“ ARTA DE A COMUNICA EFICIENT”

Motto: “Ceea ce face un lucru valoros este nu

ceea ce ai tu de câştigat făcându-l, ci ceea ce pierzi dacă
nu îl faci” (Andre Agassi ) !!!

ARGUMENT
Comunicarea permite schimbul de informaţii, este condiţia sine qua non a vieţii în
societate. Ea este inevitabilă: oamenii nu pot trăi izolaţi unii de alţii. De asemenea, comunicarea
este indispensabilă progresului personal şi social; constituie mecanismul prin care relaţiile
umane există şi se dezvoltă.

Prin comunicare se constituie lumea internă a subiectului, se degajă tensiuni intra-

psihice şi se asamblează o perspectivă împărtăşită, în diferite grade asupra lumii. Prin
comunicare, un individ îşi poate constitui o reprezentare privind starea internă a sa, şi a
aproapelui său. Comunicarea este, drept urmare, un fenomen intrinsec fiinţării.

Tocmai de aceea consider oportună desfăşurarea unui astfel de program care să-i înveţe
pe elevi să comunice eficient.

SCOP : Dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi negociere asertivă in cadrul

grupului.

OBIECTIVE:
- identificarea tipurilor de comunicare;

- înţelegerea caracteristicilor şi a consecinţelor comportamentului asertiv, pasiv, agresiv, precum

şi a relaţiei dintre ele;

- exersarea de prinderilor necesare unei ascultări eficiente;

- dezvoltarea abilităţilor de inter-relaţionare în contexte variate;

- demonstrarea abilităţilor de comunicare eficientă;

GRUP ŢINTĂ:
 elevi de gimnaziu - clasa a VII-a

METODE ŞI MIJLOACE:
• exerciţiul * foi de scris
• explicaţia * instrumente de scris
• jocul didactic * fişe de lucru
• conversaţia * chestionare
• brainstorming-ul * culori/markere
• dezbaterea * flipchart / table
• problematizarea * materiale informative
• reflexia
• demonstraţia
• expunerea
• argumentarea
• lucrul individual/pe grupe

SCENARIUL ACTIVITĂŢILOR INCLUSE ÎN PROGRAM

1. Denumirea activităţii: „COMUNICAREA”

Obiective:

- să identifice tipuri de comunicare;

- să utilizeze diferite tehnici de comunicare în contexte diferite.

Concepte cheie: comunicare, comunicare verbală, comunicare non-verbală, comunicare

eficientă.

Resurse necesare:bileţele, fişa cu personaje, instrumente de scris.

Scenariul activităţii

Exerciţiu de spargere a gheţii: fiecare participant primeşte câte un bileţel pe care este
scris un cuvânt. Pe rând, fiecare participant la grup va comunica grupului ce este scris pe bileţel,
dar fără să utilizeze cuvintele. Colegii vor trebui să ghicească cuvântul.

Desfăşurarea activităţii

La finalul jocului va avea loc o discuţie:

 Cum anume s-a realizat comunicarea?

 Din ce motiv nu aţi ghicit mereu ce era scris pe bilet?

 Ce a lipsit?

Se introduce conceptul de comunicare, comunicare verbală şi comunicare non-verbală.

- Ce însemnă comunicarea? (se cere participanţilor să găsească cât mai multe sinonime pentru
comunicare).

Există două tipuri de comunicare (comunicare verbală-atunci când utilizăm cuvintele, fie
vorbite, fie scrise) şi comunicare non-verbală - mimica feţei, vocea, poziţia corpului,
îmbrăcămintea).

Participanţii sunt împărţiţi în perechi şi primesc fişa. Pe baza imaginilor vor trebui să
realizeze o scurtă poveste despre personajele prezentate. După ce fişele au fost completate, se
expun şi se prezintă.

