Hojda Viorica

Şc.Generala “Enea Grapini”

Şant, Bistriţa-Nasăud

Invăţare şi evaluare eficientă cu metoda

„PIRAMIDEI"

Pornind de la maxima că „Nimic nu este mai uşor în această lume şi fiecare luciu îşi
are importanţa lui", în misiunea de învăţător avem în vedere realizarea eficientă a unei
sarcini „cu ţintă" cu metode şi tehnici pentru o învăţare activă, care să ducă la
declanşarea conştiinciozităţii atât a învăţătorului, cât şi a elevului.
Triada, predare - învăţare - evaluare, presupune folosirea unor metode, tehnici
şi procedee care să-1 implice pe elev în procesul de învăţare, urmărindu-se dezvoltarea
gândirii, stimularea creativităţii, dezvoltarea interesului pentru învăţare în sensul
formării lui ca participant activ la procesul de educare.
Pentru a se realiza aceste obiective are loc un proces de perfecţionare a metodelor
de învăţământ care se desfăşoară în două direcţii, şi anuiae:
- perfecţionare metodelor tradiţionale, în sensul adaptării lor la noul
conţinut şi la noile condiţii;
- introducerea de metode şi tehnici noi, care să răspundă mai bine
rezultatelor cercetării ştiinţifice (psihologice, pedagogice, sociologice,
etc), cerinţelor învăţământului formativ, pedagogiei prospective,
principiului educaţiei permanente (Jinga Ioan - Educaţia permanentă).
.

