Fasciile si topografia spatelui

Fascia  acopera muschii superficiali si este slab dezvoltata

 in regiunea fesiera sub aceasta fascie se determina
superficiala masa adipoasa lombo-sacrala

Fascia  se localizeaza intre muschii superficiali si profunzi in

regiunea cervicala
nucala  medial concreste cu ligamentul nucal si apofizele
(fascia nuchae)
spinoase ale vertebrelor

Fascia  desparte muschii profunzi de cei superficiali

 consta din 2 foite:
toraco- 1.foita superficiala(posterioara), care se fixeaza:
lombara - superior – regiunea cefei;
(fascia - inferior – creasta ilionului;
toracolumbalis) - medial – apofizele spinoase ale vertebrelor;
- lateral in regiunea toracala – unghiurile coastelor;
- in regiunea lombara – marginea laterala a
muschiului erector al spatelui,unde concreste cu
foita profunda.
2.foita profunda(anterioara), care se fixeaza:
- inferior – creasta ilionului;
- superior – coasta a XII-a;
- medial – apofizele transverse ale vertebrelor
lombare;
- lateral – concreste cu foita superficiala
*foita profunda desparte muschiul erector al
spatelui de cel patrat lombar
 lateral, concresterea celor doua foite formeaza
teaca osteofibroasa pentru muschii erector al
spatelui si patrat lombar

Triunghiul  delimitari:
- inferior – creasta ilionului;
lombar - lateral – muschiul oblic abdominal extern;
(trigonum - medial – marginea laterala a muschiului dorsal
lumbale) mare
Petit
 aria lui este formata de muschiul oblic abdominal
intern
 reprezinta loc de rezistenta minora

Patrulaterul  delimitari:
- superior – marginea inferioara a muschiului dintat
lombar posterior inferior si coasta a XXI-a;
(spatiul Grynfelt)
- lateral – muschii oblici intern si extern ai
abdomenului;
- medial – muschiul erector al spatelui;
- posterior – acoperit de muschiul dorsal mare;
- anterior – acoperit de foita profunda a fasciei
toraco-lombare

Fasciile toracelui
Fascia  lamela subtire, acopera glanda mamara, formind
capsula glandei
pectorala  trimite in interiorul glandei mamare septuri
conjunctive care o separa in lobi
superficiala  de la aceasta fascie spre piele, mamelon si
clavicula pornesc fascicule care formeaza
ligametele suspensoare ale glandei mamare (ligg.
suspensoria mammaria)

Fascia  consta din 3 lamele:

1.lamela superficiala
pectorala - acopera muschiul pectoral mare;
proprie - insertie – pe periostul claviculei si sternului;
- in santul deltoido pectoral concreste cu lamela
profunda a acestei fascii.
2.lamela profunda, sau fascie claviopectorala
(fascia claviopectoralis) – este mai pronuntata la
triunghiul claviopectoral; superior – se
dedubleaza formind teaca osteofibroasa pentru
muschiul subclavicular
3. lamela toracica a fasciei toracale proprii

Fascia  inveleste din interior coastele, muschii intercostali

interni, subcostali, transvers al toracelui, si fata
endotoracic anterioara a pectoralului mic
a (fascia
endhothoracica)

Spatiile  spatiul subpectoral superficial (spatium

subpectorale superficiale)
dintre – delimitat de fata posterioara a muschiului
muschii pectoral mare, si fata anterioara a muschiului
pectoral mic
toracelui
 spatiul subpectoral profund (spatium subpectorale
profundum) – delimitat de fata posterioara a
pectoralului mic, si lamela toracica a fasciei
 pectorare proprii

Fasciile si topografia abdomenului

Fascia  in regiunea hipogastrica se desparte in doua
foite (intre care se gaseste tesut celulo-
superficiala a adipos si venele subcutanate)
abdomenului  fasciculele ei formeaza – ligamentul
(fascia abdominis suspensor al penisului si al clitorisului
superficialis)  in regiunea inghinala este mai groasa, si
concreste cu ligamentele inghinale

Fascia proprie a  se se imparte in 3 lamele conform asezarii

celor 3 muschi lati:
abdomenului - lamela superficiala – acopera muschiul oblic
(fascia abdominis
extern al abdomenului, si formeaza in
propria)
regiunea inelului superficial al canalului
inghinal fibre intercrurale (fibrae
intercrurales); incoanjoara cordonul
spermatic si continua cu fascia cresmasterica
- lamela mijlocie – acopera muschiul oblic
intern
- lamela profunda – acopera muschiul
transvers al abdomenului

