Universitatea “ Ștefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică

Proiect la microeconomie
Tema: Concurența și manifestarea acesteia în economia de piață
Specializarea: Finanțe și Bănci
Anul I, Grupa 2

Profesor coordonator: Autori: -Hlodec Andreea

Scutariu Liviu -Popescu Diana

1
 Concurența și manifestarea acesteia în economia de piață
În general, când vorbim despre competiție, considerăm în mod implicit că domeniul de
definiție al competiției este “piața” : producătorii și consumatorii se intâlnesc pe piață, cererea
și oferta se echilibrează pe piață, ofertanții concurează între ei pentru a-și adjudeca segmente
cât mai mari de piață. Această abordare are în vedere o piață abstractă pe care putem studia
într-adevăr, într-un mod generalizabil, legile cererii și ofertei, mecanismele concurenței etc.;
dar competiția reală se desfășoară pe o piață concretă, bine localizată economic și chiar
geografic, cu caracteristici și particularități care o deosebesc de o altă piață concretă, chiar
dacă pe ambele funcționează aceleași legi.

Concurența reprezintă un sistem de relații între agenții pieței în care fiecare are
libertatea să producă, să vândă și să cumpere ceea ce îi convine, la prețul și în condițiile pe
care le consideră cele mai favorabile pentru realizarea interesului său.

Deasemenea, concurenţa este un mod de manifestare a economiei pe piaţă în care,

pentru un bun omogen şi substitutele sale, existenţa unui singur producător devine, practic,
imposibilă.

Problema concurenţei prezintă interes pentru toţi actorii pieţei: producători,

consumatori, intermediari. Fiecare firmă este preocupată să fie cât mai competitivă, iar
câştigul net să fie cât mai bun. Iar acţiunile unei firme nu depind exclusiv de aceasta, ci de
acţiunile concurenţilor ei. În absenţa concurenţilor orice firmă aflată pe piaţă ar putea să-şi
stabilească liber preţurile la un nivel ridicat.

Se spune că piața concurențială apare atunci când se întrunesc următoarele condiții:

 Există un număr mare de cumpărători și vânzători, astfel că nimeni nu deține

puterea de piață;
 Participanții de pe piață dețin informații complete și depline asupra
alternativelor;
 Vânzătorii produc un produs omogen;
 Mobilitatea resurselor nu presupune costuri;
 Actorii economici sunt acceptanți de preț.

Concurența îndeplinește mai multe funcții:

 stimulează progresul general;

 diferențiază agenții economici;
 salubrizează viața economică eliminându-i pe cei lipsiți de eficință;
 conduce în mod natural la reducerea costurilor unitare, la diferențierea
ofertei, iar uneori chiar la reducerea prețurilor de vânzare, acțiuni care în
ultimă instanță îl avantajează pe cumpărător.

2
 Tipuri de piețe concurențiale
Piața reprezintă un loc geografic sau virtual în care se confruntă oferta cu cererea de
servicii, deci este ansamblul producătorilor și beneficiarilor unui anumit tip de serviciu. Piața
hotărăște ce să se producă, cât să se producă și ce preț poate fi cerut.
În țările cu economie de piață consolidată s-au impus următoarele tipuri de piețe
concurențiale:
I. Piața cu concurență perfectă sau pură- presupune asemenea raporturi de piață
încât toți producătorii sunt capabili să-și vândă toată producția, toate mărfurile oferite la prețul
pieței, fără a-l putea determina hotărâtor, iar consumatorii pot să cumpere tot ceea ce au
nevoie și cât doresc la același preț al pieței, fără a-l influența după bunul lor plac.
În cadrul pieţei, firmele pot avea în vedere satisfacerea aceloraşi nevoi de consum sau
a unor nevoi diferite, ele adresând acestora produse sau servicii identice, substituibile sau
asemănătoare. În funcţie de acestea, concurenţa poate fi variabilă:

CONCURENȚA

Directă Indirectă

Concurenţa directă este cea mai uşor de observat şi poate fi:

- concurenţă de marcă – ce are loc între firme ce oferă aceleaşi bunuri şi servicii destinate
satisfacerii aceloraşi nevoi. Diferenţierea între concurenţi se realizează în acest caz prin
intermediul mărcii. Exemplu: producătorii de bere, benzină, pâine, etc.

-concurenţă la nivel de industrie – ce are loc între firme ce oferă produse similare care satisfac
diferit aceeaşi nevoie. Este vorba, în general, de produse sau servicii substituibile în consum,
iar competiţia se realizează prin diferenţierea calitativă a produselor. Exemplu: industria
alimentară, industria confecţiilor.

