Elemente de complexitate �n studiul comportamentului uman

De�i comportamentul uman arat� regularitate �i predictibilitate considerabil�,

anumite elemente de complexitate sunt prezente �n �tiin�ele sociale, elemente pe
care nu le g�sim �n �tiin�ele naturii. Aceste complexit�i fac comportamentul uman
mai dificil de studiat dec�t procesele naturale �i ele ne ajut� s� explic�m de ce
predic�iile �tiin�elor sociale sunt �n mod frecvent mai pu�in precise dec�t cele
ale �tiin�elor naturii.
Reactivitatea. O problem� cu care se confrunt� cercetarea �n �tiin�ele sociale este
reactivitatea, adic� tendin�a oamenilor s� se comporte diferit c�nd ei sunt
studia�i dec�t a�a cum ace�tia o fac �n mod normal. Astfel, ceea ce cercet�torul
observ� nu este comportamentul normal de fiecare zi ci, �n parte, o reac�ie la
procesul de cercetare. Cercet�torii din domeniul �tiin�elor naturii nu se confrunt�
cu aceste dificult�i. Spre exemplu, �n condi�ii de temperatur� �i atmosfer�
stabile, dou� substan�e chimice vor reac�iona una fa�� de alta �n acela�i mod de
c�te ori se �ntrunesc condi�iile respective. Acest lucru nu se petrece nici m�car
�n interac�iunea dintre doi oameni. Astfel una din provoc�rile mari ale cercet�rii
�n �tiin�ele sociale este s� m�soare corect ceea ce cercet�torul inten�ioneaz� s�
m�soare, nu reac�ia persoanei studiate fa�� de cercetare. Altfel spus, sociologii
trebuie s� �in� cont de reac�iile oamenilor atunci c�nd �ntreprind o cercetare.
Efectele reactivit�ii �n cercetarea sociologic� au fost ilustrate
OBIECTUL �I PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI 27
�ntr-un studiu al productivit�ii muncii desf�urat la uzina Hawthorne al companiei
Western Electric acum c�teva decenii (Roethlisberger �i Dickson, 1939).
Cercet�torii au �nceput prin introducerea unui num�r de �mbun�t�iri �n mediul de
munc� astfel ca iluminatul mai eficient, mai multe pauze �i zile de lucru mai
scurte. Ca urmare a acestor schimb�ri productivitatea muncii a crescut, lucru pe
care cercet�torii se a�teptau s� se �nt�mple. Dac� se opreau la acest punct,
concluziile lor erau inexacte, a�a cum a demonstrat faza urm�toare a investiga�iei.
Experimentatorii au inversat �mbun�t�irile prin diminuarea luminii, scurtarea
perioadelor de pauz� �i prelungirea zilei de lucru. Spre surprinderea
cercet�torilor, productivitatea continua s� creasc�. Dup� o analiz� atent� a
devenit clar ce s-a �nt�mplat. Aten�ia pe care muncitorii o primeau ca o consecin��
a faptului c� erau subiec�i de studiu mai mult dec�t schimbarea condi�iilor de
munc�, a condus la alterarea observa�ilor fa�� de cre�terea performan�elor
acestora. Muncitorii s-au v�zut ei �n�i�i ca un grup special de �ale�i� s�
primeasc� un tratament deosebit din partea companiei �i au r�spuns muncind din
greu. Acest tip al reactivit�ii este acum denumit �Efectul Hawthorne�- aten�ia pe
care oamenii o primesc deoarece ei sunt implica�i �ntr-o cercetare �tiin�ific�
poate altera comportamentul acestora.
Schimbarea �n timp �i spa�iu. Un alt factor complicat �n �tiin�ele sociale este c�
rela�iile sociale se pot schimba semnificativ �n timp �i chiar de la un loc la
altul. Spre exemplu, comportamentul electoral al unui segment distinct de popula�ie
se poate schimba �n intervalul dintre dou� alegeri generale. Aceast� complica�ie
exist� �ntr-o m�sur� mult mai mic� �n �tiin�ele naturii. Acum mai bine de 50 de
ani, protonii aveau sarcin� pozitiv�, iar electronii erau �nc�rca�i cu sarcin�
negativ�, lucru valabil �i ast�zi, �i va fi �i peste al�i 50 de ani, at�t la
Bucure�ti c�t �i la Cluj sau Alba Iulia, spre deosebire de posibilitatea de
schimbare a op�iunilor electorale ale unui grup social. Aceast� complica�ie pentru
studiul
28 SOCIOLOGIE GENERAL�
comportamentului uman eviden�iaz� dou� probleme importante cu privire la �tiin�ele
sociale:
1.
Cercetarea trebuie s�-�i re�nnoiasc� datele mereu; regularit�ile demonstrate a fi
adev�rate �n trecut, nu �ntotdeauna sunt adev�rate �i �n prezent. Numai cercetarea
curent� poate indica acest lucru.
2.