Exerciţiu: participanţii sunt împărţiţi în perechi, se vor aşeza spate în spate. Unul va fi
povestitorul şi celălalt ascultătorul. În timpul derulării exerciţiul povestitorul va povesti ceea ce
doreşte, iar ascultătorul va asculta fără să utilizeze nici un mijloc de comunicare non-verbală,
doar va asculta. După 5 minute, exerciţiul se opreşte. Participanţii se întorc faţă în faţă, se reia
povestea, dar de data aceasta ascultătorul poate utiliza mijloacele comunicării non-verbale,
poate pune întrebări. După 5 minute exerciţiul se opreşte. Se reuneşte grupul şi sunt puse
întrebări participanţilor:

Discuţii/Întrebări de sprijin

 Cum v-aţi simţit în prima varianta a exerciţiului? Dar în a doua?

 În care variantă comunicarea a fost mai bună? Din ce motiv?

Concluzia finală: comunicarea este eficientă, atunci când există atât comunicare verbală,
cât şi comunicare non-verbală.

2. Denumirea activităţii: „VORBESC, DAR ŞI ASCULT!”

Obiective:

- să precizeze importanţa ascultării în comunicare;

- să utilizeze tehnici de ascultare activă.

Concepte cheie: mimică, gesturi, agresiv.

Resurse necesare:bileţele, fişa de lucru, instrumente de scris.

Scenariul activităţii

Exerciţiu de spargere a gheţii: „În nori şi în mare”. Fiecare participant va primi un

bileţel pe care este scris cuvântul nori sau mare. Sarcina va fi să îşi imagineze că se află în acel
mediu şi cu ajutorul mimicii şi al gesturilor să creeze o poveste. Sarcina va fi să utilizeze mişcări
cât mai adecvate ca şi cum ar fi în cer sau în mare.

Desfăşurarea activităţii

Se anunţă tema activităţii. Se iniţiază o discuţie despre comunicare, ce înseamnă ea, de

câte tipuri este comunicarea (verbală şi nonverbală). Participanţii primesc fişa de lucru, după
completarea fişei individual, se prezintă răspunsurile grupului.

Exerciţiu: se aleg trei voluntari dintre membrii grupului. Aceştia vor trebui să iasă din
sală. Participanţii rămaşi în sală primesc următorul instructaj: când intră primul voluntar şi
acesta va începe să povestească ceva, grupul va trebui să fie indiferent la ceea ce povesteşte
voluntarul (fiecare îşi va vedea de treaba lui, va vorbi cu colegul, va scrie sau va desena ceva),
când va intra cel de-al doilea voluntar, grupul va fi agresiv) vor vorbi tare unii cu ceilalţi, îl vor
întrerupe nu îl vor lăsa să vorbească, la cel de al treilea voluntar, vor avea o atitudine
încurajatoare (nu vor face gălăgie, îi vor pune întrebări ajutătoare, vor zâmbi încurajator).

Discuţii/Întrebări de sprijin

După terminarea exerciţiului urmează o discuţie despre comunicare şi despre atitudinea

ascultătorului :

 În ce situaţie comunicarea a fost cea mai bună?

 Din ce motiv în primele două situaţii comunicarea nu s fost bună?

 Ce au făcut ascultătorii în cea de a treia situaţie?

Exerciţiu „În oglindă”. Participanţii sunt împărţiţi în perechi. Unul va mima diferite
stări, iar celălalt va fi oglinda, va reflecta mimica şi gesturile partenerului. Exerciţiul continuă
prin faptul că unul dintre parteneri va avea sarcina să povestească un eveniment trist, iar
coechipierul va trebui să reflecte prin mimica feţei ceea ce exprimă cel care povesteşte oral (prin
mimica feţei trebuie să îi arate celuilalt că ascultă şi că înţelege), dacă este cazul va trebui să fie
exemplificat înainte.

Discuţii/Întrebări de sprijin

După realizarea exerciţiului are loc o discuţie:

 Cât este de important ca atunci când vorbeşti, să ţi se arate că eşti ascultat?

 Ce faceţi în situaţia în care vedeţi că nu sunteţi ascultaţi atunci când vorbiţi?

 Ce simţiţi?

 Ce gândiţi?

