu vitamina C din portocale, mandarine, lamai si grepfrut.

Legumele fara amidon

Legume fara amidon sunt bogate in vitamina A, vitamina C, vitamina K, si fibre solubile, care
imbunatatesc nivelul de glucoza din sange si reduc nivelul de colesterol "rau". Iar spre deosebire de
legumele cu amidon, acestea de regula au putini carbohidrati.

Legumele fara amidon trebuie sa devina de nelipsit din alimentatia ta.

Cartofi dulci
Din categoria legumelor cu amidon, cartofii dulci contin multe fibre si o cantitate foarte mare de
vitamina A. Incearca-i ca o alternativa la cartofii obisnuiti si cu un indice glicemic mai mic.
 Ce alimente trebuiesc evitate:
 Faina, painea alba, orezul si pastele sunt alimente prelucrate cu
continut ridicat de carbohidrati. Mai mult, sunt studii care au demonstrat ca un
consum de paine, pastai si alte alimente rafinate creste semnificativ nivelul
zaharului din sange la persoanele cu diabet zaharat de tip 1 si de tip 2.
 Zaharul si produsele care contin zaharat, biscuiti, ciocolata, prajituri de
la cofetarie, bomboane, halva, inghetata, mierea.
 Sucurile din comert,
 Produsele de patiserie, covrigi, placinta, strudel, saratele, napolitane,
 Fructe uscate,
 Bauturi alcoolice, acestea pot fi consumat insa ocazional si in canitati
mici.
 Trebuiesc evitate alimentele care contin multe proteine animale.
Consumul zilnic de grasimi trebuie sa fie limitat la aproximativ 200 de
miligrame.
 Ceaiul si cafeaua pot sa fie consumate, dar fara zahar sau alte
ingrediente precum este laptele, aromele.
 Fasole, mazare, linte, ciuperci, sfecla,
 Struguri, smochine, stafide, castane, pepene verde,
 Nu se vor consuma alimente care contin grasimi saturat si trans.
Alimentele bogate in grasimi saturate sunt: carnea grasa, carnatii, produsele
lactate care nu sunt degresate. Alimentele care contin grasimi trans sunt:
cartofii, alimente preparate prin prajire, chips-uri, popcorn, torturi glazurate.
 Alimentele sarate trebuiesc excluse sau consumate in cantitati minime.
Sare duce la cresterea valorilor tensiunii arteriale, iar pacientul cu diabet
zaharat se va afla la risc de a face atac de cord, accident vascular cerebral
sau boli de rinichi.
Bogate în fibre, dar foarte sărace în grăsimi, vinetele, cele mai gustoase legume ale toamnei, ţin sub control diabetul
de tip 2, deoarece conţin doar 4 grame de zahăr/100 grame. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Roşia, cea mai sănătoasă
legumă gătită. Cui îi este interzis popularul... În afara conţinutului foarte ridicat de apă (93%), vinetele conţin potasiu
– mineral care ajută la stimularea inimii, magneziu – cunoscut pentru rolul său de combatere a stresului, calciu –
pentru întărirea sistemului osos, vitamina A şi C pentru sistemul imunitar. Specialiştii sunt de părere că delicioasele
vinete reprezintă un aliment potrivit datorită conţinutului foarte mare de apă, ajutând atât pentru potolirea foamei, cât
şi a setei. Fie că le consumăm pe grătar, coapte, prăjite sau în tocăniţă, ele sunt la fel de delicioase şi au acelaşi
efect pozitiv asupra sănătăţii noastre. Mai mult, coapte şi decojite, ele pot fi păstrate la congelator şi folosite în timpul
sezonului rece. “Conţinutul mare de fibre înseamnă un tract digestiv sănătos, fără probleme cu constipaţia sau cu
balonarea. Consumul regulat de vinete, fie sub formă de salată, pe grătar sau în mâncare, te protejează de cancerul
de colon”, explică dr. Daniela Stan. De asemenea, aceste legume delicioase previn bolile cardiovasculare. S-a
demonstrat că sucul de vânătă scade nivelul colesterolului şi relaxează pereţii vaselor de sânge, îmbunătăţind
circulaţia sangvină. Cinci beneficii pentru sănătate:

1. Aliment diuretic Vânăta conţine foarte multă apă, de aceea ajută la detoxifierea organismului, fiind considerată un
aliment diuretic. Este recomandat consumul regulat de vinete, atât pe grătar (rondele prăjite), cât şi în salate fără
maioneză.

