Salutul Ca si ursul Martinel

Dimineata ne-am trezit! Sarim cum ne e pep lac

La gradinita am venit Ca broscutele pe lac

In cerc noi ne asezam Insa cel mai bine ca

Si cu toti ne salutam Facem si gimnastica

“In cerc noi ne asezam Unu- doi, unu- doi!

Si-apoi toti ne salutam Faceti toti la fel ca noi!

Vedem cine e present ----------------------------

Poate cineva-i absent Daca vrei sa cresc voinic

Calendarul e-ncintat Fac gimnastica de mic

Ca va fi iar completat Merg in pas alergator

Cu nori, cu vint sau cu ploaie Apoi sar intr-un picior

Dar mai bine cu mult soare.” Ma opresc, respir usor

---------------------------------- Desfac bratele si zbor

In fiecare dimineata Toata lumea e a mea

Noi aici ne intilnim Cind m-asez jos pe podea

Si in gradinita noastra Acesta e doar un inceput

Bucurosi cu toti venim Ia priviti cit am crescut.

Lucruri minunate

Ca sa invatam Animalele domestice

Si ce este nou Mândru tare şi-nfoiat,

Şi cu moţ de nas legat,
Vrem ca sa aflam Un CURCAN mai adormit
Cu GÂSCANUL s-a ciocnit.
Gimnastica

Ca sa fim copii voinici COCOŞELUL îngâmfat

Toată ziua-i la cântat.
Facem sport inca de mici Numai CLOŞCA grijulie
E şi mamă, şi soţie.
Alergam ca iepurasii
VACA-i bună la de toate,
Si zburam ca fluturasii Ne dă carne, ne dă lapte,
Punând cel mai mare preţ
Facem tumbe fel de fel Pe apă şi pe nutreţ.
 Şi PISICA, şi CĂŢEII Vitelusul, manzul, iapa, 
Sunt amici cu ŞORICEII. Sa le dau iarba sau fan 
Curtea, casa o păzesc, Si le dau, ca-s bun stapan. 
Iar stăpânii-i îngrijesc.

În ogradă de-ar fi bal, Le-ngrijesc cu bucurie 

N-ar mai fi pic de scandal, Ca si ele imi dau mie 
Dar o CAPRĂ şi o OAIE Carne, oua, branza, lapte. 
Fac o mare hărmălaie. Ce mai? Ele-mi dau de toate.

În grădina cu legume Căprioara

URECHEAŢII-s puşi pe glume.
Unul morcovii-i atacă,
Peste podul de la moară
Celălalt o varză toacă.
A trecut o căprioară.
Drept în vasul cu mâncare, Am strigat-o din cărare
Dintre PURCEI, unul sare. Să nu fugă-așa de tare.
Celălalt e mai vioi Că nu-s lup și nici dulău
Şi înoată prin noroi.
Ca să-i fac cumva vreun rău.
CAL frumos şi nărăvaş, Ea de mine nu se teme,
Paşte iarbă pe imaş. Dar mi-a zis că n-are vreme.
Cu invidie-i privit În pădure lângă tei
De MĂGARUL tolănit. O așteaptă puii ei.
  Cumătra vulpe (Otilia Cazimir)
Țipă gâștele și zboară,
Am grija de animale
Zboară penele-n poiană…
Dimineata, zarva mare!  – Ce-o fi asta, surioară?
Toata lumea vrea mancare.  – Ia, o vulpe năzdrăvană:
Pasarile ciugulesc  Cum stătea-n tufiș la pândă,
Grau, graunte, ce primesc.  Costelivă și flămândă,
S-a gândit că pentru masă
Porcii guita-n cotet  N-ar strica o gâscă grasă…
Si asteapta sa-i hranesc  Unde-s mulți, puterea crește…
Cu graunte si ce-o fi,  – Să poftească-aici, urâta!
Parc-ar fi niste copii.  Și-au sărit mai mare dragul –
Catincuța mea cu bâta,
Cei mititei sug de zor  Ilenuța cu ciomagul.
Lapte de la mama lor. 
Cățelușii sar și ei
Missy, pisicuta mea, 
Vulpea s-a grăbit, neroada,
Laptic asteapta si ea. 
De era să-și lase coada
Între colții lui Grivei!
Stiu ca vrea, dar soro, hei! 
…În poiană pasc la soare
Prinde cativa soricei! 
Șapte gâste, trei mioare,
Laptele-l primesti indata 
Dupa fapta si rasplata.  Și e liniște-n dumbravă.
Asta zic și eu ispravă!…
Iar in grajd asteapta vaca, 
O călătorie printre stele Si nu este deloc greu:

„Dragi copii, si mici si mari

Hai copii să ne plimbăm
Despre Cosmos să-nvăţăm! Haideti sa fim gospodari!
Galaxii ce-ţi par mărgele
Sa-ngrijim si pom si floare
Sunt chiar grupuri mari de stele,
Planete, sateliţi, comete şi asteroizi, S-orotim pasari, izvoare,
Hai să le descoperim pe rând, timizi! 
Nu ne-am întrebat noi oare, Munti si mare si padure
Luceafărul când apare, Tot ce e frumos in lume.
Cum plutesc pe cer în zare,
Carul mic şi Carul mare, Sa iubim planeta noasta,
Cum s-au tors prin cer fuioare
Minunata floare albastra!”
De steluţe călătoare?
Mii de stele şi comete
Care se-nvârtesc discrete, M. Popescu - Pastile
Au format prin cer trasee
Galaxia albă sau Calea Lactee... S-aude-al clopotelor cant
Şi-n Calea Lactee ia priveşte Prin firea, care se renaste
Chiar Pământul se găseşte! Si falnic iese din mormant,
Cu biruinta Domnul Sfant,
Ai azi e Paste.
Planeta albastra de Ilinca Neacsu
Si dupa slujba ies la rand
M-anrebam si eu, ce este
Batrani, cu spatele-aplecat,
O planeta! E poveste! Barbati cu chipul luminat,
Si-n urma ies copii cantand:
Am sa iti explic si tie.
"Hristos a inviat!".
Din Mica Enciclopedie In jur pe margini, stau cei mari,
Privind la falnicii feciori,
Am citit si am aflat
Din mandrul sir al falnicei hori;
Ca pamantul nu e lat. Si-n mijloc canta lautarii,
Din cobze si viori.
E rotund, o bila mare,

Se incalzeste de la soare. Sunt veseli toti si bucurosi,

Si toti cu suflet-naltat;
Peste tot traiesc copii Oriunde se-ntalnesc in sat,
Veseli si spun poezii. Isi zic cum zis-au mosi stramosi:

Una am invatat si eu "Hristos a inviat!"

 după zmeură și mure.

( URSUL)

1. Ghicitori despre mamifere care Sigur, nu de dragul lânii

trăiesc în pădure
dă mereu târcoale stânii,
 
de dulăi ferindu-și trupul.
 
Cine să fie??? Este… ( LUPUL)
Nu e vulpe, da-i roşcată,
E rotund și mic: o minge
În pădure ziua toată
însă cine îl atinge
Ronţăie doar miez de nuci,
îl înțeapă. Cine-i??? Ghici!
Con de brad şi-alune dulci.
E prietenul… (ARICI)
– Cine sare printre ramuri?
Lungi urechi, picioare lungi.
Mă întreabă o fetiţă,
Doar cu pușca îl ajungi.ʹ
Cu nuci multe în rochiţă.
(IEPURELE)
Îi răspund:  O… ( VEVERIȚĂ). ( autor:
Emilia Plugaru)
 
 
Grohăie nemulţumit,
Blană roșcată, frumoasă,
E sălbatic, n-ai ce-i face.
Coada-i lungă și stufoasă.
De te afli în pădure –
Vine noaptea prin grădini,
Grijă ai să nu te-atace!
fură rațe și găini
Chiar sub mărul pădureţ
( VULPEA)
Roade mere un… ( MISTREȚ)! ( de Emilia
Plugaru)
E greoi la pas, săracul.
Ursuleț cu alb vărgat,
Mormăie mereu moșneagul
rău cu vulpea e certat.
și tot umblă prin pădure
( BURSUCUL)
Picioruşe subţirele, Păsărică elegantă,
Cu pieptar catifelat,
Sprintenă şi graţioasă, Coada-şi mişcă ziua toată
Bătând tactul regulat!
În tot codrul nu găseşti
(Codobatura)
Vietate mai frumoasă.
Ce moțată, dragii mei,
Când aleargă parcă zboară
a prins Nică într-un tei?  ( PUPĂZA)
Pe poteci o… (CĂPRIOARĂ)! ( de Emilia
Plugaru) Gheară-n cioc, gheară-n picioare
Dă prăpăd prin zburătoare! (ULIUL)
2. Ghicitori despre păsări care trăiesc în
pădure PROVERBE
1. Niciodată să nu-ți cheltuiești banii înainte
  de a-i avea.

