FATIGABILITATEA

ÎN SCLEROZA MULTIPL Ă
Cuprins:

Introducere în domeniul fatigabilității din SM 5

Definirea și identificarea fatigabilității în SM 5

Evaluarea fatigabilității în SM 9

Strategii folosite pentru gestionarea oboselii în SM 11

Sfaturi pentru a vă ajuta să vă simțiți mai bine 15

Fatigabilitatea în scleroza
multiplă
Scleroza multiplă (SM) este o afecțiune complexă a sistemului nervos central care determină leziuni ale creierului,
măduvei spinării și nervilor optici. SM poate apare la orice vârstă, dar este diagnosticată cel mai adesea între 20 -
40 ani, fiind considerată cea mai invalidantă afecțiune a adultului tânăr. Scleroza multiplă poate provoca dificultăți
în forța și controlul mișcărilor, tulburări de vedere, de echilibru, sensibilitate, oboseală și dificultăți de concentrare.

Fatigabilitatea (oboseala) este unul dintre simptomele cel de față încearcă să facă o trecere în revistă a concluziilor
mai des întâlnite în rândul persoanelor afectate de SM și, cercetărilor din domeniu și, în egală măsură, să ajute la re-
din nefericire, încă foarte dificil de tratat și gestionat zi de cunoașterea impactului fatigabilității asupra calității vieții
zi. persoanelor afectate de scleroza multiplă.

Dar s-au făcut progrese. La nivel mondial există din ce în
ce mai multe cercetări în domeniul fatigabilității și impac-
tului acesteia, vizând mai ales evaluarea, tratarea și ges-
tionarea ei.
Pe măsură ce noi informații despre simptomele, tratamen-
tele sau metodele de gestionare ale bolii devin disponibile
și cunoștințele pacienților trebuie să evolueze. Materialul
Persoanele din jurul dumneavoastră au, în general, o per-
cepție limitată privind impactul fatigabilității, astfel încât
sperăm ca acest material să vă poată fi de ajutor. În acest
sens, încurajăm fiecare cititor să ofere informațiile celor-
lalte persoane din comunitatea de SM, membrilor de fam-
ilie, prietenilor, colegilor și profesioniștilor. Materialul, în
format electronic, este disponibil pe site-ul asociației și
poate fi distribuit gratuit.

Cuprinsul materialului „Fatigabilitatea în scleroza multiplă” se bazează pe cunoștințe și experiențe ale profesioniștilor în domeniu și,
în egală măsură, adaptată de pe materialele editate la nivel internațional: George Jelinek - Overcoming Multiple Sclerosis, An Evi-
dence-Based Guide to Recovery; Allen & Unwin (2010) și MSIF - MS in focus - Fatigue, 2011.

APAN România se străduie să asigure informații relevante și actualizate la momentul publicării. Informațiile furnizate nu se doresc a fi
un substitut pentru sfaturile, prescrierile și recomandările medicului neurolog sau ale altui profesionist din domeniul sănătății. Pentru
informații specifice, personalizate, consultați medicul. APAN România nu aprobă, nu sprijină și nu recomandă anumite produse sau
servicii, ci oferă informații pentru a ajuta oamenii să ia propriile decizii. 3
 Roza (Scleroza)

“Când eram mică, în școala generală, obișnuiam să merg în vacanța de vară, împreună cu mama mea, în vizită
prin București. De cele mai multe ori locuiam la mătușa mea, o doamnă la vreo 35-40 de ani, care trebuia
să își vadă de serviciul zilnic, din capitală, în toi de vară. Sosea după-amiaza acasă și, deși tuturor ne era
cald, ea se văicărea întruna de căldură, se plângea de durerea de cap și de oboseala sfâșietoare și mergea
să se odihnească înainte chiar să stea de vorbă vreun pic cu noi. Mi se părea ciudată o astfel de întâmpinare
a oaspeților și mă simțeam nedorită acolo. Îmi amintesc că am întrebat-o la un momentdat pe mama de
ce continuăm să mergem întotdeauna la ea, căci tot timpul se fofilează să stea cu noi, că exagerează cu
explicațiile de cât de extenuată este. Fiind copil percepția era că nu are chef de noi, că nu suntem doriți
acolo, că este leneșă... Aveam să aflu peste ani de zile că ulterior a fost diagnosticată cu scleroză multiplă
primar progresivă și, la rândul meu deja experimentând această afecțiune, mi-am dat seama că atât eu, cât
și familia și apropiații am avut o percepție greșită despre ea ca persoană și asupra termenului de oboseală
în general.

Mă bucur că am un astfel de caz la care să mă raportez, căci nu este întotdeauna facil să identific dacă sufăr
la un moment dat de oboseală dat fiind efortul punctual sau dacă nu are nicio legătură cu activitățile depuse
în respectiva perioadă și este doar fatigabilitatea din SM.

