Sunteți pe pagina 1din 4

Telescop

Telescopul (din greacă: tele = departe, skopein = a cerceta, a examina) este un instrument care


colectează lumina de la un obiect îndepărtat, se concentrează într-un punct (numit focar), și produce
o imagine mărită. Deși se indică cu termenul „telescop”, de obicei, telescopul optic, care operează în
frecvențele luminii vizibile, există, de asemenea, telescoape sensibile la alte frecvențe ale spectrului
electromagnetic.
După principiul de funcționare există două tipuri principale de telescoape optice: reflector și refractor.
În telescopul reflector imaginea observată este reflectată de o oglindă intr-un sistem de prisme si
apoi la o lentilă ocular, așezată de obicei pe partea laterală a instrumentului. În telescopul
refractor se folosește refracția în lentile.

Istorie
Nașterea telescopului refractor este de obicei atribuitǎ lui Galileo Galilei, care a arătat prima aplicație
în Veneția în 1609. De fapt, primele lentile au fost construite în 1607 de către artizani olandezi care
le-au aplicat instrumentelor rudimentare cu putere de rezoluție foarte mică. Proprietățile lentilelor,
oricum, erau cunoscute de ceva timp și trebuie să fie atribuit lui Galileo meritul de îmbunătățire și
prima utilizare astronomică. Deși se pare că primul telescop refractor a fost construit în 1608 de
către olandezul Hans Lippershey (circa 1570-1619), alte surse îi atribuie inventarea primului
telescop lui Joan Roget, fabricant de ochelari din Girona, Catalonia, care a trăit în jurul anului 1600.

Benzi de vizibilitate a telescoapelor


Atmosfera Pământului absoarbe majoritatea radiației electromagnetice din spațiu, cu excepția luminii
vizibile și undelor radio. Din acest motiv, observația de la sol este limitată la utilizarea de telescoape
optice și de telescoape radio. Primele sunt plasate de preferință în locuri înalte sau izolate (munți,
deșerturi, ...) cu scopul de a reduce influența turbulențelor atmosferice și a poluării luminoase.
Pentru observarea în benzile rămase ale spectrului
electromagnetic (microunde, infraroșu, ultraviolete, raze X, raze gamma), care sunt absorbite de
atmosferǎ, sunt folosite aproape exclusiv telescoape orbitale ori situate în baloane aerostatice la
altitudine mare.

Tipuri de telescop
Telescop optic (cu refracție) de 50 cm la Observatorul astronomic din Nisa

 Telescop Röntgen
 Telescop optic
o Telescop newtonian
 Telescop Dobson
 Telescop cu raze infraroșii
 Radiotelescop
 Telescop cu neutrini - un aparat special
Lunetă astronomică /vs/ telescop
Diferențe între un telescop și o lunetă astronomică:

 luneta astronomică (cunoscută uneori și sub denumirea de telescop refractor sau telescop


cu refracție) are un obiectiv compus dintr-un ansamblu de lentile montate într-un tub;
 telescopul (cunoscut uneori și sub denumirea de telescop reflector) are un obiectiv construit
dintr-o oglindă parabolică sau sferică, drept component esențial.
Trebuie semnalat riscul de confuzie în folosirea și traducerea cuvântului telescop, îndeosebi în
cursul consultării documentațiilor redactate în limba engleză. Într-adevăr, în această limbă,
cuvântul telescope este folosit atât pentru a denumi „luneta astronomică” (se vorbește atunci
despre refracting telescope) cât și pentru telescopul propriu-zis (se vorbește despre reflecting
telescope).
Avantajele telescopului
Avantajele telescopului, comparativ cu luneta astronomică, sunt:

 posibilitatea construirii obiectivelor de diametre mari;


 lipsa aberațiilor cromatice;
 efecte de difracție mai mici;
 putere separatoare și grosisment superior;
 la același diametru al obiectivelor, telescopul este mai ușor și mai ieftin. [1]
Avantajele lunetei astronomice
Comparativ cu telescopul, luneta astronomică are ca avantaje:

 imagini mai clare;


 constratul imaginii este mai bun, chiar la puteri de mărire mai mari;
 tubul optic al lunetetei astronomice este mai ușor de întreținut, întrucât este etanș;
 telescoapele au nevoie de unele reglaje în plus. [1]

Telescopul optic

Telescoape

Telescopul optic formează imagini ale cerului relativ apropiate și mărește luminozitatea aparentă
a aștrilor, permițând distingerea detaliilor și observarea a mult mai multor stele decât cu ochiul liber.
Telescoapele optice sunt împǎrțite în douǎ categorii principale: telescoape reflectoare și telescoape
refractoare.
Obiectivul telescopului reflector este constituit dintr-o oglindă (sau un sistem de oglinzi)
de sticlă metalizată de formă paraboloidală, care poate atinge chiar și 11 m în diametru. Cu ajutorul
unei oglinzi plane sau curbe, imaginea dată de obiectiv este îndreptată spre un ocular.
Telescoapele de refracție au 2 lentile: una mare, plasată în partea frontală și numită „obiectiv”, care
colectează lumina, și una mică în partea posterioară, „ocularul”, care focalizează razele luminoase
în ochiul observatorului. Acest telescop a fost utilizat de Galileo Galilei în anul 1609 pentru a
privi Luna, pe care a văzut-o de 30 de ori mai aproape decât cu ochiul liber.
Obiectivele cu deschideri mari de doi metri sunt domeniu evident al telescoapelor reflectoare. Dupǎ
o anumită dimensiune lentilele devin atât de scumpe și grele încât a fost, din punctul de vedere
tehnic și economic, impracticabil de a le folosi.
Comparativ cu luneta astronomică, avantajele telescopului sunt:

 posibilitatea construirii obiectivelor de diametre mari;


 la același diametru al obiectivului, lunetele astronomice sunt mai grele și mult mai scumpe
decât telescoapele;
 lipsa aberațiilor cromatice;
 efecte de difracție mai mici;
 putere separatoare și grosisment superior.
Telescopul optic poate fi utilizat atât pentru observarea directă, cât și pentru
cercetări fotografice sau spectroscopice .
La perfecționarea telescopului au contribuit, printre alții, Isaac Newton, Laurent Cassegrain, James
Gilbert Baker, W. Herschel, J. Herschel, Foucault, Bernhard Schmidt, George Willis Ritchey, Henri
Chrétien, Dmitry Dmitrievich Maksutov / Dmitri Dmitrievici Maksutov.
Telescopul optic cu cel mai mare obiectiv din lume, 10,4 metri, (august 2009) este Grantecan.

Alte accesorii
Telescopul poate fi dotat și cu alte accesorii, în funcție de obiectul ceresc care se dorește să fie
observat: filtru solar, filtru lunar, alte filtre colorate.
Atenție! Să nu se privească niciodată Soarele direct prin telescop / luneta astronomică! Este
necesară așezarea unui filtru solar adecvat, în fața obiectivului! În caz contrar, pierderea
vederii este iremediabilă! În locul folosirii filtrelor așezate în fața obiectivului, o altă variantă
sigură este proiectarea imaginii solare pe un ecran, sau, mai simplu, pe o bucată albă
de carton.

Producători cunoscuți de telescoape pentru astronomii


amatori
 Bresser, Germania
 Celestron, SUA
 Omegon, Germania
 Orion, SUA
 Meade, SUA
 НПЗ / NPZ, Federația Rusă
 Sky-Watcher, Canada