Toată ziua tac!tac!tac!

2. Bani să fie, că loc pentru ei – destul.
Sprijinită de copac.
Pe arbori îi cercetează
Şi de boli ea îi 3. Banii nu aduc fericirea, numai numărul
salvează. ( CIOCĂNITOAREA) ( de Aurora lor.
Luchian Vaslui)

4. Banul bani unde zărește, acolo se

 
rostogolește.

E o babă supărată
Şade-n scorbură uscată, 5. Ban la ban trage.
Are ochii de motan
Şi seamănă c-un „hultan”.     (BUFNIȚA) 6. Banii nu cresc în pom.

 
7. Banul are trecere în orice curte.
Numele mereu îşi cântă
8. Nu munci atât de mult, că nu mai râmâne
Colo, într-un vârf de nuc. timp ca să caştigi bani.

Trist, pe-o creangă tot cuvântă, 9. Banul, oricine l-ar folosi, greu e să-l
păstreze.
Că e singur, că e… (CUC). ( de Emilia
Plugaru)
LEGENDA OUALOR ROSII

Folclorul conserva mai

Pasăre galbenă-n cioc, multe legende care explica de ce se
Fluieră un cânt cu foc! (MIERLA)
inrosesc ouale de Pasti si de ce ele au
devenit simbolul sarbatorii Invierii
Domnului. Legendele crestine leaga
simbolul oualelor rosii de patimile lui
Iisus. Rastignirea si Invierea
reprezinta reinvierea naturii primavara
si reluarea ciclurilor vietii. Culoarea
rosie este simbol al focului
purificator.
Cea mai raspandita legenda
povesteste ca Maica Domnului, care
venise sa-si planga fiul rastignit, a pus
cosul cu oua langa cruce si acestea s-
au inrosit de la sangele care picura din
ranile lui Iisus. Domnul, vazand ca
ouale s-au inrosit, a spus celor de fata:
"De acum inainte sa faceti si voi oua
rosii si impestritate intru aducere
aminte de rastignirea mea, dupa cum
am facut si eu astazi". O alta varianta
a acestei povestiri spune ca Sfanta
Maria, venind sa-si vada Fiul
rastignit, i-a adus oua, care s-au
insangerat si inrosit sub cruce, de
durere.Una dintre legende spune ca,
atunci cand Iisus a fost batut cu pietre,
pietrele care il atingeau s-au
transformat in oua rosii.
Alta legenda relateaza ca dupa ce
Iisus a fost rastignit, carturarii saducei
si rabinii farisei au facut un ospat de
bucurie. Unul dintre ei a spus: "Cand
va invia cocosul pe care-l mancam si
ouale fierte vor deveni rosii, atunci va
invia si Iisus", insa nici nu si-a
terminat acela spusele si ouale s-au si
facut rosii, iar cocosul a inceput sa
bata din aripi.
Mai exista insa si o alta legenda care
explica rosul oualor. Se spune ca
vestea Invierii lui Iisus a fost primita
de unii cu mare neincredere. O
precupeata care vindea oua in piata ar
fi zis, sceptica si rautacioasa: "Voi
crede ca a inviat din morti numai cand
ouale astea se vor inrosi!". Din senin,
ouale au capatat, spre bulversarea
totala a femeii, culoarea rosie.
 Tot din izvoarele folclorice aflam ca
ouale rosii mai au si alte puteri: acelea
de a proteja casele de spiritele
malefice. Se spune ca Dracul intreba
mereu daca pe Pamant "se mai scriu
oua si se mai canta colindele"
deoarece, cand acestea nu se vor mai
tine, Pamantul se va scufunda si el va
pune stapanire pe lume.
Nina Straliuc “Matematica
elementara” 6-7 ani
Nina Straliuc “Jocuri pentru pici
voinici”
Culegere de texte supliment pentru
proiectarea activitatilor integratwe
in institutiile prescolare