2. Protejează membranele creierului. Nasuninul, fitonutrientul regăsit în coaja vinetelor, s-a dovedit eficient în
protecţia celulelor membranelor creierului, în cadrul experimentelor de laborator.

3. Reglează tranzitul intestinal. Vinetele conţin puţine calorii, însă sunt bogate în fibre. Acest lucru înseamnă că
starea de saţietate este indusă rapid şi persistă, ceea ce ajută la pierderea kilogramelor în plus şi la reglarea
tranzitului gastrointestinal.

4. Previn inflamaţiile. Vinetele conţin cantităţi importante de antocianine, un tip de antioxidanţi care protejează
organismul împotriva cancerului, îmbătrânirii premature, inflamaţiilor şi bolilor neurologice.

5. Energizează organismul. Vinetele furnizează o bună parte din constituenţii complexului de vitamine B, precum
acidul pantotenic (vitamina B5), piridoxină (vitamina B6), tiamină (vitamina B1) şi niacina (vitamina B3). Organismul
are nevoie de aceşti nutrienţi din surse externe, pentru metabolizarea eficientă a grăsimilor, proteinelor şi
carbohidraţilor.  
Vinetele şi conopida sunt surse bune de vitamine, având un conţinut scăzut de glucide. Varietatea mare de legume şi
de fructe specifice toamnei oferă posibilitatea unei alimentaţii echilibrate ce contribuie la menţinerea glicemiei în
limite normale. Indiferent de anotimp, persoanele cu diabet trebuie să urmeze o dietă săracă în zaharuri, sare şi
grăsimi, dar bogată în fibre şi în proteine. Astfel, o alimentaţie corectă ajută la menţinerea glicemiei la un nivel cât
mai apropiat de normal şi asigură un aport caloric adecvat pentru obţinerea unei greutăţi optime. Implicit, o astfel de
dietă contribuie şi la prevenirea complicaţiilor diabetului, cum ar fi bolile cardiovasculare, afecţiunile renale sau cele
cauzate de un sistem imunitar slăbit. „Având în vedere că persoanele cu diabet au imunitatea organismului mai
scăzută şi sunt mai predispuse către răceală şi gripă, este bine ca toamna şi primăvara să crească aportul de
vitamine şi de minerale ce provin din surse naturale“, spune Livia Nena, biolog nutriţionist la Clinica Bio Nutriliv din
Bucureşti. Legume de sezon la fiecare masă Vinetele, dovleceii, ardeiul, conopida, varza, prazul, morcovii, ţelina,
fasolea verde şi roşiile sunt legume care se găsesc din abundenţă la începutul toamnei. Specialiştii recomandă
aceste legume pentru alcătuirea unei diete cât mai echilibrate glucidic, potrivită persoanelor cu diabet.  Atenţie la
fructele dulci! Specialiştii atrag atenţia asupra fructelor specifice toamnei care, în general, au un conţinut ridicat de
zahăr şi trebuie consumate cu moderaţie sau chiar excluse din dieta diabeticilor. În această categorie intră perele,
prunele şi strugurii. „Aceste fructe sunt foarte încărcate glucidic şi, dacă sunt consumate de persoanele bolnave de
diabet, există riscul hiperglicemiei. Cele mai recomandate fructe de toamnă sunt merele creţeşti şi gutuile, care ar fi
bine să fie mâncate în stare crudă“, mai spune Livia Nena. Dulceţurile şi marmelada de fructe trebuie excluse şi ele
din alimentaţia diabeticilor. Exemplu de meniu pentru o zi Dimineaţa: ceai sau cafea cu zaharină, brânză de vaci (50
g), pâine (20 g), o roşie sau un ardei gras. Gustare: iaurt (200 g) Prânz: supă de conopidă, rasol de vită (100 g),
ghiveci de legume (150 g), salată de varză, pâine (40 g). Gustare: Mere sau gutui Cina: pâine (20 g), două roşii
umplute cu salată de vinete, peşte la cuptor cu garnitură de morcovi (200 g), griş cu lapte (200 g).

