194 Buletinul AŞM

ENDOSCOPIA DE CONTACT – O NOUĂ ETAPĂ ÎN DIAGNOSTICUL

LEZIUNILOR MUCOASE LARINGIENE
Lilia Scutelnic – doctorand, Clinica Otorinolaringologie, IMSP Universitatea de Stat de
Medicină ,,Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova,
Codruţ-Caius Sarafoleanu – prof. universitar, şef clinică Otorinolaringologie şi Chirurgie,
Cervico-Facială, Universitatea de Medicină ,,Carol Davila”, Bucureşti, România,
Ion Ababii – prof. universitar, d.h.ş.m., academician A.Ş.M., şef catedră Otorinolaringologie,
IMSP Universitatea de Stat de Medicină ,,Nicolae Testemiţanu”,
Chişinău, Republica Moldova,
Vasile Cabac – d.ş.m., conferenţiar universitar, Clinica Otorinolaringologie, IMSP,
Universitatea de Stat de Medicină ,,Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova
e-mail: scutelnic_lilia@yahoo.com

Rezumat
Endoscopia de contact este o tehnică modernă care e capabilă să furnizeze în timp real imaginile mărite ale structurii
celulare a straturilor superficiale ale diferitelor suprafeţe ale mucoaselor cu avantaje evidente şi potenţial larg în aplicarea
clinică. Contact endoscopic este o metodă promiţătoare de examinare microscopică in vivo, prin care un telescop rigid
este plasat pe o mucoasă anterior colorată, care permite evaluarea straturilor de celule superficiale ale epiteliului. Această
tehnică produce în timp real, imagini mărite de arhitectură celulară a suprafeţei mucoasei comparabilă cu histologia fără
a fi nevoie de biopsie. În acest reviu, este prezentat un rezumat al rolului şi eficacităţii endoscopiei de contact în diagnos-
ticul, tratamentul şi pronosticul diferitor leziuni ale mucoasei laringiene.
Cuvinte-cheie: endoscopia de contact, laringoscopie, leziuni precanceroasse

Summary: Contact endoscopy - a new step in the diagnosis of laryngeal mucosal lesions
Contact Endoscopy (CE) is one such technique which is capable of providing real time and magnified images of
cellular structure of superficial layers of various mucosal surfaces with obvious advantages and potential for wide clinical
application. Contact endoscopy is a promising method of in vivo microscopic examination whereby a rigid telescope is
placed on a previously dye-stained mucosa allowing evaluation of the superficial cell layers of the epithelium. This tech-
nique produces real-time, magnified images of cellular architecture of surface mucosa comparable to histology without
the need for biopsy. In this review, a summary of role and efficacy of CE in diagnosis, treatment and follow up of various
laryngeal mucosal lesions is presented.
Key words: contact endoscopy, laryngoscopy, precancerous lesions

Резюме: Контактная эндоскопия гортани - новый этап в диагностике поражение слизистой гортани
Контактная эндоскопия гортани - это современный метод, который способен обеспечить в реальном времени
увеличенных изображений клеточной структуры поверхностных слоев различных слизистых поверхностях, с
очевидными преимуществами и потенциального широкого клинического применения. Контактная эндоскопия
гортани является перспективным методом для естественных условиях микроскопического исследования по
жесткой телескопии находится на ранее окрашенных слизистой, что позволяет оценить поверхностных слоев
клеток эпителия. Эта техника производит изображения в реальном времени архитектурного повышенной
поверхности слизистых клеток, сравнимой с гистологии без необходимости в биопсии. В этой статье представляет
собой резюме роли и эффективности контактов эндоскопии в диагностике, лечении и прогнозе различных гортани
травмы слизистой оболочки.
Ключевые слова: контактная эндоскопия гортани, ларингоскопия, предраковые заболевания

