YW Metode si instrumente de cunoastere a clasei ca grup social Invafarea scolara nu se reduce la simpla transmitere a “cunoasterii” in forma textuala a mesajelor emise de profesor si receptate de elevi ci cuprinde un intre; aa al fi 8 camp social”, incluzdnd aici toate tipurile de interactiuni dintre actorii implicati (elevi, personalul didactic si didactic auxiliar, personal administrativ, ete), normele si regulamentele institutionale, traditii si obiceiuri, etc (Neculau, 1994). Despre orice scoali putem vorbi in termenii unei vieti sociale proprii, a unei personalitafi proprii, a unui sistem de valori si standarde functionale proprii_a c&ror cunoastere gi intelegere profunde determina calitatea organizarii si desfagurarii activitatilor de invatare. O component esentiala a acestui proces de cunoastere o reprezinta cunoasterea si intelegerea functionarii, relatiilor, rolurilor si climatului la nivelul claselor de elevi. Metodele de cunoastere prin intermediul grupului scolar oferi o dubla perspectiva: asupra elevului, dar si a grupului totodata. Cunoasterea rol-status-urilor in grupul de elevi este considerata importanta de psihologul iesean pentru intelegerea si chiar previzionarea comportamentelor elevilor. Sintalitatea grupului (modul/ masura in care grupul functioneazi ca un tot unitar) in procesul educativ pe dimensiunile coeziunii sau expansivitatii afective facilitate constituie de asemenea o dimensiune de functionare necesar a fi cunoscuta in opinia aceluasi autor citat. Sintalitatea grupului este infeleasd ca personalitatea colectivului, vazuta in perspectiva actionala, si este hotaratoare in dobandirea spiritului de “Noi”, ie constiintei comune. Elevul trebuie, astfel, vazut in dubla ipostazi de personalitate it formare si membru al unei structuri a carei sintalitate este ea insasi obiectu transformarii $i modelarii continue.Y lui clasé Metode si instrumente de cunoastere a grupt A, Tehnicile sociomerrice Masoaré comportamentul social al membrilor unui grup: nas resivitatea si subordonarea, etc. Autorul acestor tehnici, J. ten stabliegsca OED principal al lor determinarea eonfimutulu si formclor “realgt microscopice”, cunoasterea adica a masurii in care indivizii cauta si etree Prefering|, celorlalfi membri din grup; relatiile preferentiale dintre indivizii unui grup, deg generatoare a diferite structuri interpersonale, Testul sociometric arat& doar ci “aici si acum” indivizi dintr-un grup int-o anumit’ interacti: SC Biises. tfiune afectiva spontana. Desi criticat Pentru empirismy| sty, testul este freevent utilizat alaturi de celelalte metode de cunoastere a Smupulyj: observatia sistematica, interviul, it Metoda sociometricd ajuti profesorul sa isi cunoasca elevii sociabilitatii, Proprie individualitatii fiecdruia; mai mult, faciliteaz3 intensitatii acestei Sociabilititi, evidentiind totodata, it arile la care raspunde testul sociometric sunt de tipul: Ce intensita si manifestata de individ Pentru ceilalti membri ai grupului? Cu cati (indivizi se asocieze in diferite actiuni? Céti Prieteni are de fapt? Cat de stabil este in Sociabilitatea sa? Cat este de pretuit si cautat de catre ceilalti si i Caz ca este izolat, aceasta se petrece din dorinta sa sau a Coeziune sau disociere in gtup ? Prin urmare, testul sociometric He Primeste un clev , deci ne indica despre structura grupului, COoperareg ’ i Cu cine dintre colegii de clas ai vrea lucréri? 4) St colaborex; Pentru aceg 181 activitate? si Motivatii ale Preferintelor sau 84 colaborapj % de tity Orati Cii...aye 48>AMONwD> exprimate la nivelul grupului exprima expansivitatea grupuloh meg seerile De asemenea fi i em " zl — pi a calculate si evidentiate reciprocitiile, aparitia 21 ti le cuplu. Un status sociometric se calculeazd dupa pees calculeazd dupa Is(X)=n/(N-1), unde: ¢ nreprezinti numarul alegerilor primite Nnumérul membrilor grupului nda Status-ul social ideal este 1, status-ul de izolat este 0. Un status de 0,80 — 0,90 indica 0 preferinti afectiva remarcabila. Indicele status-ului sociometric este important pentru profesor deoarece poate evidentia unele aspecte pe care nu are cum si le cunoasca altfel. S-ar putea ca elevul cu cel mai mare numar de alegeri, deci cel mai popular, s4 nu fie neapirat cel cu rezultatele gcolare cele mai bune, ci altul, care se manifesta mai putin evident, dar este mai iubit de colegi. La fel cum s-ar putea ca un lider impus de profesor sa fie un izolat sau un respins. Uneori un status sociometric foarte ridicat poate fi detinut de “bufonul” clasei (cf. Zlate, 1972), iar