Consider că informarea asupra simptomelor bolii nu trebuie să fie făcută doar de către persoana direct
afectată ci și de către membrii familiei și prieteni. Există o serie de simptome invizibile, de genul inconti-
nenței urinare, depresiei, disfuncțiilor sexuale și în special fatigabilității, de care cei din jur nu au cum să
știe altfel decât printr-o bună comunicare cu cel afectat sau cu suportul organizațiilor de pacienți care să
atragă atenția în acest sens.”
4 Cristina, 41 ani, SMRR
 Introducere în domeniul
fatigabilității din SM
Fatigabilitatea este cel mai comun simptom resimțit de
persoanele afectate de SM.
Studii internaționale1 arată că:
- peste 90% dintre persoanele cu SM prezintă fatigabil-
itate primară, adică fatigabilitatea generată de boala
însăși
- aproximativ 70% din cei cu SM care resimt fatigabilitate
au, de asemenea, alți factori care contribuie la fatigabil-
itatea de peste zi
- peste 50% din persoanele cu SM care resimt fatigabil-
itate pe timpul zilei au probleme cu somnul în timpul
nopții și, astfel, nu pot acumula rezervele de energie
necesare pentru zi
- aproximativ 50% din persoanele cu SM au dificultăți la
mers și, atunci când nu merge eficient, o persoană con-
sumă rapid energie doar încercând să se deplaseze
- 40% din cei cu SM apreciază că un alt factor care crește
severitatea fatigabilității este depresia
- unele dintre medicamentele luate de aproximativ 20%
dintre persoanele cu fatigabilitate pot avea efecte se-
cundare care „induc oboseala” pe timpul zilei.
Atunci când există și alți factori care contribuie la apariția
sau agravarea fatigabilității în SM, impactul negativ este și
mai mare. Soluția, în astfel de cazuri, este să minimizăm și
să gestionăm acești factori (prin tratamentul sau îndepăr-
tarea lor), utilizându-ne astfel inteligent rezervele de en-
ergie. În plus, ca multe alte aspecte ale SM, problema fati-
gabilității are impact asupra familiei, prietenilor și relațiilor
sociale ale pacientului. Cercetările au demonstrat că fat-
igabilitatea poate face o persoană să își restrângă con-
tactele sociale și să își modifice tiparele de interacțiune.
S-a constatat, de asemenea, că fatigabilitatea are un efect
negativ asupra funcției sociale și asupra activității sexuale.
Acest lucru înseamnă că o persoană, de exemplu, poate
socializa mai puțin cu persoanele importante, precum fa-
milia și prietenii, își poate limita participarea la evenimen-
tele copiilor, poate reduce ieșirile și deplasările regulate în
comunitatea locală și se poate angaja în mai puține situații
1
MSIF - Federația Internațională pentru Scleroza Multiplă, „MS in focus”, ianuarie 2012, Fatigue and MS
2
MSIF - Federația Internațională pentru Scleroza Multiplă, „MS in focus”, ianuarie 2012, Fatigue and MS
3
Marrie RA, Fisher E, Miller DM, et al. Association of fatigue and brain atrophy in multiple sclerosis. J Neurol Sci 2005
4
Niepel G, Tench CR, Morgan PS, et al. Deep gray matter and fatigue in MS A T1 relaxation time study. J Neurol 2006
romantice. Având instrumente de evaluare și înțelegând
întregul impact social al fatigabilității în SM, putem iden-
tifica strategii corecte de tratament. Există patru grupuri
principale de strategii folosite pentru gestionarea fatiga-
bilității în SM: tratamentul factorilor agravanți, abordări de
reabilitare, medicație și metode alternative și complemen-
tare.
Definirea și identificarea
fatigabilității în SM
Fatigabilitatea poate fi unul din cele mai grave simptome
ale SM. Este un simptom surprinzător de complex, dificil
de studiat și chiar de definit.
În unele studii2 s-a raportat că nu mai puțin de 95% din
persoanele cu SM suferă de fatigabilitate și că ea poate
fi primul simptom al bolii la aproape o treime din oameni.
Până la două treimi o resimt zilnic. 55% din persoanele cu
SM consideră fatigabilitatea ca unul din simptomele cele
mai incapacitante și 40% au descris-o ca pe cel mai grav
simptom.
Studii recente sugerează un substrat organic al fatigabil-
ității. Cercetătorii americani corelează senzația de obo-
seală cu gradul de atrofiere a creierului3 și cercetătorii din
Marea Britanie afirmă o legătură strânsă cu modificările
RMN din substanța cenușie a creierului.4
Este important să recunoaștem că fatigabilitatea din SM
poate fi, de asemenea, secundară altor manifestări ale
bolii. De exemplu, multe persoane cu SM au probleme cu
somnul din cauza durerii, spasticității sau a anxietății leg-
ate de boală. Depresia este, de asemenea, o cauză foarte
importantă a insomniei și implicit a oboselii. Insomnia,
este, ea singură, o determinantă majoră a oboselii pentru
orice persoană.
Impactul fatigabilității asupra calității vieții unei persoane
cu SM este, prin urmare, considerabil fiind, printre altele,
și unul dintre principalele motive invocate pentru lipsa
unui loc de muncă. Din nefericire, cauza acestui simptom
cronic și devastator rămâne necunoscută, în ciuda a peste
două decenii de cercetare.
5
 “Cum pot să descriu fatigabilitatea? Gândește-te cum este după petrecerea de Revelion… toată lumea
cade lată de oboseală spre dimineața iar tu, după ce toți ceilalți dorm deja, continui să aranjezi prin casă, să
lași totul în ordine, pentru a începe frumos prima zi din noul an. Diferența față de ceilalți este că tu funcțion-
ezi atunci exact ca în oricare altă zi obișnuită a anului. Trăind în România, dată fiind mentalitatea că nu
există ‘burn out’ și neavând alternative în care să poți scăpa la un pui de somn sau câteva zile de respiro,
ești obișnuit să faci față zi de zi acestei stări de epuizare. Nu te adaptezi, ci pur și simplu nu ai alternativă,
trebuie să continui.”
Florina, 42 ani, SMRR

“Nu îmi mai aduc aminte cum este să fiu fresh de ani de zile... Nu mai merg dreaptă, ci ușor adusă de spate;
nu mai am viteză, ci trag de picioare să merg cât mai mult, căci nu se știe când voi ajunge într-un scaun rulant
și măcar să știu că nu am irosit timpul la acest capitol; nu găsesc nicio bucurie în a face shopping căci mă
extenuează statul în picioare și căutatul uneori inutil printre miile de alternative; încerc să ascund faptul că
uneori trag un pui de somn de douăzeci de minute în mijlocul zilei și mă simt de parcă păcălesc pe cineva când
se întâmplă; după sedința de înot săptămânală pot să adorm instant acasă în mijlocul unei acțiuni în plină
desfășurare; evit mersul în picioare în mijloace de trasport căci mă scurg ținându-mă de bare (în București
pare de domeniul fantasticului statul jos, dar acesta este și unul dintre motivele pentru care nu îmi mai
permit un job departe de casă)... ”
Ilinca, 40 ani, SMRR

