Problema 1:

Tabelul :Aprecierea structurii profitul perioadei de gestiune pînă la impozitarea

după structură în dinamică
Anul precedent Anul curent Abaterea +/-
Indicatori Suma, mii P,% Suma,mii P,% Suma,mii P, %
lei lei lei
A 1 2 3 4 5 6
RAO 270,4 79,3 307,00 79,43 + 36,60 +0,13
RAI (5,3) (1,55) (1,00) (0,26) + 4,30 + 1,29
RAF 75,9 22,,25 80,5 20,83 + 4,60 - 1,42
RE - - - - - -
P 341,00 100 386,50 100 45,50 X
P = +/- RAO +/- RAI+/- RAF+/- RE

Concluzie :
Observăm o creştere a profitului pînă la impozitare în anul curent, comparativ cu anul
precedent de la 341,00 la 386,50 sau cu 45,50 ( mii lei), ceia ce se apreciază pozitiv.
Această abatere a fost asigurată de influenţa pozitivă a creşterii profitului din activitatea
operaţională, precu, şi rezultatul din activitatea financiară contribuind la majorarea
profitului pînă la impozitare respectiv cu 36,60 şi 4,60 ( mii lei). Micşorarea pierderii din
rezultatul din activitatea de investiţii în anul curent acoperă pierderea din anul precedent
şi totodată contribuie la creşterea profitului pînă la impozitare cu 4,30 ( mii lei). Dacă
apreciem modificarea profitului pînă la impozitare după structură, atunci obţinem că cota
cea mai mare îi revine rezultatului din activitatea operaţională care în dinamică creşte de
la 79,30 % la 79,43 % sau cu 0,13 %, ceia ce se apreciză pozitiv. Este necesar de
menţionat că entitatea analizată practică activitate îngust specializată.

Problema 2 :
Tabelul : Calculul influenţei factorilor respectivi asupra modificării rezultatului din
activitatea operaţională
+/- RAO = PB(Pg) + AVO – ChC - ChGA - AchO

Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea Rezultatul

absolută, +/- influenţei, +/-
Pb 1643,80 1798,30 + 154,50 + 154,50
AVO 35,00 71,40 + 36,40 +36,40
ChC 182,90 220,20 +37,30 - 37,30
ChGA 1023,50 1204,40 + 180,90 - 180,90
AchO 202,00 138,10 - 63,90 + 63,90
RAO 270,40 307,00 + 36,60 X
BIF = 154,50 + 36,40 + ( - 37,30) + ( - 180,90) + 63,90 = 301,00 – 270,40 = +36,60 ( mii lei).
Concluzie :
Observăm o creştere a profitului rezultatului din activitatea de investiţii în anul curent,
comparativ cu anul precedent de la 270,40 la 307,00 sau cu 36,60 ( mii lei), ceia ce se
apreciază pozitiv. Această abatere a fost asigurată de influenţa pozitivă a profitului brut şi
altor venituri operaţionale – ca factor direct, precum şi micşorării altor cheltuieli
operaţionale – ca factor indirect. Contribuind la majorarea profitului din rezultatul din
activitatea operaţională respectiv cu 154,50; 36,40; 63,90 ( mii lei), concomitent cu
influenţa negativă a creşterii cheltuielilor comerciale şi cheltuielilor generale şi
administrative ca factori indirecţi, profitul din activitatea operaţională s-a diminuat cu
37,30; 180,90 (mii lei).
Prin urmare putem constata că entitatea în cauză dispune de rezerve interne de sporire a
rezultatului din activitatea operaţională pe viitor,astfel dacă cheltuielile comerciale,
cheltuielile generale şi administrative, vor fi respectate la nivelul anului precedent, atunci
profitul rezultatului din activitatea operaţională va spori suplimentar cu 218,20 (mii lei)
( 37,30+ 180,90), sau în total cu 258,80 ( mii lei) ( 36,60 + 218,20).

