Istoria Statului Şi În procesul studierii cursului
MetodA Statistică :permite de a
Dreptului Ţărilor Romaneşti
Tema 1:Obiectul şi metodele
studierii istoriei statului şi
dreptului a Ţărilor Romane
(ISDŢR)
explicate fundamental perioadele
istoriei statului şi dreptului Ţ.R.
studenţii şi profesorii investigheaza
procesul de costituire a statalitaţii
şi dreptului în arialul Carpato-
Danubiano-Nistrean.Din cele mai
vechi timpuri pîna astăzi ,în mod
relativ detaliat se studiază
constituirea şi dezvoltarea
statalităţii la geto-daci,organizare
sociala,organizare de stat şi
domaniile dreptului cutumiar şi a
celui scris.Pe parcurs se studiază
procesul de cotropire a Daciei de
către Romani şi romanizarea
ulterioară a geto-dacilor.După
plecarea romanilor populaţia
romanizată din arialul CDN circa
100 de ani a conveţuit în cadrul
zonelor geografice
protejate:munţi ,păduri etc.Ulterior
sunt studiate procesele de
constituire a formaţiunilor politico
statale a populaţiei romanizate,iar
începînd cu sec.XlV se studiază
formarea statelor
Romaneşti,Moldova şi Valahia
.Ulterior în cadrul cursului se
studiază evoluţia statalităţii şi a
dreptului în per. cind Moldova şi
Valahia erau independente ,cînd se
aflau sub domnia Imperiului
Roman.O atenţie specială trebuie
acordată momentelor complicate şi
studiate în istorie,trebuiesc
4.
care au fost incorect reflectate de
autor sau intenţionat falsificate.
Este necesar de acordat atenţie
studierii actelor legislative de care
s-au condus stramoşii noştri pe
parcursul secolelor(Legea celor 12
table,Sintagma lui Matei
Vlastares,cartea romaneasca de
învăţătura a lui Vasile Lupu
,Sobornicescul Hrisov a lui
Alexandru Mavrocordat
1785,Codul Calimah 1817,Codul
Criminal al Moldovei 1826.
METODELE DE STUDIERE
A ISDŢR:
1.Metoda Istorică-Obligă studenţii
şi profesorii sa studieze ISDTR din
cele mai vechi timpuri pînă astăzi
respectînd .
2.Metoda Obiectivităţii-prevede
obligaţiunea de a ne conduce nu de
programele partidelor politice ci de
documentele istorice ,materialele
din arhive rezultatele săpăturii
arhiologice ,lucrările autorilor
precedenţi.
3.Metoda Comparativă –determină
să examinăm dezvoltarea stat.şi
drept. În plan comparativ cu alte
ţări ale lumii şi să determinăm ce
este comun cu alt state şi prin ce se
deosebeau Moldova şi Valahia de
alte ţari.
stabili nr. locuitorilor unei ţări
,numarul contribuabililor,nr.de
crime săvirşite într-un an(inclusive
nr.de omoruri,furturi,violuri.etc) şi
nr. crimelor descoperite.
5.Metoda logica-obliga ca deciziile
adoptate de un jurist să reiasă din
fapta săvîrşită şi din prevederile
legii.
TEMA:PERIODIZAREA
ISTORIEI STATULUI ŞI
DREPTULUI ŢĂRILOR
ROMANE:
Începand din cele mai vechi timpuri
pană în present statalitatea şi dreptul
populaţiei din spaţiul CDN a trecut
prin următoarele etape:
1.Epoca Antica:cuprinde perioada
din 514 în.Hr.-pană în 275 era
noastra .În arialul CDN sa format
statul Dacia pană în anul 106 era
noastră ulterior din 106 pană în 275
într-o parte a arialului CDN s-a
dezvoltat provincia Romană Dacia
iar în altă parte Moesia Inferior.
2.Epoca Medievală-275 pană 1821
a)Perioada migraţiunilor
b)Perioada dezvoltării statelor
Moldova,Valahia şi Transilvania.
1
1821-Revoluţia lui Tudor
Vladimirescu.
3.Epoca Modernă-1821 pană în
1918.
1859-Mica Unire
1918-Declaraţia de Unire ,Marea
Unire
4.Epoca Contemporană-1918 pană
în present.
Basarabia parte componentă a
Romaniei 1918-1940.
La 2 august 1940 RASSM prin
legea adoptată de sovietul suprem
al URSS Republica RASSM a fost
transformată în Republică Unională.
-Corelaţia dintre ISDŢR şi alte
discipline juridice .
Istoria SDŢR are mult comun cu
istoria universală a statului şi
dreptului.
Ambele obiecte studiază apariţia
statului şi dreptului din cele mai
vechi timpuri pană astazi .Se
deosebesc prin aceea că ISDŢR
studiază dezvoltarea statalităţii şi
dreptului în arialul CDN,iar istoria
universala a statului şi dreptului
studiază aceste fenomene la restul
statelor lumii.
ISDŢR are aspecte comune Teoria
Statului şi Dreptului cercetează în
detalii evoluţia istorică timp de
secole din 514 în.Hr.pană în
present.Iar Teoria Statului si
Dreptului studiază la general.
ISDŢR si disciplinile contemporane
de drept .În cadrul obiectului
studenţii şi profesorii studiază
constituirea şi dezvoltarea treptata a
normelor de drept civile,penale
,constituţionale ,etc.
TEMA:STATUL ŞI DREPTUL ÎN
DACIA
1)Legităţile constituirii statalităţii la
popoarele lumii.
Constituirea statalităţii la popoarele
lumii pe măsura dezvoltării
uneltelor să producă mai multe
bunuri materiale ,drept rezultat în
cadrul ginţilor s-a creat un surplus
de produse ,care erau mai abili prin
diferite metode au acumulat
bunurile care erau în plus în mîinile
proprii,drept consecinţă o parte a
populaţiei a devenit mai bogată
astfel s-a creat aristocraţia gentilică
a transformat forma de conducere în
forma de conducere statele
.Conducătorul ginţii a devenit
treptat monarh ,cel care conducea
detaşamentul militar- ministru de
război ,cel care strîngea impozite-
ministru finanţelor.
- Constituirea statalităţii la
popoarele Nomade:
pop.sedentare au început să
Din momentul obţinerii de către producă mai multe bunuri
pop.Nomade a unei perfecţiuni materiale,s-a constituit
mai înalte a uneltelor de muncă aristrocraţia gentilică care a
şi de vînătoare,la pop.nomade se creat şi statul .
constituie aristocraţia gentilică Din punct de vedere social-
care îşi alege monarhul propriu economic nu toate ginţile unui
şi alte instituţii politico- popor se dezvoltau
statale.Astfel tiburile francilor uniform.Unele avansau ,altele
au migrat pe teritoriul Franţei rămîneau în urmă,drept
contemprane şi dispunînd de consecinţă unele ginţi constituie
forţă militară mai puternică au un stat propriu mic,mai înainte
supus jurisdicţiei sale întreaga în aspect cronologic,altele îşi
gală,astfel s-a creat statul constituie statele lor mai
francilor.La fel triburile tîrziu.Ulterior Statul care
ungurilor sosite din munţii Ural dispunea de carmuitori mai
au ocupat teritoriul dintre talentaţi reuşesc pe diferite
Dunăre şi Tissa şi au creat statul căi(paşnice,militare,diplomatice
Ungaria.La fel şi triburile ) să unească în jurul său
Protobulgarilor în frunte cu celelalte stătuleţe mici.La I
hanul Asparuh s-au stramutat etapă fiecare stătuleţ mic poartă
din Asia la sud de Dunăre ,au denumirea oraşului capitală sau
supus jurisdicţiei sale slavii şi a unui rîu ,lac. De exemplu
alte populaţii şi au creat primul Polisurile în Grecia purtau
stat Ţaratul Bulgaria . denumirea oraşului
capitală(Sparta,Atena,Corin). În
- Constituirea statalităţii la Rusia cnezatele purtau
popoarele Sedentare: denumirea oraşelor capitală
(cateva zeci de cnezate),doar
Ginţii şi triburile migratorilor unul de la lac
acţionau în legătură strînsă (Beloe/Belozevsk).
,ajutîndu-se reciproc. Din
momentul perfecţionării - Constituirea statalităţii la
uneltelor de muncă şi apariţia Geto-Daci:
celor de metal membrii genţilor
2
Geto-Dacii locuiau în arialul
CDN,din punct de vedere a
dezvoltării social-economice,geto-
dacii au atins nivelul necesar de
dezvoltare şi perfecţionare a
uneltelor de muncă,de apariţie a
uneltelor de metal în prima jumatate
a mileniului I în.Hr. Mijlocul
mileniului I î.Hr. fiecare gintă şi-a
constituit cîte un stat propriu
mic.Cu regret ştiinţa nu dispune de
documente concrete în baza cărora
am putea realiza deducţii simple
referitor la anul formării primelor
state la geto-daci. Totuşi există
surse straine care constată ca la
mij.mileniului I în.Hr. la Geto-Daci
existau formaţiuni politico-
statale.Astfel cronicarul Persan care
la însoţit pe ţarul Darius I în timpul
invaziei persoanele din 514 în.Hr.
scrie că Darius na putut să
cucerească cu armata sa 200.000
mii ostaşi arialul CDN. Cronicarul
scrie că Darius a fost nevoit să se
retragă la sud de Dunăre .În anul
1335 în.Hr. Alexandru Macedon cu
armata sa a trecut la nord de Dunăre
şi în calea spre o cetate au întilnit
lanuri mari de grîu iar lîngă cetate
au dus lupta cu o armată a geto-
dacilor formată din 10.000
infanterişti şi 4.000
cavalerişti.A.Macedon a cîştigat. Cu
toate acestea constatăm faptul că
existenţa unor lanuri mari de grîu a
unei cetăţi ,armate de 14.000
demonstrează atît nivelu înalt al
dez.economice cît şi existenţa unui
stat la geto-daci.
În anul 300 în.Hr. regele
Macedonie a trimis înpotriva geto-
dacilor o armată condusă de
Agatocle-Dromihete a organizat
tactica pamîntului “pîrjolit”
atrăgînd armata în partea de Sud a
Basarabiei,unde la înconjurat şi în
luptă geto-dacii l-au biruit pe
Macedonii.În plan a fost la
Aglatohle şi Macedoniei rămaşi vii.
În 292 în.Hr. Lisimah cu armata
mare şi puternică a atacat din nou
statul lui Dromihete. Geto-dacii au
folosit din nou tactica pamîntului
“pîrjolit” şi prin lupte mici ajunge
în Partea de Sud a Basarabiei. În
consecinţă geto-dacii au zdrobit şi
armata lui Lisimah.
Victoriile lui Dromihete
demonstrează că la geto-daci există
statalitate ,aveau o dezvoltare
economică avansată pentru perioada
aceea . În statul lui Dromihete se
plătea monedă proprie.
În afară de statul lui Dromihete la
geto-daci existau alte 13
stătuleţe ,una era cîrmuită de către
Orales şi ocupa un teritoriu dintre
Transilvania şi Moldova.