Fascia  acopera din interior peretii cavitatii

abdominale
endoambomina  componenta principala a ei este fascia
-la (fascia transversala
endoabdominalis)

Teaca  este constituita din 3 segmente

 segmentul superior,sau cartilaginos (la nivelul
muschiului cartilajelor costale V-VIII) este format:
drept - anterior – de aponevrova muschiului oblic
extern al abdomenului
abdominal (vagina
m. recti abdominis)
- posterior – de cartilajele coastelor V-VIII
 segmentul mijlociu, sau aponevrotic (de la
Teaca nivelul cartilajului coastei VIII pina la 2-5 cm
maijos de omblilic) este format:
muschiului
- anterior – aponevroza muschiului oblic
drept extern al abdomenului si lamela anterioara a
oblicului intern
abdominal (vagina - posterior – lamela posterioara a oblicului
m. recti abdominis) intern, aponevroza muschiului transvers si
fascia transversala
 segmentul inferior, sau fascial ( de la 2-5 cm
mai jos de ombilic pina la simfiza pubiana)
- in acest segment aponevrozele celor trei
muschi abdominali trec pe fata anterioara a
muschiului drept abdominal, iar pe partea
posterioara este doar fascia transversala
 linia arcuata (Douglas) – este limita dintre
peretele aponevrotic si cel fascial

Linia alba a  se formeaza la incrucisarea aponevrozelor

celor 6 muschi lati abdominali
abdomenului  localizare – intre muschii drepti ai
(linea alba)
abdomenului
 extindere – de la xifoidul sternului pina la
marginea superioara a simfizei pubiene
 Inelul ombilical – situat aproximativ la
mijlocul liniei albe
 latimea liniei albe: mai sus de ombilic - 1,5 –
2,0 cm; la nivelul ombilicului – 4 - 5 cm;
inferior de ombilic – 0,5 – 1,0 cm.

Canalul inghinal  localizare – portiunea inferioara a peretelui

(canalis inguinalis) abdominal ventral
 prin el trece: - la barbati – funiculul
spermatic; - ;la femei – ligamentul rotund al
uterului
 delimitari:
- peretele anterior – aponevroza oblicului
 abdominal extern
- peretele posterior – fascia transversala
- peretele superior – marginea inferioara a
muschilor oblic intern si transvers
- peretele inferior – jgheabul descris de
ligamentul inghinal
 orificii:
1.inelul inghinal superficial (anulus inguinalis
superficialis) delimitat de 3 fascicule ale
aponevrozei muschiului oblic abdominal
extern:
- superior – de penduculul medial (crus
laterale)
- lateral – de fibrele intercrurale (fibrae
intercrurales) care unesc penduculii medial si
lateral
- medial – de ligamentul reflex (ligg. reflexum
sau Colles)
2.inelul inghinal profund (anulus inguinalis
profundus) localizat in regiunea peretelui
posterior al canalului inghinal , delimitat de:
- fascia transversa – care in regiunea
marginilor inelului se subtiaza si continua pe
funiculul spermatic si pe testicul formind
fascia spermatica interna

- ligamentul interfoveolar (ligg.

Canalul inghinal interfoveolare sau lig. Hesselbach) si
(canalis inguinalis)
fasciculele tendinoase desprinse de la
aponevroza muschiului transvers abdominal
(falx inguinalis sau lig. Henle)

Fosa inghinala  sunt delimitate una de alta prin 3 pliuri

peritoneale:
laterala si fosa
inghinala - plica umbilicalis lateralis – determinata de
vasele epigastrice inferioare
mediala (fossa - plica umbilicalis medialis – contine
inguinalis lateralis)
ligamentul ombilical median(artera
(fossa inguinalis medialis)
ombilicala obliterata)
- plica umbilicalis mediana – contine
ligamentul ombilical median(uraca)
 fosa inghinala laterala corespunde inelului
profund al canalului inghinal
 fosa inghinala mediala corespunde inelului
superficial al canalului inghinal
 fosele prezinta puncte slabe ale abdomenului
iar la eforturi fizice majore prin ele se pot
forma hernii. Herniile pot fi directe (cind apar
in fosa inghinala mediala si proemina prin
inelul superficial) sau indirecte (cind apar in
fosa inghinala laterala/inelul profund si trec
prin canalul inghinal;acestea pot cobori de-a
lungul funiculului spermatic pina in scrot)