Rezultatele cercet�rii dintr-o localitate nu sunt neap�rat valabile �i �n alta. De
aceea, �n general, cercetarea la scar� na�ional� este preferabil� fa�� de studiile
locale. Oricum, �ntotdeauna trebuie s� se dea aten�ie folosirii �i generaliz�rii
rezultatelor cercet�rilor de la sau la un domeniu local particular.
Tinere�ea sociologiei. �n compara�ia dintre �tiin�ele sociale �i �tiin�ele naturii
este de men�ionat c� primele sunt relativ tinere. Termenul de sociologie a fost
creat �n urm� cu 150 de ani �i to�i oamenii considera�i semnificativi �n disciplin�
s-au n�scut �n ultimii 200 de ani. �n contrast, cele mai multe din �tiin�ele
naturii exist� de mai mult timp - �n unele cazuri de mii de ani - �i prin urmare au
avut mult mai mult timp s�-�i construiasc� un corp de cuno�tin�e.
Valorile �i obiectivitatea. �tiin�a presupune s� fie liber� de valori, �n sensul c�
ceea ce cercet�torii observ� este real, obiectiv. Propozi�iile �tiin�ei sunt
presupuse a nu reflecta ceea ce cred oamenii ci doar ce exist� �n realitate. Acest
lucru se realizeaz� prin folosirea metodei �tiin�ifice. Sociologii, la fel ca al�i
oameni de �tiin��, �ncearc� s� fie c�t mai obiectivi �n investiga�iile lor. Dar
cercetarea �n �tiin�ele sociale �ntr-o manier� deta�at� este mult mai dificil de
realizat, deoarece noi, oamenii, suntem �n realitate cei studia�i. Cercet�torii
sunt fiin�e umane care apar�in unei culturi particulare dintr-o anumit� �ar� �i
tr�iesc �ntr-o anumit� perioad� de timp. De asemenea, ace�tia vorbesc o limb�
particular�. Toate aceste lucruri lucreaz� �mpotriva obiectivit�ii. �n plus,
oamenii de �tiin�a din domeniul socialului au adesea sentimente personale puternice
fa�� de problemele pe care le studiaz�. Mul�i sunt
OBIECTUL �I PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI 29
interesa�i de problemele legate de poluare, criminalitate, divor�, drepturile
omului etc. Datorit� acestui lucru, cercet�torul ca fiin�� uman� este adesea
implicat emo�ional fa�� de ceea ce studiaz�.
Atunci este �tiin�a liber� de valori? Da �i nu. Da, deoarece metodele de
investiga�ie au rolul de al �ine pe cercet�tor la distan�� de opinia sau �nclina�ia
personal�. Nu, pentru c� diferitele �ntreb�ri �i lucruri pe care le alege ca s� le
studieze sunt bazate pe opinia �i �nclina�ia personal�. �n general, interferen�a
dintre valori �i obiectul de cercetare se �nt�mpl� rar �i la un nivel sc�zut �n
domeniul �tiin�elor naturii. �ns�, exist� o controvers� considerabil� asupra
m�surii �n care sociologii �i ceilal�i oameni din domeniul �tiin�elor sociale pot
sau ar putea s� separe valorile lor personale de cercet�rile pe care le fac. Dar,
a�a cum am mai ar�tat, sociologii �ncearc� ei �n�i�i s� se elibereze de valori �i
�nclina�ii personale prin folosirea metodei �tiin�ifice. Ei sunt capabili s� fac�
acest lucru aproape �n aceea�i m�sur� ca cercet�torii din domeniul �tiin�elor
naturii. Una dintre abord�rile cele mai realiste a controversei referitoare la
eliberarea de valori este cea a lui Alvin Gouldner (1962). �n esen��, el afirm� c�
cercet�torii au valori ca orice fiin�� uman�. Mai mult, aceste valori pot influen�a
cercetarea �n moduri a�a de subtile c� efectele lor nu pot fi niciodat� eliminate.
�n loc de a nega sau a ignora valorile, Gouldner a sugerat c� oamenii de �tiin��
trebuie s� fie extrem de con�tien�i �i sinceri fa�� de acestea �n desf�urarea
cercet�rilor lor. Fiind astfel avertiza�i, ei sunt capabili s� evalueze
investiga�iile pe care le fac �i s� observe c�ile posibile prin care munca lor
poate fi influen�at� de �nclina�iile personale.
Dar a�a cum am subliniat deja, �tiin�a �i-a construit mijloace de verificare
�mpotriva �nclina�iilor personale, de�i noi nu trebuie s� ne a�tept�m c� acestea s�
fie eficiente pe deplin. Deoarece �tiin�a este temporar� �i studiile sunt adesea
repetate, un domeniu particular al investiga�iei probabil va fi cercetat de mai
mul�i oameni de �tiin�� care au valori diferite. Dac�, �n ciuda diferen�elor de
puncte de vedere, ace�ti cercet�tori ajung la concluzii similare, putem fi
suficient de �ncrez�tori.