În anul 82 în.Hr. Burebista
moşteneşte tronul într-un stat al
geto-dacilor din munţii carpaţi.Atît
Burebista cît şi preotul Deceneu
înţelegea că Imperiul Roman care
prin cotropire se apropiase de Dacia
mai tîrziu o sa cucerească şi
pămînturile geto-dacilor.În acest
scop Burebista a invitat pe toţi
cîrmuitorii celor 14 state ale geto-
dacilor la o consfătuire.
Ulterior Burebista pe căi paşnice a
reuşit să unească statele mici a geto-
dacilor în unul mare şi
puternic.Teritoriu Dacilor lui
Burebista se întindea până la
dunărea de mijloc (o.Budapesta) la
sud până la lanţul munţilor
Balcani,la nord pînă la izvoarele
râului Tissa şi Nistru,iar la răsarit
pănă la Bugul de sud.
-Organizarea Socială în Dacia:
Populaţia Daciei era divizată în 2
grupe mari:
a)liberă
b)aservită
Populaţia liberă era alcătuită din 4
categorii:
1)Preoţimea –era categoria
priviligiată a populaţiei din
Dacia,preoţii activau în templele
religioase şi se foloseau de bunurile
materiale ale templelor
(pămînt,păduri,lacuri,păşuni) nu
plătea de regulă impozite ,doar în
situaţii grele pentru
Dacia,preoţimea era poftită să ajute
ţara,efectuarea serviciilor divine,cu
dezvoltarea ştiinţei şi educarea
copiilor .
2)Aristocraţii-(stăpânitori de
sclavi)- a 2-a categorie priviligiată
dispuneau de mai multe
moşii,păduri,lacuri,păşuni,animale
domestice şi sclavi,nu plăteau de
regulă impozite,erau numiţi de către
greci “tarabostes” ; romanii ii
numeau “pieleaţi” (purtau căciuli de
piele) erau selectaţi ca demnitari de
stat.
3)Ţăranii-a 3-a categorie a
populaţiei libere neprivilegiată,se
făleau în baza dreptului de
proprietate colectică de terenurile
arabile,de păduri ,de lacuri şi de
păşuni din moşia satului,din
prelucrarea pămîntului şi obţinerea
venitului plăteau impozite ,erau
obligaţi să participe gratuit la
construirea şi repararea
cetăţilor,pădurilor,drumurilor,templ
elor,clădirilor pentru rege şi
aristocraţi.

3
4)Meşteşugarii-se ocupau cu
producerea uneltelor de
muncă,mobilei,veselei .Plăteau
impozite şi erau obligaţi să participe
gratuit la efectuarea lucrărilor
publice-construirea şi repararea
cetăţilor.
Populaţia aservită era alcătuită din
sclavi,care erau proprietate deplină
a stăpînilor.Puteau fi
vânduţi,cumpăraţi,donaţi,schimbaţi.
Gradul de exploatare a sclavilor nu
era atât de inuman ca în Grecia şi
Roma Antică.Sclavul cu
permisiunea stăpînului avea dreptul
să prelucreze pămînt,să crească
roada şi doar o parte din ea se dădea
stăpînului,cu permisiunea stăpinului
se căsătorea şi construia
casă,conducea gospodăria.
Sclavia în Dacia era mai dezvoltată
la sud la hotar cu Imperiul Roman
şi polisurile greceşti.
În Roma Antică sclavii nu erau
consideraţi oameni oficial ei erau
caracterizaţi ca unelte de muncă.
Există următoarea clasificare a
uneltelor de muncă în Roma:
a)unelta vorbitoare-sclavii.
b)unelta mugeitoare-boi,cai.
c)unelte mute-săpi,hîrleţe.
Izvoarele sclaviei în Dacia erau
prizonierii de război.
-Organizarea de stat în Dacia.
Din punct de vedere a formei de
guvernare,Dacia era monarhie
sclavagistă.
Capul Statului-Regele-deţinea
puterea supremă
legislativă,executivă şi
judecătorească.De asemenea era
comandantul suprem al armatei.
Regele stabilea impozitele,numea şi
demitea din funcţii demnitarii de
stat,adopta legile,declara război şi
încheia pacea,încheia relaţii
comerciale şi diplomatice cu alte
state.Tronul regelui se transmitea
ereditar tată-fiu.Dacă regele nu avea
fecior,tronul era moştenit de rude
apropiate pe linie
bărbătească.Regele conducea Dacia
prin intermediul Consiliului regal-
organ de stat special.
Din consiliu făceau parte următorii
demnitari :
a)vice regele-funcţie deţinută de
fecior al regelui sau rudă apropiată-
exercită poruncile importante
ale regelui,în caz de înbolnavire a
regelui acesta îi îndeplinea atribuţia
după decesul regelui,moştenea
tronul.
b)Marele Preot-dirija templele
religioase,elaborarea proiectelor de
legi,efectuarea justiţiei,dezvoltarea
ştiinţei,educarea şi instruirea se transmitea populaţiei prin
copiilor. intermediul preoţilor din templele
c)Demnitorii-conduceau armata religioase şi a demnitarilor de stat
,organizau colectarea din instituţile,instanţele
impozitelor,organizau construirea şi administrative şi judecătoreşti.
repararea Potrivit legendei primul act al
cetăţilor,drumurilor,pădurilor. dreptului scris la geto-daci a fost
Din punct de vedere teritorial se elaborat de către marele preot
diviza în provincii,care erau Deceneu.Acest act a fost ulterior
conduse de locţiitori ai promulgat de către regele Burebista.
regelui,exercitau funcţii Pentru că legile scrise să fie
administrative,fiscale,judecătoreşti respectate de către geto-
şi militare. daci,Deceneu a comunicat
Un rol inportant în Dacia îl avea populaţiei următoarea legendă
armata .În timpul lui potrivit căreia legile au fost scrise
Burebista,armata întrunea 200 mii nu de Deceneu ci le-au fost
ostaşi. transmise marelui preot în timpul
somnului de către marele zeu
-Dreptul în Dacia: Zalmoxis.Trezindu-se Deceneu le-a
Se înparte în 2 sisteme de drept expus în varianta scrisă.Astfel
:scris şi cutumiar. populatiei s-a inoculat ideea că
legile sunt de provenienţă
Dreptul Scris-pe măsura dezvoltării divină.Prin urmare toţi sunt obligaţi
social-economice şi culturale la sa le respecte.
geto-daci au apărut noi relaţii care Dreptul de proprietate la geto-daci :
nu puteau fi reglementate în baza 1.Proprietate privată-de această
obiceiurilor juridice.De aceea formă se foloseau regele asupra
organelle de stat au elaborate norme unor mari terenuri de
noi de drept.Uneori la bază era luat pamint,lacuri,păduri ,animale
un obicei juridic vechi care fiind domestice,sclavi.De asemenea
perfecţionat şi modernizat devenea regele era proprietarul suprem
o normă nouă de drept.Aceste asupra bogăţiei subsolului în
norme noi erau înscrise pe diferite deosebi a mîinelor de aur.
table,astfel a aparut dreptul Preoţimea-se folosea de bunurile
scris.Informaţia despre dreptul scris templelor religioase.
4
Aristocraţii-dispuneau de dreptul la
proprietate privată asupra mai
multor moşii,păduri,lacuri,animale
domestice ,sclavi.
Ţăranii-se foloseau de dreptul de
proprietate colectivă asupra
pămîntului,pădurilor,lacurilor
,imoşului din moşia
statului.Referitor la pămîntul arabil
la geto-daci în fiecare an primăvara
devreme,pământul arabil al statului
era înpărţit în loturi după numărul
de familii.Aceste loturi prin
tragerea la sorţi luate prin decizia
consiliul veteranilor erau repartizate
fiecărei familii cîte un lot spre
repartizare.După strîngerea roadei
lotul revenea în proprietatea
colectivă.
Ţăranii deţineau şi dreptul de
proprietate privată asupra
roadei,animalelor
domestice,terenurilor de pămînt de
lîngă casă,asupra casei
,construcţiilor auxiliare.
Dreptul familiei-familia la geto-daci
era
monogamă(soţ,soţie,copii).Familia
se creea în baza unui contract
încheiat între părinţii mirelui şi
părinţii miresei.Stăpîn în familie era
soţul .În
cazul comiterei actului de
infidelitate a soţiei ea era pedepsită
cu moartea.
La geto-daci aveau dreptul nu
numai flăcaii sa-şi aleagă mirese,dar
şi fetele aveau dreptul sa-şi aleagă
mirii.Mireasa trebuie sa aducă
zestre.Mirele trebuia sa-i cumpere
miresei şi sa-i aducă dar de nuntă.
Dreptul comunitar-reprezintă norme
de conduită care au fost preluate din
perioada comunei primitive,care în
trecut reglementa relaţiile dintre
membrii ginţilor.După constituirea
micilor state,aristocraţia gentilică n-
a preluat toate normele de conduită
din trecut ci numai acelea care
corespundeau intereselor
aristocraţilor.Aceste norme selectate
au fost declarate obiceiuri
juridice.Erau obligatorii spre
respectare de către toţi locuitorii
statului.Persoanele care nu le
respectau erau supuse pedepsilor de
către instituţiile de stat .Obiceiurile
juridice se transmiteau din generaţie
în generaţie de la an la an pe cale
orală.De aceea dreptul comunitar se
numeşte drept nescris .Pentru
efectuarea justiţiei în baza
obiceiurilor juridice,dreptul
comunitar nu reprezintă o sursă
egală pentru toţi deoarece cel care
judecă astfel prezintă conţinutul
obiceiului ca să fie comunicabil
celui ce plătea mai mult.Prin urmare
populaţia era cointeresată în
existenţa unei stabilităţi în
conţinutul unor obiceiuri şi a
normelor de drept în ansamblul.
TEMA: STATUTUL
JURIDIC AL DACIEI ROMANE.
1.Cucerirea Daciei
de către Romani.
Ctrăe anul 48 î.e.n Imperiul Roman
prin contropirile teritoriale s-a
apropiat de hotarile Daciei.
Inevitabil există pericolul invaziei
regiunilor romane. Dar în anul 48
î.e.n. în Roma s-a început războiul
civil dintre Cezar şi Pompei.
Burebista în scopul de a facilita
apărarea Daciei în viitoarele
războaie cu romanii a acordat ajutor
social,inclusiv şi mult aur lui
Pompei,din considerentele că Cezar
era mult mai talentat în calitate de
comandat,iar Pompei era mai slab.
Războiul a fost cîştigat în Roma de
către Cezar,cu toate acestea Cezar
nu a invadat Dacia din cauza că a
fost omorît în sala senatului din
Roma în anul 44 î.e.n.
În acelaşi an în Dacia a fost omorît
şi Burebista de către adepţii
separatişti care doreau să divizeze
Dacia în două state,
Dacia s-a dezmembrat în patru
regate,iar mai apoi a apărut şi al
cincilea regat.
În ultimile decenii ale sec.1
î.e.n.,legiunile Romane au cucerit
teritoriul Daciei dintre Dunăre şi
lanţul munţilor Balcani,formînd
provincia Moesia.
În anii 50 era noastră,legiunile
romane au trecut Dunărea de Jos şi
au cucerit partea de răsărit a
Munteniei,Moldova de Sud-Vest şi
Moldova de Sud.
În anul 87 un grup de legiuni
romane în frunte cu prefutul
Cornelius Fuscus au evadat Dacia
spre Nord pe cursul rîului Argeş.