Canalul  se formeaza la fat, in urma descensiunii

testiculului din cavitatea abdominala in
peritoneo- bursele scrotale, intre cavitatea peritoneala si
vaginal vaginala a testiculului
 in norma, canalul se inchide dupa nastere si
cavitatile se separa; daca persista prin el pot
aparea herniile inghino-scrotale congenitale
 Diafragmul
Diafragmul  muschi plat voluntar de forma unei cupole, situat la
frontiera dintre doua cavitati
generalitati  regimurile de activitate :
(diaphragma)
- pozitiva – in cavitatea abdominala
- negativa – in cavitatea toracelui
 portiunile diafragmului :
 - verticala – vertebro-lombara
- orizontala – sternocondrocostala
 particularitati :
- punctul superior al cupolei se afla din dreapta la
nivelul unirii cartilajului coastei V pe stern
- punctul inferior e localizat din stinga la nivelul
articulatiei sterno-costale VI
 diafragmul este acoperit:
- superior – fascia endotoracica
- la periferie – pleura
- centru – pericard
- inferior – fascia endoabdominala si peritoneu
 partile diafragmului:
1.partea periferica musculara (pars muscularis)
2.partea centrala aponevrotica /centrul
tendinos(centrum tendineum)
 portiunile diafragmului:
1.partea lombara (pars lumbalis diaphragmatis
- localizata in regiunea primelor 4 vertebre lombare
si a perechii XII de coaste
- formata din pedunculul drept si sting (crus dextrum
et crus sinistrum)
- la nivelul primei vertebre lombare fasciculele
musculare ale acestor doi pedunculi se incruciseaza,
delimitind hiatul aortal (hiatus aorticus) prin care
trece aorta si ductul limfatic toracic
- superior si in stinga de hiatul aortal fasciculele
musculare ale pedunculilor formeaza hiatul
Diafragmul
esofagian (hiatus oesophageus) prin care trece
generalitati esofagul si nervii vagi
(diaphragma) 2.partea costala (pars costalis diaphragmatis)
- cel mai vast sector al diafragmului
- originea – pe fata interna a ultimelor 6 coaste
- insertia – pe centrul tendinos
 3.partea sternala(pars sternalis diaphragmatis) -
cea mai mica regiune a diafragmului - originea – pe
apendicele xifoid - insertia – pe partea anterioara a
centrului tendinos
 intre portiunile diafragmului se formeaza
urmatoarele locuri slabe:
- triunghiul lombocostal/ trigonum lumbocostale
(Bochdalek)
- triunghiul sternoostal/ trigonum sternocostale
(Larrey)

Centrul  este format de incrucisarile fasciculelor

aponevrotice ale portiunilor musculare ale
tendinos diafragmului
 in centrul sau e orificul venei cave inferioare
(foramen venae cavae)
 nu se deosebeste prin elasticitate, de aceea in caz de
traume grele cu traumatizarea diafragmului, centrul
tendinos va fi primul lezat

Zonele de rezistenta scazuta ale peretilor cavitatii

abdominale
 linia alba cu toate portiunile ei
Peretele  linia semilunara (Spieghel)
anterior  peretele posterior al tecii muschiului rect
 abdominal inferior de linia arcuata
(Douglas)
 inelul inghinal superficial
 inelul inghinal profund
 inelul femural
 triunghiul lombar Petit(unde pot aparea
Peretele hernii lombare inferioare)
posterior  tetragonul lombar Grynfeldt(unde pot
aparea herniile lombare superioare)

Peretele  triunghiul sternocostal Larrey

superior  triunghiul lombocostal Bochdalek
 hiatul esofagian
 orificiul venei cave inferioare

Repere osoase,musculare si cutanate ale trunchiului

Coastele, spatiile Se determina usor,cu exceptia coastei I.
intercostale, arcadele
costale

Regiunea sternala Incisura jugulara a sternului, manumbriul, apofiza xifoidam unghiul infrasternal

! unghiul lui Luis Nivelul de articulare a coastei II cu sternul, de aic i incepe numararea coastelor
(unghiul sternal)

Unghiul xifocostal Nivelul de articulare al cartilajului coastei a VII-a cu unghiul xifocostal

Muschiul pectoral Este bine reliefat

mare

Glandele mamare La nivelul coastelor III – VII

Linia in transee a lui Pe fata laterala a toracelui, la nivelul insertiilor fasciculelor muschilor oblic
Gray(linia dintata) extern al abdomenului si muschiul dintat anterior.