In condiţiile implementării reformei învăţământului şi mutării accentului pe

aspectul formativ al actului învăţării, necesitatea activizării, şi diversificării metodelor
didactice este evident necesară. Metodele de evaluare nu constituie un compartiment
rupt de alte metode, ci obiectivele urmărite prin aceste metode le particularizează.
Deşi activitatea didactică este în ansamblul său, unitară, metodele de apreciere şi
notare sunt, adesea, separate de cele de învăţare, disociindu-se astfel, procesul de învăţare
şi cel evaluativ.
Odată cu evoluţia societăţii şi modernizarea învăţământului, paradigma
educaţională îşi transferă accentul de pe transmiterea cunoştinţelor spre învăţarea
activă, creativă, iar demersurile pedagogice nu mai fac o distincţie netă între evaluare şi
învăţare. Strategiile didactice folosesc evaluarea ca mijloc de apreciere a cunoştinţelor
elevilor şi, totodată, ca o extensie a învăţării.
 Metodele de evaluare bazate pe activitatea individuală, îndeobşte cunoscute, se
diversifică şi se adaptează permanent cerinţelor legate at modernizarea procesului
instinctiv - educativ. Există însă o serie de alte metode de învăţare - evaluare, mai puţin
abordate şi aplicate în procesul de învăţământ, care se bazează pe activitatea grupului.
Una dintre acestea este metoda piramidei - metodă care se înscrie în domeniul
căutărilor şi preocupărilor creative de sporire a eficienţei muncii învăţătorului cu elevii
săi.
Metoda piramidei, cunoscută şi sub numele „metoda bulgărelui de zăpadă", este o
îmbinare armonioasă între activitatea individuală şi cea a grupurilor de elevi. Are rolul de
a încorpora activitatea fiecărui elev într-un demers mai amplu menit să ducă la
soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme date.
Această metodă presupune organizarea unei activităţi structurate în următoarele
etape:
1. Faza introductivă - în care învăţătorul expune datele problemei.
2. Faza individuală - durează de obicei 5 minute; elevii primesc o temă
pe care o rezolvă individual şi notează întrebările legate de subiectul
tratat.
3. Faza lucrului în perechi - elevii îşi confruntă rezultatele, concep un
răspuns nou, într-o formulare la care îşi aduc toţi contribuţia,
identificând concluziile cu caracter general şi zonele de controverse
rezultate în urma întrebărilor fiecăruia.
4. Faza reuniunii în grupuri mai mari - se fac trei grupuri mai mari din
perechile existente, se discută despre situaţiile la care s-a ajuns; se
răspunde la întrebările rămase ne soluţionate.
5. Faza întregii clase - întreaga clasă, reunită, analizează şi
concluzionează asupra ideilor emise; un reprezentant al fiecărui grup
prezintă concluziile echipei sale. Acestea pot fi notate pe tablă, pentru
a se putea realiza comparaţia între răspunsurile grupurilor.
6. Faza decizională - pe baza acestor răspunsuri se alege situaţia finală şi
se stabilesc concluziile.
Structura cumulativă a piramidei răspunsurilor are numeroase avantaje:
- activitatea individuală, urmată de activitatea în echipă, le oferă
elevilor posibilitatea de a-şi formula opiniile personale şi se a le
verifica, îmbunătăţi sau transforma în raport de răspunsurile altor
membrii ai grupului;
- creşterea progresivă a dimensiunilor grupului implică o confruntare
repetată cu idei şi consideraţii noi;
 - creşterea graduală a complexităţii itemilor. fiecare fază fiind
construită pe treptele anterioare, simplifică abordarea problemei, o
sintetizează şi o reduce la esenţă.
Evaluarea activităţii elevilor se poate face ţinându-se seama de aportul fiecăruia la
conceperea concluziilor finale. Pentru a uşura sarcina învăţătorului şi pentru a
implica elevii în actul evaluativ, se poate distribui un chestionar de bilanţ al rolurilor în
cadrul echipelor. Chestionarul cuprinde un set de enunţuri adaptate specificului sarcinilor
de rezolvat. Folosind o scală de la 1 la 10, elevii acordă puncte pentru propria activitate,
răspunzând, în acest mod, enunţurilor formulate. La clasele II-III acest chestionar este
mai dificil de aplicat, însă la clasa a IV-a, folosindu-se de câteva discuţii lejere, bine
dirijate şi fiind un bun cunoscător al clasei, învăţătorul poate aprecia just contribuţia
fiecărui elev în grupurile din care a făcut parte.
El trebuie să perceapă şi progresele unor elevi, să analizeze şi contribuţia mai
mică sau mai slabă calitativ a altora. Important este să ştie să stimuleze elevii, nu să
sancţioneze fiecare acţiune a acestora care nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor sale.
La clasa a IV-a, unul dintre obiectivele majore ale „Limbii române" care, de altfel,
este urmărit pe parcursul întregului ciclu primar este receptarea mesajului scris. In
proiectarea curriculară în acest an şcolar am avut în vedere, în special, acest obiectiv,