6
Ce este fatigabilitatea?
Definițiile anterioare ale fatigabilității, ca simptom clin-
ic în SM, includeau: un sentiment copleșitor de epuizare,
lipsă de energie sau senzație de extenuare; dificultate în
inițierea sau susținerea unui efort voluntar; senzație de
epuizare fizică și lipsă de energie, diferită de tristețe sau
slăbiciune; o lipsă subiectivă a energiei fizice și/sau men-
tale care este percepută de individ sau de îngrijitor ca
afectând activitățile normale sau dorite.
Pentru un simptom care este foarte complex, aceste
definiții nu descriu întotdeauna cu exactitate fenomenul.
Recent a fost propusă o abordare mai comprehensivă
care analizează caracteristicile fatigabilității. Fatigabilita-
tea este un simptom dinamic, ceea ce înseamnă că poate
apărea și dispărea în momente diferite sau în circumstanțe
diferite. La unele persoane, simptomele sunt blânde și nu
pun probleme, pe altele le secătuiesc de energie.
Caracteristici ale fatigabilității5:
• Modalitate de debut: poate începe brusc
• Frecvență: apare adesea zilnic
•M  omentul din zi: poate apărea dimineața, deși ați dormit
cu o noapte înainte
• Evoluție: de obicei se agravează pe durata zilei
•S  ensibilitate la temperatură căldura și umiditatea o pot
agrava
•S  everitate: are tendința de a fi mai gravă decât oboseala
normală
• Efectul asupra activităților: este mai probabil să afecteze
capacitatea de a efectua activitățile zilnice decât obosea-
la normală
Tipuri de fatigabilitate descrise de persoane cu SM2:
Fatigabilitate motorie (forța musculară)
Slăbiciunea crește cu cât mușchii sunt folosiți mai mulți,
vorbirea devine greoaie, poate fi dificil să faci lucruri sim-
ple sau de rutină de exemplu „trebuie să te gândești să pui
un picior în fața celuilalt”.
Fatigabilitatea cognitivă
Capacitatea de a gândi și coordona devin mai dificile, se
fac mai ușor greșeli, scade concentrarea necesară realizarii
unor activități, iar memoria, amintirea unor lucruri și gă-
5
HealthLine - https://www.healthline.com/health/multiple-sclerosis/beating-fatigue
sirea cuvintelor sunt afectate. Motivația este redusă, per-
soana resimte o nevoie puternică de odihnă, chiar de somn.
Fatigabilitatea conduce la schimbări comportamenta-
le, astfel încât anumite activități epuizante sunt evitate.
Odihna sau somnul sunt cele mai odihnitoare în me-
dii calme sau lipsite de zgomot. În mod interesant, per-
soanele cu SM învață, de asemenea, să se odihnească
în anticiparea unui eveniment obositor, deși nu se simt
obosiți în acel moment. Unii cască excesiv sau transpiră
abundent în perioada de fatigabilitate.
Fatigabilitatea se poate instala rapid în urma unei activi-
tăți, se poate acumula pe durata zilei atingând un punct
culminant după-amiază sau poate apare fără un motiv clar.
Uneori, fatigabilitatea poate fi resimțită în ziua de după
evenimentul care a provocat-o. În general, fatigabilitatea
din SM este resimțită luni de zile sau chiar ani la rând.
Există factori declanșatori clar recunoscuți sau factori
agravanți: activitatea fizică și mentală deja menționate,
vremea călduroasă și umedă, ingerarea unei mese grele, o
stare de rău din alte motive (de exemplu o infecție), somn
întrerupt sau neodihnitor noaptea, durere, perioade lungi
de inactivitate și stres sau anxietate. Fatigabilitatea este
aproape totdeauna prezentă în timpul unei recăderi a
sclerozei multiple.
Fatigabilitatea poate fi ameliorată, deși temporar, prin
odihnă sau somn pe timpul zilei sau prin odihnă sau somn
de anticipare. La unele persoane poate fi suficient un somn
bun pe timpul nopții. Fatigabilitatea poate fi prevenită prin
temporizarea activităților, realizarea lor într-un ritm mai
lent, evitarea activităților suprasolicitante dar și prin iden-
tificarea unor mijloace scăderea temperaturii și evitarea
mediilor calde și umede.
Care este legătura dintre
fatigabilitate și celelalte
manifestări ale SM?
Fatigabilitatea și vârsta, sexul și durata bolii
Severitatea fatigabilității nu are legătură cu genul și nici
cu vârsta (contrar credinței generale). În mod similar, nici
vechimea bolii nu afectează fatigabilitatea.
7
 “Oboseala în SM este o dizabilitate invizibilă, o lipsă de energie care interferează cu activitățile obișnuite
și dorite. Este un sentiment de epuizare atât de mare încât efectuarea activităților zilnice ale vieții, muncii
sau socializării devine dificilă sau imposibilă și, dacă nu este bine înțeleasă, persoana poate fi percepută ca
leneșă și demotivată. Nimic mai fals!”
Eliza, 52 ani, SMRR

“Oboseala se manifesta seara, când nu mai pot purta conversații lungi, când discuțiile în contradictoriu mă
seacă de puțina energie pe care o mai am, când nu mai am forță și chef să spăl vasele. Fatigabilitatea m-a
afectat la job dar și în familie. Ajungi să ai în preajmă numai oameni care îți fac bine, oameni cu suflet bun,
oameni deschiși, care te cunosc și te acceptă așa cum ești.
Adorm pe la ora 22-23 (celula nervoasă se reface în timpul somnului, cel mai bine între orele 22-02).
Gimnastica pe care o efectuez zilnic are un rol covârșitor în reducerea oboselii la mine. Deasemena mă in-
fluențează modul cum gândesc, cum văd jumătatea plină a paharului: Vii de la serviciu obosit. Te așezi în
fotoliu. La TV se desfășoară extragerea LOTO. Numerele jucate de tine ies câștigătoare! AI CÂȘTIGAT!!! Ca
prin farmec, îți dispare orice urmă de oboseală. AȘA FAC ȘI EU! Caut motive care să mă facă să câștig: un
zâmbet, un dans, capacitatea de a face o prăjitură... EU ALEG MOTIVELE! În ziua victoriei, nimeni nu este
obosit!”
Anca, 40 ani, pacient SMSP

8
Fatigabilitatea și dizabilitatea
Fatigabilitatea crește pe măsură ce dizabilitățile cresc, în
special odată ce capacitatea de a merge este afectată.
Oamenii cu SM progresivă au niveluri de fatigabilitate mai
ridicate.
c) dereglări ale controlul inimii sau modificări chimice în
mușchi
Nu există, totuși, dovezi științifice solide în favoarea aces-
tor mecanisme.