Santul median In adincitura formata de muschii pectorali mari (la barbat) , side mamele (la
anterior femeie)

Plica si santul La femei vizibile din cauza pielii subtiri a toracelui.

submamar

Santul longitudinal In regiunea posterioara a spatelui, determinat de proeminenta muschiului

median dorsal erector al trunchiului de ambele parti ale coloanei vertebrale

Vertebra cervicala VII Apofiza spinoasa bine evidentiata

Muschi si oase care Muschii: trapez,dorsal mare,rotund mare si mic, infraspinat ; Oase: creasta
determina relieful omoplatului,unghiul inferior la nivelul caruia se afla coasta VII si marginea
fetei dorsale a mediana a omoplatului
toracelui

Limitele peretelui Superior –arcadele costale,unghiul infrasternal si apofiza xifoida a sternului

anterior al Inferior – crestele iliace cu spinele iliace,simfiza pubiana
abdomenului sunt
determinate de

Santul median ce De la apofiza xifoida a sternului pina la simfiza pubiana

corespunde liniei albe
a abdomenului

Inelul ombelical cu Intrerupe santul median al abdomenului

mamelonul ombilical
si cicatricea ombilicala

Doi stilpi verticali Situati de ambele parti a liniei albe, santurile transversale corespund muschilor
abdominali,intrerupti drepti si intersectiunilor tendinoase
de doua santuri
transversale

Muntele Venus La nivelul simfizei pubiene, proeminenta formata din tesut adipos

Ligamentul inghinal Situat paralel si putin superior de plica inghinala

Relieful peretelui Creasta iliaca, coasta a XII-a si muschii spatelui

posterior este stabilit
de

Santul longitudinal Corespunde apofizelor spinale ale vertebrelor lombare

dorsal
Rombul lui Michaelis

Fasciile si tecile membrului superior

Fascia  lamela subtire, localizata nemijlocit sub tesutul
subcutanat adipos
superficiala
(fascia superficialis)

Fascia  acopera grupele de muschi, sau fiecare muschi in

parte, formind pentru ei teci fibroase sau
proprie (fascia osteofibroase
propria)
 Fascia proprie a muschilor centurii scapulare:
Fascia  acopera muschiul omonim
 se divide in 2 lamele:
deltoida (fascia 1.lamela superficiala(lamina superficialis) – trimite
deltoidea)
septe in profunzime, si de-a lungul santului
deltopectoral se uneste cu fascia toracelui
2.lamela profunda(lamina profunda) – desparte
muschiul de capsula articulatiei umarului si de
muschiul infraspinat si rotund mic

Fascia  se insera pe marginile fosei omonime si formeaza

o teaca osteofibroasa pentru muschii infraspinat si
infraspinata rotund mic

Fascia  se insera pe marginile fosei omonime si formeaza

pentru muschi o teaca osteofibroasa
supraspinata

Fascia  este mai slab dezvoltata

 acopera muschiul formind o teaca oseteofibroasa
subscapular
a

Fascia  inconjoara bratul ca un manson

 de pe fata ei interna se desprind doua lamele
brahiala rezistente – septurile intermusculare medial si
(fascia brachii)
lateral (septum intermusculare brachii mediale et
laterale)
- cele doua septe impart bratul in
compartimentele anterior si posterior
(compartimentum brachii anterius/flexorum et
compartimentum brachii posterius/extensorum
Fascia  in regiunea articulatiei cotului are structura
aponevrotica si serveste pentru originea
antebrahiala muschilor
(fascia antebrachii)
 in treimea proximala a antebratului fascia e
fortificata de fasciculele tendonului muschiului
biceps brahial (aponeurosis m. bicipitis
brachii) /aponevroza Pirogov
 in regiunea articulatiei radiocarpiene se ingroasa
formind retinaculul flexorilor (retinaculum
flexorum), fixat pe eminentele carpiene mediala
si laterala

