De ce ne iubim?

Esti perfectionist dar ajungi sa iubesti imperfectiunea. Esti timid dar cateodata scoti leopardul din tine.
Cand doi oameni se contopesc si se muleaza atat de bine unul pe celalalt…nimic nu mai conteaza.

Caldura si linistea dintr-o casa in care doi oameni se iubesc si traiesc fiecare moment cu intensitate nu
poate sa fie comparata cu nimic. Este bine pur si simplu pentru ca amandoi sunteti acolo. Restul nu
conteaza. Conteaza doar gesturile, atingerile. In esenta frumusetea unei relatii intre doi oameni in asta
sta. In bucuria care se poate citi pe chipurile acelor oameni. Cum zicea cineva…si bine zicea:

“de ce-l iubesc eu pe el?

poate…

pentru ca uneori ai putea fi nesuferit, alteori, adorabil…

pentru ca poti fi si simplu si complicat…

pentru ca poti fi si calm si nervos…

pentru ca ai intrat in viata mea si te incapatanezi sa ramai acolo…

pentru ca esti ordonat in dezordinea ta…

pentru ca uneori, esti barbat, alteori, esti copil…

pentru ca esti asa si nu altfel…

pentru ca esti imperfect si nu perfect…

te iubesc…pentru multe…si pentru nimic…”