Fatigabilitatea și somnul
Există o relație foarte complexă între fatigabilitate și somn.
Evaluarea fatigabilității în SM
Aproximativ 50% din persoanele cu SM dorm pe durata zilei
Cauzele și mecanismele fatigabilității rămân neclare și nu
și majoritatea observă că acest lucru le reduce oboseala,
există terapii care să funcționeze în mod constant. Un ob-
chiar dacă este vorba doar despre un somn scurt. Dacă
stacol major în calea înțelegerii fatigabilității este absența
oamenii dorm ziua din cauza fatigabilității, aceasta nu le
unei metode de măsurare universal acceptate, care să
afectează capacitatea de a dormi noaptea. Totuși, un somn
cuantifice corect experiența eluzivă și adesea incapacit-
mai lung noaptea nu reduce în mod necesar fatigabilitatea;
antă a fatigabilității. Fără un astfel de instrument de măsu-
de fapt, nivelurile de fatigabilitate sunt aceleași la cei care
rare, progresul în terapia fatigabilității va rămâne limitat.
dorm 11 ore sau 4 ore pe noapte. Cele mai reduse niveluri
de fatigabilitate apar la cei care dorm 7,5 ore pe noapte. De-
Un alt obstacol în calea înțelegerii fatigabilității este
ocamdată nu se știe dacă modificarea duratei somnului de
reprezentat de înțelegerea confuză a conceptelor de obo-
noapte ar putea reduce starea de fatigabilitate.
seală și fatigabilitate.
Fatigabilitatea și depresia
Oboseală vs. Fatigabilitate
Senzația de extenuare este o parte integrantă a depresiei.
Se poate presupune că fatigabilitatea în SM este doar re-
Oboseala percepută este ceea ce se înțelege în general
zultatul depresiei dar, când este evaluată, se constată că
prin termenul „oboseală”, definită de experiența subiec-
este în mică măsură legată de depresie. În plus, persoanele
tivă a unei persoane. Epuizarea și extenuarea sunt termeni
care declară fatigabilitate nu menționează și simptome
similari. Oboseala percepută este evaluată de obicei prin
depresive, iar medicația anti-depresivă nu îmbunătățește
chestionare structurate sau scale care se referă la expe-
fatigabilitatea.
riența subiectivă a individului. Măsurătorile pot fi realizate
cu ajutorul unor sub-scale ce detaliază anumite aspecte
Fatigabilitatea și medicația
ale calității vieții sau se pot referi specific la oboseală.
Tratamentele imunomodulatoare pot avea efecte secund-
Spre deosebire de oboseală, fatigabilitatea este definită
are - ca frisoane, dureri musculare și de oase - care duc,
de un declin al performanței în efectuarea unei sarcini, de
în timp, la oboseală cronică. De asemenea, multe medica-
obicei ca urmare a pierderii rezistenței.
mente folosite pentru durere, spasme sau disfuncția ve-
zicii urinare pot avea efecte secundare de sedare și astfel
De exemplu, fatigabilitatea apare când o persoană cu SM
pot spori senzația de fatigabilitate. Nu este clar, încă, dacă
având o mică dizabilitate motorie este pusă să meargă
astfel de medicamente pot într-adevăr cauza fatigabilitate
pe jos un anumit interval de timp, rapid și fără a se opri
în SM.
sau încetini. Inițial, subiectul începe să meargă la pas rap-
id dar în cele din urmă obosește și încetinește sau chiar
Ce provoacă fatigabilitatea în SM? se oprește în intervalul de timp specificat. Motivele pot
varia și pierderea rezistenței se poate datora slăbiciunii,
Cauza fatigabilității în SM rămâne necunoscută. Princi- epuizării sau lipsei de energie. Spre comparație, un indiv-
palele mecanisme2 ar putea fi: id fără fatigabilitate motorie ar putea merge aceeași dis-
a) anomaliile structurale din creier cauzate de demieliniza- tanță păstrând ritmul inițial, fără a încetini sau a se opri.
re și pierderea axonilor Deși acest exemplu se referă la „fatigabilitatea motorie”,
b) dereglarea activității imune și a secreției hormonale a experimente similare pot fi concepute și pentru testarea
glandei hipofizare din creier fatigabilității mentale. 9
 “Oboseala cronică apare la mine doar în pusee. Nu am energie/chef să fac nimic și asta mă frustrează cel mai
rău. Cel mai mult mă afectează fatigabilitatea la job... în sedințele zilnice toată lumea simte low-energy, iar
eu simt nevoia să dorm încontinuu. În plan personal, acesta este simptomul care îmi poate provoca depresie.
Ce încerc să fac ca să combat? Înot. Este cea mai bună soluție pentru mine. Mă răcorește, parcă simt cum
mă dezinflamează, iar stretchingul mă ajută să îmi păstrez mobilitatea.”
Florența, 31 ani, SMSP

“Nu există un tipar... În unele săptămâni intervine oboseala din a doua, a treia zi, fără ca în weekend-ul prec-
edent să fi făcut vreun exces... Alte săptămâni le duc luni-vineri fără probleme. Când sunt obosită, pur și
simplu nu mai pot vorbi și adorm imediat ce pun capul pe pernă. La locul de muncă este greu de surmontat
starea de oboseală, iar familia este surprinsă de ora la care merg la culcare de jumătate de an (cu mici ex-
cepții, în jurul orei 22). Încerc să grupez activitățile solicitante dimineața sau în prima parte a săptămânii,
dorm de la 22 seara la 05 dimineața, iau vitamine. Din păcate, nu pot controla soarele, care mie îmi dă o
energie extraordinară!”
Andreea, 43 ani, SMRR

“Efectiv lipsă de energie... aș zace în pat non-stop fără nimic altceva care să-mi perturbe liniștea. Mă afec-
tează la job pentru că nu dau randamentul necesar, în familie pentru că nu mai acord atenție membrilor fam-
iliei și în viața de zi cu zi. Toate se completează una pe cealaltă. Încerc să mă focusez pe lucrurile cu adevăr
importante... atât cât se poate.”
Ingrid, 23 ani, SMRR