Diabetul zaharat este definit prin cresterea valorii glicemiei (glucozei din
sange) peste valoarea normala de 126 mg/dl. Glicemia este un parametru
care este mentinut in limite normale datorita unei secretii normale a
hormonului pancreatic numit insulina.

Atunci cand apare o scadere a cantitatii de insulina sau o afectare a

capacitatii acesteia de a actiona corespunzator in organele periferice (muschi,
ficat, tesut adipos) apare cresterea valorii glicemiei si diabetul zaharat tip 1
sau tip 2. Aceste mecanisme ale hiperglicemiei apar datorita coexistentei unor
factori - genetici, supraalimentatia (exces de calorii, grasimi, glucide) si
obezitatea, cu cresterea proportiei de tesut gras din organism, scaderea
activitatii fizice si datorita stresului. Anumiti factori nu pot fi indepartati, cum ar
fi componenta genetica, insa ceilalti pot fi ameliorati atat pentru prevenirea
aparitiei diabetului cat si pentru echilibrarea ulterioara a acestei boli.

Alimentatia corecta este prima treapta de tratament utilizata pentru

echilibrarea acestei boli, pe toata durata evolutiei ei. La debutul unui diabet
zaharat tip 2, pentru multi pacienti, dieta singura poate corecta si echilibra
valorile glicemiei, pentru o perioada destul de indelungata de timp, odata cu
imbunatatirea altori parametri - greutatea, cantitatea de tesut adipos din
organism, teasiunea arteriala, profilul lipidic.

Deoarece glicemia este parametrul metabolic afectat in diabet zaharat, atentia

trebuie sa fie concentrata in primul rand pe reducerea din meniu a alimentelor
care contin glucide (hidrati de carbon). Glucidele trebuie sa ofere in acest caz
50 - 55% din totalul caloric zilnic, aproximativ 130 - 250 grame glucide zilnic,
in functie de greutatea, varsta si gradul de activitate fizica. Restul nutrientilor
prezenti intr-o alimentatie corecta si echilibrata sunt proteinele, aproximativ
10- 15 % din totalul caloric zilnic si lipidele 30%.

Din punct de vedere al glucidelor, sunt alimente care nu contin glucide,

cum sunt carnea si produsele din carne, pestele, ouale, uleiurile vegetale, sau
care au o cantitate foarte mica - legumele si zarzavaturile (rosii, vinete,
ciuperci, ardei gras, varza, conopida, castraveti, dovlecei, fasole verde, ridichi,
andive, stevie, loboda, salata verde, spanac), maslinele.

Alimentele care contin glucide se impart in functie de continutul /procentul

de glucide, astfel:

- alimente cu 4 - 5 % glucide (4 grame glucide/100 grame produs): iaurt,

sana, lapte pasteurizat,cas, urda, branza de vaci
- alimente cu 10 % glucide (fructe 10 % glucide- mere, fragi, capsuni,
zmeura, caise, visine, cirese , portocale, mandarine, gutui, piersici, afine,
mure, nectarine, kiwi, pepene galben ,verde; legume cu 10 % glucide - ceapa
si radacinoasele)
- alimente cu 20 % glucide (fructe 20 % glucide - banane, struguri, mango;
fainoase si leguminoase cu 20 % glucide, pe cantitate fiarta - orez, gris malai,
paste fainoase, fasole boabe, mazare,linte, naut, cartofi)
- alimente cu 50 % glucide - painea

Aceste alimente trebuie sa existe in meniul zilnic al pacientului diabetic,

deoarece furnizeaza aproximativ jumatate din necesarul caloric zilnic, insa
cantitatea si numarul lor de portii se reduc in functie de cresterea concentratiei
de glucide a respetivului aliment sau grup de alimente.

Alimentele foarte concentrate in glucide (peste 50 % glucide), cum sunt -

zaharul, prajiturile, bomboanele, sucurile indulcite cu zahar, dulceata, fructele
uscate (smochinele, stafidele, curmalele, prunele uscate), sosurile cu faina,
biscuitii, ciocolata, rahatul, inghetata, berea, vinul dulce, mustul, siropul,
lichiorul - cresc foarte mult valoarea glicemiei si de aceea trebuie eliminate din
alimentatia pacientului diabetic.