Introducere Numeroase tipuri de cancere la nivel de cap şi

Marea majoritate a cancerelor sferei otorinola-
ringologiei şi cavităţii bucale s-au dovedit a fi carci-
noame cu celule scuamoase. Conform multor surse,
acesta este al şaselea cel mai frecvent cancer la nivel
mondial, incidenţa acestuia este în creştere în ţările
industrializate, şi prezintă o cauză majoră de morbi-
ditate şi mortalitate [1,3,4,6,7].
gât sunt predecesoare unor leziuni precanceroase, cu
un potenţial de malignitate mai mare de 10%, ca de
exemplu leucoplazia, pahidermia, displazia, keratoza
etc. [2,3,5,6,8]. Astfel, depistarea precoce şi diagnos-
ticul acestor leziuni suspecte locale ale mucoasei este
esenţială [1,2,3,4].
În prezent, obţinerea substratului histopatologic
Ştiinţe Medicale
prin biopsie este standardul de aur de diagnostic. În
plus, această tehnică poate prezenta unele inconve-
nienţe pentru pacienţi, cum ar fi: riscul de sângerare
mare, infectarea plăgilor şi în cazul biopsiilor re-
petate şi dereglări de vorbire (disfonie) [3,4,5,7,8].
Mai mult decât atât, aceasta devine o obligaţie cli-
nică în monitorizarea acestor pacienţi, privind pro-
gresia procesului local displazic şi, mulţi dintre ei ar
putea necesita mai multe biopsii pe parcursul mul-
tor ani. Disconfortul generat de tehnica de biopsie,
precum şi compromiterea integrităţii ţesuturilor prin
prelevarea repetată a materialului histopatologic,
pot genera probleme considerabile persoanelor cu
solicitare vocală intensă. Aşadar, orice tehnică care
poate genera informaţii histopatologice fără a afecta
integritatea ţesuturilor are avantaje evidente deasu-
pra biopsiei [4,5,8,9].
Ca urmare, în ultimii zece ani, progresele tehno-
logice în vederea tehnicilor optice de detectare ima-
gistică au apărut cu o varietate de metode, utilizate
pentru a facilita examinarea detaliată şi furnizarea de
informaţii privind leziunile mucoase. Printre aces-
tea îşi găseşte locul şi endoscopia de contact, ca o
ultimă treaptă de diagnosticare rapidă a modificări-
lor structurale epiteliale în timpul examenului clinic
[4,5,8,9,10].
Videoendoscopia de contact reprezintă o metodă
optică, neinvazivă de diagnostic care permite exami-
narea in vivo şi in situ a arhitecturii celulare din stra-
turile superficiale ale epiteliului mucoasei laringiene
[1,2,3,5,7,8]. Imaginile sunt obţinute prin utilizarea
tijelor-endoscoape, care măresc de 60 şi 150 ori, pla-
sate pe suprafaţa ţesutului epitelial, în prealabil co-
lorat cu albastru de metilen. Această tehnică permite
evaluarea leziunilor precanceroase şi canceroase ale
corzilor vocale in vivo şi are un potenţial semnificativ
în diagnosticul histopatologic ale acestora fără biop-
sie de ţesut [5,7,8,9,11].
Iniţial, endoscopia de contact, a fost descrisă şi
utilizată de către Hamou în 1979, ca o tehnică de
vizualizare a celulelor epiteliale cervicale şi uterine
pentru screening-ul şi diagnosticul patologiei displa-
zice de col uterin [2,3]. Ulterior, prima utilizare a mi-
croendoscopiei de contact în laringologie a efectuat-o
M. Andrea et al. ca un instrument de diagnostic în
estimarea diferitor patologii laringiene în 1990 [1,3].
Tehnica de bază a microendoscopiei de contact
implică colorarea celulelor superficiale ale mucoasei
laringiene cu un colorant de contrast, de obicei albas-
tru de metilen 1%, după care tija-endoscop (Karl Storz
0◦ ) este plasată în contact cu suprafaţa mucoasei, cu
înregistrarea şi documentarea ulterioară a imaginilor
citologice mărite (de 60 ori şi 150 ori) [6,7,9].
Endoscoapele de contact utilizate în explorarea
195
laringelui au o lungime de 23 cm şi diametrul de 5,3
mm şi sunt introduse prin laringoscop în cursul mi-
crolaringoscopiei suspendate. Suprafaţa corzilor vo-
cale şi ventriculii laringieni sunt curăţaţi cu soluţie
fiziologică, apoi se aspiră toate secreţiile ţi se colo-
rează cu soluţie albastru de metilen 1 %, apoi tija,
capătul distal al endoscopului de contact, este adusă
în contact cu mucoasa, plimbându-se de-a lungul su-
