Procesul de socializare

Omul-ca zoon politikon-este menit să trăiască în comunitate. Nevoile sale fundamentale

exprimate și în celebra piramida a lui Abraham Maslow include nevoia de afiliere.

S-a discutat mult timp pe baza faptului că omul este singura ființă ,,sociabilă”și că instinctual de
asociere este eminamente uman. Există, însă, păreri diverse, iar ca argument care contrazice
afirmația precedent ar fi faptul că și necuvântătoarele au aceste tendințe…ex ar fi haitele de
câini, roiurile de albine,etc.. Emile Durkheim a respins această teorie…

Procesul de socializare reprezintă un mod de interacțiune umană ce are ca scop transmiterea și

asimilarea de idei, valori și tipare de comportament specific unei societăți date. Acest process va
înlesni integrarea socială și profesională a indivizilor. Fiecare individ,va prelua, astfel
caracteristici commune membrilor societății respective și își va contura /desăvârși personalitatea.
Când vorbim de socializare, vorbim și de moștenire culturală, precum și de identitate socială.

Socializarea primară este specific perioadei copillăriei și este impregnată de afectivitate.

Reprezintă, de asemenea, primul contact și primul ,,filtru” al copilului în ceea ce privește lumea
înconjurătoare.

Socializarea secundară urmează celei primare și presupune contactul cu noi instanțe de

socializare precum școala și anturajul/ grupul de egali (peer-group)

Socializarea continuă reprezintă, așa cum sugerează și denumirea, socializarea pe durata întregii
vieți.

Resocializarea presupune adoptarea unui nou set de norme, diferit de cele anterioare. Devine
necesară dacă schimbăm profesia, dacă ne mutăm în altă țară, etc; un tip aparte de resocializare îl
,,reclamă” instituțiile totale-acel tip de instituții care coordonează (aproape ) în totalitate viețile
membrilor săi: ex Penitenciarul, ospiciul, mănăstirea...

Socializarea de gen are în vedere genul social, realizându-se în acord cu distincția feminin-
masculin. Fiecare societate conturează un anumit profil în ceea ce privește comportamentul
adecvat fiecărui gen în parte. Spre ex., femeilor nu li atribuie sarcini fizice f dificile, sunt
considerate fragile, protejate mai multe decât bărbații-căror li se pretinde (tacit) un alt gen de
comportament - mai ferm, puternic, etc..

1
Socializarea anticipatorie/ anticipativă - ne ,,racordează” la valorilor și patter-unrile de conduită
specifice grupului de referință -acel grup la care ne orientăm dpdv valoric și spre care tindem.

Dpdv al valorilor transmise,

Socializarea pozitivă este acel tip de socializare în acord cu normele fundamentale ale societății.

Socializarea negativă implică adoptarea unui ansamblu de norme și valori opuse valorilor
dominante dintr-o societate

(Carmen Furtună, Sociologie generală)