MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
AUDITUL ŞI CONTROLUL AGENŢILOR ECONOMICI/ SISTEMUL
INFORMAŢIONAL CONTABIL ÎN ASISTAREA DECIZIILOR MANAGERIALE

Impozitele indirecte in Uniunea Europeana

STUDENT:
Buruiana Tatiana

Alba Iulia
2019
2
Impozitele indirecte in Uniunea Europeana

3
 CUPRINS

1. Introducere………………………………………………………………………...4

1. Taxa pe valoarea adăugată ………………………………………………………5

1.1 Scurt instoric al taxei pe valoarea adăugată………………………………….5

1.1 Definiţie. Mod de calcul……………………………………………………….5-6

1.2 Evoluţie TVA la nivel European……………………………………………..6-7

1.3 Gradul de eficienta al taxării în cazul TVA………………………………….8

2. Accize……………………………………………………………………………..8

2.1 Caracterizare generală a accizelor…………………………………………..8-9

2.2 Mod de calcul al accizelor armonizate şi nearmonizate…………………….9

2.3 Evoluţia accizelor în România şi U.E……………………………………...10-13

2.4 Armonizarea accizelor în U.E………………………………………………13

3. Taxe vamale…………………………………………………………………….14

3.1 Definirea taxelor vamale…………………………………………………..14

3.2 Clasificarea taxelor vamale……………………………………………….14-15

3.3 Uniunea vamală…………………………………………………………..15-16

4. Alte impozite indirecte……………………………………………………….17

5. Concluzii………………………………………………………………………18

6. Bibliografie……………………………………………………………………19

4
 În cadrul acestui proiect vor fi prezentate cele mai întâlnite tipuri de impozite
indirecte : taxele de consumaţie(taxa pe valoarea adăugată şi accizele),taxele vamale dar şi alte
tipuri de impozite indirecte.Totodată am realizat o scurtă analiza pe 5 ani asupra evoluţiei
acestor impozite la nivel european.

Concepte cheie : impozite indirect,taxa pe valoarea adaugata,accize,accize

amortizate,taxe vamale,uniune vamala

5
 1.Introducere

În ţările membre ale Uniunii Europene, politica fiscală este departe de a fi câştigat
consensul tuturor, deoarece nici un stat nu este dispus să renunţe la dreptul de a încasa impozite
de la cetăţenii săi în modul în care doreşte.

Pentru a exista o comparabilitate a datelor furnizate de fiecare stat membru privind

impozitele, a fost creat în anul 1995 Sistemul European de Conturi (European System of
Accounts) – denumit ESA95, prin care s-a încercat aducerea la un numitor comun a clasificării
conturilor naţionale, şi în cadrul lor, a impozitelor şi taxelor în Uniunea Europeană.

Conform clasificării ESA95, impozitele indirecte sunt definite ca fiind impozitele legate
de producţie şi importuri. Acestea includ TVA, taxe vamale de import, accize şi alte impozite
asupra unor servicii specifice (transport, asigurări), impozitele asupra producţiei care sunt
definite ca fiind „impozite ce apar ca urmare a desfăşurării unei activităţi de producţie”(licenţe
de afaceri, compensare de TVA în sistemul cu rată uniformă etc).

Reformele în domeniul impozitelor indirecte au fost destul de dure. După 1995 multe ţări
membre ale UE15, au implementat o serie de reforme privind introducerea aşa numitelor
„impozite verzi” – impozite menite să ajute la protejarea mediului înconjurător. Ţările care au
impus aceste impozite au fost: Suedia, Danemarca, Olanda, Germania, Austria şi Marea Britanie.