Comandatul armatei geto-
dacilor,Decebal a zdrobit legiunile
romane luînd în captivitate mulţi
romani,inclusiv drapelel de luptă.
(Cornelius a murit).
În anul 88 împăratul roman
Dominiţian,dorind să-şi ia revanşa a
atacat Dacia cu un grup de legiuni
romane din partea de sud-vest(zona
Banatului contemporan).
Datorită talentului lui Decebal
înfringerea suferită de geto-daci a
fost de facto şi de iurie transformată
în victorie,Domiţian i-a propus lui
Decebal un tratat de pace prin care
romanii se obligau să plaătească
Daciei tribut anual şi să trimită
meşter pentru a restabili localităţile
distruse în Dacia.
De asemenea prin tratat s-a stabilit
obligaţiunea de a trimite geto-
5
dacilor instructori militari în scopul
fortificării armatelor geto-dacilor.
În anul 101 împărat în Roma a
devenit Traian.El a considerat o
mare ruşine pentru Roma,tratatele
încheiate de Domiţian cu
Decebal.În anul 101 Traian,în
fruntea unei armate enorme a atacat
Dacia pe 3 direcţii:
1.dinspre sud-vest
2.dispre sud-vest
3.dinspre sud
În rezutatul luptelor din anii 101-
102,romanii au cîştigat războiul.
Decebal s-a adresat către Traian cu
propunerea de a încheia pace.Prin
tratatul semnat în 102 romanii au
ocupat de la Dacia teritoriul dintre
Carpaţii de Sud şi Dunăre (după
1330-teritoriul s-a numit Valahia).
De asemena Dacii au fost obligaţi
plătească anual tribut Romei,să
demoleze cetăţile de la hotarele
Daciei cu Imperiul Roman,păstrînd
cetăţile de-a lungul Nistrului.
Într+un articol special era
prevăzut că Decebal urma să fie
prieten cu prietenii romanilor şi
duşman cu duşmanii romanilor.
Daciei nu-i era convenabil tratatul
încheiat cu Roma,de aceea Decebal
a început să pregătească ţara pentru
un nou război cu romanii în scop de
revanşă,Decebal a încheiat şi
anumite alianţe cu unele popoare
migratoare,cu scopul de a lupta cu Anul 106 împăratul Traian a reciproce,în măsura în care acestea
Roma.În 105 Traian a aflat strămutat în dacia Romană mai nu contravineau normelor dreptului
pregîtirile lui Decebal,drept multe mii de cetăţeni romani,latini scris roman.
consecinţă s-a început al doilea şi peregrine(locuitorii din alte Populaţia aservită era constituită
război dintre Traian şi provincii romane). din scavi,care aveau acelaşi statut
Decebal(Roma şi Dacia).În Cetăţenii romani erau categoria ca şi în alte provincii ale imperiului.
rezultatul Dacii au suferit superioară a populaţiei,numai ei Izvoarele sclaviei erau
înfringere,Romanii au ocupat aveau dreptul de a deţine funcţii războaiele,neachitarea
cetăţile Daciei şi capitale. administrative,judecătoreşti,militare datoriilor,crimele împotriva
Decebal s-a sinucis pentru a nu ,dispuneau de următoarele drepturi: statului(răscoale).
cădea în captivitate. -jus sufragi-dreptul de a allege;
Traian pentru victorie asupra -jus honorom-dreptul de a fi ales; 3.Organizarea
Daciei a primit titlul onorific -jus civilis-dreptul de a încheoia administrativă a Daciei Romane.
de,,Traian-Dacicus”. contracte; În anul 106,împaratul Traian,după
106 Dacia a început să existe ca -jus comerci-dreptul de a face victoria asupra geto-dacilor,a inclus
stat. comerţ; în componenţa imperiului sudul
-jus conubi-dreptul de a se căsători Daciei,care avea pămînt mai fertile
2.Organizarea socială în baza legi romane; şi mai multe bogăţii
în Dacia Romană. -jus militia-dreptul de a face subterane(aur,argint,fier,cupru
Populaţia era alcătuită din 2 grupe serviciul militar. etc.).Restul teritoriului a continuat
mari de locuitori: Cetăţenii latini –erau a doua să fie pupulat de dacii liberi.
1.liberă, categorie a populaţiei libere.Se Astfel teritoriul inclus în
2.aservită. bucurau de jus comerci,în rest erau componenţa imperiului a devenit
1.Populaţia liberă se diviza: cetăţeni limitaţi. Provincia Dacia
romîni,latinii,peregrinii. Peregrini-iniţial,în Roma peregrinii Romană(Transilvania
Cetaţenii romani-categoria constituiau persoanele venite din Centrală,Transilvania de
priveligiată în timpul războiului cu alte state în Sud,Banatul Oltenia,Muntenia de
romanii mulţi geto-daci au murit în Roma(negustori,meşteri);în relaţiile Vest).
lupte, iar ceilalţi au fost luaţi reciproce se conduceau de legile Restul teritoriul alipit la imperiu
captive şi vînduţi ca sclavi (peste 40 statului din care au venit. (Muntenia de Est,Moldova de Sud
mii),drept consecinţă la geto-daci în Geto-dacii în dacia Romană la fel şi de Sud-vest)au fost incluse în altă
provincial romană era deficit de dispuneau de statutul peregrine.Prin provincie romană-Moesia
bărbaţi şi multe soţii au rămas deciziaa lui Traian,au cont să se Inferioară.
văduve. conducă de normelşe dreptului Provincia romană Dacia era
cutumiar local în relaţiile guvernată de locţiitorul împaratului
6
roman,care titlul de ,,Legatus Un rol major l-au avut valurile de
augustio propetoci”.Acesta paărarea organiyate după cum
îndeplinea funcţii urmează: se sapă un şanţ adînc şi
administrative,fiscale.judecătoreşti lat,iar pămăntul escareat constituia
şi militare.El stabilea impozitele şi un real înalt de 3-4 metri. Acest
numea în funcşie subalternii săi. obstacol nu permitea cavalerilor
În anul 117 în Dacia a fost popoarelor migratoare să-l treacă
realizată o reformă administrative- din mers.La o anumită distanţă erau
teritorială în urma căreia au fost posture de sstrajă ale romanilor,care
create 2 provincii: în cazul apropierii popoarelor
-Dacia Superioară-Transilvania migratoare,sunau alarma şi în ajutor
Centrală,Transilvania de pe val,ocupau poziţiile de luptă
Sud,Banatul. unităţile militare romane.
- Dacia Inferioară- De-a lungul Nistrului erau
Oltenia,Muntenia de Vest. instituite unităţi militare care se
În anul 168 a fost efectuată a doua străduiau să oprească valurile
reformă administrative- migratoare şi informau legiunile
teritorială,fiind create 3 provincii: romane despre apropierea acestora.
-Dacia porolisensis-Transilvania
Centrală; 4.Dreptul în
-Dacia apulensis-Transilvania de Dacia Romană.
Sud,Banatul; După cucerirea Daciei şi formarea
-Dacia molvensis- Provincie Dacia Romană de către
Oltenia,Muntenia de vest. împăratul Traian în 106 ,situaţia
demografică era foarte
Organizarea anevoioasă.În timpul războaielor
militară din 87-88;101-102;105-106; dintre
Pentru apărarea Daciei,în provincie romani şi geto-daci mulţi bărbaţi
a fost dislocată legiune a 13-a geto-daci care au căzut în lupte .În
,,Gemina,,. acelaşi timp romani au luat în
Un support important la pararea captivitate(plen)mulţi bărbaţi geto-
Daciei Romane au fost cetăţile şi daci pe care i-au vîndut în
cursurile sclavie.Unii istorici scriu că în
rîurilor:tisa,Mureş,Seret,Prut şi sclavie au fost vînduţi 40000 mii
Nistru. bărbaţi geto-daci.
Drept reyultat yeci de mii de fete şi
femeii au rămas fără flăcăii şi fără
soţi.Astfel era un mare deficit de
bărbaţi.
Pentru a reyolva problema
împaratul Traian a strămutat în
Dacia Romană yeci de mii de
veterani al legiunilor romane.De
asemenea au fost strămutaţi şi
cetăţeni romani din roma.La fel au
fost strămutaţimulţi latini din
Italia.Drept rezultat al stramutării
latinilor,cetăţenilor romani şi a
veteranilor în dacia,s-a format o
populaţie mixtă.
Din primii ani Romanii în oraşele
din provincie Dacia,în cetăţile şi în
localităţile mai mari au construit
şcoli cu instruirea în limba
latină,teatre în care spectacolele
erau în limba latină,apeducte de
apă,au moderniyat drumurile mai
importante pareîndu-le cu lespeyi
de piatră,drept consecinţă econimia
şi cultura în provincial dacia a
avansat mult.
După 106 veteranii legiunilor
romane necăsătoriţi au creat familii
cu fetele şi văduvele geto-
dacilor.astfel s-au constituit
familiile mixte,ca rezultat taţii cu
copii vorbeau în limba latină,iar
mamele în limba geto-dacă. Prin
urmare copii studiau în şcoli limba
Latină.La generaţia nouă s-a
constituit o limbă nouă care avea la
bază limba latină literară îmbinată
cu multe cuvinte ale geto-
dacilor.Astfel s-a format o limbă
nouă Latina-populară.
Paralel în Dacia Romană în 106
prin decizoia împăratului Traian s-a
introdus izvoarele dreptului scris
roman de care urmau să se conducă
cetăţenii romani care au fost
mutaţi,latini şi vetzerani legiunilor
veniţi din alte provincii
romane(peregrini).
În acelaşi timp Traian în 106 a
permis geto-dacilor să se conducă în
relaţiile reciproce de normele
juridice ale dreptului cutumiar care
îl ştiau.
Ulterior pe parcursul deceniilor
geto-dacii şi romanii strămutaţi în
provincia Valens-
Nalens(vrînd,nevrănd ) intrau în
anumite relaţii de
comerţ,casătorii,arendă etc. ca
reyultat în urma unor cedări şi
compromise reciproce s’a realiyat
treptat o apropiere între normele
dreptului scris roman şi dreptul
cutumiar geto-dac,S-au creat în
timpul noi norme de drept care pe
dreptate se asemănai mult cu
normele dreptului scris roman,iat pe
de altă parte şi se deosebeau de
dînsele. În acelşi timp acestea
norme noi aveau ceva comun şi cu
7
normele dreptului cutumiar geto-
dac.
Prin urmare în baZa tuturor
normelor noi de drept s-a constituit
un sistem nou de drept,intrat în
istorie sub denumirea de sistemul
de drept daco-roman.
Începînd cu cucerirea Daciei
dintre Dunăre şi Munţii Balcani şi
crearea provinciei Moesia şi
continuînd cu formarea provinciei
dacia Romană s+a derulat în
teritoriul fostei Dacii Romană
constituirea unei noi comunităţii
istorice de oameni numită-
comunitatea romanilor de
est.Ulterior după însuşirea treptată
de către geto-daci a limbii
latine,procesul de romaniyare s-a
intesificat mult.