Concurenţă indirectă este privită mai ales din punct de vedere al pieţei şi poate fi:

-concurenţă formală – ce are loc între firme ce oferă produse/ servicii care satisfac aceeaşi
nevoie în moduri diferite. Exemplu: nevoia de a petrece timpul liber se satisface vizionând un
film sau participând la o excursie.

- concurenţă generică – ce se întâlneşte la nivelul întregii pieţe, firmele disputându-si de fapt

venituri ale cumpărătorilor, care sunt obligaţi să îşi ierarhizeze nevoile.

3
 Premisele, respectiv, trăsăturile unei piețe perfecte sunt următoarele:

 Atomicitatea perfectă;
 Omogenitatea produsului;
 Accesibilitatea în ramură;
 Fluiditatea;
 Transparența;
 Mobilitatea liberă a resurselor și facturilor de producție.

* Întru-cât aceste trăsături nu se pot întruni simultan, putem deduce faptul că există doar piaţă
cu concurenţă imperfectă care cunoaşte mai multe tipuri, în funcţie de numărul de vânzători şi
cumpărători prezenţi la un moment dat pe piaţă.

II. Piața cu concurență imperfectă- desemnează acea situație de piață când agenți
economici, în calitatea lor de vânzători sau de cumpărători, pot să influențeze prin acțiuni
unilaterale raportul dintre cererea și oferta de mărfuri și nivelurile și dinamicile prețurilor.
În cazul pieței cu concurență imperfectă, una sau mai multe dintre premisele
concurenței pure sunt încălcate, înlocuite cu alte relații și stări.

Forme de concurență imperfectă:

 Monopol – situaţie în care există un singur vânzător al unui bun economic.
 Oligopol – situaţia în care există un număr redus de vânzători ai unui bun
economic.
 Concurenţa monopolistă – situaţie în care există mai multi vânzători de bunuri
total diferite.
 Monopson – situaţie în care există un singur cumpărător al unui bun economic.
 Oligopson – situaţie în care există un număr restrâns de cumpărători ai unui
bun economic.

Agenții ofertei
Numeroși Câțiva Unul
Agenții cererii
Numeroși Piață monopolistă Piață de oligopon Piață de monopol

Câțiva Piață de oligopson Oligopol bilateral Piață de monopol

contrat
Unul Piață de monopson Monopson contrat Monopol bilateral

Așadar, problema concurenței prezintă interes pentru toți actorii pieței: producători,
consumatori, intermediari. Fiecare firmă este preocupată să fie cât mai competitivă, iar
câştigul net să fie cât mai bun. Iar acţiunile unei firme nu depind exclusiv de aceasta, ci de
acţiunile concurenţilor ei. În absenţa concurenţilor orice firmă aflată pe piaţă ar putea să-şi
stabilească liber preţurile la un nivel ridicat.

4
 Studiu de caz

Tema: Manifestarea
concurenței în România, rolul
statului

5
 I. Introducere

“Atunci când politica concurenţei este efectiv

aplicată, consumatorii au cele mai mari beneficii.Într-un
timp al schimbărilor, aplicarea politicii concurenţei şi
interesele consumatorilor reprezintă o legătură stabilă."
(Mario Monti, Comisar- european responsabil cu politica în domeniul concurenţei)

Istoria intervențiilor guvernului în viața economică ne arată tiparul unei griji față de
interesele speciale ale concurenților cel puțin la fel de puternică precum grija față de
concurență.
Una dintre cele mai importante influențe ale statului asupra manifestării concurenței de
piață este înființarea “Consiliului Concurenței”. Atribuțiile acestuia constau în efectuarea
investigațiilor în domeniul concurenței și ajutorului de stat, analiza notificărilor în cazurile de
concentrări economice și ajutoare de stat care intră sub incidența legii, cercetarea și
supravegherea piețelor, inventarierea, raportarea și monitorizarea ajutoarelor de stat, având
totodată si atribuții în domeniul integrării europene și al relațiilor internaționale.
Rolul de autoritate administrativă autonomă atribuit Consiliului Concurenței are două
dimensiuni: una preventivă, de monitorizare a piețelor și supraveghere a comportamentului
agenților economici, astfel încat prin intervențiile sale să evite denaturarea în mod
semnificativ a concurenței pe piață și de implicare în procesul legislativ, cu efecte în
eliminarea dispozițiilor cu caracter anticoncurențial și cealaltă, dimensiunea corectivă, de
restabilire și menținere a unui mediu competitiv normal.
România, având statutul de țară candidată la amplul proces de lărgire al Uniunii
Europene, s-a angajat să adopte și să pună în practică aquis-ul comunitar în domeniul
concurenței înainte de data aderării la Uniunea Europeană, aceasta fiind o componentă
importantă în procesul de pregătire a economiei pentru a face față presiunilor concurențiale
ale pieței interne comunitare.
Un alt obiectiv prioritar al Consiliului Concurenței, este promovarea culturii
concurenței în România. Acest obiectiv este necesar pentru a realiza o cunoaștere aprofundată
a principiilor și regulilor de concurență de câtre agenții economici și publicul larg, și definește
capacitatea autorității de concurență de a influența si de a participa la politicile economice și
de reglementare ale statului, spre o mai bună promovare a structurilor și componentelor
concurențiale ale firmelor, precum si a performanțelor de piață.
În acest sens, Consiliul Concurenței are în vedere intensificarea dialogului cu
reprezentanți ai mediului de afaceri, mediului juridic și academic, instituțiilor administrației
publice centrale și locale, societății civile, mass-mediei, prin organizarea de seminarii pe
domenii specifice, conferințe de presă si mesaje publice referitoare la probleme de importanță
majoră aflate pe agenda Consiliului.
Astfel de acțiuni sunt destinate creșterii transparenței politicii de protectie a
concurenței și au ca efect mediatizarea legislației specifice, în scopul informării tuturor celor