6
 2.Taxa pe valoarea adăugată
2.1.Scurt istoric al Taxei pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată apare pentru prima dată în Franţa,legea care introduce
denumirea de taxa pe valoarea adăugată fiind adoptată la data de 10 Aprilie 1954.
La nivelul Uniunii Europene,după mai mulţi ani de negociere, la 11 Aprilie 1967 au fost
emise primele două directive prin care diferitele impozite asupra cifrei de afaceri au fost
înlocuite cu un sistem comun de taxa pe valoare adăugată.Unul din motivele fundamentale ce a
stat la baza acestui sistem a fost necesitatea unei neutralităţi fiscale a schimburilor economice
dintre statele membre.
Începând din 21 aprilie 1970 bugetul Comunităţii Europene este alimentat cu o parte din
veniturile procurate de statele membre prin TVA,denumită “resursa TVA”.La data de 17 mai
1977 se adopta Directiva a 6-a privind TVA care armonizează sfera de aplicare a TVA în cadrul
Comunităţii Europene şi precizează lista operaţiunilor scutite de TVA.Începând cu anul 1993,
odată cu formarea prietei unice se trece la un system tranzitoriu al TVA care a permis renunţarea
la controlul la frontier,însă nu şi renunţarea la frontierele fiscal.Conform acestui sistem regulă
generală este ca impozitarea să se facă la locul unde îşi are sediul furnizorul bunului său
serviciului,de la această regulă existatnd o serie de excepţii bine definite.
Dezvoltarea serviciilor cum ar fi telecomunicaţiile,televiziunea prin cablu au făcut tot mai
dificilă aplicarea impozitării la locul furnizării serviciului,preocupările actuale în domeniul TVA
vizând modificarea locului impozitării de la locul furnizării la locul consumului.1

2.2.Definiţie. Mod de calcul

Taxa pe valoarea adăugată reprezintă cel mai important impozit indirect pe plan European.La
baza aplicării TVA poate sta :
· Principiul originii: se impozitează valoarea care este adăugată tuturor produselor realizate
într-o ţară indifferent de locul în care vor fi consummate (în ţara sau în straintate).Ca
urmare, conform principiului originii,se impozitează şi exporturile ,importurile fiind
scutite;
· Principiul destinaţiei : se impozitează întreaga valoare adăugată realizată atâta în ţară,cât
şi în straintate,pentru toate bunurile consummate în ţara respective.Ca urmare,conform
principiului destinaţiei, exporturile sunt scutite, iar importurile se impozitează.

În ceea ce priveşte cotele de aplicare a TVA,se cunosc două tipuri de cote :

1
Tatiana Mosteanu,”Finante Publice-Note de curs si aplicatii pentru seminar,Editia a III-a”,Editura
Universitara,2008,pg 224,Caseta nr 9.1.

7
 · Cota standard,care se aplică la marea majoritate a produselor
· Cota redusă,care se aplica numai unor categorii de produse esenţiale pentru consum.
Modul de calcul:
· General
TVA=Cota x Preţ de vânzare fără TVA

· Specific
TVA=Cota recalculata x Preţ de vânzare cu TVA

2. 3.Evoluţie TVA la nivel European

În 2010 şi 2011 majoritatea statelor membre au decis s ă creasc ă cota standard de TVA.
România şi Ungaria au crescut considerabil aceast ă cot ă de la 20% la 25%, respectiv de la 19% la 24%,
fiind la momentul actual unele dintre cele mai ridicate din UE27.

Tabel 1 “Cote actuale TVA la nivel European “

Sursa: Wikipeda

8
 ROMÂNIA
Cota standard de TVA este de 24%. O cotă redusă de 9% se aplică asupra bunurilor cum ar fi:
produsele farmaceutice, echipamente medicale pentru persoanele cu handicap, c ăr ţi, ziare, accesul la
servicii culturale şi de cazare la un hotel. Începând din 2009, se aplic ă o cot ă redus ă de 5% pentru
livrarea de locuinţe sociale, inclusiv a terenurilor pe care sunt construite. Defini ţia de persoan ă
impozabilă a fostextinsă. Scutirile de TVA fără drept de deducere se aplic ă, printre altele,
tratamentelor medicale, unor activităţi culturale, educa ţionale şi serviciilor publice po ştale,
anumitor tranzacţii bancare şi financiare, de asigurare şi reasigurare