Retinaculul  retinaculul trece peste santul carpal, formind

canalul carpian(canalis carpi) – prin care trece
flexorilor nervul median
(retinaculum - canalul carpian contine 2 teci sinoviale pentru
musculorum tendoanele muschilor:
flexorum) 1.teaca sinoviala comuna a tendoanelor flexorilor
superficial si profund ai degetelor
2.teaca sinoviala a tendonului flexorului lung al
policelui
 lateral si medial fasciculele fibroase ale
retinaculului se dedubleaza, formind doua canale
1.canalul radial al carpului (canalis carpi radialis)
Retinaculul prin care trece tendonul muschiului flexor radial
al carpului
flexorilor 2.canalul ulnar al carpului (canalis carpi
(retinaculum
ulnaris) /Guyon prin care trece artera, vena si
musculorum
flexorum) nervul ulnar

Retinaculul  situat pe fata dorsala a carpului

 insertie:
extensorilor - lateral – pe radius
(retinaculum - medial – pe ulna, pe osul piramidal si pisiform
musculorum  de pe fata profunda a retinaculului se desprind
extensorum) lame de tesut fibros care separa 6 canale:
- canalul I – trec tendoanele abductorului lung si
extensorului scurt al policelui
- canalul II – trec tendoanele extensorilor radiali
lung si scurt ai carpului
- canalul III – trece tendonul extensorului lung al
policelui
- canalul IV – trec tendoanele extensorului
degetelor si extensorului indicelui
- canalul V – trece tendonul extensorului
degetului mic
- canalul VI – trece tendonul extensorului ulnar al
carpului
 pe antebrat fascia formeaza compartimentul
antebrahial anterior (compartimentum
antebrachii anterius/flexor), cu subdiviziunile
superficiala si profunda si compartimentul
antebrahial posterior (compartimentum
antebrachii posterius/extensorum), cu portiunea
laterala

 consta din doua lamele – superficiala si profunda

Fascia  la nivelul eminentelor tenara si hipotenara e mai
palmara subtire
 la nivelul grupei mijlocii de muschi e mai
ingrosata, formind aponevroza palmara
(aponeurosis palmaris) – lama triunghiulara a
carei virf continua cu tendonul palmarului lung
iar baza corespunde celor 4 degete
- aponevroza acopera tendoanele flexorilor,
vasele si nervii palmari
- joaca rolul unui ,,dispozitiv de aspiratie’’ a
singelui venos palmar in venele dorsale ale miinii
 – unele fibre ale aponevrozei palmare se
indreapta radiar spre ultimile 4 degete formind
pe partea anterioara a tendoanelor flexorilor
bandeletele pretendinoase, unite prin lamele
intertendinoase
- in partea inferioara a aponevrozei palmare
fibrele se grupeaza formind ligamentul
metacarpian transversal superficial, intre
capetele metacarpienelor II-V (lig. metacarpale
transversum superficiale)
 fascia palmara profunda acopera muschii
intersososi despartindu-i de tendoanele flexorilor
degetelor, iar anterior de capetele
metacarpienelor se ingroasa formind ligamentul
metacarpian transversal profund

Fascia  consta din doua lamele

1.superficiala – subtire, care acopera tendoanele
dorsala a extensorilor
miinii (fascia 2.profunda – se formeaza prin latirea fiecarui
dorsalis manus) tendon al extensorului care adera la toate
falangele degetelor
 tendoanele extensorilor sunt unite prin jonctiuni
fibroase (chiasma tendinum) cu exceptia policelui

Tecile  canalul carpal contine doua teci sinoviale

1.teaca pentru 8 tendoane ale flexorilor
sinoviale superficial si profund ai degetelor (vagina
sinovialis communis mm. flexorum)
- incepe la nivelul ultimei falange a degetului V, la
nivelul palmei se largeste si acopera tendoanele
degetelor II,III,IV; trece sub retinaculul fleroxilor
si se termina la 3-4 cm deasupra acestuia
2.teaca tendonului flexorului lung al policelui
 (vagina sinovialis tendinis m. flexoris pollicis
longi)
- incepe la baza falangei distale, inveleste
tendonul pe toata lungimea sa; trece pe sub
retinaculul flexorilor si se termina la 2-4 cm
deasuupra acestuia
 pe fata dorsala a carpului sub retinaculul
extensorilor in canalele osteofibroase se contin 6
teci sinoviale separate
- incep proximal putin deasupra retinaculului
extensorilor si se termina sub el,fara sa ajunga la
nivelul degetelor
 Topografia membrului superior
Fosa axilara  delimitari:
(fossa axillaris) - anterior – plica de piele care acopera marginea
inferioara a muschiului pectoral mare
- posterior – plica de piele care inveleste marginea
inferioara a muschilor dorsal mare si rotund mare
- medial si lateral – de liniile imaginare care unesc
aceste plice pe brat si torace

