Un notebook sau laptop este un calculator personal portabil, mobil, ușor și îndeajuns de mic

pentru a putea fi ținut pe genunchi în timpul utilizării. Un laptop integrează cele mai multe dintre
componentele tipice a unui calculator de birou - un ecran, o tastatură, un dispozitiv de indicare
(touchpad), difuzoare, precum și o baterie, toate într-o singură unitate. Laptop-urile au fost inițial
considerate a fi o mică nișă de pe piață și au fost gândite în special pentru domenii de cercetare
de specialitate, cum ar fi domeniile militare, contabilitate, reprezentanți de vânzări și alte domenii
de activitate care impuneau folosirea unui calculator pentru munca de teren.
Astăzi laptopurile au devenit foarte răspândite, fiind accesibile și persoanelor particulare. Odată
cu evoluția tehnologiei în domeniu, s-a observat tendința de miniaturizare și ieftinire a
calculatoarelor mobile de acest gen.

Cuprins

 1Istoric
 2Caracteristici
o 2.1Avantaje
o 2.2Dezavantaje
 2.2.1Upgrade
 2.2.2Ergonomie
 2.2.3Durabilitate
 2.2.4Supraîncălzirea
 2.2.5Durata bateriei laptopului
 2.2.6Securitate
 3Clasificări
 4Producători majori
 5Vânzări
 6Vezi și
 7Note
 8Bibliografie
 9Legături externe

Istoric[modificare | modificare sursă]

Osborne 1

Pe măsură ce calculatoarele personale au devenit practicabile la ȋnceputul anilor 1970, a apărut

ideea calculatoarelor personale portabile. Un „manipulator portabil de informații personal” a fost
imaginat, ȋn anul 1968, de Alan Kay de la Xerox PARC și a fost descris ȋn ziarul său, ȋn 1972, ca
„Dynabook”.
Proiectul IBM SCAMP (Special Computer APL Machine Portable), a fost demonstrat ȋn anul
1973. Acest prototip a fost bazat pe procesorul PALM (Put All Logic In Microcode).
Ȋn septembrie 1975 a apărut, disponibil, primul calculator portabil comercial numit IBM 5100 și era
bazat pe prototipul SCAMP. Pe măsură ce au fost larg acceptate dispozitivele cu procesoare pe 8
biți, numărul calculatoarelor portabile a crescut rapid.
Ȋn anul 1981 a fost lansat Osborne 1, calculator ce folosea procesorul Zilog Z80 și cântărea 10.7
Kg. Acesta nu avea baterie și era dotat cu un ecran CRT de 5” și o unitate floppy disk dublă de
5¼".

Epson-hx-20

Ȋn același an a fost anunțat și primul calculator personal portabil de mărimea unui laptop,
numit Epson HX-20. Acesta era dotat cu un ecran LCD mic cu rezoluție de numai 120 X 32 pixeli,
o baterie reȋncărcabilă nichel-cadmiu, imprimantă, tastatură cu numai 84 de taste și cântărea 1,6
Kg.
1982 este anul în care a fost lansat GRiD Compass 1101. Acesta este primul laptop de tip
„clamshell”, în care laptopul se închide prin suprapunerea ecranului cu tastatura. GRiD Compass
costa la acea vreme între 8.000$ și 10.000$.
Compaq Portable, lansat în 1983, avea la bază sistemul de operare MS-DOS și era mai ușor de
transportat decât predecesorul Osborne 1.
Primul mare succes comercial, l-a constituit Kyocera Kyotronic 85, vândut la început numai
în Japonia.
IBM a scos pe piață în 1986 primul său laptop, IBM PC Convertible, care a avut un succes
comercial modest. Avea unitate floppy de 3,5 inch, memorie de 256 KB care putea fi extinsă
pânpă la 640 KB.
Spre sfârșitul anilor '80, laptopurile erau deja populare în mediul de business. Unul a fost
modelul NEC UltraLite introdus pe piață în 1988, care funcționa cu MS-DOS, cântărea numai 2
Kg, dar stoca informațiile pe dischetă.
Tot în anul 1988, Compaq SLT-286 era primul notebook cu ecran VGA – rezoluție 640×480.
Avea un hard-disk de 20 sau 40 MB, modem intern, o baterie cu durată de viață de 3 ore și
cântărea 6,35 kg.
În 1989 și-au făcut apariția modelele din seria Compaq LTE, primele laptopuri care includeau
un hard-disk.