6
implicați în viața economică asupra obligațiilor și drepturilor pe care le au, astfel încât să
poată beneficia de avantajele pe care le oferă un mediu concurențial corect.
Pentru a evidenția în mod concret manifestarea concurenței în România, am ales
sectorul bancar care are un grad relativ ridicat de concurenţă, având importanță şi îndatorarea
şi mobilitatea clienţilor.
În epoca modernă, primele încercări de creare a unei bănci au avut loc la începutul
secolului al XIX-lea .
Încă din 1861, a fost ridicată problema creării unei bănci naționale de Ion C. Brătianu,
care, în discursul său rostit în Camera în ziua de 10 ianuarie, a afirmat că: "atâta timp cât nu
vom avea o bancă națională nu vor dispărea crizele financiare din țară" .
Cuvântarea din 10 ianuarie 1861 a lui I. C. Brătianu nu a rămas fără ecou. În februarie
1861, Manolachi Costachi Epureanu, președinte al Consiliului de Miniștri și ministru de
finanțe, a publicat în Monitorul Oficial, un proiect lege pentru înființarea unei bănci de scont
și circulație, cu un capital de 12 milioane lei vechi din care 3 milioane să fie subscris de stat,
iar restul de 9 milioane de către particulari. Proiectul nu a fost votat, deoarece, între timp,
Guvernul Manolachi Costachi a demisionat.
În 1864 a fost fondată Casa de Depuneri și Consemnațiuni. Această instituție, a avut
un rol foarte important până la crearea Băncii Naționale a României în 1880, întrucât a fost
principala bancă de emisiune pe teritoriul Principatelor Unite.

II. Concurenţa - premisă dezvoltării sistemul bancar

românesc actual

Tranziţia în economia românească, este una foarte mult intârziată în raport cu alte ţări
din Europa, fie că este vorba chiar de statele vecine. Dovada directă a acestui lucru putem
spune, că este stadiul de dezvoltare a pieţei bancare, legată direct de evoluţia economiei în
sine. Lipsa de maturitate şi falimentele răsunătoare au devenit istorie în cadrul sistemului
bancar românesc până în anul 2000, legislaţia s-a imbunătăţit considerabil, iar dezvoltarea
reţelelor bancare a început să fie "cerută" de dinamica economiei. În România au intrat tot mai
multe grupuri bancare străine, s-au consemnat tranzacţii importante, iar piaţa bancară se
îndreaptă spre o stabilizare, spre o consolidare, însă până când aceasta va fi completă vor mai
trece însă câţiva ani.
Creşterea restrictivităţii standardelor de creditare nu reprezintă în sine un element de
îngrijorare privind concurenţa în sectorul bancar, dar combinat cu nivelul ridicat al gradului
de îndatorare a clienţilor conduce la reducerea gradului de mobilitate a acestora. Iar efectul
unui mediu concurenţial normal ar fi un nivel crescut al gradului de mobilitate a clienţilor.
Sectorul bancar are un grad mic spre mediu de concentrare, ceea ce indică un grad
relativ ridicat de concurenţă. Însă, cu toate acestea, pentru o interpretare mai bună a gradului
de concurenţă trebuie analizaţi şi alţi indicatori, cum ar fi mobilitatea clienţilor bancari.
Situaţia sectorului bancar românesc din ultimii ani indică o evoluţie favorabilă din
punct de vedere concurenţial.

