Cursul 1

Art. 61 din Constituți României

Reglementează
UNICA AUTORITATE LEGIUITOARE A ȚĂRII
Un stat de drept se consolidează, este apreciat și respectat, în bună măsură, în funcție de
justețea, claritatea și fermitatea legilor sale. De aceea, cunoașterea procesului de elaborare a legii și a
metodelor de tehnică legislative vor fi de un real folos nu numai pentru cei ce contribuie la elaborarea
actelor normative, ci pentru toți cei care au în activitatea lor tangență cu aplicarea normelor juridice.

Nu se confundă cu tehnica legislativă deoarece ea se referă atât la normele metodologice

de redactare a a ctelor normative dar și la regulile de procedură legislativă. Legistica formală, nu
se poate opri la tehnica redactarii actelor normative. Ea trebuie să își urmeze drumul până la
capat, respectiv să îmbine exigențele tehnicii legislative cu cele ale procedurii legislative pentru a
supraveghea integritatea procesului legislativ.
Legistica formală a început să se dezvolte în Germania. În țara noastră, bazele acestei noi științe
s-au pus la începutul secolului al XX-lea, odată cu înființarea Consiliului Legislativ, în anul 1925
Stiinta legislativa are ca obiect de studio facerea legii. Realizarea legii priveste 2
dimensiuni: POLITICA, TEHNICA ( legislative, procedure parlamentare).
Dimensiunea politică
Autoritatea politică apare ca voință a grupurilor sociale aflate la conducere. Experiența
istorică arată că autoritatea politică nu este nelimitată. Ea se schimbă dacă vine în conflict cu
voința majorității.
Dimensiunea tehnică
Respectarea principiilor generale de legiferare, respectiv a normele de tehnică legislativă
sunt obligatorii.
PRINCIPII DE DREPT SPECIFICE
1. Fundamentarea științifică a actelor normative
Apar, astfel, domenii noi de reglementare, cum ar fi: domeniul concurenței, domeniul
dezvoltării, domeniul cosmic, spațiul submarin, offshore, etc. Abordarea acestor domenii implică
o specializare accentuată, o întelegere a corelațiilor, interne și internaționale, în procesul
reglementării, o înarmare cu cunoștinte noi.
Fundametarea științifică a unui proiect legislativ trebuie sa cuprinda:
- analiza situațiilor de fapt care trebuie schimbate
- anticiparea efectelor posibile ale viitoarei reglementări
- costul social al proiectatei reforme legislative
- implicațiile financiare
- oportunitatea sa etc.
2. Principiul asigurării unui raport firesc între dinamica și statica dreptului
Rolul regulii de drept este acela de a ordona aceste raporturi, de a le garanta securitatea și
siguranta juridică. In general, legea reglementeaza pentru perioade lungi.
 In relațiile sale cu politica dreptul apare mai conservator, el caută să apere și să asigure
unitatea dintre realitate și normă, dintre fapt și valoare.
3. Principiul corelarii sistemului actelor normative

Diversele categorii de acte normative – legi, ordonanțe, hotarari, ordine etc. – actioneaza,
in reglementarea raporturilor sociale, in cadrul unui proces caracterizat printr-o acuta
.
interferenta
In momentul elaborării actelor normative legiuitorul trebuie să ia în calcul:
- totalitatea implicațiilor unei noi reglementări,
- modificările normative subsecvente,
- domeniile afectate ca urmare a introducerii unor noi soluții normative
- precum și eventualele conflicte de reglementări.
4. Principiul accesibilității si economiei de mijloace in elaborarea normativa.
Acest principiu subliniaza contribuția mijloacelor de tehnică legislativă în fizionomia
actului normativ.
Cerintele principale pe care le implica realizarea acestui principiu constau in:
a) alegerea formei exterioare a reglementarii;
b) alegerea modalității de reglementare juridică;

c) alegerea procedeelor de conceptualizare și a limbajului normei .

a) alegerea formei exterioare a reglementarii;
- este o cerință de tehnică legislativă
- In raport cu materia reglementată, legiuitorul va alege forma exterioară de reglementare.
- Astfel, dacă materia reglementată face parte din ceea ce se cheama 'domeniul legii' este
obligatoriu ca ele să dobândească reglementarea juridică prin lege și nu prin alt act
normativ.

b) alegerea modalității reglementării juridice;

- Privește opțiunea legiuitorului în legatură cu un anumit mod de impunere a conduitei prin

norma de drept.
- Astfel, o normă juridică poate reglementa:
- imperativ o anumită conduită,
- poate lasa la dispozitia parților dintr-un raport juridic alegerea conduitei sau poate
stimula subiecții în legatura cu adoptarea conduitei

b) alegerea procedeelor de conceptualizare și a limbajului normei;

Pentru că nu vivează cazuri concrete, ci ipoteze generale, norma nu poate fi descriptivă, ea
operează în mod necesar cu o serie de concepte, categorii, definiții, etc. De asemenea limbajul
ales trebuie să fie unul clar fără echivoc, pe înțelesul tuturor.

IZVOARELE LEGISTICII FORMALE

Normele juridice care compun Legistica formală sunt cuprinse în:
 - Constituție
- Legi organice
- Legi ordinare
- Ordonanțe
- Regulamete
- Hotărâri
- Ordine
- Decizii
Legile organice
- Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ,
republicată 2004
- Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată
2010
Legile ordinare
- Legea nr. Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor
normative, republicata 2010
- Legea nr. 189/1999 privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni, republicata
2004
- Legea 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al Romaniei, republicata 2013

Regulamente
- Regulamentul Camerei Deputaților
- Regulamentul Senatului
- Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului
- Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ din 26.02.1996

Hotărâri ale Guvenului

-Constituie izvoare ale Legistici formale în măsura în care cuprind norme de tehnică
legislativă pentru etapa extra-parlamentara a elaborării actelor normative.

Hotărâri ale Birourilor Permanente

-Hotărârea Biroului Permanent a Senatului privind aprobarea Normelor tehnice
referitoare la dezbaterea iniţiativelor legislative încadrul comisiilor permanente ale Senatului.

Ordine
-Ordinul nr. 1173/2018 al Secretarului General al Camerei Deputaţilor privind
procedurile publicării, republicării şi rectificării, precum şi ale publicării în numere speciale, cu
tiraj limitat, a actelor în Monitorul Oficial al României.

Decizii ale Curții Constituționale

-Prin care sunt declarate neconstituționale diferite prevederi ale legii, ordonanțelor sau ale
regulamentelor parlamentare și care privesc norme metodologice sau procedurale de redactare
sau adoptare a acestora.
Cutumele Parlamentare
Acestea intră în rândul izvoarelor Legisticii formale ca reguli generale, nescrise, care se
aplică în cadrul procedurii legislative în temeiul unei practici necontestate.
Apariția cutumelor parlametare a fost cauzată de lacunele regulamentelor parlametare.