prafeţei examinate exercitând o presiune blândă, în
aşa mod, ca să se vadă o imagine clară a circulaţiei
hematiilor, celulele epiteliale superficiale. Ulterior,
aceste imagini pot fi înregistrate video şi analizate in
vivo [6,7,9,12]..
Endoscopia de contact este practic o lamă clasică
anatomopatologică în mişcare, în regim de microcir-
culaţie activă.
Morfologia celulară studiată: Prin această meto-
dă se analizează:
• uniformitatea câmpului tisular;
• celulele poliedrice aflate în continuitate una cu
cealaltă;
• raportul nucleu/citoplasmă;
• omogenitatea elementelor celulare;
• dimensiunea formelor celulelor epiteliale;
• câmpuri acelulare de keratoză;
• eventualele mitoze şi atipii celulare;
• aspectul vaselor sangvine.
Studiul polipilor laringieni prin endoscopia de
contact permite o examinare complexă şi o imagine
completă a structurii polipoide cuprinzând suprafaţa
sa inferioară şi baza de implantare.
Explorarea endoscopică a ventriculelor, comisurii
anterioare şi feţei inferioare a corzii vocale în cazuri
de papilomatoză laringiană, influenţează benefic eva-
luarea intraoperatorie şi reduce posibilitatea apariţiei
leziunilor restante. În cazul leziunilor precanceroase
se urmăresc schimbările lezionale, extinderea acesto-
ra, precum şi modificările vasculare de-a lungul leziu-
nilor de tip leucoplazic sau keratozic [3,5,6,7].
Necătând la introducerea endoscopiei de contact
în sfera ORL, aceasta din urmă nu şi-a găsit încă un
loc în practica clinică de rutină, în ciuda avantajelor
sale potenţiale. Potrivit ultimelor studii clinice efectu-
ate, endoscopia de contact pare a avea o bună sensibi-
litate, specificitate, precizie şi ca o metodă neinvazivă
în distingerea leziunilor mucoase benigne de cele ma-
ligne laringiene. Cu toate acestea, unii autori afirmă
că ar putea fi dificil pentru endoscopia de contact de a
detecta displazia mucoasă uşoară (gradul I), deoarece
majoritatea anomaliilor celulare au loc la nivelul epi-
teliului bazal, dar această tehnică poate examina doar
arhitectura celulară din straturile epiteliale superfici-
ale [6,9,11,13,14].
În prezent, majoritatea autorilor par să fie de acord
196
cu ipoteza că endoscopia de contact are un potenţial
semnificativ ca o metodă de detectare neinvazivă,
care ar putea juca un rol important în substituirea exa-
minării histologice [6,8,10,13,14]..
Ca orice metodă de diagnostic clinică, endosco-
pia de contact are atât avantaje cât şi dezavantaje.
Avantajele:
Oferă o evaluare neinvazivă, rapidă şi repeta-
bilă in vivo a arhitecturii citologice, evitând în acelaşi
timp necesitatea unei biopsii invazive şi riscurile aso-
ciate acesteia.
Oferă rezultate imediate, cu posibilitatea exa-
minării mai multor zone ale mucoasei într-un timp
scurt.
Poate evalua, de asemenea, o suprafaţă mai lar-
gă de epiteliu laringian, oferind mai multe informaţii,
decât o secţiune histologică prelevată prin tehnica de
biopsie.
Se evită, în acelaşi timp, leziuni locale tisulare,
precum şi modificarea arhitectonicii epiteliale care
pot apărea în rezultatul biopsiei.
Ajută la direcţionarea locului de biopsie, prin
identificarea zonelor cu atipii celulare, evitând astfel
nevoia de biopsii multiple.
Ajută la diagnosticul rapid al leziunilor corzi-
lor vocale benigne sau maligne în condiţii de ambula-
toriu sau sală de operaţie, biopsii ghidate, şi evaluarea
intraoperatorie în rezecţia marginilor tumorii.
În ciuda avantajelor sale, microendoscopia de
contact are şi limitele sale:
• Poate evalua numai stratul superficial de celule
din epiteliul mucoasei, estimarea leziunilor submu-
coase sau a celor care sunt situate mai profund, devi-
ne mai dificilă;
• Lipsa posibilităţii penetrării în profunzime
poate compromite veridicitatea informaţiei histologi-
ce importante, mai ales în cazul deosebirii diferitor
grade de displazie, de la carcinom in situ la carcinom
invaziv [6,9, 10, 14,15].
Perspectivele metodei
Odată cu dezvoltarea opticii de contact, apariţiei
tehnicii progresive endoscopia de contact va contribui