Concluzia activităţii: pentru a exista comunicare trebuie să existe ascultare. Nu se poate

comunica dacă nu ştim să ascultăm şi să arătăm celorlalţi că înţelegem ceea ce ne spun.
 Fişa de lucru

„ VORBESC DAR ŞI ASCULT”

„Eşti la şcoală, în recreaţie. Toţi colegii tăi alergă şi sunt veseli. Observi că Maria, care de
obicei este o fată veselă şi zglobie stă tristă în bancă. Te apropii de ea şi o întrebi ce face. Ea îţi
spune că este tristă deoarece mama ei este bolnavă şi trebuie operată ”.

Ce faci în timp ce ea povesteşte, pentru a-i arăta că o înţelegi? (încercuieşte răspunsurile

corecte!)

- începi să râzi în timp ce ea povesteşte;

- te întorci cu spatele;

- o priveşti în ochi;

- nu o întrerupi;

- o mângâi pe umăr;

- ai aceleaşi sentimente ca şi ea (tristeţe) ;

- o încurajezi;

- o întrebi cu ce o poţi ajuta;

- o întrerupi în timp ce vorbeşte..

1. Denumirea activităţii: „COMPORTAMENT ASERTIV, PASIV, AGRESIV”

Obiective:

- să folosească comunicarea asertivă în discuţii;

- să clasifice reacţiile la o situaţie negativă în funcţie de cele trei categorii;

- să găsească asemănări şi deosebiri între cele trei tipuri de comportamente;

- să identifice consecinţe pozitive şi negative ale celor trei tipuri de comportamente

Concepte cheie: comportament asertiv, pasiv, agresiv.

Resurse necesare: planşe cu cele trei tipuri comportamentale, fişe de lucru cu tabele,
instrumente de scris, tablă.

Exerciţiu de spargere a gheţii: ”Maşina de spălat”

Se formează două şiruri de copii, faţa în faţă. Un voluntar/cel care rămâne fără pereche
sau animatorul trece printre cele două şiruri („maşina de spălat”). Când ajunge în dreptul
primei perechi din şir se opreşte şi aşteaptă să fie „spălat”: fiecare participant la joc îi pune
mâna pe umăr şi îi spune o caracteristică, o calitate personală sau o vorbă bună. Cel „spălat”
mulţumeşte şi trece mai departe. Atenţie: se va insista de la început pe caracterul pozitiv al
comunicării! Neapărat trebuie să treacă prin „maşina de spălat” copiii trişti, timizi, negativişti,
pentru a le ridica moralul, pentru a le dezvolta încrederea în sine sau pentru a-i determina să
gândească pozitiv.

Se cere elevilor să-şi imagineze fiecare o situaţie în care colegul de bancă îl înţeapă cu
creionul în timpul orei de matematică. Ce posibilităţi de a reacţiona vă imaginaţi? Se notează
răspunsurile pe tablă şi apoi se discută pe marginea întrebărilor:

- Care din situaţii s-ar finaliza dezirabil?

- Ce credeţi că aţi simţi?

- Ce credeţi că v-ar determina să reacţionaţi în acel mod?

Li se explică elevilor că toate reacţiile imaginate şi discutate de ei se includ într-unul

din cele trei comportamente existente şi identificate de specialişti. Aceste comportamente
sunt:asertiv, agresiv şi pasiv. Se prezintă planşa cu caracteristicile celor trei comportamente.

Se cere elevilor să includă reacţiile imaginate şi notate pe tablă într-unul din cele trei
tipuri de comportamente descrise. Se discută pe scurt.

Se formează grupe de 3 elevi. Fiecare grupă primeşte o situaţie pe care să o discute şi o

fişă cu un tabel. Li se cere elevilor să formuleze posibile răspunsuri agresive, pasive şi asertive.
Se discută asemănări şi diferenţe dintre comportamente, consecinţe pozitive şi
negative/avantaje şi dezavantaje ale fiecărui tip de comportament.

Exemple de situaţii:

Colegul tău de bancă ţi-a stricat scaunul.

Prietenul tău a întârziat la întâlnirea cu tine.

Un coleg ţi-a luat penarul şi ţi-a împrăştiat creioanele.

Prietenii tăi au schimbat ora întâlnirii şi nu te-au anunţat.

Un amic spune lucruri neadevărate despre tine unor colegi.

Prietenul tău fumează şi te roagă să fumezi cu el.