UNGARIA
Cota standard TVA a crescut de la 20% la 25% în iulie 2009 şi la 27% în 2012, în timp ce o
cotă redusă de 18% se aplică pentru lapte, produse din lapte, pâine, produse de panifica ţie, servicii
de
cazare. Cota TVA pentru serviciile de încălzire a fost redus ă la 18% în anul 2009. Începând cu anul
2010 aceasta se situeză la un nivel de 5%, cotă care se mai aplic ă şi la medicamente, c ăr ţi, ziare.

DANEMARCA
Cota standard la TVA este 25%, doar ziarele sunt fiind impozitate cu cota zero.

MAREA BRITANIE
Din 2011 cota standard a TVA-ului a crescut de la 17,5% la 20% 6. O cotă redusă de
5% se aplică, de exemplu pentru combustibil şi energie. Cota zero este folosit ă pe scar ă larg ă şi se
aplică la
unele produse alimentare, cărţi, construcţii noi, transport de pasageri, unele ac ţiuni de caritate şi
pentru îmbrăcăminte de copii şi încălţăminte.

FRANŢA

Cota standard TVA este de 19,6%, şi va creşte la 21,2% pân ă la sfâr şitul anului 2012. Dou ă cote
reduse se aplică 5,5% asupra mărfurilor de baz ă şi 7% asupra sectorului imobiliar, serviciilor de
cazare şi restaurantelor. O cotă de 2,1% se aplică la ziare, spectacole de teatru şi medicamente.

GERMANIA

Cota standard de TVA a crescut de la 16% la 19% începând cu 1 ianuarie 2007. Se aplic ă o
cotă redusă de 7% la anumite produse alimentare, transport public, c ăr ţi, hoteluri şi pensiuni.
Scutiri de TVA sunt acordate pentru puţine servicii, cum ar fi servicii de închirieri şi servicii
medicale.2

2
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/sisteme_imp_UE_directe_indir_contributii.pdf

9
 2.4. Gradul de eficienţă al taxării în cazul TVA

In Romania gradul de eficienţă al taxării în cazul TVA, de 54%, este semnificativ inferior
celui înregistrat în Estonia (82%), Slovenia (72%) și Bulgaria (71%) la nivelul anului 2011.
România a colectat în 2011 8,1% din PIB din venituri din TVA (execuție ESA95, exclusiv
impactul schemei de compensare a arieratelor), faţă de 8,2% din PIB în Slovenia, 8,4% în
Estonia și 8,6% în Bulgaria, în condiţiile în care cota standard de TVA în aceste țări era de 20%
(comparativ cu un nivel de 24% în România).
La nivelul anului 2011, o eficiență mai redusă a taxării conform definiției de mai sus era
observabilă doar în Letonia. Trebuie însă precizat că diferențele la nivelul indicelui de eficiență a
taxării reflectă și diferențele structurale dintre economii, având în vedere că procentul mai ridicat
al populației din mediul rural din România se reflectă într-o pondere mai ridicată a componentei
autoconsum (netaxabilă).
De altfel, Aizenmann J. și Y. Jinjarak (2005) 3, examinând un panel de 44 de țări în
perioada 1970-1999, conchid că eficiența colectării TVA este invers proporțională cu ponderea
în PIB a agriculturii, și direct proporțională cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere al
economiei (engl. trade openness) – indicatorii aferenți României fiind nefavorabili în cazul celor
trei variabile.4

