Sunteți pe pagina 1din 5

Serviciul Fiscal de Stat este un sistem centralizat de organe fiscale, cuprinzind si activitatea

functionarilor fiscali care detin functii in aceste organe, orientata spre exercitarea atributiilor de
administrare fiscala. conform legislatiei fiscale. Serviciul Fiscal de Stat este principalul pilon
responsabil de colectarea veniturilor la Bugetul Public National, care are obligatia sa asigure atit
imbunatatirea procesului de colectare a veniturilor bugetare, cit si cresterea gradului de incredere
publica in sistemul de administrare fiscala, prin schimbarea modului de abordare a relatiilor cu
contribuabilii si prin cresterea gradului de transparenta, tinind cont si de respectarea legislatiei in
domeniul protectiei datelor. Realizarea acestui ansamblu de obiective depinde nu numai de
vointa si cadrul legislativ adoptat, dar impune si un efort multidimensional al functionarilor
Serviciului Fiscal de Stat pentru optimizarea procesului de administrare fiscala.
Decenii de-a rîndul sistemul fiscal autohton s-a dezvoltat paralel cu cel al URSS, după aceleaşi
legi, principii şi regulamente, cuprinzînd atît drepturile, cît şi obligaţiile, responsabilităţile
inspectoratelor fiscale. în RSSM, ca şi în URSS, a fost stabilit un sistem strict centralizat de
calculare şi încasare în buget a impozitelor şi altor plăţi percepute de la întreprinderile şi
organizaţiile de stat, cooperativele agricole şi de producere, precum şi de la populaţie.
Primul document despre crearea inspectoratelor fiscale de stat orăşeneşti şi raionale este cel cu
numărul 68 din luna martie 1990, aprobat de Sovietul Miniştrilor al RSSM. Tot atunci, pe lîngă
Ministerul Finanţelor, şi-au început activitatea anumite subdiviziuni fiscale, dar care nu intrau în
componenţa organelor financiare locale.
Începînd cu anul 1991, în republică a început să se aplice propria legislaţie fiscală, ţinîndu-se
cont de specificul economiei şi interesele bugetare naţionale. La 15 februarie, de exemplu,
Sovietul Suprem adoptă Legea privind priorităţile dezvoltării sociale a satului şi complexului
agroindustrial, în care se prevăd particularităţile impozitării beneficiului întreprinderilor, însoţite
de o listă suplimentară de înlesniri, acordate acestor gospodării.
În aprilie 1992 a fost adoptată Legea cu privire la investiţiile străine. Astfel, a fost prevăzut un şir
de scutiri de impozit pe beneficiu pentru întreprinderile mixte cu investitii străine. Ulterior au
fost introduse anumite modificări care au simplificat considerabil ordinea acordării lor. în afară
de aceasta, întreprinderile mixte se bucura şi de scutirile de bază prevăzute pentru întreprinderile
autohtone.
La 17 noiembrie 1992 Parlamentul adoptă Legea privind bazele sistemului fiscal. Această lege
determină principiile economice, juridice şi organizaţionale generale de constituire a sistemului
fiscal, prevede tipurile impozitelor şi competenţa organelor puterii de stat, drepturile şi
obligaţiile contribuabililor, drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea organelor fiscale, apărarea
contribuabililor, răspunderea pentru încălcarea legislaţiei. Această lege este asemănătoare cu cea
rusească. Sistemul fiscal e voluminos, prevede 10 impozite generale de stat şi 10 locale, numărul
cărora ulterior creşte.
De la 2 decembrie 1992 intra în vigoare Legea privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor.
Impozitului sînt supuşi toţi agenţii economici - persoane juridice de pe teritoriul Republicii,
indiferent de formele de proprietate şi de cadrul juridic, inclusiv întreprinderile cu investiţii
străine, asociaţiile şi organizaţiile internaţionale care îşi exercită activitatea de antreprenoriat
nemijlocit sau prin intermediul reprezentanţelor permanente şi filialelor.
Întreprinderile agricole, cu excepţia celor de tip industrial, nu plătesc impozitul pe beneficiul
provenit din fabricarea şi desfacerea producţiei agricole, precum şi din desfacerea producţiei
obţinute prin prelucrarea industrială a materiei prime proprii. Beneficiul obţinut din activitatea
neagricolă şi beneficiul întreprinderilor de tip industrial este impozitat în baza principiilor
generale.
Impozitului pe beneficiu nu se supuneau sumele de binefacere, susţinerea instituţiilor de ocrotire
a sănătăţii, de cultură, învaţămînt, educaţie fizică în valoare de 2 la sută din beneficiul impozabil
şi un procent din beneficiul de bilanţ, transferat în fondul de susţinere socială a populaţiei.