Macintosh Portable

1989 a fost anul în care Apple a introdus Macintosh Portable, apreciat în special pentru calitatea
ecranului și durata de viață a bateriei. Apple lansează doi ani mai târziu seria PowerBook; avea o
greutate de 2,31 kg și grosime de numai 4,57 cm.
Toshiba Portege T3400 a fost lansat în 1993 și este primul laptop cu baterie lithium ion, o
îmbunătățire semnificativă față de modelele anterioare, atât din punct de vedere al longetivității
cât și al greutății. Ecranul acestui laptop avea o diagonală de 19,8 cm, iar durata de viață a
bateriei era estimată la 4,5 ore. Portege T3400 cântărea 1,81 kg.
Un pas important în dezvoltarea laptopurilor a fost făcut în anul 1995, când Microsoft a lansat
sistemul de operare Windows 95. Acesta era primul sistem de operare care includea funcții de
power management precum și trecerea laptopurilor pe procesoare Intel Pentium și
adoptarea unităților optice. Toshiba Libreto 20 a fost primul laptop pe care a fost instalat Windows
95, în anul 1996.
Sony VAIO C1 PictureBook lansat în 1998, era echipat cu Windows 98, avea un ecran de 8,9
inch, inclusiv o cameră web de 0,27 megapixeli și cântărea numai 0,99 kg.
Lansat în 2006, Samsung Q1 a fost primul dispozitiv de tip netbook.
În 2008, Apple lansa unul dintre cele mai de succes dispozive din istoria companiei: MacBook Air.
În ultimii ani au fost aduse o serie de tehnologii inovatorii ca laptopuri extrem de subțiri sau
ultraportabile (numite ultrabooks), senzori de citire a amprentelor, îmbunătățirea funcțiilor de
conectivitate și stocare a datelor, calitate superioară a ecranelor LCD, baterii cu durată de viață
mai mare și procesoare economice. Din aceste motive, vânzările de laptopuri au depășit
vânzările de sisteme desktop la nivel global.[1][2]

Caracteristici[modificare | modificare sursă]
Avantaje[modificare | modificare sursă]
Dimensiunile reduse, portabilitatea, absența cablurilor, consumul redus, sunt principalele
avantaje ale laptopurilor comparativ cu calculatoarele desktop.

Dezavantaje[modificare | modificare sursă]
 Laptopurile au performanțe mai reduse față de computerele desktop.
 Mobilitatea este limitată, deoarece autonomia lor depinde de bateriile de tip Li-Ion care se
degradează în timp. Durata de viață a bateriei este redusă, iar înlocuirea sa poate fi
costisitoare.
Upgrade[modificare | modificare sursă]
În general, hard-diskul și memoriile pot fi îmbunătățite cu ușurință. Unitățile optice și cardurile de
expansiune pot fi schimbate doar dacă urmează un standard al industriei, dar toate celelalte
componente interne, procesorul, placa de bază și placa grafică nu sunt destinate pentru a putea
fi îmbunătățite, fiind fixate în laptop.
Ergonomie[modificare | modificare sursă]
Datorită tastaturii mici și a ecranului de dimensiuni reduse, utilizarea ȋndelungată a laptopurilor
poate conduce la disconfort. Din acest motiv, pentru lucrul cu laptopul perioade ȋndelungate de
timp, se recomandă folosirea de tastaturi, mouse și monitoare externe, dispozitive care se
conectează de obicei prin porturile USB.
Durabilitate[modificare | modificare sursă]
Datorită portabilității lor, laptopurile sunt supuse mai mult uzurii și a deteriorării decât
calculatoarele desktop. Unele componente cum ar fi mufele, cablurile de alimentare, se
deteriorează treptat mai mult din cauza utilizării continue.
Supraîncălzirea[modificare | modificare sursă]
Una din principalele probleme ale laptopurilor este supraîncălzirea. Minimizarea disipării căldurii
în interiorul laptopului, reprezintă adesea compromisuri în defavoarea performanțelor.
Durata bateriei laptopului