3. ACCIZE
3.1. Caracterizare generala a accizelor

Taxe speciale de consumaţie sau accizele sunt aşezate asupra unor produse care se consuma în
cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru că în acest fel impozitul
să aibă în mod constant un randament fiscal cât mai ridicat.Drept urmare, accizele se instituie
asupra unor produse care au o cerere neelastică, cum sunt: alcoolul, vinul, berea, apele minerale,
produse petroliere, tutunul, cafeaua, ceaiul, uleiurile minerale, spirtul etc.
În România, conform Codului fiscal se practică accize armonizate şi accize nearmonizate.
Accizele armonizate au stabilite nivelurile minime prin legislaţia comunitară şi trebuie
respectate de toate ţările membre.În România se aplică pentru produse provenite din producţia
internă sau din import, şi anume:
- bere;
- vinuri (vinuri liniştite şi vinuri spumoase);
- băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri (băuturi fermentate liniştite cu o anumită
concentraţie alcoolică; alte băuturi fermentate spumoase cu o anumită concentraţie
alcoolică);

3
Aizenmann J., Jinjarak Y, ”The Collection Efficiency of the Value Added Tax: Theory and International Evidence”,
National Bureau of Economic Reasearch Working Paper no. 11539, August 2005
4
http://www.wall-street.ro/files/131509-255.pdf

10
 - produse intermediare (toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce se încadrează în
anumite limite >1,2%<22%);
- alcool etilic (produse care au o anumită concentraţie alcoolică, ţuica şi rachiuri de fructe,
în general, produse care conţin băuturi spirtoase potabile);
- tutun prelucrat( ţigarete; ţigări şi ţigări de foi; tutun de fumat);
- produse energetice (benzină cu şi fără plumb; motorină, petrol lampant; gazul petrolier
lichefiat; gazul natural; păcură; carbine şi cocs);
- energie electrică (energie electrică furnizată către consumatorii finali).

Accizele nearmonizate pot fi practicate pentru anumite produse, iar stabilirea nivelului
acestora este de competenta statului român.Accizele nearmonizate în România se aplică la:
- cafea verde, cafea prăjită şi cafea solubilă;
- confecţii din blănuri natural( fac excepţie cele de iepure. oaie şi capra);
- articole din cristal;
- bijuterii din aur şi/sau din platină (cu excepţia verighetelor)
- produse de parfumerie;
- arme şi arme de vânătoare, altele decât cele de uz militar;
- iahturi şi alte nave şi ambarcaţiuni cu sau fără motor pentru agreement;
- motoare cu capacitate de peste 25 CP destinate iahturilor şi altor nave şi ambarcaţiuni
pentru agrement.5

3.2. Mod de calcul al accizelor armonizate şi nearmonizate

Modul de calcul al accizelor armonizate atât în România cât şi în U.E., cu excepţia

ţigaretelor, reprezintă produsul dintre cantitatea de produs (exprimată în unităţi de măsură) şi
acciza (echivalent euro/U.M).
Pentru ţigarete, acciza de plată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad
valorem.Această sumă nu poate fi mai mică de 91% din acciza aferenta ţigaretelor din categoria
de preţ cea mai vândută, care reprezintă acciza minimă.Dacă suma dintre acciza specifică şi
acciza ad valorem este mai mică decât acciza minimă, se va plăti acciza minimă.
Acciza specifică se calculează în echivalent euro pe 1000 de ţigarete.Acciza ad valorem se
calculează prin aplicarea cotei procentuale legal stabilite asupra preţului maxim de vânzare cu
amănuntul.6

5
Finante publice editia a VI-a, Iulian Vacarel editura didactica si pedagogica,R.A,2007
6
Finante publice editia a VI-a, Iulian Vacarel editura didactica si pedagogica,R.A,2007
11
 3.3. Evoluţia accizelor în România şi U.E.
Tabel 1

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-DU-13-001/EN/KS-DU-13-
001-EN.PDF