Problema 3 :
Tabelul : Aprecierea structurii profitului brut ( pierderii globale) în dinamică
 Anul Anul curent Abaterea +/-
Indicatori precedent

Suma, P, % Suma, mii P, % Suma, mii P, %

mii lei lei lei
Profit brut din
vînzarea
produselor 1386,50 84,50 1469,00 81,68 + 82,50 - 2,67
finite.
Profit brut din
comercializarea 251,80 15,32 352,20 19,58 + 100,4 + 4,26
mărfurilor.
Profit brut din
prestarea 5,80 0,35 2,20 0,12 - 3,60 - 0,23
serviciilor.
Profit brut din
executarea ( 0,30) (0,02) ( 25,00) ( 1,38) - 27,70 -1,35
lucrărilor.
Profit brut
( pierdere 1643,80 100 1798,40 100 + 154,60 X
globală), total

Concluzie :
Observăm o creştere a Profitului brut în anul curent, comparativ cu anul precedent de la
1643,80 la 1798,40 sau cu 154,60 ( mii lei), ceia ce se apreciază pozitiv. Această abatere
a fost asigurată de influenţa pozitivă a creşterii profitului brut din vînzarea produselor
finite şi profitul brut din comercializarea mărfurilor creşterea cărora au condiţionat
sporirea indicatorului rezultativ cu 82,50; 100,40 ( mii lei). Concomitent cu influenţa
negativă a diminuării profitului brut din prestarea serviciilor şi cresşterii pierderii
globaledin executarea lucrărilor, Profitul brut s-a diminuat respectiv cu 3,60 şi 27,70
( mii lei).Prin urmare putem constata că entitatea în cauză dispune de rezerve interne de
sporire a Profitului brut pe viitor,astfel daca profitul brut din prestarea serviciilor va fi
respectat la nivelul anului precedent se va obţine profit brut din executarea lucrărilor,
atunci se va obţine o creştere suplimentară a profitului brut 28,30 ( mii lei) ( 3,60+
27,70 ), sau în total cu 182,90( mii lei) ( 154,60+ 27,70).
 Dacă apreciem modificarea Profitului brut după structură, atunci observăm că ponderea
cea mai mare îi revine profitului brut din vînzarea produselor finite care totuşi în
dinamică scade de la 84,50 la 81,68 sau cu 2,67 p.p., ceia ce se apreciază negativ. Totuşi
trebuie de menţionat că entitatea în cauză practică activitate îngust specializată.

Problema 4 :
Tabelul : Date inţiale pentru analiză
Indicatori Anul precedent Anul curent
Recalculat Efectiv
1. Venituri din
vînzarea produselor, 5898,20 6318,10 6524,30
mii lei
2. Costul de procurare 4511,70 4817,20 5055,30
a produselor, mii lei
3. Profitul brut din
vînzarea produselor, 1386,50 1500,90 1469,00
mii lei
BIF = 1469,00- 1386,50 = + 82,50 ( mii lei).
Pentru o apreciere mai obiectivă a acestui rezultat se recurge la analiza factorială efectuată
prin intermediul următorului tabel analitic.

