Diagnosticul de nanism hipofizar se pune pe baza urmatoarelor examene paraclinice:

- radiografia oaselor carpiene releva o intarziere in maturarea scheletala;

- varsta osoasa este intarziata cu 3-4 ani pana la 6-7 ani fata de normal;

- sudarea cartilajelor de crestere este intarziata;

- scade densitatea osoasa;

- radiografia de craniu cu sa poate prezenta craniofaringion sau sa mica;

- hipoglicemie spontana ce duce la cresterea frecventei convulsiilor si a tulburarilor de comportament;

- cresterea azotului ureic;

- scaderea creatininei;

- cresterea lipidelor serice;

- scaderea hidroxiprolinei urinare;

- determinari hormonale: scade hormonul de crestere plasmatic (0-10 mU/ml) ;

- teste de stimulare cu agenti farmacologici: testul la insulina, testul la somn, testul la glicina, arginina,
clonidina;

- determinarea anticorpilor anti hormon de crestere si anti- proteina de transport a acestuia;

- determinarea hormonilor tiroidieni, sexuali, ai corticosuprarenalei;

Evolutia si prognosticul nanismului hipofizar

Deficitul staturo-ponderal se accentueaza cu varsta, raspunsul la terapie este proportional cu varsta la

care a inceput aceasta.

Hipostatura creeaza, de regula, probleme psihosociale.

Infantilismul sexual se accentueaza.

Tratamentul nanismului hipofizar

Tratamentul nanismului hipofizar curpinde:

- hormoni de crestere sintetici/ semisintetici obtinuti prin tehnologie ADN recombinant;

- factor de crestere insulin-like 1 (IGF 1); Tratamentul peste varsta de 14 ani are rezultate mediocre