7
 III. Forme de manifestare a concurenţei în cadrul sistemului
bancar românesc

Într-un sistem bancar, o bancă va avea succes doar dacă prin intrarea în competiţie cu
celalte bănci şi instituţii fianciare, îşi va îndeplini rolul economic mai bine decât concurenţa.
În cadrul sistemului bancar concurenţa este reprezentată de:
celelalte bănci;
alte instituţii de depozitare;
instituţii financiare nedepozitare;
societăţile de asigurări;
fondurile de pensii private.
Acestea îşi pun serviciile la dispoziţie într-un mediu concurenţial din ce în ce mai
puternic şi cu o posibilitate de dezvoltare ridicată. Există multiple cauze care conduc la
neintensificarea concurenţei dintre bănci:
 lipsa de diferenţiere a produselor şi serviciilor bancare;
 lipsa de flexibilitate a managementului bancar, pentru a se confrunta cu
reglementarileimpuse de BNR pe de o parte, iar pe de altă parte, de variantele
economice date, deconjunctura economică – inflaţie, ratele dobânzilor,
creşterea economică.

IV. Factorii care influențează concurența în mediul bancar

Întotdeauna în planificarea activităţii sale, privind luarea deciziilor, o bancă trebuie să

ţină cont de ceea ce face concurenţa, pentru a şti spre ce latură îşi va concentra activitatea.
Elementele cheie de care o bancă trebuie să ţină cont, sunt:
 concurenţii din industria de profil;
 concurenţii potenţiali;
 substituienţii produselor;
 clienţii;
 furnizorii.
Schema nr. 1 Factorii care influențează concurența în mediul bancar Românesc

SUBSTITUIENȚII CONCURENȚII
DIN INDUSTRIA
PRODUSELOR DE PROFIL

BANCA

FURNIZORII CONCURENȚII
V. Strategii adoptate de instituțiile bancare POTENȚIALI
CLIEȚII
8
 Strategia unei bănci – ordonarea unor elemente ale politicii bancare care cer o
preocupare permanentă în vederea realizării sarcinilor importante ale băncii, atât în diverse
domenii cât şi la modul general. Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă
şi modalitatea de al atinge în perspectivă.
Componentele obiectivelor strategiei bancare sunt următoarele:
 locul pe piaţă;
 politicile bancare;
 managementul central şi local;
 fond de pensii, asigurări, credite sindicalizate ş.a.;
 indicatorii de eficienţă şi profitabilitate.
Economia de piaţă se caracterizează prin creşteri rapide a muncii productive avînd la
bază utilizarea tehnologiilor si inovaţiilor informaţionale capabile să realizeze baza fondată de
societatea postindustrială. Procesul de constituire a mecanismelor economiei de piaţă
determină transformări considerabile în toate domeniile de activitate, inclusiv în sfera
bancară.
Diversitatea produselor şi a serviciilor bancare au o importanţă deosebită, fiind
argumentată prin rolul pe care îl au băncile în economie, prin prezenţa unui mare şi variat
număr de riscuri bancare, prin faptul că banca, mai mult ca oricine, operează cu banii
societăţii (o dată la formarea capitalului social şi a doua oară operând cu conturile clientelei).
Un element inovator care contribuie la desfășurarea procesului de concurență din
sectorul bancar, îl constituie Internet Banking-ul.
Principalul avantaj pe care ni-l oferă serviciul Internet Banking este mobilitatea.
Pe lângă administrarea contului/conturilor curente, a conturilor descoperite, a depozitelor
bancare şi a cardurilor de debit/credit, serviciile de Internet Banking ne oferă posibilitatea de
a face plăţi, de a stabili data ordinelor de plată şi de a vizualiza istoricul tranzacţiilor.
Notorietatea băncii este foarte importantă în viziunea clienților sau a potențialilor
clienți și crearea unui brand pe baza acestei notorietăți este corelată cu cota de piață a băncii.
Serviciile de Internet Banking oferite de primele 10 bănci (după active) din România.
 BCR percepe un comision de utilizare de 3 lei/lună pentru serviciul de Internet
Banking Click 24 Banking, iar transferurile efectuate în sistem
intra/interbancar au comisioane cu 75% mai mici faţă de cele aplicate la
ghişeul băncii.
 Serviciul de Internet Banking al BRD, are un comision de administrare de 1
euro/lună, iar reducerile faţă de operaţiunile la ghişeu de care clientul
beneficiază sunt de 25%.
 Banca Transilvania (BT) are o taxă de administrare de 5 lei/lună pentru
serviciul de Internet Banking, iar comisioanele sunt cu aproximativ 10% mai
mici faţă de cele practicate la ghişeele băncii.
 La Raiffeisen Bank, costul unui abonament lunar pentru serviciul Raiffeisen
Online este de 4 lei. Comisioanele sunt cu până la 50% mai mici faţă de cele
percepute la ghişeu.
 UniCredit Ţiriac Bank nu percepe comision pentru accesarea serviciului
Online B@nking, dar cere o garanţie de 12 euro pentru dispozitivul Digipass.