Denumirea factorilor Metoda de calcul Calculul influenţei Rezulta

factorilor influen
Mod volumului fizic al Pb0 x ( %Vv )/100 {(+6,77)*1386.5}/100 +93,90
vînzări
Mod structura sortiment PbREC-Pb0-(Pb(Vfizic)) 1500,9-1386,5-(+93,9) +20,50
produs vindute
 Modificarea costului -(CV1-CVREC) (-5055,1-4817,2) -238,10
unitar
Modificarea pretului VV1-VVREC 6524.3-6318.1 +206,20
unitar
Total x x +82,50
Tabelul : Calculul şi aprecierea influenţei factorilor respectivi la devierea profitului brut
din vînzarea produselor finite.
BIF= 93,90 + 20,50 + ( - 238,10) + 206,20 = +82,50 ( mii lei)
Concluzie :
Observăm o creştere a profitului brut din vînzarea produselor finite în anul curent
comparativ cu anul precedent , de la 1386,50 la 1469,00, ceia ce la nivel general se apreciază
pozitiv. Această abatere a fost asigurată de influenţa pozitivă a modificării veniturilor din
vînzarea produselor finite care a condus la majorarea profitului brut cu 93,90 ( mii lei).
Modificarea structurii sortimentului produselor vîndute a condus la creşterea profitului brut
cu 20,50 ( mii lei). Prin urmare creşte ponderea produselor mai rentabile din totalul
volumului produselor fabricate şi vîndute.Modificarea preţului unitar ca factor direct a
condus la creşterea profitului brut cu 206,20 ( mii lei).Concomitent cu influenţa negativă a
creşterii costului unitar ca factor indirect,profitul brut s-a diminuat cu 238,10 ( mii lei).
Totuşi dacă ţinem cont de conţinutul economic al fiecărui factor în parte, atunci creşterea
profitului brut pe baza moficării volumului fizic al vînzării este justificată deoarece
programa de producţie şi comercializarea a fost supraîndeplinită cu 6,77 p. p. Creşterea
profitului brut pe baza modificării structurii şi sortimentului producţiei vîndute se apreciază
pozitiv şi constituie meritul întreprinderii, prin urmare la entitatea în cauză creşte ponderea
produselor mai rentabile din totalul volumului produselor vîndute. Creşterea profitului brut
pe baza modificării preţului monetar poate fi neglijată, deoarece acest factor în cele mai dese
cazuri nu depinde de întreprindere, ci de piaţa de desfacere. Diminuarea profitului brut pe
baza creşterii costului unitar ca factor indirect, se apreciază negativ şi ţine nemijlocit pe
efortul propriu al colectivului de muncă, ca rezultat rezervă internă de creştere a profitului
brut pe viitor, constituie menţinerea costului unitar la nivelul anului precedent, ceia ce va
condiţiona majorarea suplimentară a profitului brut 238,10 ( mii lei).
Problema 5 :
 Tabelul :Diagnosticul şi estimarea patrimoniului întreprinderii la valoarea reală după
structură în dinamică.
La finele anului La finele anului curent Abaterea +/-
Activ precedent
Suma,mii P, % Suma,mii P, % Mii lei p.p.
lei lei
Cap 1 .Active pe termen lung:
1.1 Active nemateriale 0,50 0,01 2,10 0,03 + 1,60 + 0,02
1.2 Active materiale 2520,10 47,13 2285,00 31,71 - 235,10 - 15,48
1.3 Active financiare 241,80 4,53 2748,70 38,14 +2506,90 +33,61
1.4 Alte active pe TL. - - - - - -
Total cap. 1 2762,40 51,73 5035,80 69,88 + 2273,40 + 18,15
Cap. II Active curente :
2.1 Stocuri de mărfuri şi 1756,80 32,40 1221,50 16,95 - 535,30 - 15,95
materiale
2.2 Creanţe pe termen 580,00 10,86 742,80 10,31 + 162,80 - 0,55
scurt.
2.3 Investiţii pe termen - - - - - -
scurt
2.4 Mijloace băneşti 231,40 4,33 162,40 2,25 - 69,00 - 2,08
2.5 Alte active curente 9,10 0,18 43,70 0,61 + 34,60 + 0,43
Total cap.II 2577,30 48,27 2170,40 30,12 - 406,90 - 18,15
Total general activ 5339,70 100 7206,20 100 + 1866,50 x

Concluzie :
Observăm o creştere a patrimoniului la valoarea reală în anul curent, comparativ cu anul
precedent de la 5339,70 la 7206,20 ( mii lei ), sau cu 1866,50 ( mii lei).
Această abatere a fost asigurată de influenţa pozitivă a creşterii activelor pe termen lung
majorînd atrimoniul la valoarea reală cu 2273,40 ( mii lei), această majorare a fost
influenţată de sporirea activelor nemateriale şi activelor financiare pe termen lung
contribuind la creşterea patrimoniului la valoarea reală respectiv cu 1,60 şi 2506,90 (mii lei).
La diminuarea patrimoniului pe seama activelor pe termen lung a influenţat negativ
micşorarea activelor materiale pe termen lung respectiv cu 235,10 ( mii lei).
Concomitent cu influenţa negativă a diminuării activelor curente, patrimoniul la valoarea
reală s-a diminuat cu 406,90 ( mii lei). Această micşorare se datoreză diminuării stocurilor
de mărfuri şi materiale şi mijloacele băneşti respectiv cu 535,30 şi 69,00( mii lei). La
creşterea activelor totale pe seama activelor curente au inflenţat pozitiv majorarea creanţelor
pe termen scurt, altor active curente respectiv cu 162,80 (mii lei ).
Totuşi trebuie de menţionat că entitatea în cauză dispune de rezerve interne de sporire a
patrimoniului la valoarea reală. Astfel dacă activele materiale pe termen lung, stocurile de
mărfuri şi materiale vor fi respectate la nivelul anului precedent, atunci indicatorul rezultativ
va spori suplimentar cu 770,40 ( mii lei).
Dacă apreciem modificarea patrimoniului după structură, atunci observăm că cota cea mai
mare le revine activelor pe termen lung, care în dinamică creşte de 51,73 ( mii lei). Totuşi
trebuie de menţionat că entitatea în cauză practică activitate îngust specializată, inclusiv
activitate de producţie.

Indicatori Rezultatul
Calculul Denumire
  influenţei
Nr de Nr.   influenţei a
factorilor,
calcul subs. Ra% factorilor factorilor.
Rvv NR +/- p.p.
     