10
Acesta este tipul de măsurătoare a fatigabilității pe care
cercetătorii sau organismele de reglementare îl preferă,
deoarece pare „obiectiv”. Totuși, din nefericire, marea ma-
joritate a măsurătorilor ”de tip performanță” ale fatigabil-
ității nu reușesc să corespundă „sentimentului” subiectiv
de fatigabilitate.
Prin urmare, cei mai mulți clinicieni și cercetători impli-
cați în studii clinice caută un instrument de măsură mai
bun, care să capteze sentimentul de epuizare și extenuare
pe care cineva cu SM îl poate simți independent de nivelul
de activitate. Această fatigabilitate poate fi comparată cu
sentimentul de epuizare pe care cineva îl resimte când are
„gripă”.
Scalele fatigabilității
Fatigabilitatea în SM (și în general) este evaluată, pornind
de la trăsăturile definitorii pentru orice persoană, cu aju-
torul unor scale de severitate cu caractere specifice (fi-
abilitate, valabilitate și capacitatea de răspuns), corelate
sau nu cu măsurătorile obiective (ex imagistica prin rezo-
nanță magnetică).
S-au dezvoltat numeroase astfel de scale, unele dedicate
fatigabilității în SM:
  FSS (Fatigue Severity Scale) - scala de severitate a
fatigabilității
  MFSS – (MS-Fatique Severity Scale) - scala de severi-
tate a fatigabilității în SM
  MFIS (Modified Fatique Impact Scale) - scala impactu-
lui fatigabilității, modificată
  Neurological Fatique Index in MS - indexul fatigabil-
ității neurologice în SM
  Rochester Fatigue Diary - jurnalul fatigabilității Roch-
ester
  Wurzburg Fatique Inventory for MS - scala fatigabil-
ității în SM Wurzburg (pentru funcția motorie și cog-
nitivă)
  Fatique Descriptive Scale - scala descriptivă a fatiga-
bilității
 PROMIS v1.0. - formular scurt pentru oboseală
S-au realizat, de asemenea, chestionare amănunțite - pre-
cum setul de evaluare a fatigabilității pentru SM (CFAB-
MS) care este o evaluare bazată pe o auto-raportare ce
vizează factorii agravanți și care permite o abordare nu-
6
Smith MM, Arnett PA. Factors related to employment status changes in individuals with multiple sclerosis. Mult Scler 2005
anțată și individualizată a fatigabilității. O parte impor-
tantă a evaluării tabloului fatigabilității în SM se bazează
pe chestionare de auto-evaluare si auto-gestionarecum
ar fi Autoevaluarea Strategiilor de Conservare a Energiei
(Self-Efficacy for Performing Energy Conservation Strat-
egies Assessment SEPECSA) și Managementul propriu al
SM (MS Self-Management MSSM).
În ciuda dezvoltării metodelor de evaluare a fatigabilității,
nu s-a reușit elaborarea unui instrument cuprinzător și ex-
act. Toate metodele ce implică auto-raportare suferă ca
urmare a subiectivismului și participanții pot fi influențați
de contextul în care este evaluată fatigabilitatea.
Cu toate acestea, scalele de fatigabilitate sunt la dis-
poziția tuturor, pot fi administrate rapid și pot fi utilizate
ușor în testele clinice.
Fatigabilitatea și markerii imagistici în SM
Examinarea imagistica a sistemului nervos ajută la înțel-
egerea mecanismelor care ar putea sta la baza fatiga-
bilității. Studiile ce folosesc imagistica prin rezonanță
magnetică (RMN) alătură, cel mai, adesea scalele FSS sau
MFIS. Fatigabilitatea nu este atribută unei anumite regi-
uni a sistemului nervos central și primele studii privind
fatigabilitatea care au folosit RMN-ul și măsurătorile
cu auto-raportare au demonstrat o slabă asociere între
scorurile FSS și gradul de încărcare lezională sau atrofia
creierului.
Cu toate acestea, metode mai moderne de analiză RMN
au dezvăluit că paciențiii ce acuză fatigabilitate au grad de
atrofie mai mare în anumite regiuni corticale și sub-cor-
ticale.
Strategii folosite pentru
gestionarea fatigabilității în SM
Găsirea unor strategii care pot preveni sau atenua star-
ea de fatigabilitate este foarte importantă, dar nu este
văzută adesea ca un aspect principal al tratamentului.
Studiile au arătat nu doar că oboseala este foarte co-
mună, ci și că este motivul principal pentru care oamenii
nu mai pot munci cu normă întreagă. Într-un studiu6, 90%
din persoanele cu normă întreagă au dat vina pe fatigabil-
11
 “Am uneori săptămâni întregi, legate, norocoase fără să experimentez fatigabilitatea. Când apare, nu are
legatură cu orele de somn, dieta etc... apare fiindcă are chef și mă simt ca lovită de un autobuz. Orice miș-
care este grea, fără să doară ceva anume. Fac ce reușesc și nu e momentul pentru lucruri noi. Este ca în
depresie, când cel mai greu mi se pare lucrul nr. 1: trezitul și datul jos din pat. Iar asta se poate repeta zi
de zi… La mine merge ‘the 5 seconds decision’ (furată de la procrastinare), chiar dacă trag de mine fizic
mai tare.”
Ilinca, 27 ani, SMRR

“Simt o neliniște, o tensiune atât fizică cât și psihică, iar moralul meu este la pământ. Mi se se oferă multă
energie, însă eu nu o pot primi. Această situație îmi afectează familia, facultatea și relațiile sociale; simt că
nu pot oferi ceea ce mi se cere datorită faptului că îmi doresc doar să dorm. În trecut am încercat să combat
oboseala prin somn, însă nu funcționat. Apoi am încercat să folosesc strategia inversă, nu am vrut să mai
dorm așa de mult... starea mea era aceași. Am găsit un job pentru a face o schimbare, dar se pare că nici
această strategie nu a funcționat, ba chiar a înrăutățit situația... Încă mă aflu în căutarea unei strategii.”
Marilena, 19 ani, SMRR