12
Tabel 2

Sursa: Ministerul Finantelor Publice

Tabel 3

Sursa: Ministerul Finantelor Publice

13
 Acciza specifică la ţigarete (una din componentele care intră în calculul accizei totale) va
creşte de la 51,49/1000 de ţigarete la 53,18/1000 de ţigarete, se arăta într-un proiect legislativ
publicat de Ministerul Finanţelor Publice.
Că produse supuse accizelor, ţigaretele au o structură a accizei de tip compus, reprezentând
suma dintre acciza specifică pe 1.000 de ţigarete plus acciza ad valorem aplicată asupra preţului
de vânzare cu amănuntul declarat.
Nivelul accizei totale pentru ţigarete, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 - 30 iunie 2012
inclusiv, este de 76,60 euro/1.000 ţigarete.
În ceea ce priveşte structura actuală a accizei totale pentru ţigarete, cu aplicabilitate până la
data de 30 iunie 2012 inclusiv, aceasta este de 51,49 euro/1.000 ţigarete + 21% din preţul de
vânzare cu amănuntul declarat. Această structură a accizei totale a rezultat prin însumarea accizei
specifice stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 642/2011 pentru aprobarea accizei specifice,
exprimată în echivalent euro pe 1.000 ţigarete şi a procentului legal de 21% aferent accizei ad
valorem, aplicat la preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul (WAP) determinat la nivelul
anului 2010, preţ care a fost de 10,20 lei/pachet.

Tabel 4

Sursa: http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-11810210-acciza-tigari-creste-1-iulie-
producatorii-spun-acest-lucru-nu-inseamna-mod-necesar-scumpiri-raft.htm

Se observă o scădere a procentului accizei ad valorem, raportată la preţul de vânzare cu

amănuntul şi o creştere a nivelului accizei specifice - componenta fixă a accizei totale, ceea ce
este în concordanţă cu principiul consolidării fiscale, fapt care asigură un nivel de colectare a
veniturilor la buget mai ridicat şi fix, indiferent de preţ.
Totodată, nivelul accizei totale pentru ţigarete, cu aplicabilitate în perioada 1 iulie 2012 - 30
iunie 2013 inclusiv, se va majora de la 76,60 euro/1.000 ţigarete la 79,19 euro/1.000 ţigarete.7

7
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-11810210-acciza-tigari-creste-1-iulie-producatorii-spun-acest-
lucru-nu-inseamna-mod-necesar-scumpiri-raft.htm

14
Tabel 5

Sursa: www.cesifo-group.de/portal/.../ifo_applications.switches.DocLinkIfoDL

3.4. Armonizarea accizelor in Uniunea Europeana

Accizele au un aport relativ important la formarea veniturilor fiscale la nivelul U.E. Deoarece
sunt un impozit indirect instituit în toate statele membre ale U.E. în strânsă legătură cu
tranzacţiile comerciale şi libera circulaţie a mărfurilor în cadrul pieţei unice, accizele nu puteau
rămâne în afară procesului de amortizare fiscală.
Cu toate acestea, în statele membre ale U.E. se întâlnesc diferenţe uneori mari între nivelul
cotelor care stau la baza calculării accizelor (la acelaşi produs).Aceste diferenţe nu sunt
determinate numai de modul uneori diferit de abordare a politicilor de descurajare a consumului,
ci şi de faptul că unele produse (că, de exemplu, vinul şi tutunul) ocupă un loc important în
agricultură ţărilor care practică accize mai reduse. Indiferent de cauzele care le determina,
diferenţele menţionate influenţează negativ competiţia pe piaţa unică, iar în cazul ţigărilor şi
băuturilor alcoolice ele îndeamnă la evaziune fiscală.
Motive de genul celor mai sus menţionate fac necesară adoptarea aceloraşi reguli în ceea ce
priveşte evidenţă riguroasă a circulaţiei şi depozitarii produselor supuse accizelor în cadrul U.E.
Armonizarea accizelor în U.E. se referă la stabilirea unor reguli şi procedure comune
(unice) cu privire la: baza de impozitare; nivelul cotelor de impozitare; circulaţia produselor

15
supuse accizelor între statele membre.Deocamdată, armonizarea fiscal s-a realizat în ceea ce
priveşte baza de impozitare şi circulaţia produselor supuse accizelor în cadrul U.E.8

4.Taxele vamale
4.1 Definirea taxelor vamale

Taxele vamale reprezintă acea categorie de impozite indirecte percepute asupra mărfurilor care
trec frontiera unui stat. Ele sunt plătite de persoanele juridice şi persoanele fizice care importă şi
exporta bunuri sau tranzitează cu acestea frontiera vamală a unui stat .