9
  CEC Bank opreşte o garanţie de 50 lei pentru dispozitivul Digipass necesar
accesului la serviciul de Internet Banking.
 ING Bank oferă serviciul de Internet Banking pentru un abonament lunar de 3
lei. Tranzacţiile între clienţii băncii sunt gratuite.
 Alpha Bank nu percepe taxă de instalare şi nici abonament lunar pentru
serviciul Alpha Click. Cu excepţia tranzacţiilor în valută, comisioanele
tranzacţiilor efectuate prin serviciul de Internet Banking sunt cu 35% mai mici
decât cele de la ghişeele băncilor.
 Clienţii Bancpost nu plătesc nimic pentru abonamentul lunar pentru serviciul
Fastbanking. Garanţia constituită de bancă pentru pentru dispozitivul Digipass
este de 30 dolari.

Mai puţin de 30% din băncile de pe piaţa locală şi-au majorat cota de piaţă anul trecut,
jumătate reuşind şi să avanseze în top. Pe ansamblu, aproape trei sferturi dintre bănci şi-au
schimbat poziţia, urcând sau coborând în clasament, potrivit calculelor pe baza datelor din
raportul anual al BNR.
Clasamentul primelor zece bănci locale, care deţin aproape 80% din activele totale, a
consemnat doar două modificări: pe locul 9 a urcat Bancpost o poziţie, în locul Volksbank,
care a fost preluată de banca Transilvania, iar pe 10 a ajuns Garanti Bank, care în 2014 era pe
locul 13. Se remarcă avansul cotei de piaţă a Băncii Transilvania cu 2,8 puncte procentuale,
până la 12,6%. În top 10, cotele de piaţă ale BCR, CEC Bank, Alpha Bank şi Bancpost au fost
în declin.
BCR şi BRD şi-au păstrat primele două poziţii din sistem, cu 15,8% şi respectiv 13%
din activele bancare. Locul al doilea al francezilor de la BRD SocGen este ameninţat de
Banca Transilvania.

10
 Până anul trecut, sistemul bancar cuprindea 40 de bănci, din care jumătate cu o cotă de
piaţă de sub 1%, ceea ce a generat dezbateri privind nevoia de consolidare a sistemului.
De asemenea, au avut loc şi modificări la nivelul acţionariatului instituţiilor de credit,
cum a fost cazul Băncii UniCredit Ţiriac, unde acţionarul majoritar (grupul Italian UniCredit)
şi-a consolidat poziţia prin achiziţia unui pachet important de acţiuni, banca schimbându-şi
denumirea în UniCredit Bank.
Acum sistemul bancar a ajuns la 36 de bănci. Iar procesul de consolidare cel mai
probabil va continua.
Urmând modelul băncilor europene, băncile de pe piață din România au adoptat în
ultimii ani strategii noi de marketing și promovare pentru produsele și serviciile lor. Aceasta a
condus la o evoluție destul de rapidă a băncilor în țara noastră.
Dacă până în anul 2000 băncile au fost preocupate de obținerea unei siguranțe pe un
domeniu încă necunoscut și doreau crearea unei imagini cât mai solide, în ultimii ani piață
băncilor din România s-a dinamizat, cunoscând o continuă inovare a produselor ceea ce a
condus la un boom al creditelor personale și al celor imobiliare. În condițiile în care
concurența este tot mai pronunțată pe piața bancară românească, cei care au avut de câștigat
au fost cei care au riscat mai mult. Notorietatea băncilor este extrem de importantă în viziunea
clienților sau a potențialilor clienți, iar crearea unui brand pe baza acestei notorietăți este strict
legată de cota de piață a băncii respective.
Un proiect comun extrem de important ce aparține domeniului bancar este Programul
“Prima Casă” care crește gradul de competiție.
Programul Prima Casă face parte din măsurile anticriza inițiate de guvern pentru a
susține sectoarele economice prioritare.
Obiectivul principal este să deblocheze activitatea de creditare și să impulsioneze
sectorul construcțiilor, ceea ce va avea efecte benefice asupra activității economice și creării
de noi locuri de muncă.
Programul constă în facilitarea accesului populației la credite ipotecare. În acest scop,
statul garantează în prezent 50% din imprumuturile acordate de bănci, cu condiția ca acestea
să acorde credite mai ieftine.
Programul “Prima Casă” în România-2016
Odată cu schimbarea președintelui BCR, de la Thomas Spurny la Sergiu Manea, s-a
schimbat și politica de creditare și comisionare a băncii. Așa se face că, împrumuturile Prima
Casă de la BCR au ajuns pe primul loc, fiind cele mai accesibile de pe piața bancară acum.
Într-un top cinci al celor mai bune oferte Prima casă, BCR conduce detașat cu un DAE de
3,21% și un cost total al unui credit de 90 000 de lei de 130.000,08 lei față de cea mai scumpă
ofertă din piață, de la Unicredit, cu un cost total de 153.248,7 lei și un DAE de 4, 11%  pe an.
Un cost surpinzător de bun oferă și banca francezilor de la Credit Agricole, cu un DAE
de numai 3,37% pe an și o sumă totală de rambursat de 141.768,1 lei
Între următoarele trei  locuri ale topului celor mai ieftine credite Prima casă  bătălia
este foarte intensă. DAE variază de la 3,51% până la 3,55%, două bănci, BRD și ING Bank
având chiar același DAE de 3,51% fiind cea de-a treia cea mai buna ofertă din piață. Urmează
în ordine și la diferențe foarte mici, CEC Bank și Banca Transilvania.