 
1 0 3,40 12,26 41,68 X X X
2 1 4,01 12,26 49,16 = 49,16-41,68 +7,48 Rvv
3 2 4,01 1,14 4,57 = 4,57-49,16 -37,11 Nr
Total X  X   X  X X  -29,63  X
Problema 6 :
Tabelul : Aprecierea factorilor generali la devierea rentabilităţii activelor
RA = RVV x NR

Concluzie:
Observăm o diminuare a rentabilităţii activelor în anul curent comparativ cu anul
precedent de la 41,68 la 5,57 sau cu 29,63( p.p.), ceea ce se apreciază negativ.Această
abatere a fost asigurată de influenţa negativă a numărului de rotaţie a activelor
influenţind diminuarea rentabilităţii activelor cu 37,11( p.p.). Concomitent cu influenţa
pozitivă a influenţat rentabilitatea veniturilor din vînzări contribuind la creşterea
rentabiltăţii activelor cu 7,48 (p.p.).Totuşi trebuie de menţionat că entiatatea în cauză
dispune de rezerve interne de sporire a rentabilităţii activelor pe viitor astfel dacă
numărul de rotaţie a activelor va fi respectat la nivelul anului precedent rentabilitatea
activelor nu numai că nu se va diminua ci şi va spori suplimentar cu 37,11(p.p.).

Problema 7 :
Tabelul:Aprecierea factorilor respectivi la devierea rentabilităţii activelor cu destinaţie
de producţie
RAP = RVV : ( KMF + KSMM)

Calculul Rezultatul Denu

Nr. Indicatori
Nr de   influeţei influenţei a
subs.  
calcul Ra% factorilor factorilor,+/- facto
   
     
Rvv Kmf KSMM
1 0 3,4 0,956 0,202 2,94 X X X
2 1 4,01 0,956 0,202 3,46 =3,46-2,94 +0,52  Rvv
3 2 4,01 0,873 0,202 3,73 =3,73-3,46 +0,27  Kmf
4 3 4,01 0,873 0,177 3,82 =3,82-3,73 +0,09  KSMM

Total X X X X X X + 0,88 X

Concluzie:
Observăm o creştere a rentabiltăţii activelor cu destinaţie de producţie în anul curent
comparativ cu anul precedent de la 2,94 la 3,82 sau cu 0,88 (p.p.), ceea ce se apreciază
pozitiv. Această abatere a fost asigurată de influenţa pozitivă a tuturor factorilor
contribuind la majorarea rentabilităţii activelor cu destinaţie de producţie respective cu
0,52; 0,27; 0,09 (p.p.)
 Trebuie de menţionat că cea mai mare influenţă a avuto rentabilitatea veniturilor din
vînzări şi coeficientul de înzestrare a mijloacelor fixe ce au condiţionat sporirea
rentabilităţii activelor cu destinaţie de producţie cu 0,52; 0,27 ( p.p.), sau în total cu
0,79( p.p.). Creşterea a avut loc pe cale intensivă, ceea ce corespunde cerinţelor
economiei de piaţă.

Problema 8:
Tabelul:Aprecierea influenţei factorilor respectivi la devierea rentabilităţii capitalului
permanent
RCPr = RA x EPF x PF
Nr Nr. Indicatori Rezultatul Den
calc subs. PCPr,% Calculul influenţei a
RA EPF PF
. influenţei factorilor, fact
factorilor +/-
1 0 6,45 1,837 0,644 7,62 x x
2 1 6,00 1,837 0,644 7,10 7,10- 7,62 - 0,52 R
3 2 6,00 1,537 0,644 5,94 5,94- 7,10 - 1,16 EP
4 3 6,00 1,537 0,746 6,88 6,88 – 5,94 + 0,94 P
Total x x x x x -0,74
BIF = ( -0,52) + ( -1,16) + 0,94 = 6,88 – 7,62 = 0,74 p.p.
Concluzie:
Observăm o diminuare a rentabilităţii capitalului propriu în anul current comparative cu
anul precedent de la 7,62 la 6,88 sau cu 0,74 ( p.p.), ceia ce se apreciază negative. Această
abatere a fost asigurată de influenţa negativă a diminuării rentabilităţii activelor şi efectul
pîrghiei financiare contribuind la micşorarea rentabilităţii capitalului propriu respectiv cu
0,52; 1,16 ( p.p.). Concomitent cu influenţa pozitivă a creşterii presiunii fiscale, pe baza
diminuării tensiunii fiscale rentabilităţii capitalului propriu, s- a majorat cu 0,94 ( p.p.).
Totuşi dacă ţinem de conţinutul economic al fiecărui factor în parte, atunci creşterea
rentabilităţii capitalului propriu pe baza modificării presiunii fiscale, poate fi neglijată,
 deoarece acest factor nu depinde de întreprinderea, ci de politica fiscală, ca rezultat
rentabilitatea capitalului propriu s-a diminuat nu numai cu 0,74 ( p.p.) , ci tocmai cu
1,68( p.p.). Prin urmare entitatea în cauză dispune de rezereve interne esenţiale de sporire a
rentabilităţii capitalului propriu pe viitor, astfel dacă rentabilitatea activelor şi efectul
pîrghiei financiare vor fi respectate la nivelul anului precedent, atunci rentabilitatea
capitalului propriu nu numai că nu se va diminua, ci şi va spori în aceiaşi mărime cu
1,68( p.p.)