În anul 212 împaratul Caracola a
emis un colit(lege)prin care toţi
locuitorii Imperiului Roman care
erau liberi şi posedau limba latină
au obţinut dreptul la cetăţenia
romană. Geto-dacii care posedau
Latina benevol au acceptat cetăţenia
romană,deoarece numai cetăţenii
romani aveau dreptul la proprietate
asupra pămîntului ;de a ezercita
funcţii de stat administrative
,judecătoreşti,dreptul de a exercita
funcţii de comandanţii în regiunile
romane.Treptat după obţinerea
cetăţeniei romane geto-dacii au
trecut de la etnonimul get şi dac la
etnonimul roman.
Geto-Dacii au început să se
numească romani,iar mai tîrziu
romîni.Bazele constituirii
poporului romîn au fost puse în
106-275.
FORMAREA ŢĂRILOR
ROMÎNE ŞI A LEGII ŢĂRII
1.Condiţiile de viaţă istorice a
romanilor de est (212 se considera
că s-a pus începutul creării
poporului romîn).
După evacuare din ordinal
împaratului Aurelian a legiunilor
romane şi a administraţiei romane
di Dacia Romană la sud de
Dunăre ,în 271-275.
Privitor la soarta de mai departe a
comunităţii romanicilor de
est(romînilor)în istoriografie există
două teorii:
1.migraţionostă
2.continuităţii.
-Teoria migraţionistă- a fost
elaborată de către cronicarii şi
istoricii unguri şi germani.Cei
Autoritari autori ai teoriei
migraţioniste au fost istoricii
Enghel şi Rosler. Deja în momentul
sosirii ungurilor în Romînia
sec.9,cronicarii unguri scriau că
după ocuparea Panoniei au alipit la
Ungaria teritorii pustii(fără
populaţie).
Autorii teoriei migraţioniste susşin
că toată populaţia romanizată s-a
retras la sud de Dunăre.Ei afirmau
că la momentul sosirii Ungurilor în
arialul CDN nu exista populaţie
romanizată.Ei afirmă că ungurii
primii au valoroficat pămîntul,au
construit şi sate şi oraşe şi abia mai
tîrziu sec.11 au venit de la sud de
Dunăre urmaşii romanicilor de
est.prin Urmare autorii teoriei
migraţioniste afirmă că stăpînii a
teritoriului CDN de iuri şi de facto
sunt Unguri.
Autorii teoriei migraţioniste
probează teoria lor pe faptul că din
275 pînă prin sec.11,istoricii n-au
scris nimic despre existenţa
romanicilor de est(romănilor)la
nord de Dunăre.
- Teoria continuităţii-primii
care au combătut teoria
continuităţii au fost
cronicarii romîni.Deja
Grigore Ureche în prima
jumătate a sec.17 scria că
noi de la ,,romîn,, ne
tragem.Ulterior conceptual
lui Grigore Ureche a fost
deyvoltat şi aprofundat de
către cronicarul Miron
Costin şi fiul acestuia
Nicolae Costin.Mai tîrziu în
primile decenii al sec.18
primul academician Dmitrie
Cantemir pentru a combate
teoria migraţionistă a adus
argumentul următor,el scria
că pînă la sfîrşitul sec.15
pînă la decoperirea
Americii,în acest caz nimeni
în Europa nu ştia şi nu a
scris nimeni despre
populaţia de acolo.cantemir
întreba:,,Oare dacă nimeni
nu a scris nimic despre
America şi populaţia de
acolo înseamnă că nu există
continental America şi
populaţie pe acest
continent,,.Cantemir avea
dreptate deoarece nu
Column şi Vespuci au creat
America,ei doar l-au
descoperit.
Prin urmare faptul că despre
strămoşii noştrii bizantini,într-un
timp de 1000 de ani nu au scris
nimic sau foarte puţin despre
romanicii de est,acesta nu înseamnă
că romanii de est nu au existat şi nu
s-au deyvoltat în arialul
CDN.Ulterior teoria migraţionistă a
fost combătută pe bază ştiinţifică de
Hurmuyachi,Tocilescu,Kogălnicean
u,Iorga,Onciu şi alţii.Toţi aceţti
autori în baza argumentelor
8
ştiinţifice au demonstrat că
majoritatea romanicilor de est şi-au
continuat viaţa în arealul CDN.
La sud de Dunăre potrivit
informaţiilor istorice romani şi
bizantini s-au strămutat cu traiul
doar pătura bogată care avea
posibilităţi materiale şi financiare
să-şi aranjeze acolo viaţa.În timp
pătura săracă nedispunînd de
mijloacele respective şi-a continuat
viaţa în arealul CDN. Cercetările
effectuate de istorici şi arheologi au
demonstrat că la nord de Dunăre
după 275 au continuat să existe
biserici şi mănăstiri creştine. Din
340-380 în unele din acestea
lăcaşuri religioase făcea serviciul
divin episcopulul Ulfila de origine
Gotica.Serviciul divin îl efectua în
limba latină populară.Apare
întrebarea dacă nu ai fi existat
populaţia romanizată pentru cine
preoţii creştini şi Ulfia ar fi efectuat
serviciul divin în limba latină
populară.Prin urmare ,fiindcă
populaţia asculta ,exista populaţia
romanizată.
De asemenea la nord de Dunăre au
fost descoperite cimitire în care de
funcţii erau descoperite
înmormîntaţi în conformitate cu
regulile creştine. Pe pietrele
funerare era încrustat semnul crucii
și era indicat numele și prenumele
defunctului cu grafie latină în limba
latină populară.
2.Constituirea țărilor Române
După retragerea legiunilor
romane și a administrației romane
în anul 275, romanicii de est
(românii) nu au trecut la anarhie , ci
și-au creat organe de conducere
proprii care aveau mult comun cu
cele care au exista mai înainte în
Dacia Romană. Doar atunci în
localitățile sătești exista consiliul
bătrînilor care distribuiau terenurile
arabile între familiile unui stat.
După 275 romanicii de est s-au
retras din zonele de stepă sub
presiunea populației migratoare în
munți în zonele cu multe păduri și
în luncile rîurilor , unde existau
multe bălți.în aceste zone romanicii
de est aveau posibilitatea să se
apere mai ușor în lupta cu cavaleria
migratoare. Grupurii de familii se
uneau și creau o localitate lîngă un
munte, pădure sau baltă, în jurul
localității constuiau din trunchiuri
de copaci cu înălțimea de 4-5m pe
care îi îngropau unul lîngă altul
creind un zid în jurul localității,
înafara zidului se săpa un șanț
adînc și lat. Înspre munte, baltă sau
pădure era ieșirea secretă a
localității. Localitățile menționate
au intrat în istorie sub
denumirea”fossatum”. În cazul
atacului unei hoarde de migratory
asupra unuia din aceste state,
localnicii aveau posibilitatea să se
apere chiar și împotriva unor
detașamente care numeric întreceau
numărul apărătorilor de cîteva ori.
În situațiile cînd localitatea nu
putea fi apărată , atunci autohtonii
se retrăgeau din localitate prin
ieșirea secretă sau în păduri, munți
sau lîngă bălți , unde îsi puteau să-și
apere viața. uterior pe măsura dez.
Sociale economice și apresiunilor
militare din partea migratorilor
localitățile fossatum din bazinul
unui rîu sau de pe un podiș au
început să se urnească creînd o
confederație de localități intrate în
istori sub denumirea de țară astfel în
arialul CDN au fost formate peste
20 de asemenea țări. În fiecare din
aceste formațiuni politico-statele de
tipul țară existau organe de
conducere locală și central. Astfel
în fiecare localitate există 2
structuri administrative-locale :
1. Adunarea vecinilor la care
participau copii de famili dintr-o
mahală în cadrul ședințelor erau
examinate necesitatea construirii
unui pod, a unei fîntîni, acordării de
ajutor mla construirea caselor
pentru tineri căsătoriți, examinarea
conflictelor dintre veini.
2.Adunarea general a statului. La
ședințele ei asistau copii de familie
din localitate. Se examinau
următoarele întrebări: construirea și
repararea zidului de protecție,
fixarea unui impozit din contul
căruia era intreținut detașamentul
militari, pregătirea de luptă ,
alegerea cîrmuitorului localității,
zujii, întreținerea economic și
militară cu alte localități vecine. În
cadrul confederației de localități
existau următoarele organe de
conducere:
-sfatul cel mare: care era format din
reprezentați aleși de populația
localităților ce făceau parte din
cadrul țării respective. În ședințele
sfatului cel mare erau examinate
conflictele dintre localități din
cauza unor păduri, lacuri, imașuri.
De aseminea stabilea inpozitul de
10% din venitul fiecării localități
pentru intreținerea detașamentelor
militare ale țării, pentru intreținerea
administrației țării. În caz de
necessitate , din suma impozitului
adunat cota era plătită unor popare
migratoare pentru a menține pacea
și securitatea țării. La ședința
sfatului țării era ales cîrmuitorul
confederației care purta titlul de
Domn= derivă de la titlul împăratlui
roman de după 284 dominus.
Domnul împreună cu sfatul cel
9
mare avea misiunea de a întreține
relații economice și militare cu alte
țări și cu cele migratoare.
Caz judiciar
1.Un locuitor al Daciei Romane a
tăiat din livada vecinului 153 de
pomi fructifieri. Ce pedeapsă
prevedea legile.
În conformitate cu articolul 6 al
tablei a II-a, locuitorul Daciei
Romane care a tăiat din livada
vecinului 153 de arbori se
pedepsește să achite 3825.
2.În Dacia Romană un locuitor și-a
omorît tatăl.
În conformitate cu articolul al 13-
lea al tablei aVII-a , cel care și-a
omorît tatăl I se va acoperi capul și
se va coase înt-un sac să fie aruncat
în apa curgătoare a unui rîu.
3. Un locuitor al țării Moldovei
1830 și-a omorît tatăl.
În conformitate cu articolul 215,
din capitolul XI din partea a II-a
despre ucidere, este pedepsit pentru
faptele criminale și pedepsele lor ,
al codului criminal al Moldovei,
acel locuitor va fi bătut în public, pe
toate ulițele orașului pe 3 rînduri,
spre vegherea faptei se vor osîndi
morții.
3. Legea țării.
După retragerea legiunilor romane
și a aadministației romane din
Provincia Dacia, populația
romanilor de est au dus un mod de
viață organizat, nu anarchic. În
relațiile reciproce ei au continuat să
conducă pentru reglementarea unor
problem de normele juridice ale
sistemului de drept Daco-roman.
Dar din cauza evoluțiilor social
economice și a modificării cond. De
viață, stămoșii poporului roman din
mulțimea normelor juridice a
sistemului daco-roman, iau selectat
doar pe acelea care corespondeau
doar necesității și intereselor din
perioada de după 275. Au fost
preluate normele juridice în baza
cărora se reglementau încheierea
contractelor de vînzare- cumpărare
de schimb a unor mărfuri de deposit
de repartizare a loturilor de pămînt
arabile, de încheiere a căsătoriei, de
înfiere a copiilor de moștenire , de
divorț.
Definiție: legea țării reprezintă
totlitatea normelor juridice preluate
din sistemul de drept daco-roman
care după anul 275 pe parcurs au
reglementat relațiile diverse de
viață a strămoșilor poporului romîn
pînă la apariția colecțiilor de legi,
ale dreptului scris. Normele de
drept din legea țării, se transmiteau
de la om la om, din generație în
generație pe cale orală(cauza
principal a fost că după 275 la nord
de Dunăre n-au existat școli timp de
cîteva secole și erau foarte puțini
oameni . de regulă numai preoții
puteau să citească fiind pregătiți în
școlile de la sud de dunăre în
Imperiul Bizantin). Stămoșii noștri
începînd cu 212 după acceptarea
cetățeeniei române în baza editului
împăratului Caracala își spuneau
romani, iar mai tîrziu români.