Din punctul de vedere al repartitiei pe mese, se recomanda 3 mese si 2 sau 3

mici gustari, repartizate uniform pe toata durata zilei, deoarece un aport mai
mic si mai frecvent de alimente, in special a celor cu glucide, mentin relativ
constante valorile glicemiei, prevenind oscilatiile ridicate ale acesteia. Acest
mod de repartitie pe mese si gustari ajuta si din punctul de vedere al
mentinerii greutatii, sau acolo unde este nevoie, sa obtinem mai usor
scaderea ponderala necesara.

Diabetul e afectiunea care se manifesta prin cresterea nivelului de

glucoza in sange datorita scaderii nivelurilor de insulina
plasmatica. Boala se manifesta prin polidipsie, polifagie, poliurie
care se traduce prin senzatie de sete si de foame exagerate
asociate urinarilor frecvente. Factorii implicati in aparitia bolii
sunt: – ereditatea – afectiunea se transmite in cadru familial, cea
mai relevanta dovada in acest sens este aparitia diabetului
zaharat la gemenii monozigoti (care s-au format din acelasi ovul
matern). – autoimuni – cand organismul sintetizeaza anticorpi
impotriva insulinei sau a celulelor pancreatice. – bolile
pancreasului, infectii, traumatisme, tumori, intoxicatii.
– hemocromatoza – consta in absorbtia exagerata a fierului de la
nivel intestinal si depunerea lui la nivelul ficatului, a pancreasului,
a pielii. – bolile cronice ale ficatului; – obezitatea; – sarcina se
poate constitui intr-un factor declansator al aparitiei acestei
afectiuni; – traumatismele psihice, emotii puternice, stresul
exagerat care survine peste un teren ereditar; – traumatismele
sistemului nervos cu afectarea consecutiva a centrilor
hipotalamici ai glicoreglarii; – medicamente, streptozocinul si L-
asparaginaza, care sunt medicamente anticanceroase, imuranul-
imunodepresor utilizat in bolile autoimune, betablocantele,
catecolaminele – hormonii stresului, salidiureticile – favorizeaza
eliminarea renala a apei si potasiului, diazoxidul – antihipertensiv
puternic, difenilhidantoina – antiepileptic, estrogenii, pilulele
contraceptive, hormonul de crestere, tiroxina, halotanul, heparina,
clofibratul, aminofilinul – bronhodilatator, derivatii de ciclamat,
cortizonul. Diabetul se clasifica in: – diabet primar – nu e insotit
de o alta patologie, si secundar, insotit de alte patologii. – diabet
juvenil, care apare la varsta copilariei, de tip adult tanar, de
maturitate sau senil; – diabet insulinodependent – necesita
administrarea insulinei, sau insulinoindependent, nu necesita
insulina si se corecteaza prin regim alimentar si/sau administrarea
antidiabeticelor orale. Dieta joaca un rol esential in tratament
Pacientilor diabetici le sunt interzise zaharul, produsele
zaharoase, toate alimentele si bauturile care contin zahar
Tratamentul e diferit in functie de tipul de diabet. Diabetul
insulinodependent presupune administrarea permanenta a
insulinei. Cel insulinoindependent se trateaza cu medicatia orala
antidiabetica. Dieta joaca un rol esential. Nu exista o dieta
antidiabet care sa se potriveasca tuturor. Un singur aspect e
comun: sunt interzise zaharul, produsele zaharoase, alimentele si
bauturile care contin zahar si mierea. Pentru pacientii obezi vor fi
restrictionate si grasimile. Unele plante par a avea un rol benefic
si chiar pot interveni in metabolismul glucidic prin scaderea
cantitatii de glucoza din sange sau prin reducerea absorbtiei
acesteia. Urzica, cicoarea, socul,  visinele sunt doar cateva dintre
acestea. Se recomanda ceaiul de urzica in fiecare zi. Frunzele de
afin contin o substanta cu proprietati similare insulinei; sunt
folosite in alimentatia diabeticului doar sub controlul strict al
medicului specialist. Sucul proaspat de telina, morcovi, varza,
castraveti, precum si administrarea in cantitati mari de ceapa,
usturoi reduc nivelul de glucoza din sange. Papadia e o planta cu
proprietati importante antidiabetice. Se pot consuma atat