Problema 9:
Tabelul : Calculul şi aprecierea indicatorilor ce apreciază rotaţia activelor
Indicatori Anul precedent Anul curent Ritm %
A ( miii lei) 5286,40 6441,80 121,86
Vv ( mii lei) 6457,10 7182,00 111,23
Nr. de rotaţie ( rot) 1,221 1,115 x
Drotaţie ( zile) 295 323 x
K înz. 0,219 0,897 x
Concluzie :
Observăm o tendinţă de diminuare a numărului de rotaţie a activelor, încetinire a duratei de
rotaţie a acestora, precum şi creşterea coefiecientului de înzestrare a veniturilor din vînzări
cu active, această situaţie se apreciază negativ. Obţinerea acestor rezultate nefavorabile se
datorează creşterii cu un ritm mai lent a veniturilor din vînzări ( 111,23) comparativ cu
ritmul de creştere mai mare a valorii medii a activelor ( 121,86).

Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea, +/- Rezultatu

influenţe
+/-
1.Active, total 5320,1 7405,2 + 2085,1 + 2085,1
1.1 Active pe termen lung, total 2520,6 5035,8 + 2515,2 + 2515,2
1.2 Active curente, total 2799,5 2369,5 - 430,00 - 430,00
2. Datorii, total 5320,1 7405,2 + 2085,1 - 2085,1
2.1 Datorii pe termen lung, total 21,8 2350,7 + 2328,9 - 2328,9
2.2 Datorii pe termen scurt, total 1032,4 738,0 - 2944,00 + 2944,00
3. Active nete ( capital 4266,1 4316,5 + 50,7 x
propriu)
Problema 10 :
Tabelul : Calculul şi aprecierea factorilor respectivi la devierea activelor nete
Concluzie :
Observăm o creştere a activelor nete în anul curent comparativ cu anul precedent de la
4266,1 la 4316,5 sau cu 50,4 ( mii lei), ceia ce se apreciază pozitiv. Această abatere a fost
asigurată de influenţa pozitivă a activelor totale ca factor direct contribuind la majorarea
patrimoniului la valoarea neta 2085,1 ( mii lei). Acest rezultat se datorează diminuării
datoriilor pe termen lung contribuind la diminuarea activelor curente cu 430,00( mii lei),
activele curenete ca factor direct, diminuarea indicatorului rezultativ cu 2328,9 ( mii lei).
Contribuind cu influenţa pozitivă a creşterii activelor pe termen lung şi micşorării datoriilor
pe termen lung ca factor indirect, activele nete s- a majorat respectiv cu 2515,20 ;
2328,90( mii lei). Totuşi trebuie de menţionat că entitatea în cauză dispune de rezerve de
sporire a patrimoniului la valoarea netă pe viitor. Astfel dacă activele curente şi datoriilor pe
termen lung vor fi respectate la nivelul anului precedent, atunci activele nete nu numai că nu
se vor micşora, ci şi vor spori cu 2758,90 ( 430+ 2328,9) mii lei.
 Problema 11 :
Tabelul : Diagnosticul şi estimarea patrimoniului întreprinderii la valoarea netă după structură în dinamică
Perioada Perioada Active nete
La finele La finele
La finele La La finele La anului anului
Abaterea,
anului finele Datorii anului finele precedent curent
Activ +/-
preceden anulu preceden anulu Suma, P,% Suma, P,% Suma, P,%

t i t i mii lei mii lei mii lei

curen curen
t t
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1.Active 1.Datorii
pe 2520,6 5035,8 pe 21,8 2350,7 2498,8 58,58 2685,1 62,20 +186,3 +3,62
termen termen
lung lung
2.Active 2.Datorii
curente 2799,5 2369,5 pe 1032,4 738,0 1767,1 41,42 1631,5 37,80 -135,6 -3,62
termen
scurt
Total 5320,1 7405,2 Total 5320,1 7405,2 4265,9 100 4316,6 100 +50,7 X
active datorii