Populațiile vecine în limba lor și în
cronicelel lor istorice îi numeau cu
alte cuvinte: -slavii de răsărit îi
numeau pe români “valahi”;
-bulgarii îi numeau pe români
“valahi”;
-sîrbii îi numeau pe români “vlahi”;
Respective popoarele vecine în
limba lor prin alte sintagme
menționau legea țării slavii de
răsărit îi spuneau legii țării
“volascaio prareo”. Bulgarii îi
spuneau “valascoio prareo”. Sîrbii
îi spuneau “vlascoie prareo”.
Au existat pe 20 de confederații de
state:
1.Țara Maramureș
2. Țara Oașului
3 Țara Făgărașului
4. Țara Bîrsei
5. Țara Rodnei
6. Țara Gelu
7. Țara Seneslău
8. Țara Glad
9. Țara Litoreoi
10. Țara Șipenițului
11. Țara Balotrovenilor
12. Țara Moldovei
13. Țara Vrancei
14. Țara Hațegului
15. Țara Tigneciului
16. Țara Severinului
17 .Țara Românească
18. Țara Brodnicilor
TEMA: TRIPTICELE DIN
TRANSILVANI
Tripticele din Transilvania
reprezintă documente istorice
inestimabile care au avut rodul de
act notarial. Fiecare triptic era
alcătuit din 3 tăblițe de brad legate
împreună. Pe aceste tăblițe erau
scrise textile unor contracte. Pe
prima tăbliță de brad, textile era
scris pe partea interioară, pe ambele
părți al tăbliței din mijloc și pe
partea inferioară a celei de a 3-a
tăbliță. Tripticile au fost descoperite
pentru prima dată începînd cu 1786-
pînă la 1855 la Roșia Montana, în
minele de aur. În total au fost
descoperite 25 de triptice, dintre
care au fost citite doar 14 de către
filologi , care posedau limba latină.
Restu cele 11 n-au putut fi
descifrate din cauza deteriorării
tăblițelor de brad. Triptice provine
de la 3. Dintre cele 14 triptice
lizibile, 4 conțineau contracte de
10
vînzare-cumpărare, 3 contracte de
muncă, 1 contract de formare a unei
societăți. un contract de deposit, 2
contracte de împrumut, 1 proces
verbal prin care se constata
desfiinșare unei asociatii funerare, 1
listă cheluielilor pentru organizarea
unui banchet, 1 obligației unei
personae de a plăti o datorie.mîn
realitate în dacia Romană au fost
încheiate ma multe mii de contracte
între locuitor începînd din106 pînă
la 271. Însă din cauza războiului,
incendiilor majoritatea lor sau
pierdut. Poate prin cavierile de
piatră se mai păstrează unele
triptice prin care poate arhiologii le
vor găsi.
TEMA: FORMAREA STATELOR
MEDIEVALE
ROMÂNEȘTI:MOLDOVA ȘI
VALAHIA, TRANSILVANIA.
1.Formrea statului medieval
românesc. Valahia
Formațiunele politico statale
românești dintre Carpații de sud și
Dunăre:
-Țara Severinului;
-Voievodatul Litovoi;
-Cnezatul Farcaș;
-Cnezatul lui Ioan;
-Țara Făgărașului;
-Voievodatul lui Seneslon;
-Țara Bîrșei;
-Țara Românească , Vluhia;
În sec.XIII-lea se aflau sub
suzeranitate regatul Ungariei în
calitate de state Vasale. Fiind vasale
ele trebuiau să plătească annual
tribute reg. Ungariei și să
îndeplinească diverse ordine ale
regatului maghiar. Situația de vasali
nu-I aranja pe cîrmuitorii țărilor
Române, de aceea 1272 cîrmuitorul
litovoi s-a pregătit pentru a se
elibera de sub dominația Ungariei
și ași transforma statu său din țară
vasală în țară independent. Însă în
timpul luptelor din 1273-1277
armata lui Litovoi a fost biruită de
către Unguri. Litovoi a declarat în
luptă fratele său Barbat a căzut în
captivitate împreună cu alți ostați
români. Regele Ungariei ia propus
ca-I dă tronul cu condiție să fie mai
departe valah să plătească annual
tribute și să să exercite toate
ordinile primate de rege. În 1330
reușiseră să-și întărească în aspect
economic și militar țara sa ,
cîrmuitorul Basarab. Sfetnici
regelui Ungariei l-au atenționat pe
Coral asupra pericolului fortificării
economice-militare a țării lui
Basarab. Ei l-au sfătuit pe rege să
invadeze cu armata Ungară țara lui
Basarab, și să producă mai multe
distrugerii ai cetățenilor, satelor și
orașelor din țara lui Basarab.
Basarab aflînd despre pregătirile
Ungurile printr-un membru official
la informat pe regale Coral Robert
că țara sa este liniștită , plătește cu
regularitate tributul și îndeplinește
toate ordinele regelui. De aseminea
în memorandum Basarab la rugat pe
Carol să nu invadeze Țara
Românească. În pofida acestor
rugăminte, Carol Robert invadează
țara lui Basarab, distrugînd în calea
sa localitățile întîlnite. Basarab prin
cadrul unei treceri în munți , nu
departe de posuda i-a organizat o
ampuscadă armatei ungare. În
rezultatul luptei de la posada ,
Ungaria a fost zdrobită, iar regale
era să cadă în captivitate, dar unul
din comandanții de detașament al
armate lui Basarab pentru o sumă
mare de bani i-a dat voie să fugă.
După această victorie asupra
ungariei Basarab și-a proclamat
independența țării pe care o
guverna. Astfel țara lui Basarab în
1330 din stat vassal sa transformat
în stat independent. Statele vecien
cu Ungaria: Polonia, Bulgaria,
Serbia, Imperiul Bizantin au
recunoscut independența politico-
statală a țării lui Basarab, și cu
anumite necesități trimeteau soli cu
anumite misiuni diplomatice. După
1330 Basarab a eliberat de sub
dominație Ungaria, restul
formațiunilor Romînești dintre
Carpații de sud și Dunăre le-a unit
la țara sa. Astfel între Carpații de
sud și Dunăre sa format statul
medieval românesc Valahia. Mai
tîrziu Basarab a reușit cu armata sa
să-și alunge pe tatarii din partea de
sud a interfluviului Pruto-Nistrean.
Ca rezultat acel teritoriu a început
să fie numit Țara lui Basarab, iar
mai tîrziu prin simplificare-
Basarabia.
2.Formarea statului medieval
românesc: Moldova
Pînă în present nu existăp
documente sigure referitor la
formarea statului Moldova. Unii
istorici inclusive Grigore Ureche
reflectînd formarea statului
Moldova s-a bazat pe legenda
descalicării efectuată de către
voievodul Dragoș Vodă.
Potrivinduș acestora Dragoș
plkecînd la vînătoare cu un grup de
oamenii a urmărit un zimbru pînă
la răsărit de Carpați unde în apa
unui rîu cățeaua Molda în lupte cu
zimbru , cîțeaua sa înecat . Vînătorii
au numit rîul Moldova apoi Țara.
Dimitrii cantemir negrutzi mai
tîrzziu a criticat această legend ,
menționînd că denumirea de
Moldova a provenit de la romani,
văzînd în bazinul acelui rîu păduri
11
mari de molizi au spus: Molis dova
adică țara molizilor.
Din punct de vedere științific
Dragoș cu un grup de vînători nu
erau în stare să formeze un stat.
Unii istorici consider că Dragoș cu
vînătorii au ajuns pe teritoriu unei
formațiunii politico statale
românești de la răsărit de Carpați
care i-a primit ân cadrul său pe
Dragoș și pe ceilalți vînători ,
proclamîndul pe Dragoș cîrmitor al
său. La răsărit de Carpați sec.XIII
existau următoarele formațiuni:
1.Țara Șipenițului;
2. Țara Cîmpul Lung;
3. Berladnicilor;
4. Țara Bradnicilor;
5. Țara Vrancei;
6. Țara Tigheciului;
7.Formațiunea lui Dmitrii;
În istorie pînă la present este mult
discutat anul cînd a sosit Dragoș la
răsărit de Carpați. Cantemir scrie că
ar fi fost în 1277 alții scriu că la
1332. Din cronicele care s-au
păstrat este clar că pînă la 1359
deja exista statul Moldova, care era
vassal față de Ungaria, plătea
tribute. Primul domnitor atestat în
cronici a fost Dragoș. Capitala era
orașul Baia. După Dragoș tronul
Moldovei a fost moștenit de
feciorul său Sas, acesta a stămutat
capital din Baia, în orașul Siret,
după Sas tronul a fost moștenit de
către Balc, feciorul lui Sas. În 1359
populația Moldovei, fiind
nemulțumităă de regimul de stat
vassal față de Ungaria s-a răsculat.
Balc cu consilierii săi Ungaria a fost
alungată din Moldova. În ajutorul
românilor răsculați din Moldova a
venit un detașament militar din
Maramureș în frunte cu voievodul
Bogdan. În urma victoriei răscoalei
Ungurii cu armata lor au fost
izgoniți din Moldova. Bogdan a
proclamat independența țării. Astfel
în 1359 Moldova din stat vassal
față de Ungaria se transform un stta
independent pe arena politică a
Europei. Independența a fost
cunoscută de către Valahia, Polonia,
Bulgaria; Serbia, Imperiul Bizantin.
În 1365 și Ungaria recunoaște
oficial independența Moldovei.
3. Transilvania
Din punct de vedere a
componențe entice Transilvania era
o țară populată majoritar de
români, deci era o țară românească.
Însă după structura organizatorică
de stta a limbii oficiale utilizate o
legislatie de pe teritoriul ei,
Transilvania era dominată de
unguri. Romînii erau o categorie de
populație subjungată și nu a avut
acces la guvernarie în Transilvania.
TEMA:STATUL ȘI DREPTUL
MOLDOVEI (A 2-A JUMĂTATE
A SEC. XIV-SEC.VX –
PERIOADA DE INDEPENDENȚĂ
POLITICO-STATALĂ).
1.Statutul juridic al Moldovei pe
arena internațională 1359- sfîrșitul
sec. XV-lea.
După 1359, domnitorii Moldovei
în aspect politic și juridic nu se
subordonau niciunuia dintre
monarhii statelor vecine. Ei aveau
aceleași competențe și atribute
politico-juridic; economice,
administrative și militare ca și
monarhii altor state din lume. Titlu
monarhiilor Moldovei era cel de
domn(domnitor). Acest titlu devirea
de la titlu împăratului, Imperiului
Roman de după 284-“dominus”.
Există documente istorice potrivit
cărora domnii Moldovei în anumite
situații geo-politice grele, official se
declarau vasali ai Ungariei și
Poloniei. Declarațieie vasalitate
erau determinate de faptul că
Moldova nu avea posibilitate să
lupte concomitet prin război și
înpotriva ungariei și Poloniei.