“Oboseala o resimt pe parcursul întregii zile. Nu mă odihnesc îndeajuns de bine noaptea, deși folosesc som-
nifere. Mă afectează la serviciu, adâncirea în depresie, și în relatiile sociale, practic lipsa oricarui chef de a
face ceva. Strategia mea se bazează pe faptul că este imperios necesar să îmi conserv starea actuală fiind
cât se poate de atent cu stresul și orice neplăcere de orice fel. Ușor de spus, destul de greu de aplicat. Însă
mă folosesc de muzică și încerc să petrec cât mai mult timp cu persoanele apropriate.”
Adrian, 37 ani, SMRR
12
itate pentru modificarea statutului lor de muncă. În acest
studiu, statutul angajării nu era legat de vârstă, sex, durata
bolii sau funcționarea cognitivă.
1. Tratamentul factorilor agravanți
Tratarea sau gestionarea factorilor favorizanți / agravanți
(precum tulburările de somn, depresia, dificultăți de mo-
bilitate, nivel scăzut al formei fizice, stresul, alte probleme
medicale și/sau durerea) care contribuie la fatigabilitatea
este esențială si trebuie aplicată în același timp cu cele-
lalte trei tipuri de tratament.
S-a demonstrat că severitatea fatigabilității resimțite
crește pe măsură ce numărul de factori agravanți crește.
În funcție de aceștia tratamentul poate varia, deși prin-
cipiul de bază este să ne asigurăm că acești factori sunt
identificați și tratați.
2. Abordări de reabilitare
Intervențiile psihologice sau sociale pot modifica cu suc-
ces oboseala, iar tehnicile de conservare a energiei pot
reduce semnificativ severitatea și impactul fatigabilității.
Strategiile cele mai utile au fost simplificarea activităților,
stabilirea priorităților, schimbarea poziției corpului, odihna
și planificarea zilei pentru a echilibra volumul de muncă și
de odihnă.
S-au efectuat mai multe studii pentru a demonstra re-
zultatele pozitive ale programelor de reabilitare dedicate
gestionării oboselii. Unele asociații de pacienți SM oferă
programe de grup, care sunt eficiente, altele, ca National
MS Society din SUA utilizează sesiuni video despre ges-
tionarea fatigabilității în SM.
Câteva sugestii pentru economisirea energiei:
- folosirea unei băncuțe în baie sau a unui scaun la duș
pentru a reduce efortul de spălare
- prioritizarea activităților de care aveți nevoie și pe care
doriți să le faceți în locul celor pe care ‘ar trebui’ să le
faceți. De exemplu, să sunați un prieten sau să faceți o
vizită, în loc să efectuați o sarcină domestică. „Nu-mi bat
capul cu privire la vină și nu mă îngrijorez cu privire la „ar
trebui”... este o pierdere de timp și mă face să mă simt
prost”, pacient cu SM.
7
Metz LM, Patten SB, Archibald CJ, et al. The effect of immunomodulatory treatment on multiple sclerosis fatigue. J Neurol Neurosurg Psychiatry 2004
8
Ziemssen T, Hoffmann J, Apfel R, et al. Effects of glatiramer acetate on fatigue and days of absence from work in fi rst-time treated RRMS. Health Qual
Life Outcomes 2008
9
Overcoming Multiple Sclerosis, George Jelinek, 2010
Un număr de programe de reabilitare care nu vizează
fatigabilitatea pot avea un impact pozitiv asupra aces-
teia: programe de exerciții de mobilitate care cuprind îm-
bunătățirea echilibrului, exerciții pe bandă și exerciții elip-
tice precum și programele de auto-gestionare.
3. Gestionarea farmacologică a fatigabilității
Ultimul deceniu a înregistrat progrese deosebite în stud-
ierea mecanismelor care stau la baza sclerozei multiple
și în dezvoltarea de tratamente clinice; cu toate aces-
tea, simptomele SM continuă să fie o provocare zilnică
pentru cei afectați de această boală. Fatigabilitatea este
menționată în multe studii internaționale ca simptomul cel
mai comun și incapacitant, totuși puține tratamente s-au
dovedit a fi eficace.
Terapia imunomodulatoare poate avea influență asupra
fatigabilității. Tratamentele pe bază de interferon folos-
ite în managementul SM par să agraveze fatigabilitatea
mai mult decât alte terapii. Cercetătorii arată că pacienții
tratați cu glatiramer acetat sunt de două ori mai dispuși
să aibă un nivel de oboseală mai redus decât cei care luau
interferon.7 De asemenea, numărul de zile libere pe caz de
boală luate de la muncă a fost mai redus, cu mai mult de
jumătate.8
Unele studii au arătat că aspirina luată regulat a fost
semnificativ mai bună decât placebo, pentru ameliorarea
simptomelor de oboseală.
Medicamente cel mai frecvent prescrise pentru ame-
liorarea fatigabilității, Amantadina și Modafinilul, nu par
să aibă prea mare succes. Modafinil, recomandat pentru
combaterea somnolenței, are rezultate contradictorii, iar
Amantadina pare să fie eficace doar în aproximativ o tre-
ime din cazuri.9 Aceste tratamente trebuie luate în calcul
doar când celelalte abordări non-farmacologice au fost
epuizate.
Combaterea fatigabilității impune și o reconsiderare a
medicației pe care pacientul o folosește deja pentru alte
simptome (ex spasticitate, insomnie) și care pot avea ca
efect secundar sedarea:. analgezice, antipsihotice, anti-
convulsivante, antidepresive, relaxante musculare, an-
tihistamine, sedative/ hipnotice etc. Dacă este posibil,
reducerea dozei unor astfel de medicamente sau chiar
13
 “Din cauza oboselii, îmi amân întâlniri programate. Se întâmplă să încep o discuție și să mă opresc la mijlocul
unei fraze, pentru că efectiv obosesc vorbind. De asemenea, oboseala se manifestă prin lipsa oricărei urme
de interes față de activități extra job.
Relatiile sociale îmi sunt și ele afectate (și chiar am rămas fără câțiva prieteni) din cauza faptului că sunt
prea obosită să țin pasul cu ieșirile lor. Job-ul îmi este ușor afectat, căci fac eforturi să nu se vadă... după
ora 16 aproape nu mai funcționez deloc. Sar peste pauza de masă. Nu mi-o pot lua în timpul programului de
lucru pentru că am nevoie de foarte mult timp să diger mancarea, proces care este extenuant.
De la mijlocul lui lunii viitoare voi avea 6 ore de lucru/zi. Am început să merg la yoga. Și încerc să mă țin și de
întâlniri.”
Alexandra, 29 ani, SMRR

“Pentru mine oboseala apare atunci când mă întorc de la serviciu, merg în așa fel de parcă aș avea plumb în
picioare. Activitatea sexuală îmi este afectată din acest motiv în mare proporție. Încerc să merg cât mai
mult pe jos, atunci când pot.”
Alexandru, 34 ani, SMRR

“Cum resimt fatigabilitatea? Prin lipsă de energie, prin stare de oboseală chiar și după efort mediu/redus.
Mă afectează în familie, la job, în relația sexuală. Am învățat să prioritizez activitățile și să fac mișcare.”
Ana-Maria, 43 ani, SMRR