Colegul tău de bancă ţi-a luat pacheţelul şi l-a mâncat fără să-ţi ceară voie.

Colegul de bancă a refuzat să te ajute la lucrarea de control pe care tocmai ai dat-o.

Părinţii ţi-au interzis să te duci la ziua celui mai bun prieten.

Deşi ai întârziat doar 5 minute, profesorul ţi-a pus absent şi nu vrea să ţi-l motiveze.

Li se cere elevilor să formuleze posibile răspunsuri agresive, pasive şi asertive. Se

discută asemănări şi diferenţe dintre comportamente, consecinţe pozitive şi negative/avantaje şi
dezavantaje ale fiecărui tip de comportament.
 Discuţii/Întrebări de sprijin:

- Care mesaje vi s-au părut cel mai uşor de formulat? Care vi s-au părut cel mai greu

de formulat ?

- Care sunt cele mai frecvente mesaje pe care le utilizaţi în viaţa de zi cu zi?

- Ce consecinţe credeţi că pot apărea când folosim fiecare din cele 3 tipuri de

comunicări : pasive, agresive, asertive?

Se solicită elevilor să exemple de situaţii conflictuale la care au asistat în clasă / şcoală

/acasă (conflict elev-elev, profesor-elev, elev-părinte, elev-frate/sora, elev-prieten) şi să
formuleze răspunsuri de tip asertiv.

Fişă de răspuns:

Comportament agresiv Comportament pasiv Comportament asertiv

2. Denumirea activităţii: „CE ÎNSEAMNĂ COMUNICARE EFICIENTĂ ? - TEHNICI DE
ASCULTARE ACTIVĂ”

Obiective:
 - să-şi exerseze abilitatea de a asculta;

- să exerseze limbajul non-verbal;

- să explice modelul comunicării eficiente.

Concepte cheie: mesaje non-verbale, limbaj corporal, contact vizual, expresie facială.

Resurse: flip-chart, articole din ziare, fişe de lucru, instrumente de scris..

Exerciţiu de spargere a gheţii: ”Şirul cu numere”

Se împart elevii în 3-5 şiruri. Aceştia stau în picioare, unul în spatele celuilalt, la mică
distanţă - fie în faţa clasei, fie lângă băncile lor. Elevii situaţi în partea din spate a şirurilor se
gândesc la un număr format din cifre, zeci şi unităţi şi-l vor transmite celor din faţa lor prin
bătăi uşoare pe umeri şi cap, după cum urmează: sutele se bat pe umărul stâng al elevului din
faţă; zecile se bat pe cap, iar unităţile se bat pe umărul drept. Elevul care a perceput bătăile
uşoare pe umeri şi cap încearcă să identifice numărul transmis şi să-l comunice mai departe,
celui din faţa lui. Se continuă până când elevul din faţa şirului poate spune ce număr i s-a
comunicat. Câştigă şirul în care numărul transmis de elevul din spatele şirului coincide cu
numărul perceput de elevul din faţa şirului. Se poate relua, dar inversându-se poziţia elevilor în
şir:cel din faţă merge în spatele şirului.

Se aleg două articole din ziare pentru a fi citite grupului. Fără nici o introducere, se
spune elevilor că le vor fi citite două articole din ziar şi se trece la citirea primului articol.
Ulterior se vor adresa întrebări specifice referitoare la conţinutul articolelor. Probabil că puţini
elevi vor răspunde corect. Apoi, se va anunţa din nou grupul de elevi că li se va citi un articol
din ziar, iar la sfârşit li se vor adresa întrebări, iar cel ce va răspunde cel mai bine va primi un
premiu. În acest caz diferenţa este că elevii vor lua notiţe în timpul lecturii şi vor putea
răspunde corect.

Discuţii/Întrebări de sprijin:

- Aţi ascultat prima lectură, totuşi puţini dintre voi au reuşit să răspundă la întrebări. De ce?

- De ce s-a întâmplat altfel cu al doilea articol. Diferenţa a fost că a existat o motivaţie pentru a
asculta cu atenţie.

- Ce vă motivează să ascultaţi cu atenţie la cursuri?