În cazurile cînd Ungaria atacă
Moldova, domnii Moldovei se
declară vasali poloniei. Astfel , își
asigurau spatele pentru a nu fi
atacați din 2 părți. datorită acestei
tactice , domnii au reușit ca să aibă
de afacere în război numai cu
Ungaria sau polonia, pe care le
biruiau mereu. Domnii Moldovei în
numele păstrării integrității
teritoriale a țării și a suveranității și
independenței, au mers la anumite
umilințe a demnității personale si
depuneau amagii de vesal față de
regale Poloniei sau Ungariei .
Realmente declarația de veasal nu a
limitat statutul juridic al Moldovei
de stat suveran și independent.
Domnii țării, chiar și dup jurămînt
au continuat să fie monarhiei libere
și independente și de aseminea ua
păstrat toate atributele și
componentele politico-juridice și
militare pe care le-au avut pînă la
depunerea omagiului. Declarațiile
aveau un character declarative
formal, iar dmnii puteau să se
dezică oricînd de vasalitate dacă
aceasta este necesară Moldovei. Din
punct de vedere a suprafeței
teritoriale, Moldova dispunea de
100km2. Hotare Moldovei la sfințit
treceau pe culmile munților Carpați
de răsărit. La Nord , hotarele cu
Polonia treceau pe Rîul Ceremuș.
12
La răsărit , hotarul trecea pe rîul
Nistru, iar la sud pe Dunăre și
Marea Neagră. Deși regiunea din
stînga Nistrului, official nu făcea
parte din Moldova, totuși zeci de
localități de la est de Nistru erau
populație de romîni-moldoveni.
Unele dintre acestea erau legături
strînse cu principatul Moldovei. În
bisericele din stînga Nistrului
serviciul divin era în limba romînă,
în baza cărților religioase editate la
Iași, Brăila, Sibiu, București ș.a.
Locuitorii din stînga Nistrului, în
relațiile reciproce se conduceau de
normele de drept Legea Țării(jus
Valahicum). Începînd cu secolul
XVII-lea locuitorii din stînga
Nistrului se conduceau la fel de
hrișoavele domnitorilor Constantin
Mavrocordat, Ghica G. Localitatea
Mareilău din stînga Nistrului a fost
proprietate a familiei domnești
Mareilă. În evul mediu, boierul Jora
de sus/ de jos/ de mijloc. El stăpînea
s.Jora(r.Rîbnița). Locuitroii din
unele locuități treceau Nistru spre
est și formau sate noi, care aveau
denumiri identice cu cele din partea
Nistrului.
2.Organizarea social.
Populația statutului Moldovei se
diviza în două grupe mari.
 Liberă
 Aservită
Populația liberă – se diviza în 3
categorii sociale:
1) preoțimea- reprezenta starea
social priveilegiată. Membrii ei nu
plăteau impozite, doar în cazurile
extraordinare, domnitorii îi
îndemnau frumos pe preoți să ajute
la nevoie țara. Pe parcursul evului
Mediu, preoțimea a apărat interesele
statutului, nu numai cu cuvîntul, dar
și cu arma. Mănăstirile aveau
sisteme de apărare: turnuri, ziduri
înalte, șanțuri săpate. În cazul
invaziilor turcilor și tătarilor,
populația din împrejurime se
ascundeau în mănăstiri și le apărau.
Preoțimea se diviza în doua
categorii:
1.Albă
2. Neagră
Albă-era reprezentată de către
preoții care făceau serviciul divin în
bisericele din orașe și sate. În zilele
de sărbători ei purtau veșminte de
culoare deschisă, uneori cusute cu
aur. Preoții e foloseau de bunurile
material ale bisericilor și de
pămînturile care aparțineau
bisericii. Preoțimea albă avea
dreptul la căsătorie, la familiile
proprii.
Neagră – era format din călugări și
călugărițe. călugării și călugărițele
trăeau în cadrul unei mănăstiri
separate(bărbătești sau femenine).
Ei nu aveau dreptul la căsătorie și
familie. Se foloseau de bunurile
material ale mănăstirilor și de
moșiile acestora. Unele mănăstiri
erau bogate deoarece aveau zeci de
moșii( o moșie reprezenta
pămînturile unui stta). Populația de
pe moșiile mănăstirești prelucrau
pămîntul și o parte din roadă
reveneau mănăstirilor. În această
bază mănăstirile dispuneau de
posibilități pentru a întreține
anumite școli în care erau educați
copii, iar mănăstirile mai bogate ca
de ex: Putna, Neamț cu timpul au
deschis și tipografie.
2) aristocrația- a 2-a stare social
privilegiată. Membrii ei nu plăteau
impozite. Aristocrații(boierii) se
divizau în 3 categorii:
1.Boierimea mare- un boier mare
dispunea de cel puțin 10 și mai
multe moșii.
2.Boierimea mijlocie- un boier avea
în mediu de la 5 pînă la 10 moșii.
3.Boierimea mică- un boier avea
pînă la 5 moșii, uneori avea doau
jumătate de moșie. De ex. Părinții
lui A. Donici au avut numai
jumătate din moșia satului Bezin.
Din răndurile aristocrației
(boierilor)erau selectați demnitarii
de stat.
3) neprivilegiată- din ea făcea parte
țăranii și orășenii(meșteșugării,
negustorii, cămătorii și orășenii
săraci). Membrii stării a 3-a plăteau
diverse impozite și de aceea erau
obligați să participle la efectuarea
lucrărilor publice, gratuit:
constuirea și repararea cetăților,
podurilor, drumurilor, clădirilor
pentru mănăstiri(biserici)
aristocrații.
Populația aservită- era alcătuită din
doă categorii :
1) țiganii robi- sunt de origine din
teritoriului Indiei Antice. Potrivit
unor istorici membrii păturii
sociale din india, numită în
antichitate populație Intangibilă;
intangibilii reprezintau populația
Indiei care nu aveau dreptul să
locuiască în sate și orașe și erau
obligați să poarte haine negre,
murdare și să exercite muncile cele
mai grele în aspectul sanitar; din
această cauză , în deosebi a
discriminării și persecutării,
intangibilii au emigrat în Imperiul
Bizantin, Serbia, Bulgaria, Ungaria,
etc, ocupîndu-se cu furt și alte
crime, au fost judecați și vînduți în
sclavie. Ulterior au fost cumpărați
de boierii și mănăstirile Moldovei în
calitate de persoanele dependente,
pentru a execita diferite servicii la
curțile boierilor, domnitorilor,
13
mănăstirilor și pentru alte
activități(lemnar, zidar, ferra, lăutar,
olar etc). Ei au devenit în Moldova
proprietate delpină a stăpînilor, ear
pentru neascultare erau pedepsiți
după voința stăpînilor. Legile
Moldovei nu permiteau omorîrea
acestora, cu permisiunea stăpînilor
țiganii robi aveau dreptul să se
căsătorească, să-și construiască
locuință și să îndeplinească diferite
activități economice ( zidar, olar,
ferar etc), din venitul obținut,
țiganii robi își intrețineau familiile ,
iar a 2-a parte o dădeau stăpînilor;
statut similar țăranilor serbi din
Rusia.
2) tătarii holopi- erau persoanele
luate în captivitate în timpul luptei
cu goardele tătărești, care învadau
Moldova. În situașia de după
încheierea păcii, tătarii captive care
erau răscumpărați de rudele lor sau
erau schimbați pe captive
moldoveni deveneau liberi și se
întorceau în patria lor (Crimea).
Ceilalți tătari captive erau halopi la
boieri, mănăstiri sau a domnitorului.
Statutul juridic de tătarilor halopi
erau similar cu cel al țiganilor
robi .
TEMA: STATUL ȘI DREPTUL ÎN
MOLDOVA sec.XVI-XVII.
1. Instituirea dependenței Moldovei
de Imperiului Otoman
Către 1456 Imperiul Otoman sa
apropiat prin cotropirile sale către
hotarele Moldovei. Anterior
Imperiul Otoman reușiseră să
contropească în Europa de est
următoarele state: Serbia 1389;
Bulgaria 1393. În 1453 după
căderea Constatinopolului a fosr
cotropit și Imperiul Bizantin. Tote
aceste state cotropite au fost
lichidate de pe arena politică a
Europei și au început să fie state
suverane și independente. Imperiul
Otoman a transformat Bulgaria,
Serbia, Irak, Muntenegru, Croația,
Albania, Imperiul Bizantin iar mai
tîrziu Siria, Polestina, Libanul,
Iordania, Omanul, Egiptul, Libia,
Tunisul , Algirul, Maroco în
poșalîcuri adică în provincii ale
Imperiului Otoma. În toate aceste
provincii poarta otomană au lichidat
statalitatea națională a popoarelor
autohtone, au interzis utilizarea
ligislației otomane a limbii modern.
Peste tot a fost obligtoriu introdusă
legislația limbii turcă, iar Islamul a
declarat religie supremă. Locuitorii
autohtoni din fostele state
cotropite , în aspect juridic erau
oameni d3e categoria a 2-a, ei
plăteau impozite suplimentare în
raport cu turcii. Populația creștină
pentru a construi o biserică trebuia
prin bani să cumpere permisiunea
de la sultan, cu condișia ca ea să nu
fie mai frumoasă decît moscheile
musulmanilor. Creștinii erau
obligați cînd se întîlneau pe stradă
cu un musulman să- i cedeze
drumul. Către 1456, sultanul turc a
trimis ultimatl domnitorului
Moldovei , Petru Aron prin care
cerea de la Moldova 200 de galbeni
aur annual în calitate de tribute ,
pentru a rescumpăra Pacea. În caz
contrar în ultimatum se menționa că
dacă tributul nu va fi plătit,
armatele turcești vor invada
Moldova, și vor lua mult mai multe
bunuri, inclusive sclavi aub
conducerea domn Petru Aron,
Sfatul Domnesc a decis să plătească
tribute în sumă de 2000de galbeni.
Prin urmare sa îneput perioada de
plată a tributului annual e către
Moldova , în scopul de a
răscumpăra pacea de la Imperiul
Otoman. Răscumpărarea păcii nu a
însemnat îcă intaurarea dominației
de Imperiul Otoman. A fot perioade
cînd Imperiul Malsburgic plătea
tribute imperiului Otoman și Rusia
plătea tribute Tătarilor. Dacă Rusia
nu plătea tributul , tatarii cu armata
invadau Rusia, dădeau foc la sate.
În 1457 Ștefan cel Mare primește
un detașament militar de la
verișorul său Vlad Țepeș cu care
intră din Valahia în Moldova, și în
calea spre Suceava la acest
detașament s-au alăturat ispravnicii
din ținuturile Moldovei. Primind
vestea despre apropierea lui Ștefan
cel Mare către Suceava , Petru Aron
a fugit în Ungaria. În Suceava toată
populația l-au primit cu bucurie pe
Ștefan cel Mare . La propunerea lui
Ștefan cel Mare pe cîmpia dreptății
s-au adunat trupe militare,
reprezentați ai preoțimii,
aristrocrațiilor , țărănimei și au
petrecut unele din primele mari
adunări naționale. Ștefan cel Mare
luînd cuvîntul în fața marii adunării
naționale a întrebat “ dorește țara ca
el să moștenească tronul tatălui
său”, deoarece nelegitim a fost lipsit
de tron. Toți cei adunați la adunarea
națională l-au aclomat și cu strigăt “
să trăiești Măria Ta ”, și să
guvernezi pe calea cea dreaptă.
