URMELE RĂZBOIULUI

Numărul moldovenilor căzuţi în conflictul militar este de 301

Pentru veteranii ,,afgani“ din Republica Moldova, ca şi pentru toţi participanţii din spaţiul
ex-sovietic, războiul din Afghanistan a adus consecinţe pe termen lung: psihopatologice,
dereglări de natură psihică, distorsionate cu tumulturi de maladii somatice, dezechilibre,
creşterea tensiunii psihice, stări cronice depresive, paralizii, ticuri nervoase, tulburări de apetit
etc., iar unele simptome fizice, de fapt, nu constituie semne ale bolii propriu-zise, de aici şi
caracterul psihosomatic al acestora. După revenirea în Uniunea Sovietică, foştii combatanţi la
războiul din Afganistan s-au confruntat cu un vădit dezechilibru psihologic: viaţa din armată,
conjugată cu amprenta diverselor imagini confuze, s-a extins indelebil şi în mediul paşnic. Acest
mecanism de adaptare a fost marcat de trecerea bruscă de la pace la război. Pe parcursul stagiului
militar, combatanţii sovietici nu erau pregătiţi să facă faţă vieţii postbelice. Ofiţerii, influenţaţi de
episoadele războiului, aveau alte concepţii, antagoniste vieţii civile, iar de aici şi eclipsarea din
instrucţia militară a pregătirii combatanţilor pentru perioada postbelică. În perimetrul războiului
au prevalat alte norme – pregătirea soldaţilor pentru acţiuni militare, de aceea, reîntorşi acasă,
vor fi prizonierii contextului creat de către conflictul militar, manifestat la nivelul
subconştientului (visuri) sau vor resurecţiona unele priceperi şi deprinderi obţinute în timpul
războiului.
Pentru veteranii ,,afghani” din Republica Moldova, ca şi pentru toţi participanţii din
spaţiul ex-sovietic, agentul activ alertator – războiul din Afghanistan – a jalonat consecinţe
psiho-patologice pe termen lung, dereglări de natură psihică, distorsionate cu tumulturi de
maladii somatice, dezechilibre, creşterea tensiunii psihice, stări cronice depresive, paralizii, ticuri
nervoase, tulburări de apetit etc., iar unele simptome fizice de fapt nu constituie semne ale bolii
propriu-zise, de aici şi caracterul psihosomatic al acestora. O altă problemă corolară conflictului
militar o constituie criza de identitate a foştilor combatanţi.
Pentru unele familii, conflictul militar din Afganistan este asociat cu moartea persoanelor
dragi – copii, părinţi, soţi etc
Mulţi dintre basarabeni, din cauza bolilor specifice pentru zonă au avut de suferit şi după
revenirea la baștină, fiecare al treilea până în prezent suportă consecințele acestor maladii.
Gheorghe Condrea – „Gicu” din Gordinești, Rezina, de exemplu, s-a stins din viaţă la scurt timp
după revenirea în sat.
Conform datelor oficiale, în Republica Moldova, în noiembrie 2001, erau înregistraţi 208
invalizi ai războiului din Afghanistan (comparativ cu 160 înregistraţi la 12.07.1990)1427.
Actualmente, conform informaţiilor furnizate de Uniunea Veteranilor Războiului din
Afghanistan din Republica Moldova numărul total al invalizilor moldoveni din războiul sovieto-
afghan este de 700.
Pe parcursul războiului sovieto-afghan, 6 combatanţi din RSSM s-au sinucis: primul caz de
suicid a avut loc în anul 1985, iar alte cinci sinucideri s-au transmis prin molipsire 1449 într-un
interval proxim – anii 1988–1989
În Republica Moldova cel mai mediatizat caz – a unui fost combatant sovietic convertit la
islam – a fost cel a lui Leonid Vâlcu, catalogat ca ,,dispărut fără urme la 04.10.1984, în provincia
Parvan
Numărul total al combatanţilor moldoveni dispăruţi în 365 imixtiunea sovietică din
Afghanistan a fost de 5 persoane (patru moldoveni –și un găgăuz.