Concluzie :
Observăm o creştere a patrimoniului întreprinderii la valoarea netă după structură de la
4265,9 la 4316,6 sau cu 50,7 ( mii lei), ceia ce se apreciază pozitiv. Această abatere a fost
asigurată de influenţa pozitivă a activelor pe termen lung şi datoriilor pe termen lung,
modificarea cărora au condus la majorarea patrimoniului la valoarea netă respectiv cu
186,30 ( mii lei). La creşterea activelor nete pe seama activelor pe termen lung au influenţat
pozitiv creşterea cu un ritm mai lent a activelor pe termen lung precum şi creşterea cu un
ritm mai lent a datoriilor pe termen lung ca factor indirect.La diminuarea ativelor nete pe
seama activelor curente au influenţat negativ micşoraea cu un ritm la lent a datoriilor pe
termen scurt comparativ cu ritmul de micşorare mai mare a activelor curente, prin urmare
putem constata că entitatea în cauză dispune de rezerve interne de sporire a activelor nete pe
viitor, astfel dacă activele curente şi datoriile pe termen scurt vor fi respectate la nivelul
anului precedent, prin stabilirea echilibrului financiar dintre activele întreprinderii şi sursele
de formare a acestora, atunci patrimoniul la valoarea netă nu numai că nu se va diminua, ci
şi va spori în aceiaşi mărime. Dacă apreciem modificarea activelor nete după structură,
atunci observăm că cota cea mai mare le revine activelor nete formate pe seama actvelor pe
termen lung care în dinamică creşte de la 58,58 la 62,20 sau cu 3,62 p.p., ceia ce se apreciază
pozitiv. Tot odată trebuie de menţionat că entitatea în cauză practică activitate îngust
specializată, inclusiv activitate de producţie.
Problema 12:
Tabelul :Analiza indicatorilor ce caracterizează sursele de finanţare a patrimoniului

Anul Anul
Indicatorii precedent curent Abaterea
1 2   3
Pe baza surselor proprii
1.coeficient de autonomie 79,89 52,44 8,47
2.rata de achitare a Cap. stat. 1 1 0
3.gradul de retragere a Cap.Stat. 0 0 0
4.rata generala de acoperire a Cap.stat. 2,627 2,192 -0,435
5.rata generala de acoperire a Cap.prop. 120,11 147,5 27,39
6.rata de manevrare a capitalului propriu 35,76 32,61 -3,15
Pe baza surselor atrase
1.coeficientul de atragere a surselor
imprumut. 20,11 47,56 27,45
2.coeficientul de corelatie 25,17 90,7 65,53
3.rata solvabilitatii generale 4,973 2,103 -2,87
4.rata datorilorpe termen lung 2,03 72,63 70,6
5.rata datoriilor pe termen scurt 97,97 27,37 -70,6
6.rata creditelor bancare - - -
7.rata solvabilitatii financiare 80,3 86,98 6,68
8.coeficienul levierului financiar 0,511 65,87 65,359
Concluzie:
Observăm o tendinţă de diminuare a coeficientului de autonomie paralel cu tendinţa de
creştere a coeficienutului de atragere a surselor împrumutate în anul curent comparativ
cu anul precent ceea ce se apreciază negativ. Această situaţie se datorează în primul
rînd la diminuarea capitalului propriu şi tendinţei de creştere a surselor atrase ca factor
indirect , ca parte componentă a surselor de finanţare ca factor indirect.
Rata de corelaţie a activelor nete şi capitalului social are tendinţa de diminuare în
dinamică, datorită diminuării capitalului propriu precum şi nemodificării de la o
perioadă la alta a capitalului statutar,această situaţie se apreciază negativ.
Rata generală de acoperire a capitalului propriu are o tendinţă de creştere în dinamică
pe baza creşterii atît a surselor atrase ca factor indirect, precum şi micşorării capitalului
propriu direct,tendinţa de diminuare a aratei de manevrare a capitalului propriu. În
dinamică se datorează tendinţei de diminuare a capitalului propriu ca factor direct
precum şi creşterea resurselor atrase ca parte componentă din total surse de finanţare a
entităţii.Tendinţa de creştere esenţială a coeficientului de corelaţie se apreciază negativ
şi se datorează în primul rînd pe baza creşterii surselor atrase, precum şi micşorării
surselor proprii ca factor indirect.Rata de achiatare a capitalului statutar are o tendinţă
de diminuare în dinamică şi se încadrează în mărimea teoretică sabilită ca rezultat
celelalte 100% sunt suportate pe seama surselor atrase .Tendinţa de creştere a
rentabilităţii satbilităţii financiare se apreciază pozitiv şi se datorează tendinţei de
diminuare mai lentă a capitalului propriu paralel cu tendinţa de creştere neenţială a
surselor atrase ca parte componentă a surselor de finanţare.
 Problema 13 :
Tabelul : Influenţa factorilor respectivi la devierea activelor curente nete, aplicînd metoda
tradiţională.
FRN = CPR + DTL –ATL
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea +/- Rezultatul
influeţei, +/-
Capitalul propriu 4266,00 4316,50 + 50,5 + 50,5
Datorii pe termen lung 21,8 2350,8 + 2329,0 + 2329,0
Active pe termen lung 2520,8 5035,7 + 2514,9 - 2514,9
Fondul de rulment net 1767 1631,6 - 135,4 - 135,4
Concluzie :
Observăm o diminuare a fondului de rulment net în anul curent comparativ cu anul
precedent de la 1767 la 1631,6 sau cu 135,4( mii lei), ceia ce se apreciază negativ. Această
abatere a fost asigurată de influenţa negativă a micşorării activelor pe termen lung ca factor
indirect,contribuind la diminuarea fondului de rulment net respectiv cu 2514,9 ( mii lei).
Concomitent cu influenţa pozitivă a creşterii capitalului propriu ca factor direct, datoriilor pe
termen lung ca factor direct, fondul de rulment net s- a majorat respectiv cu 50,5 ; 2329,0
( mii lei). Totuşi trebuie de menţionat că entitatea în cauză dispune de rezerve interne de
sporire a fondului de rulment net pe viitor. Astfel dacă capitalul propriu şi datoriile pe
termen lung vor fi respectate la nivelul anului precedent, atunci fondul de rulment net nu
numai că nu se va diminua, ci şi va spori cu 2379,5 ( 50,5+2329,0) ( mii lei).