14
oprirea lor este de dorit înainte de introducerea medica-
mentelor specifice pentru oboseală. Aceasta trebuie să fie
o parte a evaluării generale a oboselii în SM care impune
adesea o abordare multidisciplinară.
Vă rugăm să solicitați detalii despre aceste medicamente
și alte medicamente care pot fi folosite pentru a combate
oboseala în SM medicului dvs. curant.
4. Metode alternative și complementare
Există unele cercetări care arată că, prin alegerea unor
metode alternative și complementare precum yoga, tai
chi, pilates, exerciții aerobice sau hidroterapia, fatigabil-
itatea se ameliorează. De asemenea vitaminele B și B12,
purtarea unor haine răcoroase și meditația pot fi utile ca
parte a arsenalului de gestionare a oboselii. Este foarte
probabil ca dieta să joace un rol în oboseală. Nu există
dovezi în sprijinul folosirii vitaminelor sau suplimentelor
pentru ameliorarea fatigabilității în SM, dar ele sunt reco-
mandate adesea ca fiind benefice. Trebuie luate în calcul
siguranța, costul și interacțiunile potențiale cu alte me-
dicamente și discutate cu medicul curant înainte de a în-
cepe orice tratament medicamentos.
Trebuie notat că aceste strategii sunt rareori folosite
izolat; ele sunt, mai curând, parte a unei combinații de
metode personalizate, adaptate situației medicale, prefer-
ințelor și resurselor fiecărei persoane în parte.
În general, se pare că modificările stilului de viață și mod-
ificările psihosociale pot fi mai utile în unele cazuri decât
medicamentele.
Sfaturi pentru a vă ajuta să vă
simțiți mai bine
Fatigabilitatea, un simptom care pune probleme deose-
bite, este resimțită de majoritatea oamenilor cu scleroză
multiplă, iar abordarea ei terapeutică trebuie să fie detali-
ată, cuprinzătoare și personalizată: identificarea și tratar-
ea factorilor care contribuie la fatigabilitate, folosirea unei
combinații de strategii de reabilitare și medicație corectă
precum și intervenții în stilul de viață, luându-se în consid-
erare dieta și exercițiile, terapia comportamentală și teh-
nicile de conservare a energiei.
10
HealthLine - Beating Fatigue, 2013
Unii oameni descriu fatigabilitatea ca pe simptomul care îi
deranjează cel mai mult, iar cercetătorii au demonstrat că
fatigabilitatea este un bun element predictiv atât pentru
calitatea mentală cât și fizică a vieții persoanelor cu scle-
roză multiplă.
Pe lângă cele patru strategii prezentate mai sus, în ges-
tionarea fatigabilității puteți urma și unele dintre sfaturile
oferite de persoanele care își gestionează optim fatigabili-
tatea și pot face ceea ce contează pentru ei10:
Sfat 1: Faceți exerciții fizice des
Conform Cleveland Clinic, activitatea fizică regulată poate
ajuta la combaterea fatigabilității asociate cu SM. Respec-
tarea unui program de exerciții poate ajuta la creșterea
rezistenței, a echilibrului, la pierderea în greutate și la
starea de bine generală – toate foarte importante pentru
persoanele afectate de SM.
Totuși, există un avertisment: deși exercițiile ajută unele
persoane cu SM, există altele care nu vor avea același ben-
eficiu. Dacă aveți dubii, vorbiți cu doctorul dvs. înainte de
a începe orice tip nou de program de fitness și amintiți-vă
că scopul exercițiilor este acela de a vă da mai multă ener-
gie, nu de a vă face să vă simțiți mai obosiți.
Sfat 2: Conservați energia
Conservarea energiei nu este importantă doar pentru me-
diu, este un principiu cheie pentru cei cu SM. Care este
cel mai bun moment al zilei pentru a duce lucrurile la bun
sfârșit? (respectiv, care este momentul în care vă simțiți
cel mai plin de energie?) Dacă observați că vă simțiți mai
puțin obosit dimineața, profitați de această stare pent-
ru efectua activități mai dificile precum cumpărăturile și
curățenia. Apoi vă puteți relaxa mai târziu, când vă veți
simți mai obosit, știind că deja ați îndeplinit sarcinile cheie
de peste zi.
Sfat 3: Păstrați răcoarea
Fiind sensibile la căldură, persoanele cu SM pot resimți
mai multă oboseală într-un mediu mai cald sau se pot su-
praîncălzi. Încercați aceste tehnici pentru a vă răcori:
  Folosiți aerul condiționat dacă este cazul, în special în
lunile de vară.
15
 “Nu se întâmplă neaparat des să mă prindă oboseala aceea rea, însă când mă prinde, e nașpa. Adică, de obicei
chiar și de la 9-10 seara simt că mi se termină bateria efectiv. Mă blochez, nu mai pot să vorbesc, parcă cor-
pul meu încearcă să mai conserve puțina energie până ajung să dorm. Se întâmplă de obicei când mă trezesc
dimineața și/sau fac foarte multe lucruri în ziua precedentă. Nu o pun neaparat pe boală, ci și pe înaintarea în
vârstă (deși alți oameni de vârsta mea au mai multă energie, dar nu toți). Spun destul de des ‘Sunt obosită!’. Nu
pot să ies, nu pot să stau, nu pot să fac aia sau cealaltă. Cred că mi-a afectat toate planurile.
La job: Mă trezesc greu să merg la job. Dacă trebuie să ajung devreme și nu mi-am dormit cele 8-9 ore de
somn mă simt foarte obosită la început, după care încep să mă simt ok. Nu sunt foarte productivă în acele
zile și trebuie să compensez prin a sta mai mult peste program. Dar nu este mereu cazul să nu fiu productivă
pentru că încerc, pe cât posibil, să dorm acele ore necesare, iar șeful meu este foarte înțelegător cu orice
problemă aș avea.
Uneori însă, când trebuie să ies cu colegii, eu plec mai devreme sau zic că nu pot sta pentru că sunt obosită,
și asta mă face să par puțin ciudată.
Familia nu a fost foarte mult afectată. Toți sunt înțelegători și mă lasă să mă odihnesc.
Relatii sociale: înainte de SM ieșeam destul de des și petreceam și puteam să stau până dimineața fără
nicio problemă. Acum nu mai este cazul. Ies destul de rar în oraș la un party sau chiar la cafea/masă cu
prietenii. Astfel cercul meu de prieteni s-a restrâns. Nu mai sunt foarte activă social.
Somnul joacă clar o parte importantă. Încerc să dorm cam 8 ore pe noapte, iar când am ocazia, și mai mult.
De asemenea, am început să merg la sală și, cât de des pot, merg la yoga/pilates/înot. Vara merg în excursii
de trekking. În ultimii ani am început să călătoresc mult mai des (ceea ce e epuizant), însă îmi relaxează
mintea și mă face fericită.”
Alexandra, 28 ani, SMRR