la estimarea modificărilor epiteliale locale cu luarea
unor decizii superioare diagnosticului anatomopato-
logic in vivo şi in situ.
Această metodă are avantaje remarcabile deoare-
ce poate constata precoce un proces celular atipic şi
poate indica locul de elecţie pentru prelevări bioptice
mai profunde.
O a doua perspectivă de progres în diagnosticul
anatomopatologic in vivo o reprezintă lărgirea varie-
tăţii coloranţilor intravitali.
Buletinul AŞM
Concluzii
1. Video-endoscopia de contact este o metodă
actuală recent introdusă în diagnosticul afecţiunilor
corzilor vocale.
2. Metoda permite examinarea zonelor dificile ale
laringelui, sporind posibilităţile de evaluare a leziuni-
lor laringiene.
3. Aceasta este o metodă simplă de efectuat şi nu
necesită instrumentar suplimentar la trusa de microla-
ringoscopie suspendată.
4. Videoendoscopia de contact are indicaţii în la-
ringita cronică, keratoză, displazie, papilamotoză şi
cancerul incipent.
5. Metoda endoscopiei de contact dă posibilitatea
identificării leziunilor premaligne sau maligne, având
o valoare diagnostică primară şi în dispensarizarea
pacienţilor.
6. Metoda este de ajutor în aprecierea locului de
elecţie pentru prelevări bioptice mai profunde.
Bibliografie
1. M. Andrea, O. Dias, and A. Santos, “Contact
endoscopy dur-ing microlaryngeal surgery: a new technique
for endoscopic examination of the larynx,”Annals of
Otology, Rhinology and Laryngology, vol. 104, no. 5, pp.
333–339, 1995.
2. M. Andrea,O. Dias, C. Macor, A. Santos, J. Varan-
das. “Contact endoscopy of the nasal mucosa. ” Acta Oto-
laryngol (Stockh) 1997; 117: 307-311.
3. M. Andrea, O. Dias, and A. Santos. “Contact endo-
scopy of the vocal cord. Normal and pathological patter-
ns”. Acta Otolaryngol (Stock) 1995; 115: 314-6.
4. M. Andrea, O. Dias. “ Atlans of rigid and Contact
Endoscopy in Microlaringeal surgery”.
5. C. Arens, H. Glanz, T. Dreyer, and K. Malzahn,
“Compact endoscopy of the larynx,”Annals of Otology,
Rhinology and Laryngology, vol. 112, no. 2, pp. 113–119,
2003.
6. P. J. C. Wardrop, S. Sim, and K. McLaren, “Contact
endoscopy of the larynx: a quantitative study,”Journal of
Laryngology and Otology, vol. 114, no. 6, pp. 437–440,
2000.
7. R. A. Dedivitis, E. G. Pfuetzenreiter, and A. V.
Guimaraes, “Contact endoscopy of the larynx as an
auxiliary method to the surgical margins in frontolateral
laryngectomy,” Acta Otorhinolaryngologica Italica, vol.
29, no. 1, pp. 16–20, 2009.
8. A. Warnecke, T. Averbeck, M. Leinung et al.,
“Contact endoscopy for the evaluation of the pharyngeal
and laryngeal mucosa,”Laryngoscope, vol. 120, no. 2, pp.
253–258, 2010.
9. M.W.Pak, KA.F.To, S.F. Leung, and C.A.van Hasselt,
“In vivo diagnosis of persistent and recurrent nasopharyngeal
carcinoma by contact endoscopy,”Laryngoscope, vol. 112,
no. 8, part 1, pp. 1459–1466, 2002.
Ştiinţe Medicale
10. E. Carriero, J. Galli, G. Fadda, S. Di Girolamo,
F. Ottaviani, G. Paludetti. “Preliminary experiences with
contact endoscopy of the larynx. Eur Arch Otorhinolaryn-
gol 2000;257:68-71.
11. M. Kawaida, H. Fukuda, N. Kohno. “Video-assis-
ted endoscopic laryngosurgery using a direct laryngoscope
and a long rigid endoscope. ” Diagnostic and Therapeutic
Endoscopy, Vol. 6, pp. 51-57, 2000.
12. C. Sarafoleanu. “Rolul endoscopiei de contact in
diagnosticul leziunilor premaligne ale laringelui” – Revista
romana de ORL, Vol. XXIX, Numar 1, 2007.
13. C. Sarafoleanu. “ Endoscopia rigidă de contact
197
asociată cu chirurgia microscopică laringiană”- Otorinola-
ringologia, Vol XXIII, Nr.3-4, 23-26, 2001.
14. V. Zainea, R. Călăraşu, R. Hainaroşie, “Analiza
critică a tehnicii videoendoscopiei de contact. Al 13-lea
congres naţional de ORL şi chirurgie cervico-facială”. Ti-
mişoara, 2006, p. 102.
15. Wardrop PJC, Sim S, McLaren K. “Contact endo-
scopy of the larynx: a quantitative study. J Laryngol Otol
2000;114:437-40.
16. H. Xiaoming, M. Haiqiang, D. Manquan et al.,
“Examination of nasopharyngeal epithelium with contact
endoscopy,”Acta Oto-Laryngologica, vol. 121, no. 1, pp.
98–102, 2001.