Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Debriefarea activităţii.
- Ce ați făcut dumneavoastră în cadrul celor patru etape ale activității organizate?
- Cum v-ați simțit?
- În care etapă v-ați simțit mai liber în conversație? Argumentați vă rog răspunsul.
Concluzii.
Aţi stabilit relaţii cu una sau mai multe persoane, pentru a realiza anumite obiective, aţi
interacţionat, făcînd schimb de anumite mesaje, care asigură dispoziţii emoţionale şi
intelectuale asemănătoare, moduri similare de a răspunde la aşteptări şi cerinţe.
Observăm că modul nostru de comunicare a fost influiențat de către distanța la care ne-
am aflat. Limbajul nostru sugerează că suntem toți conștienți de spațiul nostru personal, iar
distanța în timpul interacțiunii este influențată de nivelul de cunoaștere a persoanelor cu
care ținem o conversație. Pe măsura creșterii încrederii, distanțele se micșorează.
Spațiul și distanța pot spune multe,de aceea merită o atenție deosebită.
Comentăm slaidul de pe ecran:
Este foarte important să cunoaștem distanța optimă în cadrul unui discurs.
Iată de ce trebuie să ținem cont de cele 4 zone proxime care ne vorbesc despre modul de
influiență a spațiului asupra modului de relaționare.
Zona intimă: este rezervată pentru cei care sunt apropiați din punct de vedere
psihologic. Cînd este invadată de alții, mai ales pentru mai mult de o clipă, o persoană de
obicei se simte inconfortabil și este posibil să se retragă sau să stabilească un fel de barieră.
Zona personală: este rezervată pentru prieteni, dar se permite și altora să pătrundă
temporar, în timpul prezentărilor. Să privim cum doi străini se apropie pentru a se prezenta.
Pe măsură ce ei își strîng mîinile,ei vor sta de cele mai multe ori cu un picior în față și cu
celălalt gata să se retragă. Cooperarea pentru o sarcină poate aduce oamenii în spațiul lor
personal.
Zona socială: este spațiul în care se desfășoară o mare parte a afacerilor noastre de zi cu
zi. Relațiile dintre manageri și angajații lor încep de obicei în acest spațiu. Acestea se vor
muta de multe ori în zona personală odată ce încrederea s-a dezvoltat, dar acest lucru
presupune timp.
Zona publică: reflectă spațiul la care majoritatea ar dori să mențină străinii. La această
distanță se țin discursurile publice.
Anunţarea subiectului
Elaborarea definiţiei.
Prezentarea se realizează prin metoda „Cuvîntul interzis”
Elaboraţi definiţia comunicării ( o scrie fiecare pe o fîşie de hîrtie) şi expuneţi-o fără a
utiliza cuvîntul „comunicare”.
Sarcina: Cuvîntul interzis este „comunicarea”
...acţiunea de a comunica şi rezultatul ei;
...înştiinţare, ştire, veste, raport, relaţie, legătură;
...transmiterea unei informaţii de la emiţător la receptor;
...proces în care oamenii îşi împărtăşesc informaţii, idei, sentimente;
...o funcţie socială;
...un proces de viaţă esenţial, prin care oamenii generează sisteme, obţin, transformă şi
folosesc informaţia pentru a-şi duce la bun sfîrşit activităţile sau viaţa;
...bipolaritate: de la „mine către tine” şi de la „tine către mine”;
...atît o artă cît şi o ştiinţă.
Metoda „Caligramma”
Aranjaţi definiţiile astfel ca să obţineţi un simbol al comunicării. (pe imaginile restabilite
anterior)
Tehnica „Scrabble”
Se scriu prenumele membrilor fiecărei echipe sub formă de scrabble.(Lucrarea se acroşează
în auditoriu
pe cea de bază.
Cînd Cum
Cine?
canalul
Emiţătorul Receptorul
Informaţia
Sarcinile emiţătorului
Să pronunţe clar sunetele;
Să rostească în întregime cuvintele;
Să formuleye enunţuri clare;
Să folosească o intonaţie potrivită, iar volumul vocii să fie reglat în funcţie de
situaţia dată;
Să manifeste respect faţă de ascultător.