Exemplu de calcul pentru:

11
Valoare imobil: 108 000 lei

Valoare credit: 90 000 lei

Perioada: 30 de ani

Nr. crt Banca DAE

1. BCR 3,21%
2. Credit Agricole 3,37%
3. BRD 3,51%
4. ING Bank 3,51%
5. CEC Bank 3,32%
6. Banca Transilvania 3,55%

Pe piața bancară din România principalii concurenți sunt BCR și BRD. Pentru a atrage
clienții și pentru a avea o cotă de piață cât mai mare cele două bănci încearcă în permanență
să promoveze noi produse, să asigure clienților servicii de calitate superioară.
Istoria Băncii Comerciale Române (BCR), care în prezent este cea mai mare bancă
locală în funcţie de active, începe în 1991, când instituţia nou-înfiinţată a preluat operaţiunile
comerciale ale Băncii Naţionale.
BCR a preluat atunci portofoliul de credite pentru industrie, iar activele preluate
însumau 273 miliarde de lei. BCR a funcţionat în primii ani mai mult ca o instituţie de credit
orientată către companii, operaţiunile de retail începând să fie dezvoltate spre sfârşitul anilor
’90.
Pe 21 octombrie 1999, BCR a fuzionat prin absorţie cu Bancorex, preluând activele
sănătoase ale băncii de stat intrată în faliment, acesta fiind un moment crucial pentru
poziţionarea BCR ca lider de piaţă după active, poziţie pe care şi-o menţine şi în prezent, în
pofida erodării cotei de piaţă în ultimii ani.
Procesul de privatizare a băncii a început în 2003, când statul român a vândut 25% din
acţiunile BCR către instituţiile financiare internaţionale BERD şi IFC, pentru aproximativ 210
de milioane de euro, pachet pe care l-au vândut după numai trei ani de şapte ori mai scump.
Ulterior, în decembrie 2005, controlul BCR a fost preluat de către grupul austriac
Erste, cu prezenţă puternică în Europa Centrală şi de Est, în ceea ce a fost catalogată drept cea
mai mare privatizare din istoria României.
Din 2006, când a fost integrată efectiv în grupul Erste, BCR a trecut printr-un proces
de restructurare şi modernizare, cea mai mare parte a etapelor prevăzute fiind parcurse înainte
să izbucnească criza, spre finele anului 2008. Totuşi banca nu a reuşit să genereze pentru
austrieci randamentul aşteptat.