Problema 14 :
Tabelul : Influenţa factorilor respectivi la devierea activelor curente nete, aplicînd metoda
netradiţională.
FRN = AC – DTS
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea +/- Rezultatul
influenţei,
+/-
Active curente 2799,5 2369,6 - 429,9 - 429,9
Datorii pe termen scurt 1032,5 738,0 - 294,5 + 294,5
Fondul de rulment net 1767,0 1631,6 - 135,4 - 135,4
 Concluzie :
Observăm o diminuare a fondului de rulment net în anul curent comparativ cu anul
precedent de la 1767,0 la 1631,6 sau cu 135,4 ( mii lei), ceia ce se apreciază negativ. Această
abatere a fost asigurată de influenţa negativă a activelor curente ca factor direct, contribuind
la diminuarea fondului de rulment net respectiv cu 429,9 ( mii lei).Concomitent cu influenţa
pozitivă a creşterii datoriilor pe termen scurt ca factor indirect, fondul de rulment net s-a
majorat cu 294,5 ( mii lei). Totuşi trebuie de menţionat că entitatea în cauză dispune de
rezerve interne de sporire a fondului de rulment net pe viitor. Astfel dacă datoriile pe termen
scurt vor fi respectate la nivelul anului precedent, atunci fondul de rulment net nu numai că
nu se va diminua,ci şi va creşte cu 294,5 ( mii lei).

Problema 15 :
Tabelul : Date iniţiale privind calculul normativului fondului de rulment net
Indicatori Suma, mii lei
Venituri din vînzări, total 7182,0
Inclusiv în credit 5569,6
Costul vînzărilor 5383,6
Cheltuieli comerciale 220,2
Cheltuieli generale şi administrative 1204,4
Alte cheltuieli operaţionale 138,1
Cheltuieli p/d impozitul pe venit 98,2
Cheltuieli operaţionale, total 7044,5
Soldul mediu al stocului de mărfuri şi materiale 1489,2
Soldul mediu al creanţelor pe termen scurt 661,4
Soldul mediu al datoriilor pe termen scurt 995,1

Tabelul : Calculul normativului fondului de rulment net

Indicatori Suma,mii lei
Durata de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale, zile 100
Durata de încasare a creanţelor pe termen scurt, zile 43
Durata de achitare a datoriilor pe termen scurt, zile 51
Durata ciclului financiar, zile 92
Veniturile din vînzări zilnice, lei 20
Normativul fondului de rulment net, lei 1840