deoarece conţinutul programei şi al manualului facilitează realizarea lui la nivelul
prevăzut.
Pentru evaluarea unităţii de învăţare „Autor şi personaje" am experimentat o
metodă care s-a dovedit a fi foarte eficientă, deoarece a fost atractivă şi stimulativă
pentru elevi, iar mie ca învăţătoare, mi-a oferit suficiente informaţii despre gradul de
realizare a obiectivelor acestei unităţi de învăţare la nivelul clasei, dar şi al performanţei
realizate de fiecare elev.
In prima parte a orei de evaluare am folosi metoda piramidei, urmată de activitatea
independentă şi expoziţia lucrărilor.
Am considerat necesar să folosesc pentru evaluare un text nou, dar nu foarte întins
şi nici dificil din „Amintiri din copilărie" de Ion Creangă.
In prima etapă am dat elevilor indicaţiile necesare pentru buna desfăşurare a
lecţiei, apoi am distribuit fiecărui elev câte o fişă cu fragmente din text, în care, între
enunţurile din opera amintită, au fost introduse texte din alte opere cunoscute: D-nul Goe
de Ion Luca Caragiale, Pupăza din tei de Ion Creangă, Bunicul de B. Şt. Delavrancea şi
Dumbrava minunată de Mihail Sadoveanu.
Elevii au citit fiecare fragment, au decupat şi au selectat numai pe cele care logic
făceau parte din text, apoi au stabilit titlul şi autorul.
Timp de lucru 5 - 7 minute.
 A doua etapă a presupus aşezarea textului în pagina caietului, cu titit şi autor,
ordine logică a întâmplărilor, almeatt
Clasa a fost organizată în perechi. Fiecare pereche a primit câte o foaie suport şi
elevii au lipit fragmentele decupate.
Timp de lucru 5 minute.
In a treia etapă, am unit câte două perechi în grupe de patru elevi. Fiecare grapă a
primit o listă de întrebări referitoare la conţinutul textului alcătuit. Împreună au citit
întrebările şi au formulat răspunsurile care, apoi, au fost scrise în fişe.
Timp de lucru 7 — 1 0 minute.
Pentru atingerea pragului superior al piramidei, am considerat necesar, de această
dată, să verific cu întreaga clasă corectitudinea modului de reconstituire a textului, apoi
nivelul de înţelegere a conţinutului prin verificarea răspunsurilor scrise la întrebări şi,
abia apoi, am trecut la ultima cerinţă: formularea unei învăţături pe care o oferă textul.
Timp de luciu 5 + 3 minute.
In a doua parte a evaluării, pe baza activităţii independente, fiecare elev a
transcris textul cat mai caligrafic şi corect, inclusiv din punctul de vedere al aşezării în
pagină. In timpul rămas am cerut elevilor să-1 caracterizeze pe Nică sau să realizeze un
desen sugestiv pe tema dată,
Cele mai frumoase lucrări au fost expuse la panou.
Pentru prima etapă, fiind printre elevi, am putut constata cu uşurinţă nivelul de
realizare a primului obiectiv. La lucrul în perechi elevii au realizat pe suport sarcina de
lucru şi a fost uşor de stabilit aportul fiecăruia. Câteva întrebări, discret plasate în
verificarea răspunsurilor realizate de grupele de patru, mi-au oferit suficiente informaţii
despre contribuţia personală a fiecărui elev în cadrul grupelor. Prin exprimarea acordului
sau dezacordului în ultima etapă, atât prin cuvinte, cât şi prin gesturi, mimică, am putut să-
mi completez informaţiile şi să pot face aprecieri corecte pentru fiecare elev.
Lecţia s-a încheiat cu cântecul „Pupăza din tei".
Dacă este folosită cu profesionalism această metodă influenţează în mod pozitiv
atât dezvoltarea capacităţilor intelective ale elevilor, cât şi competenţele de relaţionale ale
acestora şi de lucru în grup.
Voi prezenta, în continuare, conţinutul probei de evaluare prin metoda piramidei,
vizând receptarea mesajului scris, înţelegerea şi ordonarea unui text narativ.
Obiective de evaluare:
- să citească în ritm propriu un text nou;
- să identifice elementele de bază ale organizării textului în pagină;
- să desprindă informaţii esenţiale dintr-un text citit;
 - să manifeste interes faţă de mesajul partenerului de dialog:
- să-şi adapteze vorbirea în funcţie de partenerul de dialog,
- să manifeste interes pentru redactarea corectă şi îngrijită a textului.
Modalităţi succesive de lucru: activitatea individuală, în perechi, pe
grupe (de patru), clasa ca grup de dezbatere, activitate independentă (în partea a
doua), expoziţia de lucrări.
Descriptori de performanţă:
FOARTE BINE:
1. Citeşte cu uşurinţă textul nou, într-un timp mai scurt decât cel cerut.
2. Identifică titlul, autorul, ordinea logică a fragmentelor.
3. Dovedeşte înţelegerea textului prin formularea răspunsurilor la
întrebări, având o contribuţie importantă în grupă.
4. îşi manifestă liber opinia în legătură cu cele citite, într-un dialog
deschis,
5. Scrie caligrafic şi respectă cerinţele aşezării în pagină a textului.
6. Realizează caracterizarea lui Nică sau un desen corespunzător temei.