16
 Purtați o vestă de răcire.
 Faceți un duș rece.
 Mergeți la piscină.
 Beți băuturi cu gheață.
 Purtați haine deschise la culoare.
Sfat 4: Încercați terapia fizică sau comportamentală
Dacă modificările stilului de viață nu vă dau plusul de ener-
gie de care aveți nevoie, puteți încerca terapia ocupațion-
ală sau fizică.
În cazul terapiei ocupaționale, un specialist vă va ajuta să
simplificați activitățile la muncă sau acasă. Acest lucru
poate include folosirea unui echipament sau modificarea
mediului pentru a ajuta la creșterea energiei fizice și men-
tale.
În cazul terapiei fizice, un specialist vă ajută să efectuați
activitățile zilnice mai eficient. De exemplu, puteți folosi
tehnici sau dispozitive care vă ajută să conservați energia
în timpul mersului.
Sfat 5: Faceți un program fix de somn
Problemele cu somnul sunt adesea în spatele oboselii res-
imțite de persoanele cu SM. Fie că aveți probleme să ador-
miți, vă treziți frecvent sau prea devreme rezultatul este
același: vă veți simți obosiți.
Pentru a ajuta la prevenirea acestor probleme este im-
portant să vă faceți un program fix de somn. Acest lucru
poate implica și identificarea sau tratarea altor simptome
ale SM care cauzează tulburări ale somnului – de exem-
plu dificultățile de urinare. Dacă toate celelalte eșuează,
puteți vorbi cu doctorul despre utilizarea unor medica-
mente pentru somn.
Sfat 6: Evitați comportamentele problemă
Anumite comportamente pot părea că ajută la combaterea
oboselii, dar în cele din urmă pot cauza, mai mult decât
rezolva, numeroase probleme. Deși o băutură caldă poate
părea o metodă bună pentru a vă relaxa dacă aveți prob-
leme cu somnul, verificați dacă băutura nu conține cafeină.
Cafeaua și ceaiul conțin de regulă cafeină, care vă poate
împiedica să adormiți, conducând la oboseală a doua zi.
În mod similar, deși alcoolul vă poate face să vă simțiți
somnoroși, vă poate împiedica ulterior să vă odihniți bine
pe durata nopții. Revizuiți comportamentele care pot con-
tribui la un somn neodihnitor și la oboseală și luați măsuri
pentru a le evita.
Sfat 7: Alimentați-vă corect
Alimentația defectuoasă poate face pe oricine să se
simtă epuizat sau obosit și cu atât mai mult persoanele
cu SM. Studiile arată că dieta vă poate afecta simptomele
și modul în care vă simțiți și poate afecta chiar evoluția
bolii. Sfaturile privind o alimentație bună includ pentru cei
mai mulți oameni multe fructe și legume, proteine și cere-
ale integrale. Acest sfat este valabil și pentru dvs., dar și
consumarea unor grăsimi sănătoase și vitamina D pot fi cu
atât mai importante dacă suferiți de SM.
Dacă aveți întrebări cu privire la ce ar trebui să mâncați,
întrebați medicul curant. El vă poate ajuta cu sfaturi sau
vă poate trimite la un nutriționist, care vă poate ajuta să
creați un plan de alimentație sănătoasă personalizat.
Sfat 8: Țineți stresul sub control
Așa cum o dietă nesănătoasă poate afecta o persoană cu
SM mai mult decât pe o persoană sănătoasă, stresul poate
avea un impact mai mare asupra dvs. decât asupra unui
prieten care nu suferă de SM. Printre alte efecte, stresul
poate induce insomnie și, implicit, oboseală. Dar pentru
persoanele cu SM, stresul poate agrava boala. Cercetările
au demonstrat că stresul poate cauza mai multe leziuni
SM în creier. Și o boală avansată poate agrava simptomele,
inclusiv oboseala.
Alimentația corectă, exercițiile și chiar ascultarea muz-
icii pot ajuta la reducerea stresului. Meditația este o cale
dovedită pentru a vă ajuta să vă relaxați și să eliberați stre-
sul. Pentru mai multe idei, vorbiți cu doctorul dvs. Dar nu
vă stresați despre asta – stresul este parte a vieții de zi cu
zi, astfel încât țelul dvs. ar trebui să fie doar ținerea lui sub
control, nu să scăpați de el în întregime.
Sfat 9: Gestionați-vă medicamentele
Dacă luați medicamente pentru alte simptome, verifi-
cați-le efectele adverse pentru a vă asigura că nu con-
17
 “În cazul meu, fatigabilitatea nu există! Există oboseală obișnuită, dar ca la orice persoană fără nicio afecți-
une: când lucrez foarte mult (peste măsură), când nu mă odihnesc (dar rar se întâmplă acest lucru). Doar în
primul an de tratament imunomodulator, și fac tratament de 7 ani, mă simțeam obosită, chiar mă trezeam
obosită indiferent dacă aveam un program normal de somn.
Încerc să dorm în intervalul 22-23/07-08, fac sport, mă relaxez la SPA, în general sunt o persoană foarte
activă, nici nu am timp să mă gândesc la SM. În cazul meu, boala trăiește cu mine și face ce spun eu și nu
invers.”
Lorena, 29 ani, SMRR

“Pentru mine este foarte dificil să descriu oboseala. Am un copil foarte mic și cam toate prietenele mele
se plâng de oboseala asta de mămică nedormită, stresată și alergată, fără nimeni ca ajutor (chiar și fără
să sufere de SM); Nu îmi sunt afectate nici planul familial, nici social, dar recunosc că boala m-a oprit din
evoluția profesională. Îmi doream să fac un MBA și am aflat de SM când tocmai îmi pregăteam ‘dosarul’.
Evident, am renunțat la continuarea studiilor. De asemena, în perioadele foarte aglomerate și stresante la
serviciu intram în puseu, de unde și decizia de a ‘mai opri din motoare’.
Încerc să dorm mai bine, adică mă culc la ora 22.00, să mănânc foarte corect - am renunțat de un an la car-
bohidrați și urmez protocolul Coimbra în care am mare încredere. De când sunt pe tratamentul cu Vitamina
D3 și restul suplimentelor, mi-am recuperat viața de dinainte de SM.”
Ruxandra, 43 ani, SMRR

18
tribuie la starea dvs. de oboseală. Consultați doctorul cu
privire la medicamentele pe care le luați și colaborați pen-
tru a decide dacă le puteți opri pe acelea care accentu-
ează senzația de oboseală.

În privința medicamentelor destinate fatigabilității, docto-

rul dvs. vă poate ajuta să decideți ce ați putea folosi. Deși
unele medicamente, inclusiv aspirina, pot ajuta la gestion-
area oboselii, nu este recomandată utilizarea medicamen-
telor fără recomandarea medicului.

Conștientizarea problemei
Fatigabilitatea în SM poate declanșa haosul în viața dvs.,
atât la muncă cât și acasă. Poate limita dramatic tipurile
de activități pe care le puteți face și poate avea ca efect
chiar părăsirea locului de muncă. Prin urmare, merită să
învățați cum să gestionați fatigabilitatea cauzată de SM.

Dacă aveți întrebări sau nelămuriri cu privire la oboseală

sau la nivelul de energie, vorbiți cu doctorul dvs. pentru
sfaturi. El va colabora cu dvs. pentru a găsi mijloace pen-
tru a aborda oboseala și pentru a vă ajuta să aveți mai
multă energie în viața de zi cu zi.

„Fatigabilitatea în scleroza multiplă” face parte din

campania „10.000 de visuri, un singur diagnostic: scleroza
multiplă. Visurile nu se opresc aici!”

Ne exprimăm recunoștința pentru contribuția adusă

în realizarea acestui material tuturor membrilor APAN
România și aparținătorilor lor și în mod special:
- Conf. dr. Cristina Panea, medic primar neurolog –
Clinica de Neurologie – Centru de tratament al SM,
Spitalul Universitar de Urgență Elias București
- Asist. univ. Simona Petrescu, medic primar neurolog
– Clinica de Neurologie – Centru de tratament al SM,
Spitalul Universitar de Urgență Elias Bucuresti
- Dr. Sebastian Diaconescu, medic recuperare medicală -
Clinica 4 recuperare neurologică, Institutul Național de
Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie

Finanțarea materialului „Fatigabilitatea în scleroza

multiplă” a fost realizată cu sprijinul Merck România. 19
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative
(APAN România)

Sediu întâlniri lunare:

Complex de Servicii Sociale OMINIS
Centrul de Formare Profesională
Str. Turnu Măgurele, nr. 17A, sector 4, București

T: 0722495786
E: info@afectiuni-neurodegenerative.ro
www.afectiuni-neurodegenerative.ro
www.facebook.com/APANRomania