4.2 Clasificarea taxelor vamale

Clasificarea se poate face în funcţie de următoarele criterii:

1.1. După obiectul impunerii avem :
Ø taxele vamale de import- se percep la introducerea în ţară a unor mărfuri, cu scopul
încurajării şi protejării producţiei interne pentru aceeaşi categorie de bunuri;
Ø taxele vamale de export- se percep la scoaterea din ţară a unor bunuri. În practică
vamala internaţională s-a renunţat în general la perceperea acestor taxe, cu scopul evident
de a încuraja astfel exporturile şi a atrage resurse valutare semnificative;
Printre ţările în care se poate vorbi de practică unor taxe vamale de export,se
enumera:Thailanda(la exportul de zahăr şi orez) şi Malayezia(la exportul de cauciuc).
Ø taxele vamale de tranzit sunt percepute pentru mijloacele de transport şi mărfurile care
traversează teritoriul unui stat, cuprins între două frontiere vamale.
În condiţiile actuale,taxele vamale de tranzit nu se practica decât cu titlu de excepţie,deoarece
statele sunt interesate în încurajarea tranzitului de mărfuri,fiindcă de pe urma acestuia realizează
încasări în valută,cum sunt: tarife pentru folosirea căilor ferate,taxe pentru utilizarea drumurilor
publice etc.
În practică vamala internaţională,taxele vamale care se utilizează cel mai frecvent sunt cele
asupra importului de mărfuri.;ele se calculează asupra valorii acestora,în momentul în care trec
frontiera ţării importatoare.
Natură economică a taxei vamale de import este similară cu aceea a taxelor de consumaţie
percepute asupra mărfurilor din producţia autohtonă.
Perceperea taxelor vamale de import conduce la majorarea preţului produsului importat,care
astfel ajunge la un nivel ce depăşeşte frecvent preţul acestuia din ţară exportatoare.În
general,nivelul taxelor vamale de import este determinat de raportul cerere-oferta din ţară
importatoare şi de coordonatele politicii economice şi ale celei fiscale pe care aceasta o
promovează.

1.2. După scopul impunerii, se distinge între:

8
Finante publice editia a VI-a, Iulian Vacarel editura didactica si pedagogica,R.A,2007
16
 ® taxele vamale cu caracter fiscal, instituite în scopul procurării de venituri la bugetul
statului sau la bugetele comunităţilor locale;
® taxele vamale cu caracter profesionist, ce au ca scop, în principal, încurajarea
producţiei interne de mărfuri (prin descurajarea importului de mărfuri străine similare) şi
doar în subsidiar colectarea unor venituri bugetare.

1.3. După modul de percepere,se disting:

® taxele ad-valorem- se exprimă ca procent din valoarea mărfurilor importate
® taxele vamale specifice-sunt stabilite ca suma fixa pe unitatea fizică de marfă
importată(de exemplu:pe tonă,pe bucata etc.)
® taxele vamale compuse-sunt o combinaţie între primele două