Ștefan cel Mare a continuat să
plătească tribun annual turcilor,
concomitant a organizat comerțul și
treptat a întărit economia , de
aseminea a fortificat și înzestrînd
armata cu armament modern, mai
tîrziu Ștefan cel Mare a încetat să
plătească tribute turcilor. În 1475 ,
armata turcă , în frunte cu marele
vezin a invadat Moldova. Ștefan cel
Mare dispunea doar de 4000 de
14
securi iar polonia 3000. Marele
vizin a invadat Moldova cu 120000
de ostași, suplimentar de la răsărit a
fost atacată de tatari. Calea spre
Suceava era pe 3 drumuri, unul
parallel cu munții Carpați, al 2-lea
parallel cu rîul Siret, iar al 3-lea
paralel cu rîul Vaslui. Ștefan cel
Mare a preferat să dea lupta către
rîul Vaslui, pentru al atrage pe
marele vizin la locul de luptă, de la
Vaslui Ștefan cel Mare a dat ordin
că pe celelalte două drumuri să fie
otrăvite fîntînele, astupate
izvoarele, arse orzul, paile și
ovăzul. Iscadeiele turcești trimise
de marele vizir , a raportat că pe
primele două drumuri , ostașii au
băut și au măncat și au murit, la fel
și caii. Astfel a înaintat pe drumul
de la Vaslui. În 1476, Marele Vizir
cu armata de 150.000 de ostași a
atacat iarăși Moldova. În lupta de la
Războieni din 1476 , Ștefan cel
Mare a pierdut lupta , totuși ulterior
Ștefan a reușit să adune forțe
militare noi și utilizînd tactica
pămîntului pîrjoșit a reușit să se
revanșeze. Un rol mare au avul
cetățile și mănăstirile. Cu
detașamentele noi adunate, Ștefan
cel Mare a atacat convoaile turcești
și astfel a lipsit de provizie armata
turcă. La trecere peste Dunăre,
Ștefan cel Mare cu armata sa nouă,
i-a atacat pe turci și i-a eliberat din
prizonier pe femeile și copii care
turcii i-au deportat. În 1484 turcii
cuceresc chilia și Cetatea Albă și au
format unitatea administrativă
teritorială turcească.
2.Organizarea Socială sec.XVI-
XVII
În rezultatul semnăturii tratatului
din 1486 între Ștefan cel Mare și
sultanul turc, organizarea social în
MD nu s-a modificat esențial.
Preoțimea, aristocrația, țărănimea și
orășenii și-au păstrat statutul juridic
din sec. XVI-XV. De aseminea a
fost păstrat și statutul juridic al
populației aservite. Modificări
esențiale s-au produs față de statutul
juridic al țăranilor fără pămînt.
Aceștea arendau loturi loturi de
pămînt pentru a-și întreține familia,
iar din vînzările suplimentare
obțineau sume de bani din care
procurau cele necesare și achitau
impozite. Pe parcursul sec. XV-lea
treptat țăranii fără pămînt au intrat
nu doar în dependență economic
față de boieri și mănăstiri, ci și
dependență juridică, deoarece
proprietarii moșiilor nu erau
obligați să dea în arendă terenuri
țăranilor. În 1628, domnul M.
Barnovschi prin asezămîntul
adoptat a stabilit official juridic
obligația țăranilor fără pămînt de a
fi pe viitor dependenți de
proprietatea moșiilor pe care
locuiau. Astfel în MD țăranii fără
pămînt au devenit șărani
șerbi(vecini). Țăranii șerbi din Md,
pentru arendarea terenurilor, trebuia
să lucreze pe celelalte terenuri ale
boierilor gratuity pe parcursul
anului. Cînd boierii vindeau moșiile
, prețurile moșiilor dependeau de
existența unui sat pe teritoriul ei.
Dacă moșia nu avea sat ea se
vindea la un preț mai mic
comparativ cu moșiile care aveau
localități pe teritoriu. Prin urmare
țăranii fără pămînt erau vînduți
împreună cu moșia. În mod
particular, nici boierii , nici
mănăstirile, nici domnitorul nu au
avut dreptul de a vinde țăranii
individual aparte (nicii șoțiile, nici
copii). Țăranii șerbi aveau dreptul
în MD să se căsătorească fără
permisiunea stăpînilor moșiilor. În
Polonia, Rusia erau proprietate
deplină a stăpînilor: puteau fi
rînduiți, scimbați pe obiecte,
cumpărați, donați. În ziarele din
Rusia de la sfîrșitul sec.XVIII-lea
erau anunțuri prin care populația era
informată că nu oarecare moșier
vinde animale și țărani șerbi.
Moșierul avea dreptul să-i
pedepsească pe șerbi după propria
voință. Unii șerbi din Rusia erau
bătuți pînă la moarte , official legile
ruse nu permiteau omorîrea serbilor,
doar în urma bătăilor la care
moșiereasă a supus 100 femei-ele
au murit ulterior. Șerbii ruși se
puteau căsători numai cu
permisiunea în scris a stăpînului.
Cînd un preot cununa 2 șerbi, fără
permisiunea proprietarului , el era
oblibat să recupere prejudiciul și era
lipsit de dreptul de a fi în continuare
preot.
3.Organizarea de Stat secXVI-
XVII.
Datorită tratatului din 1486 dinre
Ștefan cel Mare și sultanul turc,
organizarea MD nu a suferit
modificări asențiale. S-a păstrat
funcția de domnitor a MD, care a
dispus mai departe de puterile :
executive, legislativă,
judecătorească și militară. Ca și în
trecut a dispus de aceleași attribute
și competențe din se. XIV-XV,
păstrîndu-și statutul de suveran în
domeniile politicii externe. S- a
păstrat activitatea statutului
Domnesc. Funcțiile de domnitori au
continuat să fie exercitate de boieri,
mitropolit și episcope. În sec. XVII
Sf. Domnesc a început să fie numit
15
“Divan”. În sec.XVI-XVII turcii nu
au deținut funcții de stat în MD.
Organelle centrale și locale de stat
au activat în l.română și în baza
legilor MD. Între MD și Imperiul
Otoman a existat mereu hotar
concret păzit atît de straja Md cît și
cea turcească. La hotar au existat
posture vamale ale MD și ale
Imperiului Otoman. Turcii nu aveau
dreptul să cumpere case și pămînt în
Md. Taxele vamale se duceau în
visteria țării. MD a păstrat stema,
limba, religia , drapelul, armata, ș.a,
astfel MD în sec. XVI-XVII a fost
un stta aflat sub suzeranitatea
Imperiului Otoman, în afacerile
interne avea suzeranitatea deplină.
Timp de 350 de ani sultanii turci nu
au limitat suzeranitatea internă.
TEMA: STATUL ȘI DREPTUL
MOLDOVEI ÎN ANII
REGIMULUI FANARIOT.
1. Factorii care au determinat
instaurarea reginului fanariot.
După semnarea tratatului dintre
Ștefan cel Mare și sultanului
Imperiului Otoman, ultanii treptat
au început să limiteze competențele
și atribuțiile domnului Moldovei și
Valahiei. Ei fiind cointeresați de a
obține mai mulți bani de la MD și
Valahia au început să limiteze peri
de domni a domnitorilor Moldovei
și Valahiei. Dacă la prima etapă
sultanii confirmau de regulă
pretendenții la tron aleși de sfatul
domnesc și primeau un tribute
special pentru întărirea
pretendentului la tron , acesta
domnea pînă la decesul firesc. Așa
a fost cu Bogdan , fiul lui Ștefan cel
Mare care a fost întărit 1504, la fel
și cu următorul domnitor Ștefăniță
care a fost întărit în 1517. De
aeminea fără problem a fost întărit
și Petru Rareș , fiul nelegitim a lui
Ștefan cel Mare. Sultanii turci au
folosit foarte abil revalitatea dintre
pretedenți la tron reușind treptat să
mărească suma primită pentru
investiree la tron printr-un
document official, de aseminea și să
reducă treptat termenul de domnie
în mediu pînă la 3 ani. Astfel unii
domnitori se aflau la guvernare pînă
la 3 ani,iar alții și mai puțin. Pînă la
D. Cantemir pe tronul Moldovei s-
au aflat la guvernare 49 de
guvernatori(începînd cu Bogdan).
Dintre aceștia numai V. Lupu prin
plata regulată a tributului și
răscumpărarea unor noi firmane a
reușit să domnească din 1633 pînă
în 1652. D. Cantemir în ptima sa
domnie după alegeri, efectuată de
boieri s-a aflat pe tron 2 săptămîni,
deoarece sultanui nu i-a acordat
fenomelul de investiție. În locul lui
Cantemir, sultanul i-a vîndut
fenomenul lui Antioh Cantemir,
fratele lui Dimitrie Cantemir.Unii
domnitori ai Moldovei cu viziuni
patriotice au început să caute
modalități pentru a elibera
Moldova de sub dominația
Imperiului Otoman. Una dintre
primele tentative a fost activitatea
lui dom. Petru Rareș 1538, cînd a
pregătit o armată pentru a elibera
Moldova. Însă boierii Moldovei
primid o informație despre armata
turcă enormă care venea să-l
zdrobească pe Petru Rareș, l-au
trădat pe domnitor, trecînd cu
detașamentele de partea turcilor.
Petru Rareș fiind părăsit de
majoritatea detașamentelor militare
a abdicat de la tron și s-a refugiat în
Ungaria.Marele vizir care comanda
armata Otomană aducea cu sine un
pașan dorind să transforme
Moldova în poșalîc. În timpul
tratativelor duse de boieri ce
comandau detașamentele militare ce
trecuse de partea turcilor i-au spus
marelui vizir că nu are dreptul
potrivit coranului să transforme
Moldova în pașalîc. Ei au
demonstrate că doar domnitor și un
grup de consilieri erau rebeli, iar
restul Moldovei continuă să
respecte condițiile tratatului din
1486. Atunci a fost convocat
consiliul Ulemilar(marii profetii de
atunci ai Islamului) care în baza
caranului au decis: deoarece numai
domnitorul a fost rebel, iar țara a
rămas mai departe sub suveranitate.
Imperiul Otoman , marele vizir nu
avea dreptul să transforme
Moldova în pașalîc. Situația s-a
repetat în anii domniei lui Ioan
Vodă al Viteazului în 1572, cînd
domnitorul adus război cu turcii
pînă la 1574. Ioan cel viteaz în
lupta de lîngă locul Cahul a fost
biruit de către turci , dar pînă a
începe lupta boierului Ieremia cu
detașamentul său a trecut de partea
turcilor, cînd ei treceau dunărea.
Observînd superioritatea enormă a
armatei turcești , în timpul luptei
alți boieri au trecut de partea
turcilor. Marele vizir iarăsi și-a
dorit să transforme MD în pașalîc,
dar consiliul Ulemilar nu i-a permis.