BCR a fost lovită în plin din criză, în condiţiile în care valoarea creditelor
neperformante s-a apropiat de 30% din portofoliul total de credite, atât pe partea de retail cât
şi pe partea corporate, iar instituţia de credit a pierdut atunci trei puncte procentuale din cota
de piaţă. În 2014, BCR a vândut în două tranzacţii peste 700 mil. euro credite neperformante,
12
iar la jumătatea lunii trecute a scos la vânzare în bloc un pachet de credite neperformante de
3,6 mld. euro, ceea ce arată că cea mai mare bancă din România încearcă să-şi cureţe cât mai
repede bilanţul afectat de criză.
Banca Comercială Română, deținută de austriecii de la Erste a rămas pe primul loc
în topul băncilor, dar cu o cotă de piață mai mică cu aproape jumătate de punct procentuale,
de 15,7%.
Istoria băncii românesti a început în 1923, când a luat ființă Societatea Națională de
Credit Industrial. Statul deținea la această instituție de credit 20% din acțiuni, Banca
Națională 30% din capital, iar restul era deținut de persoane fizice. În perioada interbelică,
societatea din care avea să se nasca BRD avea ca misiune finanțarea sectorului industrial din
România.
După al doilea război mondial, în era comunistă, banca își schimbă numele în Banca
de Credit pentru Investiții, iar în 1958 obține monopolul finanțării pe termen mediu și lung a
tuturor sectoarelor industriale și a primit un nou nume, Banca de Investiții.
În respectiva perioadă comunistă, cea mai mare parte a finanțărilor acordate de Banca
Mondială României se derulau prin intermediul Băncii de Investiții. De abia în 1990, după
căderea regimului comunist, Banca de Investiții primește licență de bancă universală și își
schimbă numele in Banca Română pentru Dezvoltare (BRD). În 1999, banca intră într-o
nouă etapă de dezvoltare, după ce este privatizată de statul român.
În perioada 1999-2001 BRD a fost aleasă de Guvern pentru a deveni prima bancă
comercială privatizată. Este de asemenea, începutul bancarizării masive a persoanelor fizice.
BRD profită de imaginea sa favorabilă în fața marelui public și de calitățile relațiilor sale cu
întreprinderile pentru a dezvolta rapid clientela sa de persoane fizice. Foarte repede, BRD
devine lider pe piața noilor produse, cum ar fi cardurile bancare și creditele pentru consum.
BRD - Groupe Société Générale este la ora actuală a doua bancă din România și cea
mai importantă bancă privată, cu o cotă medie de piață de 20%, peste 1.400.000 de clienți
4.365 de salariați.

BRD și BCR oferă pe piața persoanelor fizice produse și servicii similare de tipul:
cardurilor, serviciilor de bancă la distanță, economii, plasamente, credite, pachete de produse
și servicii etc.
Pe piață bancară din România principalii concurenți sunt BRD si BCR. Pentru a atrage
clienții și pentru a avea o cotă de piață cât mai mare cele două bănci încearcă în permanență
să promoveze noi produse, să asigure clienților servicii de calitate superioară
BRD oferă clienților săi o gamă variată de carduri de debit, la fel ca si BCR. În acest
an, BRD a lansat un card unic în România, cardul „A LA CARTE”. Este un card pe care
clienții îl pot personaliza cu o fotografie.
În timp ce la BCR clienții pot opta pentru unul din cele 3 tipuri de carduri de credit
diferențiate în funcție de sigla emitentă a cardului (VISA POWERCARD BCR sau
MASTERCARD POWERCARD BCR), moneda(RON, EURO), sau de veniturile
clienților(BCR MASTERCARD GOLD-cu venituri de min 1000euro); oferta BRD cuprinde
un singur tip de card de credit sub sigla MasterCard. Avantajul Cardului de credit de la BRD
îl reprezintă perioada de grație de 60 de zile pentru plățile efectuate la comercianți cu 7 zile
mai mult decat perioada de grație a cardurilor BCR.

13
BRD oferă 3 categorii de servicii de bancă la distanță:
1. Internet banking – BRD Net
2. Mobile banking – Mobilis
3. Call center- Vocalis

BCR pune la dispoziție :

1. Call Center Alo 24 banking BCR
2. Internet Banking Click 24 banking BCR ce poate fi accesat direct de pe portalul BCR de la
un calculator conectat la internet.
Un aspect de mare importanță îl constituie securitatea operațiunilor efectuate prin
servicii de bancă la distanță. La BCR Securitatea utilizării serviciului este garantată prin trei
niveluri:
1. Numele de utilizator, folosit la identificare pentru ambele componente: Click 24 Banking
BCR si Alo 24 Banking BCR.
2. Dispozitivul Token protejat de un cod PIN stabilit de client la prima utilizare
3. Codurile unice generate de dispozitivul token, denumite OTP – One Time Password și DS
– Digital Signature.
BRD Internet banking și Mobile Banking sunt utilizate pe baza unui cod de utilizator
și a unei parole. În funcție de percepția fiecăruia putem considera metoda de securitate a BRD
una deficitară sau ce a BCR complicată.