Cavitatea  are aspect de piramida, cu baza orientata infero-

lateral iar virful – supero-medial
axilara (cavitas  contine tesut adipos, ganglioni limfatici, vase
axillaris) sangvine, vase limfatice si nervi
 virful cavitatii patrunde in spatiul dintre clavicula si
prima coasta
 peretii cavitatii axilare:
1.peretele anterior – constituit din muschii
pectorali mare si mic
2.peretele posterior – constituit din muschii dorsal
mare, rotund mare si subscapular
3.peretele medial – constituit de muschiul dintat
anterior
4.peretele lateral – constituit de muschii biceps
brahial si coracobrahial
 aperturile cavitatii axilare:
1.apertura superioara (apertura
superior),delimitata:
- anterior – de clavicula - medial – de prima
coasta - posterior – de marginea superioara a
scapulei *prin apertura superioara cavitatea
axilara comunica cu regiunea gitului
2.apertura inferioara (apertura inferior)
– limitele ei coincid cu ale fosei axilare
Peretele anterior al cavitati axilare este impartit in 3
arii triunghiulare
Triunghiul  delimitari
- superior – clavicula
clavio –
- inferior de marginea superioara a pectoralului
pectoral mic
(trigonum clavio
pectorale)

Triunghiul  delimitari
- coincid cu contururile muschiului pectoral mic
pectoral
(trigonum
pectorale)

Triunghiul  cu baza orientata lateral

 delimitari
sub-pectoral
- superior – marginea inferioara a pectoralului mic
(trigonum sub-
pectorale) - inferior – marginea inferioara a pectoralului
mare
- lateral – marginea muschiului deltoid

Peretele posterior al cavitatii axilare formeaza 2 orificii

Orificiul  situat lateral
 delimitari
patrulater - superior – muschii rotund mic si subscapular
(foramen
- inferior – muschiul rotund mare
qvadrilaterum)
- medial – capul lung al tricepsului
- lateral – colul chirurgical al humerusului

Orificiul  situat medial

 delimitari - superior – muschiul rotund mic si
trilater subscapular - inferior – muschiul rotund mare
(foramen
- lateral – capul lung al tricepsului
trilaterum)

 situate de ambele parti ale muschiului biceps

Santurile
brahial
bicipitale  santul bicipital medial (sulcus bicipitalis medialis)
care contine pachetul vasculonervos al bratului
- superior se deschide in cavitatea axilara
 santul bicipital lateral (sulcus bicipitalis lateralis)

Canalul  situat in regiunea posterioara a bratului intre

muschiul triceps brahial si santul nervului radial al
nervului
humerusului
radial sau  orificiul de intrare – la limita dintre treimea
canalul superioara si cea medie a humerusului; delimitat
humeromus de humerus, capul medial si lateral al tricepsului
cular (canalis  orificiul de iesire – pe partea laterala a bratului, la
humeromuscularis limita dintre treimea inferioara si medie a
seu canalis nervi humerusului; delimitat de muschii brahial si
radialis) brahioradial
 prin canal trece nervul radial, artera si venele
brahiale profunde

Fosa cubitala  situata in regiunea cubitala anterioara

(fossa cubitalis)  delimitari
- inferior si medial – de muschiul brahioradial
- medial - de muschiul pronator rotund
- superior – muschiul brahial
 fosa contine doua santuri , de ambele parti ale
muschiului brahioradial
- santul cubital anterior medial (sulcus cubitalis
anterior medialis);
- santul cubital anterior lateral (sulcus cubitalis
anterior lateralis)

Santurile  situate intre olecranon si epicondilii humerusului

 sunt doua la numar : - santul cubital posterior medial
cubitale (sulcus cubitalis posterior medialis) ; - santul cubital
posterior lateral (sulcus cubitalis posterior lateralis)