frunzele, sub forma de salata, cat si tulpinitele florilor, fara flori,
crude sau sub forma de ceai. De importanta maxima ramane
reducerea si mentinerea nivelurilor glicemiei in limite normale,
pentru ca in cazul diabeticilor glucoza se constituie intr-o “otrava”
care distruge treptat intregul organism. Vindecarea ranilor
superficiale care la o persoana sanatoasa se realizeaza in cateva
zile, in cazul diabeticilor poate fi extrem de anevoioasa si poate
evolua spre necroza daca metodele de ingrijire a ranilor sunt
deficitare. In general aceste leziuni superficiale apar pe fondul
cresterii fragilitatii tegumentare si a scaderii sensibilitatii
dureroase. De multe ori aceste leziuni evolueaza foarte grav,
ajungandu-se adesea la amputatii de membru inferior. De aceea
pacientul diabetic trebuie sa evite prin orice mijloace aparitia a-
cestor plagi, care survin cel mai adesea la nivelul picioarelor.
Exercitiile fizice reprezinta un mijloc eficient de a scadea glucoza
din sange. Programele speciale individualizate pentru diabetici
sunt puse la punct de specialisti Boala poate avea complicatii
grave Complicatiile acestei maladii sunt redutabile si pot fi acute
sau cronice. Dintre cele acute trebuie mentionate coma
cetoacidozica, complicatie frecventa a diabetului zaharat
insulinodependent, manifestata prin lipsa poftei de mancare,
insotita de greata si varsaturi, dureri abdonimale, astenie marcata,
oboseala musculara, semnele de deshidratare sunt evidente,
limba si mucoasele uscate, ochii “se infunda” in orbite, apare
respiratia Kussmaul tipica acidozei metabolice; ex-tremitatile
devin reci si cianotice, temperatura corpului scade sub 36 grade
Celsius, bolnavul evolueaza spre somnolenta, apar tulburarile de
cunostinta si pulsul este accelerat pana la 120-150/min. Coma
hiperosmolara, complicatie a diabetului insulinoindependent,
caracterizata in special printr-o simpla stare de toropeala
intrerupta de perioade de agitatie. Frecvent apar si convulsiile.
Complicatiile cronice sunt: – cardiovasculare, reprezentate de
angiopatia diabetica (lezarea vasculara tipica de ateroscleroza
care in cazul diabeticilor apare cu 10 ani mai devreme), riscul
crescut de infarct miocardic, miocardoza cardiaca, angor,
tulburari de ritm cardiac, hipertensiune  arteriala, angiopatia
vaselor terminale, gangrena diabetica, risc crescut de accidente
vasculare cerebrale; – renale, reprezentate de scleroza
glomerulara diabetica, insuficienta renala, pielonefrite acute si
cronice, necroza papilara renala, angiopatia renala; – oculare-
traduse clinic prin pierderea totala a vederii sau incetosarea
vederii, diplopia (vedere dubla a unui obiect), scotoame (cand se
percep “impuritati” care nu sunt reale), glaucomul; modificarile
retinei cu aparitia retinopatiei diabetice, modificari ale
conjunctivei, irisului si ale cristalinului; – neuropatia diabetica se
manifesta prin senzatia de arsura sau rece la nivelul extremitatilor,
uneori dureri; neuropatia vegetativa se manifesta prin hipotonie
(scaderea tonusului) a tractului digestiv, exprimandu-se prin
regurgitatii, arsuri stomacale, alimentele stagneaza in tractul
digestiv, uneori apar sindroame diareice cronice, incontinenta
urinara, scaderea potentei, tulburari de dinamica sexuala si la
sexul feminin. – osteoarticulare, osteoporoza, modificarile
coloanei vertebrale, ale mainilor si ale picioarelor; – modificari
hematologice, anemii, leucopenii cu cresterea predispozitiei la
infectii, coagulabilitate crescuta. – cutanate, necrobioza diabetica,
dermopatia diabetica, lipodistrofia, alergia si edemul diabetic, la
care se adauga si incidenta crescuta a infectiilor cutanate.
Citeşte întreaga ştire: Usturoiul tine diabetul la distanta

Pentru celelalte 993 de sfaturi practice pentru a invinge diabetul citeste cartea lui Judith
McQuown "Cum sa invingi diabetul - Cele mai bune 1001 de sfaturi practice". Cartea poate
fi comandata de la editura Polirom aici