BINE:
1. Citeşte textul în timpul cerut folosind intonaţia adecvată.
2. Identifică titlul, autorul, ordinea logică a fragmentelor.
3. Dovedeşte înţelegerea textului prin formularea răspunsurilor la
întrebări,
4-5. îşi manifestă opinia în legătură cu cele citite, în dialog cu colegii de grupă sau cu
învăţătoarea,
6. Scrie caligrafic şi respectă cerinţele aşezării în pagină a textului, realizează un
desen corespunzător temei.

SUFICIENT:
1. Citeşte textul în timpul indicat iară să insiste asupra intonaţiei.
2. Identifică titlul, autorul şi fragmentele aparţinând textului.
3. Dovedeşte înţelegerea textului prin formularea răspunsurilor la
întrebări, cu ajutorul colegilor.
4-5. îşi manifestă opinia în legătură cu cele citite, în dialog cu colegii de grupă sau
prin gesturi, mimică.
6. Scrie lizibil şi respectă cerinţele aşezării în pagină a textului, realizează un
desen corespunzător temei.

Itemi:
1. Citeşte fragmentele de text din fişă. Decupează şi păstrează numai pe cele care pot
forma un text,
2. împreună cu colegul de echipă, ordonează fragmentele, pentru a
obţine un text. Alegeţi eticheta cu titlul şi autorul potrivit,
Reconstituiţi textul pe foaia suport.
3. Răspundeţi în grup la întrebările din fişă după ce aţi recitit textul.
4. Prezentaţi răspunsurile înscrise în fişă. Adresaţi întrebări în legătură
cu textul sau formulaţi răspunsuri pentru întrebările colegilor.
Spuneţi-vă părerea despre învăţătura care se desprinde din text.
5. Transcrie textul pe foaia suport, respectând aşezarea corectă în pagină
şi scrierea caligrafică. Realizează caracterizarea lui Nică sau un desen
corespunzător textului.

Bibliografie

1. lonescu C. (1992) - Strategii de predare şi învăţare, Ed. Ştiinţifică,

Bucureşti.
2. Jinga Ioan (1979) - Educaţia permanentă, Ed, Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti.
3. Pintilie Mariana (2002) - Metode moderne de învăţare-evaluare, Ed.
Eurodidact Cluj-Napoca.
4. I. Stoica, Adrian (2001) - Evaluarea curentă şi examenele - ghid
pentru profesori, Ed, Pro Gnosis, Bucureşti,
5. Stan Cristian (2001) - Evaluarea şi autoevaluarea în procesul
didactic, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,
 Fişă de lucru individuală

1. N-am îndrăznit multă vreme să spun nimănui nimic despre epoca de întuneric, nici
despre cheia de aur pe care o găsisem într-o zi cu soare.

2. Un moşneag nehen c-o viţică de funie n-are ce lucra.

3. Mam' mare se ridică bătrâneşte şi se duce în coridor: - Goe!

Puişoraie! Goe! God
Goe nicăieri.
Vai de mine! ţipă cucoana, nu-i băiatul! Unde e băiatul? s-a prăpădit
băiatul!
Şi toate cucoanele sar ...

4. Şi cum i-o dau în mână, javra dracului se face a o căuta de ou, şi-i dezleagă atunci frumuşel aţa
de la picior, apoi mi-o aruncă-n sus zicând; „Iaca poznă, c-am scăpat-o!"

O nelinişte i se furişă în suflet, Spre asfinţit, în fundul pădurii, clipeau încă fire de jar sub
spuză; într-acolo se strecurau nesimţit cele din urmă păsărele, dându-i bună seara. Şi cu toate
că spre răsărit se înroşea luna şi creştea lumina peste pâcla ogoarelor, în pădure o umbră
tainică şi deasă se întindea, izvorând din văi şi cotloane necunoscute.
Lizuca se simţi puţintel înfricoşată. Ce ne facem noi, Patrocle?
întrebă ea pe căţel.

6. - De vânzare ţi-e găinuşa ceea, băiete?

- De vânzare, moşule!
- Şi cât cei pe dânsa?
- Cât crezi şi dumneata că face!
- Ia ad-o-ncoace la moşul, s-o drămăluiască!

7. Din vorbă în vorbă, copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului.

 Fişă de lucru pentru grupele de patru elevi

Răspundeţi împreună la următoarele întrebări:

1. Arătaţi titlul şi autorul fiecărui fragment,
2. Care sunt personajele lecturii reconstituite?
3. Unde mergea Nică?
4. Ce părere aveţi despre mama lui Nică atunci când discută cu mătuşa
Mărioara?
5. Ce învăţătură se desprinde din această lectură?

Invăţătoare: HOJDA VIORICA

Şc. Gen. „Enea Grapini" - Şanţ