Legea cu privire la taxa pe valoarea adăugată a văzut lumina zilei în noiembrie 1994. Ea prevede
un impozit indirect de stat, aplicat la suma valorii adăugate, formate la fiecare etapă de producere
şi vînzare a mărfii, executare a muncii şi acordare a serviciilor. Plătitoare de impozit sînt
întreprinderile şi cetăţenii, inclusiv străini, care desfăşoara activităţi de întreprinzător, excepţie
făcînd cetăţenii care obţin un venit anual din comercializarea mărfurilor mai mic de 400 salarii
minime şi instituţiile finanţate de la buget. Cota impozitului este aprobată în mărime de 20 la
sută din volumul operaţiunilor impozabile şi poate fi precizată de Parlament în timpul aprobării
bugetului pentru anul viitor.
La sfîrşitul lunii decembrie 1994 Parlamentul a adoptat Legea cu privire la accize. Accizele sînt
un impozit indirect de stat, inclus în preţul mărfii (producţiei) şi este achitat de consumator.
Plătitori sînt persoanele fizice şi juridice care produc şi realizează mărfuri supuse accizelor (nu
de prima necesitate: băuturi alcoolice, produse de tutun, obiecte din metale preţioase cu sau fără
nestemate ş.a.).
Începînd cu 1995, accizele au fost stabilite prin taxe fixe în exprimare bănească la o unitate a
mărfurilor supuse accizelor în loc de procentele care se aplicau înainte la preţul de realizare. 
Pe parcursul anilor anumite modificări a suferit şi Legea cu privire la impozitul funciar şi
modalitatea de impozitare, adoptată în decembrie 1992. Plătitori ai acestui impozit sînt
persoanele fizice şi juridice cu terenuri de pămînt cu titluri de proprietate, posesiune şi
bineficiere. Iniţial, cotele impozitului dat au fost neînsemnate şi diferenţiate, în dependenţă de
bonitate, de felul de utilizare agricolă. Din 1995 întreprinderile agricole au început sa plătească
un impozit funciar unic, care includea şi impozitele imobiliar şi rutier, plătite anterior separat. în
legătură cu aceasta, cotele impozitului funciar s-au majorat. Impozitul imobiliar, conform
decretului Preşedintelui Republicii, a început sa fie plătit de toate persoanele juridice cu fonduri
fixe de producţie şi neproductive, precum şi de cetăţenii posesori de clădiri şi edificii.
Conform Legii cu privire la impozitul rutier din iunie 1993, cetăţenii au început să achite
anumite plăţi pentru exploatarea autostrăzilor, diferitelor construcţii auto, pentru procurarea
autoturismelor, altor mijloace de transport, impozitul de tranzit şi un impozit rutier special. Din
1996 însă a început să acţioneze Legea cu privire la fondul rutier.
Pentru întregul sistem fiscal şi nu numai, de fapt, important s-a dovedit a fi adoptarea Legii cu
privire la impozitul pe veniturile persoanelor fizice. Această Lege a fost abrogată odată cu
punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal. Drept că în decursul anilor cotele
impozitului, precum şi mărimea venitului neimpozabil, în repetate rînduri s-au modificat.
Începînd cu anul 1997, politica financiar-fiscală aferentă veniturilor statului trebuia să definească
cît mai exact posibil, sursele de formare a fondurilor bugetare de care statul are nevoie, metodele
de prelevare, precum şi obiectivele economice, sociale sau de altă natură, pe care trebuie să le
îndeplinească instrumentele folosite în procesul mobilizării resurselor financiare. Astfel, a intrat
în vigoare Codul fiscal al Republicii Moldova, care la acel moment, includea doar doua titluri:
„Dispoziţii generale” şi „Impozitul pe venit”.
În anul 2001, a fost aprobat titlul V al Codului fiscal: „Administrarea fiscală”.
Actualmente în republică acţionează noua titluri ale Codului fiscal, şi anume: dispoziţii generale,
impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată, accizele, administrarea fiscală, impozitul pe
bunurile imobiliare, taxele locale, taxele pentru resursele naturale şi taxele rutiere
În anul 2006, prin Hotărîrea Guvernului nr. 1208 din 20.10.2006 a fost aprobată Strategia de
Dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2006-2010, marcînd începutul unei noi etape
de dezvoltare, menite să contribuie la fortificarea temeliei administrării fiscale pusă în anii
precedenţi.
