Sociologia ca �tiin�� social�

A�a cum am observat mai �nainte, sociologia este una din �tiin�ele sociale care
sunt preocupate de studiul comportamentului uman. Toate �tiin�ele sociale
�mp�rt�esc presupunerea comun� c� comportamentul uman poate fi studiat �tiin�ific,
de�i exist� dezbateri serioase referitor la felul cum se realizeaz� mai bine acest
lucru. Cercet�torii din domeniul �tiin�elor sociale cred c� anumite pattern-uri �i
regularit�i ale comportamentului uman le permit s� �l prevad� �i s� �l explice
�ntr-o m�sur� substan�ial�. Este aceast� presupunere adev�rat�? Poate fi
comportamentul uman studiat �tiin�ific?
Mul�i oameni argumenteaz� c� acesta nu poate fi studiat. Ei pleac� de la premisa c�
fiecare persoan� este un individ capabil s� fac� alegeri libere �n leg�tur� cu un
num�r aproape infinit de lucruri �i atunci se na�te �ntrebarea: Cum putem noi g�ndi
comportamentul uman ca regulat �i predictibil? Cel mai bun r�spuns rezid� �n
constatarea c� fiecare dintre noi tr�ie�te experien�a regularit�ilor �i elementelor
predictibile ale comport�rii umane cotidiene. �n esen��, comportamentul uman este
repetitiv datorit� modelelor, tiparelor (pattern-urilor) stabilite social. Datorit�
acestui fapt putem face predic�ii �n mod rezonabil despre aproape orice individ cum
se va comporta �n anumite condi�ii date. Mai mult, nu numai c� comportamentul este
modelat, dar el are loc �n contextul structurilor sociale. Aceste structuri impun
individului cum trebuie s� se
24 SOCIOLOGIE GENERAL�
comporte �n anumite situa�ii. Spre exemplu, ori de c�te ori cineva conduce o
ma�in�, se bazeaz� pe comportamentul predictibil al celorlal�i �oferi de pe drum.
El presupune c� ace�tia vor merge pe partea dreapt� a drumului, opresc la semnale,
a�teapt� lumina verde s� porneasc� �i a�a mai departe. Desigur c� �n cele mai multe
cazuri oamenii a�a fac. �n mai rarele ocazii c�nd oamenii se comport� �n afara
acestor predic�ii, se produc de cele mai multe ori �i accidente. �n multe alte
situa�ii comportamentul oamenilor este de asemenea predictibil; ca spectatori la un
meci de fotbal, ca participan�i la un serviciu religios �.a. Chiar �n situa�ii mai
pu�in structurate, cum ar fi o petrecere, exist� reguli de comportare. �n oricare
din cazurile amintite, dar bine �n�eles �i �n multe altele, fiecare are o anumit�
experien�� �i o idee rezonabil� pe care a dob�ndit-o �i, �n mod obi�nuit, va
ac�iona potrivit situa�iei �n care se g�se�te.
De asemenea, deoarece oamenii �mp�rt�esc anumite caracteristici (educa�ie,
ocupa�ie, clas� social�, etnicitate, regiune geografic� sau loc de reziden��, sex
etc.) comportamentul lor adesea este predictibil �n termenii acestor
caracteristici. Unii sociologi merg mai departe �i spun c� modul �n care oamenii
g�ndesc �i ac�ioneaz� este determinat de aceste caracteristici. Spre exemplu,
sociologii, politologii �i mul�i al�ii oamenii din domeniul �tiin�elor sociale
voteaz� cu partide care au o doctrin� liberal�, spre deosebire de ingineri sau
biologi care se orienteaz� spre partide conservatoare. Cercet�rile au eviden�iat c�
cu c�t gradul de educa�ie este mai �nalt cu at�t interesul este mai mare pentru
lectur� sau pentru a asculta muzic� clasic�. Cu alte cuvinte, cultura determin�
comportamentul uman.
Pentru a putea realiza cercetarea �tiin�ific� a comportamentului uman, sociologia a
elaborat tehnici �i metode de m�surare din cele mai bune, care sunt aplicate �n
domenii variate. Sondajele politice au fost dezvoltate de sociologi. Cercetarea
contemporan� a pie�ei este un rezultat al aplic�rii instrumentelor sociologiei, la
fel ca �i cercet�rile demografice sau studiile comunit�ilor privind distribu�ia
OBIECTUL �I PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI 25
oamenilor dup� educa�ie, clas�, ocupa�ie �i a�a mai departe.
Limitele �tiin�elor sociale. Dincolo de astfel de cazuri evidente ale
comportamentului predictibil, cercet�torii din domeniul �tiin�elor sociale au
dezvoltat un num�r impresionant de posibilit�i de a prevedea comportamentul bazat
pe observa�ie �i m�surare atent� �i sistematic�. �ntr-o popula�ie mare de cupluri
recent c�s�torite, de exemplu, un om de �tiin�� poate prevedea cu acurate�e
rezonabil� ce fel de cupluri au riscul cel mai �nalt de a divor�a. Astfel, pe baza
rezultatelor cercet�rilor trecute, omul de �tiin�� poate spune c� acele cupluri cu
nivelul venitului �i al educa�iei mai sc�zut, care s-au c�s�torit la o v�rst� mai
t�n�r�, cele �n care so�ia are un venit mai ridicat dec�t so�ul, precum �i acelea
�n care partenerii au modele de comportament mult diferite datorit� originii
sociale, au un risc mai ridicat al divor�ului dec�t cuplurile cu caracteristici
opuse. Nu orice cuplu cu caracteristici de �risc �nalt� vor divor�a, dar un om de
�tiin�� poate prevedea c� un grup mare de cupluri cu aceste caracteristici vor
trece prin experien�a unei rate mai ridicate a divor�ului dec�t un grup similar de
cupluri f�r� aceste caracteristici. La aceast� dimensiune mare, divor�ul este
predictibil, chiar dac� rata erorii cre�te c�nd se �ncearc� predic�ia dac� un
anumit cuplu va divor�a.
O analogie poate fi g�sit� �n �tiin�a naturii a meteorologiei, studiul vremii.
Asupra unei suprafe�e �ntinse (astfel ca o �ar� sau o regiune mai mare a acesteia),
meteorologia poate face predic�ii cu acurate�e. Dar ele sunt de departe mai pu�in
exacte �n predic�ia a ce se va �nt�mpla �ntr-o zon� mai restr�ns�, cum ar fi o
localitate. Aceasta nu �nseamn� c� meteorologia nu este �tiin�ific� ori c� vremea
este total impredictibil�. Mai mult, aceasta �nseamn� c� pattern-ul de dimensiune
mare este mai u�or de prev�zut dec�t experien�a izolat� dintr-o localitate.
Acela�i este adev�rul �n �tiin�ele sociale: pattern-urile comportamentului general
�n grupuri de oameni sunt predictibile frecvent; comportamentul exact al unui
individ dat este mult mai
pu�in predictibil. �n situa�ii individuale, predic�ia comportamentului devine mult
mai probabilistic�; �n raport cu ceea ce noi cunoa�tem despre un individ, putem
afirma la un nivel sc�zut de probabilitate c� individul va g�ndi sau se va comporta
�ntr-un mod particular, dar nici pe departe nu putem face o predic�ie exact� �i
complet�, la fel ca meteorologul care nu poate s� prevad� cu siguran�� vremea
dintr-o localitate anume.