Sarcinile receptorului
Să asculte atent mesajul;
Să înţeleagă mesajul;
Să ceară informaţii suplimentare;
Să manifeste respect faţă de emiţător;
Să fie tolerant în situaţii contradictorii.
De ce comunicăm?
Orice comunicare are 4 scopuri majore:
1)să clarifice;
2)să impresioneze şi să convingă;
3)să ducă la acţiune;
4)să stimuleze.
Cînd comunicăm?
75% dintr-o zi de lucru, vorbim şi ascultăm;
75% din ce auzim, auzim imprecis;
75% din ceea ce auzim, precis uităm în următoarele trei săptămîni.
Cum comunicăm?
Suntem evaluaţi şi criticaţi de oameni prin 4 lucruri:
1)prin ceea ce facem;
2)prin cum arătăm;
3)prin ceea ce spunem;
4)prin modul în care spunem ce avem de spus.
„Cuvintele sunt cu adevărat mijlocul de comunicare cel mai puţin eficient. Ele sunt cele
mai expuse la interpretări greşite şi cel mai des prost înţelese.” Neale Donald Valsch
Într-o comunicare orală informaţia este percepută şi reţinută astfel:
7% - datorită cuvintelor(nivelul logic) Ce spui?
38% -paraverbal( ton, volum,viteza de rostire...) Cum spui?
55%- nonverbal( expresia facială, poziţia, mişcarea, îmbrăcămintea, mimica, privirea,
gestica, tăcerea...)
Cînd îi ascultăm pe ceilalţi, le demonstrăm că ceea ce au ei de spus este important. Le
inspirăm încredere şi suntem conştienţi că oamenii se dezvoltă cînd sînt ascultaţi de cineva.
Ascultarea activă este un principiu de bază pentru dezvoltarea personală.
Chiar şi prin tăcere oamenii comunică ceva: aprobare, dezaprobare, discreţie, raţiune,
păstrarea unei taine, admiraţie. Tăcerea este un instrument puternic de comunicare, dar care
trebuie folosit cu abilitate.
conversaţie, dialog;
dispunere pentru a-i asculta pe alţii;
inteligibilitate în transmiterea mesajului;
schimb de informaţii în ambele sensuri;
cunoaştere de sine şi stimă de sine;
conştientizarea nevoilor celuilalt;
a şti să îţi exprimi sentimentele;
a accepta conflictele.
Sarcina:
Elaboraţi în baza textului”Povestea iepuraşului” sarcini de formare a competenţelor de
comunicare şi stabiliţi prin сe metode le veţi realiza.
Drept suport didactic vă ropunem portofoliul metodic în care puteți găsi tehnici și metode
de lucru cu textul.
Concluzie
Se formulează concluzii în baza activității. Se observă creșterea nivelului sarcinilor și a
competențelor de comunicare de la clasa I pînă în clasa a IV-a.
Competenţele de comunicare stau la baza tuturor competenţelor transdisciplinare
Culoarea ne reprezintă.
Culorile influenţează şi ele comunicarea. Ele evidenţiează atitudinea omului faţă de viaţă
şi faţă de cei din jur. Culoarea vestimentaţiei folosită de către manager ne comunică o serie
de lucruri despre acesta.
Culorile şi semnificaţia lor:
Roşu - om sentimental
Roz - îi place să iubească, să fie iubit şi să aibă grijă de alţii
Portocaliu - este organizat si hotarat sa-si realizeze planul
Galben - doreşte să discute
Verde - îi place schimbarea
Bleu, Albastru - este inventiv
Bleumarin - îi place să fie şef şi să dea ordine
Negru - ştie foarte bine ce are de făcut
Culorile calde (roşu, portocaliu, galben) favorizează comunicarea iar cele reci (gri, verde,
albastru) o inhibă. Comunicarea se desfăşoară greoi şi în cazul monotoniei sau varietăţii
excesive de culori.
În final, fiecare om îşi adaptează aceste limbaje non-verbale la propriul său stil de viaţă.
Evaluarea trainingului
Tehnica de evaluare „Harta conceptuală” care în mare parte a fost completată pe
parcursul activităţii.