Se discută despre mesaje, ascultare şi limbaj: am învăţat să transmitem eficient mesaje,

dar a le reţine corect este o altă problemă. În acest sens, trebuie exersată capacitatea de a asculta,
prin câteva exerciţii. De asemenea, trebuie acordată atenţie şi mesajelor non-verbale, limbajului
corporal, contactului vizual şi expresiei faciale.

Printr-un brainstorming ( pe flip-chart) se realizează fişa cu informaţii intitulată ” Cum

poţi fi un bun ascultător?”

” Cum poţi fi un bun ascultător?”

 - Menţine contactul vizual.

- uită-te la persoana care vorbeşte:

- Înclinaţi-vă puţin înainte. Aceasta arată că te interesează ce spune.

- Înclină din cap ca să arăţi că asculţi. Foloseşte expresii faciale că ”da”, ” hm” etc

- Adoptă o poziţie deschisă şi relaxantă. Nu-ţi încrucişa picioarele sau mâinile.

Aceasta este o poziţie închisă.

- Cere explicaţii dacă nu înţelegi mesajul.

3. Denumirea activităţii: „REPORTER PENTRU O ZI”

Obiective:

- să identifice comportamente specifice unei ascultări eficiente/deficitare şi consecinţele acestora

supra comunicării

Concepte cheie:.

Resurse: flip-chart, articole din ziare, fişe de lucru, instrumente de scris..

Exerciţiu de spargere a gheţii: ”Desenul”

Unui elev voluntar i se oferă o imagine cu o figură geometrică. Ceilalţi elevi nu au văzut
figura. Sarcina elevului voluntar este să descrie numai verbal figura, în timp ce ceilalţi elevi
încearcă să o reproducă pe hârtia lor (ex. desenaţi în partea de sus a foii un pătrat; în colţul din
jos din partea dreaptă desenaţi un dreptunghi etc.). Ceilalţi elevi nu au voie să pună întrebări,
doar să încerce să redea prin desen cât mai exact figura descrisă. În final figurile desenate se
compară cu figura iniţială.

Se cere elevilor să vă dea exemple de teme preferate de ei: realizări personale, familie,
activităţi preferate, filme preferate etc. Li se spune acestora că, astăzi, clasa lor se va transforma
într-un studio TV, unde vor putea obţine mai multe informaţii despre aceste teme de la diverşi
invitaţi (colegii lor).

Se propun 2 elevi care vor interpreta rolul reporterului şi rolul invitatului (intervievatul).
Li se dă următoarea instrucţiune:

• Reporterul – va asculta ceea ce îi spune „invitatul” său şi va folosi toate mijloacele

cunoscute pentru a-i transmite că înţelege mesajul;

• Invitatul – va trebui să dea cât mai multe amănunte despre tema aleasă (stabilită de
comun acord cu reporterul)

• Restul clasei – observatorii – vor urmări dialogul dintre colegii lor şi vor identifica
elemente utilizate de reporter pentru a arăta că ascultă şi înţelege mesajul. Cereţi-le să noteze
aceste elemente pe o foaie.
 Acest pas se poate repeta de 3-4 ori, schimbând tema, „reporterul” şi „invitatul”.

Se analizează împreună cu elevii situaţiile urmărite. Se desprind care sunt elementele

cele mai eficiente în comunicarea interpersonală. Se identifică modalităţile prin care acestea pot
fi îmbunătăţite.

Tipuri de dialog în care este mai probabilă manifestarea comportamentelor de

ascultare eficientă.

Comportamente care dau impresia de ascultare sau non-ascultare.

Discuţii/Întrebări de sprijin:

- Identifice abilităţi de ascultare manifestate în dialogurile urmărite.

- Daţi exemple de comportamente de ascultare eficientă.

PERIOADA DE DESFĂŞURARE:

- aprilie - mai 2015

METODE/INSTRUMENTE DE FEEDABACK/ EVALUARE:

- feedback verbal/non-verbal privind răspunsurile la solicitări/spontaneitatea,originalitatea

- observarea comportamentului şi activităţii elevului

- feedback privind transferul cunoştinţelor

- aprecieri verbale

- chestionare orală/scrisă