1.4 După modul de stabilire şi nivelul lor, taxele vamale se clasifica în:
® taxele vamale autonome, fixate de fiecare stat, ce au ca obiect mărfurile ce provin din
ţări cu care nu s-au semnat acorduri comerciale bilaterale, ori pentru mărfuri a căror
origine nu poate fi probata prin prezentarea unui certificat de origine;
® taxele vamale convenţionale, aplicate în cadrul clauzei naţiunii celei mai favorizate;se
practică la importul de mărfuri pe care o ţară membră a Organizaţiei Mondiale de
Comerţ(OMC) îl efectuează din ţările membre al aceluiaşi organism sau din alte ţări cu
care aceasta are acorduri bilaterale,pe baza cărora îşi acorda reciproc clauza naţiunii celei
mai favorizate.
® taxele vamale preferenţiale, stabilite ca urmare a negocierilor directe dintre state,
derogandu-se de la clauza naţiunii celei mai favorizate;
® taxele vamale de retorsiune sunt efectele unor măsuri represive de politică economică,
îndreptate împotriva statelor care fie practică sisteme de subvenţii ascunse la export
(taxele vamale compensatorii), fie practică o politică de dumping (taxele vamale anti-
dumping)

4.3 Uniunea vamala

Uniunea vamală este una dintre primele realizări ale Uniunii Europene. Ea a anulat
taxele vamale la frontierele interne şi a introdus un sistem uniform de taxare a importurilor.
În prezent, există agenţi vamali numai la frontierele externe ale Uniunii Europene. Aceştia nu
numai că asigură buna desfăşurare a fluxurilor comerciale, ci îndeplinesc şi alte misiuni având ca
scop protecţia cetăţenilor europeni.

Uniunea vamală este o zonă unică de comerţ, în care toate bunurile circulă liber,
indiferent dacă au fost fabricate în Uniunea Europeană sau importate din afara acesteia. Astfel,
un telefon mobil produs în Finlanda poate fi trimis în Ungaria fără taxe vamale şi fără control
vamal.
Pentru produse fabricate în afara UE - de exemplu un televizor din Coreea de Sud - taxa
vamală este percepută doar la prima intrare pe teritoriul UE, după care nu mai sunt necesare alte
taxe sau controale.

Cu toate acestea, activitatea vamală rămâne un domeniu vital, dată fiind mai ales
cantitatea mare a bunurilor care intră pe teritoriul Uniunii. Serviciile vamale ale UE gestionează
17
aproximativ 20% din importurile mondiale, adică peste 2 miliarde de tone de mărfuri anual.
Această activitate se traduce prin prelucrarea a mai mult de 200 de milioane de declaraţii vamale,
în fiecare an.9

Figura 1: Topul categoriilor de marfuri importate/exportate in UE.

Sursa: europa.eu

5. Alte impozite indirecte

9
Finante publice editia a VI-a, Iulian Vacarel editura didactica si pedagogica,R.A,2007

18
Taxele reprezintă o altă formă a impozitelor indirecte, fiind datorate în schimbul unor prestări de
servicii pe care le efectuează instituţiile publice, notariale etc. pentru diverse persoane fizice şi
juridice.De obicei, nivelul lor este superior costului acestor servicii, diferenţa fiind reprezentată
de veritabile elemente de impozit.

După felul şi specificul unităţilor care prestează aceste servicii pe domenii, taxele pot fi:

1. taxe judecătoreşti care sunt încasate de instanţele jurisdicţionale pentru acţiunile şi cererile
introduse spre judecare, cererile pentru exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor
judecătoreşti sau pentru eliberarea de copii de pe actele aflate în dosarele instanţelor;

2. taxe de notariat, care se percep pentru eliberarea, certificarea, legalizarea sau autentificarea
de acte, copii sau traduceri de către notariate;

3. taxe consulare care sunt aplicate la eliberarea de certificate de origine, acordarea de vize de
către consulate;

4. taxe de administraţie, care se încasează pentru eliberări de permise, autorizaţii, legitimaţii de

către organele administraţiei de stat.