În scopul optimizării administrării impozitului pe proprietate, în anii 2005-2007, au fost iniţiate
lucrări de elaborare a unui nou sistem de impozitare a contribuabililor prin implementarea
Sistemului Informaţional Automatizat „Cadastrul fiscal”, ce constituie la ora actuală un sistem
complex elaborat în baza tehnologiilor web.
Un alt proiect semnificativ elaborat de Serviciul Fiscal de Stat, ce oferă o metodă alternativă de
prezentare a dărilor de seamă fiscale, alta decît cea pe suport de hîrtie, şi anume în mod
electronic cu aplicarea semnăturii digitale, a fost iniţierea creării SIA „e-Declaraţii”. Proiectul
respectiv constituie un pas marcant în facilitarea lucrului cu contribuabilii, precum şi în
cîştigarea încrederii acestora. Pentru informarea contribuabililor, pe larg a fost popularizat site-
ului oficial: www.fisc.md, precum şi oportunităţile oferite de acesta.
În anul 2009 a fost dat în exploatare industrială, Sistemul Informaţional Automatizat - „Evidenţa
operaţiunilor de schimb valutar în numerar”;
- A fost iniţiată implementarea celei de-a doua etape de impozitare a bunurilor imobiliare cu
destinaţie comercială şi industrială, a garajelor şi terenurilor pe care acestea sînt amplasate şi a
loturilor întovarăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele, reieşind din valoarea
estimată (de piaţă) a acestora;
- A fost lansat „Portalul serviciilor fiscale”, ce include: serviciul „Declaraţie electronică”,
serviciul „Declaraţie rapidă”, serviciile de acces la informaţii: „Descarcă formulare”, „Despre
contribuabil”, „Facturi fiscale”, Servicii de certificare şi eliberare a semnăturilor digitale.
Alăturat, a fost lansat „ghişeul electronic”, prin intermediul căruia, a fost iniţiată prestarea
serviciilor electronice fiscale. Totodata, s-a lansat mecanismul ce prevede notificarea
contribuabililor despre termenul de prezentare a declaraţiilor şi a dărilor de seamă fiscale
(calendarul fiscal), la fel, notificarea despre primirea declaraţiilor de către Serviciul Fiscal de
Stat şi erorile din aceste declaraţii.
La 01.03.2010, a fost lansat proiectul „Declaraţie electronică pentru persoanele fizice”. Acest
serviciu permite persoanelor fizice primirea gratuită a semnăturii digitale pentru prezentarea
declaraţiei pe venit, în regim on-line, fără a vizita organul fiscal teritorial.
La capitolul cooperare internaţională, pe lîngă relaţiile de colaborare bilaterală, Serviciul Fiscal
de Stat este membru a două organizaţii internaţionale de profil:
- Consiliul Coordonator al Conducătorilor Serviciilor Fiscale din statele membri ai Comunităţii
Statelor Independente (CCCSF),
- Organizaţia Intra-Europeană a Administraţiilor Fiscale (IOTA).
Trebuie de menţionat şi faptul că, Serviciul Fiscal de Stat conlucrează în baza programelor de
cooperare bilaterale cu administraţiile fiscale din Regatul Ţărilor de Jos, Franţa, Romînia,
Estonia, Cehia, Lituania, etc.
În continuare, Serviciul Fiscal de Stat îşi va orienta acţiunile întru realizarea obiectivelor de bază
stabilite în diverse programe guvernamentale, în Strategia de dezvoltare a Serviciului Fiscal de
Stat, precum şi în direcţia îmbunătăţirii activitaţii de administrare fiscală
In contextul celor menţionate, este de notat că, prezentul şi viitorul Serviciului Fiscal Stat este
determinat şi direct influenţat de nivelul civismului fiscal al contribuabililor. Astfel, prin
colaborarea permanentă şi susţinerea acestora prin acordarea unei asistenţe consultativ-
informative adecvate, inclusiv, prin oferirea de noi servicii fiscale care să contribuie la reducerea
costurilor, se vor realiza noi performanţe la capitolul – onorarea de către contribuabil, în mod
voluntar, conştient şi corect a obligaţiilor fiscale.
Pe parcursul anilor sistemul fiscal a suferit schimbări esenţiale. Rezultatele perfecţionării
legislaţiei în domeniul fiscal, înregistrate pîna acum, au demonstrat eficienţa activităţii
desfăşurate, dar şi necesitatea de a evolua în continuare, prin alinierea la standardele
internaţionale şi revizuirea tuturor indicatorilor de performanţă, ce definesc activitatea de
ansamblu a Serviciului Fiscal de Stat.