În 1656 domnitorul Gheorgeh
Ștefan s-a adresat către țarul
Rusiei , Alexei Mihailovici cu
propunerea de a încheia o alianță
între MD și Rusia. Prin proiectul
tratatului de alianță , Gheorghe
Ștefan argument necesetitatea, ca
Rusia să ajute Moldovei a se elibera
de sub dominația Imperiului
16
Otoman pentru ca în viitor Moldova
să devină un stat suveran și
independent cum a fost pînă la
turci. Prin acel proiect de tratat se
stipula de aseminea ca Rusia să
ajute Moldovei să întoarcă de la
turci teritoriile ocupate
1484(Chilia, Cetatea Albă),
1538(Bender). Prin scrisoarea
trimisă de Alexei Mihailovici Țarul
Rus confirm că toate dolianțele
Moldovei vor fi realizate și că
Moldova va rămîne mai departe
stat cum a fost pînă la turci. În 1711
D. Cantemir reușind să obțină de la
turci fermanul de investire în
funcție de domnitor a încheiat cu
Țarul rus Petru I un alt tratat de
alianță prin care era stipulate că
Moldova va fi eliberată de sub turci
, că i vor fi înapoiate Chilia ,
Cetatea Albă, Bender și teritoriile
adiacente. În baza tratatului încheiat
D. Cantemir și Petru I armata rusă
a venit în MD 1711. Armata
moldovei împreună cu D.Cantemir
s-a unit cu armata rusă, dar în lupta
de la Stănilești, armata turcă fiind
mult mai numeroasă a înconjurat
armata rusă și moldovenească. În
timpul luptei mult curaj și eroism au
demonstrate militarii ruși, cît și cei
ai MD. Se crease situație de
incertitudine , nici turcii nu puteau
birui, dar nici rușii și MD nu puteau
ieși din încircuire. A fost încheiată
pacea în baza condițiilor: 1.armata
rusă părăsește MD pe cale
onorabilă, păstrînd armene și
drapelel de luptă; 2. Armata turcă
ocupă țara și instalează la putere alt
domnitor; 3. Al treilea punct
prevedea trădarea lui Cantemir ,
declarînd generalilor săi că
predarea acestora va declara
umilință pentru Rusia, deoarece
anterior Petru I îi garantase lui
Cantemir securitate. Marele vizir
iarăși vrea să transforme MD în
pașalîc. Un grup de boieri în frunte
cu Iordache Rose i-a spus că boierii
au rămas fideli turcilor și nu a
participat în luptă. Tot turcii l-au
numit pe Cantemir domnitor, nu
boierii l-au ales . În situația de
atunci sultanul si-a pierdut
încrederea în domnii autohtoni și
începînd cu anul 1711 au vîndut
tronul reprezentanților dinastiei
fostului Imperiul Bizantn care
locuiau în cartierul fanor, de unde
vine și denumirea de domnitor
fanariot.
2.Organizarea social în Moldova în
reginul fanariot.
În anii regelui fanariot, organizarea
social în MD la fel ca și în Valahia
nu suportat modificări esențiale.
Statutul juridic al preoțimei,
aristocrației și a membrilor stărilor
sociale a III a rămas neschimbat la
fel ca în sec.14-15.
O modificare esențială a
intervenit în sistemul juridic a
țăranilor fără pămînt care în baza
așezămîntului dom. Miron
Barnoschi 1628 deveniseră țărani
șerbi(vecini). Cauza principal care
la determinat pe dom. Constantin
Mavrocordat să efectuieze
eliberarea țăranilor șerbi din
iobăgie, inițial în timpul dom. În
Valahia iar 1749 în Moldova. Prin
așezămîntul elaborat de preoțime și
mare boierime și promulgat de către
dom. Constantin Mavrocordat țărnii
șerbi au fost declarați oameni liberi
în aspect juridic. Începînd cu acest
an orice șăran fără pămînt , după ce
achită plata impozitelor față de stat
are dreptul să plece din locul natal
în oricare altă din țară. Dar de
oarece în procesul de eliberare
juridică țăranilor nu li se acorda lot
de pămînt ca proprietate privată,
acești țărani au continuat să depindă
economic de boieri sau mănăstiri.
Pentru arendarea unui lot de pămînt
în baza căruia își intreținea familia
și plăteau impozite , țăranii au fost
obligați să muncească gratuit
pentru moșiile boierilor sau
stăpînilor, în număr de 22 de zile pe
an. Însă norma de muncă care
trebuiau să o efectueze un țăran pe
zi era atît de mare încît cei mai
harnici țărani nu puteau îndeplini
norma de muncă pe o zi, lucrînd
pînă la 4 zile. În anii domniei
Grigore Ghica al III-lea prin
așezămîntul 1767 s-a stabilit o
reducere a zilelor de muncă în
favoareaea stăpînilor , moșiilor,
drept rezultat după 1767, țăranii au
fost obligați să lucreze doar 12
zile , ceea ce înseamnă de facto în
unele zone 36 zile , 56 zile. Din cele
menționate constatăm că Șerbia a
fost lichidată în Moldova cu 40 ani
înaintea Franței și cu 112 ani în
Rusiei mai tîrziu. Țăranii șerbi din
Polonia, Rusia, Ucraina, cînd au
aflat că în Moldova nu există șerbia
și toți erau liberi, cu sutele și miile
fugeau de la stăpînii lor în MD. Aici
repede învășau limba și nu erau
îngînfați, dar se comportau cît mai
prietenos cu autohtonii. În 1785 a
fost adobtat sobornicescul hrișov a
lui Alexandru Mavrocordat prin
normele acestui act legislativ a fost
îmbunătățită relativ situația
șiganilor robi. S-a stabilit că aici
țiganii robi care au fost eliberați din
șerbie de către stăpîni, moștenitorii
acelor boieri nu mai aveau dreptul
să-i transforme din nou în șerbi. De
aseminea s-a interzis pe viitor
17
vînzarea separată a membrilor unei
familii a țiganilor robi, a soției, a
copiilor sau a țiganului. S-a stabilit
că pe viitor stăpînii aveau dreptul să
vîndă , schimbe, doneze doar
familia întreagă în scopul de a nu fi
despărțiți.
3. Organizarea de Stat în Moldova
în regimul fanariat
Începînd cu 1711 pînă 1821, tronul
MD a fost vîndut de către sultanii
membrilor dinastiei grecești(care a
guvernat în Imperiul Bizantin
1453). Tronul îl obținea acel
membru care plătea suma cea mai
mare. Membrii dinastiei grecești
locuiau în cartierul Fanar în
Constantinopol. Domnitorii
fanarioți veneau în MD însoțiți de
detașamentele militare turcești, și
de toți negustorii și cămătorii care
le-au dat bani pentru a căpăta
tronul. Ca răsplată domnitorii
acordau acestor negustori și
cămători diferite funcții în aparatul
de stat al MD. La rîndul lor atît
dom. Fanariot cît și însoțitorii lui
vindeau alți fanarioți în organele de
stat centrale și locale ale MD. Drept
rezultat de sus și pînă în jos și de
jos pînă în sus totul se videa și se
cumpăra. La fel se întîmpla și cu
examinarea proceselor judiciare în
judecătorie. De multe ori cîștiga
procesul nu acel care avea dreptate,
ci cel care plătea mai mut. De rînd
cu domnitorii au continuat să
activez divaul MD din care făceau
parte: mitropolitul, episcopii,
marele logofăt, vistielnic, postelnic,
paharnic. Începînd cu 1711 MD a
fost lipsită de dreptul de a avea
armata proprie. Din punct de vedere
administrația MD se diviza în: Țara
de sus -condusă de marele vornic
care dispune de atribuții
administrative, fiscale și
judecătorești; Țara de jos- mare
vornic.
Țara de sus și de jos era divizată
în ținuturi care erau administrate de
isprovnici. Între MD și Imperiul
Otoman a continuat să existe hotar
concret care era păzit de staja MD
de o parte, iar cealaltă parte de turci,
și de aseminea existau posturi
vamale, taxele vamale, și
transmiteau în visteria țării.
Locuitorii MD erau supușii ai
domnitorului țării, iar locuitorii
Imperiului Otoman erau supușii ai
sultanului. Turcii nu aveau dreptul
și în sec.XVIII-lea să cumpere
pămînt sau casă în MD. Limba
turcă nu sa utilizat în organele de
stat și judecătorești ale MD. Legile
otomane nu s-au intrebuințat în
actvitatea organelor de stat și locală
ale MD, deoarece MD avea
legislația proprie. Pe teritoriul MD
subordonat domnitorilor nu a fost
admis islamul, ci a continuat liber
să fie dezvoltată și respectată
credința creștină ortodoxă. Nici la
Iași, Soroca, Chișinău, Bălți nu au
fost construite moschee
musulmanice. Moldova s-a păstrat
stema de stat proprie și de aseminea
drapelul de stat propriu. Prin urmare
MD și în perioada fanariotă a
continuat să se dezvolte în calitate
de stat distinct față de Imperiul
Otoman. Principatul se afla sub
suzeranitatea sultanilor turci. Pentru
protecție țara Moldova plătea anual
tribut care devenea tot mai mare .
4. Dreptul în Moldova în anii
regimului fanariot.
1. Așezămîntul din 7 februarie
1741:
A intrat în istorie sub denumirea de
Constituția Principiului Constantin
Mavrocordat. Constituția era
alcătuită din 3 părți:
-Preambulul (conținea apelul
domnitorului către locuitorii de a
respecta Constituția);
- Declarația de multumire a clerului
și a nobilimei făcută principelului
cu ocazăa promulgării actului
legislativ;
-Textul propriu-zis al Constituției,
repartizat în 13 articole.
Constitușia a legiferat efectuarea
unor reforme importante în
activitatea organelor administrative.
Textul constituției a devenit
cunoscut și în Franța.
2.Așezămîntul din 1743.
Adoptat de C. Mavrocordat,
conținea importante norme de drept
constituțional. Principele a urmărit
să protejeze securitatea conselor
locuitorilor din sate și orașe.
3.Așezămîntul din1749.
Adoptat de către C.Mavrocordat , a
contribuit la apariția principiului
fundamental al dreptului-libertatea
persoanei. Acest așezămînt le-a
permis țăranilor vecini din MD să
devină sub aspect juridic, oameni
liberi. Dar din punct de vedere
economic ei continuau să depindă
de stăpînii moșiilor pe care locuiau,
să plătească dejmă pentru organ ,
fîneță și imașul pe care le luau în
folosință de la boieri sau mănăstiri.
4.Tendințele sistematizării și
codificării izvoarelor dreptului Țării
Moldovei.
Multitudinea izvoarelor de drept ce
existau în Țara Moldova(
18
Obiceiurile juridice, izvoarele
drepturilor romano-bizantin, actele
legislative ale domnitorilor
Principatelor), la fel ca și în alte țări
creau probleme serioase în
efectuarea justiției din cauza că
normele de drept ale unor surse,
prin conținutul lor, erau în
contradicție cu normele de drept
conținute în alte surse. Problema
sistematizării și codificării
izvoarelor dreptului MD a fost
reluată de domnitorul Alexandru
Moruzi, la începutul sec.XIX-lea.

5. Adunarea cuprinzătoare în scurt

din cărțile împărăteștilor pravile.
Izvor de vază a dreptului MD din
sec. XIX-lea și din primele decenii
al sec.XX-lea. A fost elaborat de
Andronache Donici, figură
remarcată în istoria jurisprudenței
Principatului.

19