Tarifele si comisioanele practicate

La BCR pentru operațiunile efectuate prin intermediul serviciului Alo 24 Banking
clienții beneficiază de reducerea costurilor cu 50% față de cele efectuate la ghișeu iar la Click
24 Banking cu 75% în timp ce BRD acordă clienților săi pentru operațiunile efectuate prin
serviciile de bancă la distanță reduceri de 25%.
Tarifele și comisioanele celor două bănci reprezintă un alt criteriu de diferențiere. De
exemplu un client al BCR plătește la depunerea în contul personal un comision de 1 leu iar la
depunerea în contul altei persoane 4, 7 sau 10 ron în funcție de suma depusă în timp ce BRD
nu percepe comisioane de depunere în conturi persoane fizice.
Analizând planul de tarife și comisioane a celor două bănci luate în analiza am
constatat faptul că BCR percepe comisioane de emitere în cazul cardurilor în valută pe când la
BRD acest comision este 0 indiferent de valută cardului. Dar BRD percepe un comision anulă
de gestiune al cardului atât pentru cardurile în lei cât și pentru cele în euro sau usd, în timp ce
principalul sau rival nu utilizează acest cost.
BCR si Second Life
Banca Comercială Română este prima instituție bancară din România cu un sediu
virtual pe platforma Second Life. Plasată în centrul Pieței Revoluției din Bucureștiul Virtual,
sucursala BCR beneficiază de un trafic zilnic de peste 250 de utilizatori unici în interiorul
sucursalei și expunere în fața a peste 800 rezidenți care socializează în orașul virtual.
Un alt criteriu de diferențiere și de propulsare pe piață îl reprezintă reclama. Băncile
utilizează reclama ca modalitate de atragere a clienților în unitațile lor.

14
 Imaginea BRD este reprezentată acum de 3 mari personalități ale sportului românesc:
Nadia Comaneci, Ilie Nastase si Gheorghe Hagi , promovează produsele sale la emisiune de
actualitate și maximă audiență (Happy Hour). Se face astfel o analogie, elita sportului
românesc – elita pe piață bancară din România.
BCR doreste să atragă prin spoturile publicitare care subliniază faptul că aceasta bancă
vine în întampinarea oricărei nevoi (reclama cu angajatul BCR care vine cu buchetul de flori)
și asigura sprijin pentru orice proiect personal.
Participarea și implicarea băncilor în diferite activități umanitare (Schimba un destin-
BRD, Bursele Academice BRD) sau de sponsorizare arta, cultura, sport cercetare (Asociatia
Româna de Cosmonautică și Aeronautică –ARCA- BRD) reprezintă o altă metodă de a aduce
în prim-plan numele băncii și de a capata prestigiu.
Trofeele și premiile primite din partea publicațiilor din țară și din străinătate cum sunt
„Cea mai bună bancă din România în Private Banking „ oferita BCR de către revista
Euromoney, „Banca anului 2009” în România , titulatura oferită tot de publicația Euromoney
băncii BRD sunt importante mijloace de propulsare, de evidențiere mai ales în fața clienților
corporativi.
Selecția băncii se poate face cu foarte mare ușurință având în vedere faptul că există la
dispoziția clienților mai multe posibilități de informare cum ar fi unitățile băncilor, site-urile
pe care pot găsi raspuns la orice întrebare etc.
Clienții tind să aleagă băncile „mari”, bănci cu renume, care să aibă tradiție în piața
autohtonă tocmai pentru că acestea conferă siguranță. Pentru clienții care apelează la serviciile
băncilor preponderent pentru a economisi acest aspect este cel mai important, chiar dacă o
bancă nou apărută pe piața din România oferă dobânzi mai mari la produsele de acest gen.

VI. Concluzie

Prin urmare, concurenţa reprezintă un puternic factor de stimulare pentru agenţii

economici în direcţia sporirii şi diversificării ofertei, a adaptării la necesităţile dinamice ale
societăţii. În acelaşi timp, ea impune stabilirea preţurilor la cote reale, dar şi alocarea
resurselor limitate în aşa fel încât să se asigure satisfacerea maximă a nevoilor mereu în
creştere. De asemenea, ea conduce la eliminarea acelora care nu desfăşoară o activitate
eficientă.

Întrebări de evaluare

15
1. Ce reprezintă concurența?
2. Care sunt funcțiile pe care le îndeplinește concurența?
3. De cine este reprezentată concurența în sectorul bancar?

BIBLIOGRAFIE

16
1. Gheorghe Manolescu, „Bănci și Credit”, București, Editura „Fundației România de
mâine”, 2016
2. Mosteanu Tatiana, „Prețuri și Concurență”, București, Editura “Didactică și
pedagogică”, 2006
3. Paul Heyne, Peter Boettke, David Prychitko, „Modul de gândire economi”, „Editura
Bizzkit”, 2011
4. Dan Voiculescu, “Competiție și competitivitate”, București, Editura „Economică”,
2001

http://www.economica.net
http://documents.tips
https://www.untrr.ro
http://www.money.ro
https://dreptmd.wordpress.com
http://www.zf.ro
http://biblioteca.regielive.ro
http://www.conso.ro
http://www.creeaza.com

17