Elemente  trigonul cubital (trigonul Huetter) – se formeaza in

felxie maxima a cotului; important de examinat incaz
importante de luxatie, fractura sau luxatie cu fractura
ale regiunii  linia cubitala (linia Huetter) – se formeaza in extensia
cubitale cotului
 foseta radiala (foseta frumusetii) – depresiune
formata dorsal si lateral in extensia cotului; deasupra
ei se palpeaza capitulum humerusului

Santurile  santul radial (sulcus radialis) – trece prin muschii

brahioradial si flexorul radial al carpului
regiunii  santul median (sulcus medianus) – se afla intre
anterioare a flexorul radial al carpului si flexorul superficial al
degetelor
antebratului  santul ulnar (sulcus ulnaris) - se afla intre flexorul
superficial al degetelor si flexorul ulnar al carpului

Canalele  canalul ulnar (canalis ulnaris) – este canal de unire a

santului ulnar cu santul cubital posterior medial;
antebratului delimitat de capsula articulatiei cotului si capetele
muschiului flexor ulnar al carpului ; prin el trece nervul
ulnar
 canalul supinator (canalis supinatorius) – in treimea
superioasa a antebratului , porneste de la santul
radial; localizat intre radius si muschiul supinator; prin
el trece ramura profunda a nervului radial

Spatiul  situat in treimea inferioara a antebratului

 delimitari
celular - anterior – flexorul profund al degetelor si flexorul
Pirogov lung al policelui
Parona - posterior – membrana interosoasa si pronatorul
patrat
 este sediul supuratiilor dupa panaritiu a policelui sau
degetului V ,incomplet sau tardiv tratate

Repere osoase,musculare si cutanate ale membrului superior

Santul Pe fata anterioara a umarului intre muschiul deltoid sipectoral, care proximal se
deltopectoral largeste sisub clavicula frmeaza triunghiul deltopectoral sau fossa Mohrenheim (in caz
de luxatie a capului humerului acest triunghi dispare)

Santurile bicipitale In flexie , de ambele parti ale muschiului biceps brahial

medial si lateral

Vena bazilica In treimea inferioara a santului bicipital medial

Fasciculul vasculo- In portiunea superioara a santului bicipital medial

nervos principal al
membrului superior

Relieful albastrui al In santul bicipital lateral

venei cefalice

Santurile cubitale In fosa cubitala de ambele parti ale tendoanelor muschilor biceps si brahial; santurile
anterioare medial si distal continua in santurile ulnar si radial ale antebratului
lateral
Epicondilul lateral al Pe partea postero-laterala a articulatiei cotului
humerusului si
olecranonul

Santurile cubitale In partile laterale ale olecranonului; santul medial este reper de acces spre nervul
posterioare medial ulnar ; santul lateral trece in fosa radiala superioara in care se palpeaza capul
si lateral radiusului, articulatia humero-radiala

Proeminenta In regiunea proximala a fetei anterioare a antebratului; cea mediala e formata de

mediala si laterala muschii pronator si portiunile superioare ale flexorilor ; cea laterala e formata de
muschii brahioradial si extensorii radial lung si scurt ai carpului

Tendoanele Se reliefeaza in portiunea distala a antebratului

muschilor flexori ai
degetelor

Santurile radial, Determinate in regiunea distala a antebratului , delimitate de tendoanele muschilor.

ulnar si median Sunt repere in necesitatea de acces la fasciculele vasculo-nervoase ale antebratului

Plicile transversale Pe fataa nterioara a portiunii distale a antebratului. 1.plica superioara corespunde
ale miinii capului ulnei; 2.plica inferioara(rascetta) corespunde articulatiei medio-carpiene;
3.plica proximala se destinde intre virfurile apofizelor stiloide ale oaselor antebratului.

Podul palmei , Pe fata palmara a miinii; podul palmei – cu baza orientata spre degete; eminenta
eminenta tenara, tenara (a policelui) este separata de podul palmei prin linia arcuata, linia de opozitie a
eminenta policelui, linia oblica numita linia vietii(linea vitalis)
hipotenara

Linia lunara (linea Trece transversal de la marginea mediala a miinii pina la al II-lea spatiu interdigital
mensalis)