un statut coborat de un elev silitor, retras, cu un comportament moderat. Profesorul are o datorie din a facilita grupului stabilirea unor scale valorice autentice in raport cu care pretuirea si respectul si fie traite in raport cu o gama diversa de calitati si atribute personale, Indicele de expansivitate maxima expri : Exemplu: intr-o clas cu 25 elevi fiecare poate exprima 24 preferinfe. Acest lucru ma este posibil insa in realitate. Calcularea coeziunii se face dupa fomye san relatiilor / N. Cu cat raportul tinde catre | cu atat coeziunea este mai mare. Coez / Z , 14 a grupului, exprimand solidaritatea, este considerataé proprietatea fundamentala a gtupull, ©'P rypul functioneazs raporturile de cooperare si unitatea membrilor in virtutea cdrora grup’ ca 0 unitate coerenta, de sine statatoare. i ao Grafic, rezultatele unui test sociometric se exe ee sigeti pot fi indicate persoanele catre care se indreapt aa pee exprimate de o persoana si pot fi evidentialt elevii cu & 49 i coeziunea ideala intr-un grup. {ntr-o sociograma. Prin au respingerile) de popularitate,‘ecum si sau respi cat un elev primeste mai multe alleges : Beri ¢ eC cei izolafi sau respingi. Ci Precum si cei izo| (ru ata i ePrezentata prin pozitig:4 Mate lasat mai spre centrul sociogramei, Izolarea este rep! Prin poziigat ; plasat mai spre cercului-sociograma. tea Tehnicile sociometrice general nu trebuie poise fl sia Eg Solare. Ele prezinta ins avantaje ce nu pot fi ignorate si, comp ion oe tele servafia sistematios i frumente si metode de cunoastere a grupului (observat one ICA, ty ig oie ne tc) fumizeaza date importante pentru reglarea §! orientarea Procesyi anchetei, formatiy B. Tehnici de observare Observatia este probabil cea mai Veche metoda din psihologic un fel sau altul in i Siitdtoare, observatia este definita mebertamentelor $i evenimentelor (Banister si colab,, 1995), in contextul cercetarii educati. cmului “real” in situatii comune raspunsuri la intrebarea “ice 40 4 observatia ne permite si cumenn Observatie se inregistrea, factori ce determina ac dea infelege ce fac 2 Observatia naturalg — Presupune inregistrarea Fomportamentelor unor Persoane/ grupuri in mediul loe le viata. Observatia est © naturala doar in masura jn care observatorul ny interfereaza oy Procesul obseryat, Observatia trebuie astfe Tealizata incat comportamentul Petsoanelor sé nu fie stingherit de obse, mai cunoscute cl ic a ‘islematica — irs de nevoia unej Mai mari structurari Yariabilelor imposibit de Controlat in mediy hatural. in acest tip de observatie, situatii © pentru a facilita emergenta anumitor comportamente ce area Si destisurare, cateva intrebari fundamentale care 2 invest 222° Pe rispunsurile fg hideaza demersuy ‘MVestigativ Jorgensen, 1989); observatia? ¢, Care sunt intrebarile la care trebuie Sasit ° Formularea intebarilor trebuie S4 Porneasca de la_asimi Tesurselor informative relevante peniry Problem; ‘a / chesti lunea abordata,tr C Tehnici de intervievare Cine va fi observat ? cine vor fi participant; we Partcipantii itn ee tip de activitat activitate vor fi Unde va fi realizatdé observatia ? | Locul, conte de a facilit in prealabil pentru potentialul lui sporit de autenticitate. xtul observatiei trebuie analiz ta observatii pertinente, cu yrat cu grad atia se poate realiza lului observatiy, Care sunt aspectele comportamentulys Po le comport erbal $i nony abservate $1 cum se va face tnregisirahen esoe OBtonaie > gn vo F Sistema unui set_de «puncte centrale ale observate protocol de consemnare a datelor observate (prin go pe suport audio sau audio-vizual) orienteaza sistas tizarea Precum si stabilirea unui riere sau prin inregistrarea tureaza observatia. intr-o formulare succinta, interviul poate fi definit ca « arta de a pune intrebari side a asculta » (Fontana & Frey, 1994). A pune intrebari si a obtine rispunsuri este mult mai dificil decat pare la prima vedere. : Interviul presupun: oun obiectiv explicit mentionat (interviul poate avea loc numai daca persoana intervievati si-a exprimat acordul scris informat in legdtura cu situatia si scopul interviului); un context specific (contextul poate facilita sau inhiba derularea sa); © unschimb structurat de informagii (in care obiectivul este acela de a stimula persoana intervievati s& igi etaleze convingerile, perceptiile, cunostintele, emotiile; interviul nu se desfaigoard ca o conversatie improvizata, care poate conduce la neinfelegeri sau conflicte). Fel Interviul poate lua diferite forme, functie de gradul de structurare a ghidului de interviu: interviul informal sau nes in observatia participativa; se suprapw sociald, in care intrebarile sunt puse spontan, ructurat (este mai degraba 0 tehnicd adiacenta me in buna parte peste conversatia in functie de contextul interactiuni ; ; set de intrebari derivate din Jema urmarita spre limurire, din tate ale unor interviuri sau 6 directie minim’ de tie); © interviul semistructurat (cuprinde un resursele informative relevante la prob! ni sau din_rezu ghidul de interviu oferi rdarea domeniilor intuitia intervievatorulu investigatii anterioare; i ie pentru investigs discutie care permite abo cheie p'it mai ales atune vial stretarad (ilizat mai ales ‘ Siti fete intrebari la toti participanyi; ic ac edind scopul este compar de pa sp intrebiri este foarte bine structuray, 1s fel intrebari es * hig intervievatorului in timpul derularii imterviotui, exiles Mt ‘a situapie trebuie evitate pentru a nu influenta say entry iain ‘mai putin rispunsurile, s De asemenea, interviul poate lua forme individuate sa doua Varianta este cel mai adesea — in forma Semistructurat: inn scut in literatura de specialitate sub denumirea de focys a intervievare colectiva Presupune explorarea comportamentelor relevz Taportul categ; -12 persoan, Mogene prop oriei (ex. elevi, studengi, Profesori, etc) dar diverse . inten Status-ului social, educational, profesional (Ramirez, 1986) reale tehnicd de intervievare 4 oP Ee tehnieg Participant j se Pune aceeasi intrebare: © alta tehniog est Conroversate si Hisarea discutiei si decurga’tibes Pe baza Posibilitate este aceea de 8 prezenta un scenariy ieatic propus Refer atte grupul focus Brainstormingul, incurajarea ecinain;} laterale le organizare a interviului de stup, Poe (eds.), P. Alte metode de adinare a dateloy Baban _ Metodg “pine crea research) _ Propune. neo intatorutut ej < Lewin (19y oWvatea de probe eB pa Baniste investigative Citcumscrige Lewin introduce n°," ca de gain oe aetiune cee catia une ee corcetaya notiunea de Cercetare. Consecingelyy dverselor actiuny ctal 78 care con gt raivd q COndipiloy uni sociale Senerate 7). Pope duce plemey 20 toy intemeiate pe initiativa (4 ). Pomind le la py stulatul Cunoasteri errs ai § alg, 2POMen, ince 4 Sa il schim Metods presi’ % ali Schimyb, Procesele investigae Jorgen. Planifcns implemen’ ey wultor fag! evaluare, diagnozi % btinere efectul i dori Tul s Continua jn Spirali: ping |g Lewin, | ide - Poa : ; Washin, ae rm OnstreaZt ey, pl itaten pc ee 8! analiza ™ijloacelor prin careo 5 core ree ). Cazul = Pe cee din Care face parte (Radley De Visg Particyy im md 4 multe puri i © empirics, 1 Si un construct Editura p corie) fal © caz: Nrinsec (Pentru un caz F ema peecificd sau a redefiniy Radley 4 'Viduale Conectate intre ele prin Sa inst from metConceptuatizarea obiectului de study: Selectarea fenomenclor problemetor Cfutarea de pattem-uri de date ear ree Utilizarea tehnicii triumyviratutu; (Girsiareaeaet f obfinute de la mai mult de o sursi / categorie le surse informati ive relevante); Oferirea de interpretari alternative: Dezvoltarea_unor generalizari populajionale) pe bazacazutui, P*°POAitionale/ teoretice (si nu Utilizate just si cu bund credint& oricare dintre ; c. e ae intre instrum propuse furnizea7a cadrului didactic date importante care interventii educative si manageriale relevant PX reale ale grupului clas si membrilor sai, lentele de investigare ot facilita proiecte x rc i mary © im raport cu functionarea si titmurite Referinge bibliografice: Adler P., Adler, P., (1994), “Observational Techniques", in Denzin, N., Lincoln, Z (eds.), Handbook of Qualitative Research, thousand Oaks, CA: Sage Publishings; 5 Baban, A., (2002), Metodologia cercetérii calitative, editura Presa Universitart Clujeand, Cluj-Napoca; Banister,P., Burman, E., Parker, L. Taylor, M., Tindall, C., (1995), Qualitative Methods in Psychology, A Research Guide, Open University Press, Buckingham; Frey, H., Fontana, A., (1993), “The Group Interview in Social Research”, _in Morgan, D.L. (ed.) Successful Focus Groups : Advancing the State of the Art, Newbury Park, CA: Sage; Jorgensen, D. L., (1989), Participant observation, Newbury Park, CA: Sage; Lewin, K., (1997), Resolving Social Conflicts and Field Theory in Social Seience, Washington, DC: American Psychological Association; De Visscher, Neculau, A. (coord.), (1994), Dinamica grupurilor. Texte de Baza, Editura Polirom, lasi; se: Radley A., Chamberlain, K., (2001), “Health Psychology and the study of the ex from method to analytic coneem, Social Science / Medicine, 53, 321-3325