După obiectul operaţiunii care se efectuează şi urmează a fi taxată, taxele pot fi:

1. taxe de timbru care se percep la efectuarea de către instituţiile publice a unor operaţii cum
sunt: autentificarea de acte, eliberarea unor documente (cărţi de identitate, paşapoarte, permise
de conducere auto ş.a.), legalizări de acte etc. Taxele de timbru poartă această denumire pentru
că încasarea lor se face prin aplicarea de timbre fiscale mobile;

2. taxe de înregistrare, care se percep la vânzări de imobile, constituirea de societăţi şi la

majorarea capitalului acestora, la fuzionări, dizolvări şi partajări de societăţi, cedări de fonduri de
comerţ, de clientelă etc. Perceperea lor se face în numerar sau prin virament, ca şi în cazul
impozitelor. 31

Cuantumul taxelor este stabilit în mod diferenţiat, în raport de natura şi complexitatea

serviciului prestat, de valoarea bunurilor sau drepturilor ce fac obiectul actului taxabil etc. Ele
sunt aşezate fie în sumă fixă, fie ad-valorem, prin aplicarea unor cote procentuale proporţionale
sau progresive asupra valorii acţiunii sau faptelor supuse taxării, fie sub formă mixtă.

6. Concluzii

19
 De-a lungul analizei impozitelor indirecte la nivel European, s-a observat evoluţia acestora
de la an la an. Această modificare se datorează ponderii impozitelor indirecte în bugetul general
consolidat al fiecărui stat membru al U.E., fiecare stat dorind să cumuleze cât mai mult la
bugetul general consolidat.

Prin modul de aşezare,impozitele indirecte dau impresia că afectează, în aceeaşi măsură,

veniturile tuturor categoriilor sociale. În fapt, ele afectează în special categoriile sociale sau
persoanele cu venituri mici deoarece se percep, de regulă, la vânzarea bunurilor de larg consum.
Prin raportarea impozitelor indirecte la veniturile obţinute de diferite categorii sociale se constată
că ponderea acestor impozite în venituri este cu atât mai mare, cu cât veniturile realizate sunt mai
mici. Deoarece la impozitele indirecte nu se acordă facilităţile cunoscute în cazul impozitelor
directe, se ajunge la situaţia ca impozitele indirecte să aibă un pronunţat caracter regresiv.

Impozitele indirecte nu afectează, prin modul de aşezare, veniturile nominale, ci numai pe

cele reale micşorând puterea de cumpărare. Totodată, constrângerea politică este înlocuită cu
constrângerea economică, deoarece cetăţenii nu pot renunţa la procurarea bunurilor de consum.

Dupa cum s-a observant mai sus, modificarea cotei TVA-ului in cadrul U.E. nu se realizeaza
dupa anumite principii comune, fiecare stat membru putand sa modifice cota TVA-ul in cadrul
teritoriului sau cu cate puncte procentuale doreste, in schimb modificarea cotei accizei se
realizeaza dupa principii comune, fiecare stat respecta deciziile luate de comisia U.E.

7. Bibliografie

20
1. Finante publice editia a VI-a, Iulian Vacarel editura didactica si pedagogica,R.A,2007

2. Tatiana Mosteanu,”Finante Publice-Note de curs si aplicatii pentru seminar,Editia a III-

a”,Editura Universitara,2008,pg 224,Caseta nr 9.1.

3. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/sisteme_imp_UE_directe_indir_contribut
ii.pdf

4. Aizenmann J., Jinjarak Y, ”The Collection Efficiency of the Value Added Tax: Theory and
International Evidence”, National Bureau of Economic Reasearch Working Paper no.
11539, August 2005

5. http://www.wall-street.ro/files/131509-255.pdf

6. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-DU-13-001/EN/KS-DU-13-001-
EN.PDF

7. http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-11810210-acciza-tigari-creste-1-iulie-
producatorii-spun-acest-lucru-nu-inseamna-mod-necesar-scumpiri-raft.htm

8. www.cesifo-group.de/portal/.../ifo_applications.switches.DocLinkIfoDL

9. Finante. Editia a II-a , Prof.univ.dr.Radu STROE; Lect.univ.drd.Dan ARMEANU

21