Tabelul : Analiza respectării normativului fondului de rulment net

Indicatori Rezultatul
Suma efectivă a fondului de rulment net 1232,2
Normativul fondului de rulment net 1840
Excedentul fondului de rulment -
Deficitul fondului de rulment net - 607,8

Concluzie :
Observăm obţinerea deficitului de fond de rulment net în anul de gestiune net pe baza duratei
de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale ca parte componentă centralizatoare a duratei
ciclului financiar, necătînd la faptul că există practic aceiaşi tendinţă de modificare a duratei
de încasare a creanţelor pe termen scurt şi duratei de achitare a datoriilor pe termen scurt.
La nivel general această situaţie se datorează diminuării esenţiale a veniturilor din vînzări în
zile ca parte componentă a stabilirii normativului fondului de rulment, creşterea cu un ritm
mai mare a costurilor vînzărilor ca factor indirect comparînd cu ritmul de creştere mai lent a
stocurilor de mărfuri şi materiale a condiţionat creşterea cu un ritm mai lent a veniturilor din
vînzări inclusiv a vînzărilor în credit. Diminuarea datoriilor pe termen scurt comparativ cu
creşterea cheltuielilor operaţionale inclusiv a costurilor vînzărilor a condiţionat încetinirea
duratei de rambursare a datoriilor pe termen scurt, astfel entitatea în cauză dispune de rezerve
interne esenţiale de micşorare a duratei ciclului financiar, creşterea veniturilor din vînzări
zilnice ca factor direct,ceia ce vor condiţiona nemijlocit respectarea normativului fondului de
rulment net.

Problema 16
Tabelul : Calculul influenţei factorilor generali la devierea lichidităţii curente
LC = AC / DTS

Calculul Rezultatul
Nr de Nr Indicatori influenţei influenţei Denumirea
calc. subs..   Lc,lei factorilor factorilor, factorilor
    AC DTS     +/-.  
1 0 2 799 488 1 032 351 2,71 X X X
2 1 2 369 517 1 032 351 2,30 2,30-2,71 -0,41 AC
 3 2 2 369 517 738 033 3,21 3,21-2,30 +0.91 DTS
Total x x x x x  +0,5 x
Concluzie:
Observăm o creştere a lichidităţii curente în anul curent comparative cu anul precedent de
la 2,71 la 3.21 sau cu 0,5( lei),ceea ce se apreciază pozitiv. Această abatere a fost asigurată
de influenţa pozitivă a diminuării datoriilor pe termen scurt influenţind creşterea lichidităţii
curente cu 0,91( lei), ceea ce se apreciază pozitiv.Concomitent cu influenţa negativă a
influenţat activele curente contribuind la diminuarea lichidităţii curente respective cu 0,41
(lei). Dar totuşi trebuie de menţionat că entitatea în cauză dispune de prea multe resurse
lichide ceea ce la nivel general se apreciază negativ, deoarece fluxul de bani trebuie să fie
mereu în circulaţie,astfel în cadrul entităţii studiate lichiditatea curentă se află la un nivel
mai mare decît cel prevăzut de 2,00 2,50 (lei), atît în anul curent cît şi anul precedent.

Problema 17 :
Tabelul : Calculul influenţei factorilor intermediari la devierea lichidităţii curente

Influenţa
Rezultatul
Abaterea+/ factorilor Calculul influenţei
Denumirea factorilor influenţei
- generali, factorilor
factorilor,+/-
+/-
A 1 2 3 4
Active curente total -429971 -0,41 (-0,41)/430=0,000954 -0,41
Stocurilor de marf. Si
-36569 x 0,000954*(-36,6) -0,04
mater.
Creantelor pe TS -279318 x 0,000954*(-279,3) -0,27
Investitiilor pe TS - x - -
Mijloacelor banesti -148609 x 0,000954*(-148,6) -0,14
 Altor active 34525 x 0,000954*34,5 0,033
Datorii pe TS, total -334376 0,9 0,9/(-334,4)=-0,00269 0,9
Datorii financiare pe TS -220292 x -0,00269*(-220,3) 0,59
Datorii comerciale pe TS - x - -
Datorii pe TS calculate -130366 x -0,00269*(-130,4) 0,35
Lc x x x 0,5
Concluzie :
Observăm o creştere a lichidităţii curente în anul curent comparativ cu anul precedent cu
0,50 lei ceea ce se apreciază pozitiv. Această abatere a fost asigurată de influenţa pozitivă a
diminuării datoriilor e termen scurt, astfel datoriile financiare pe termen scurt au influenţat
creşterea cu 0,59 lei,iar datoriile pe termen scurt calculate au contribuit la creştera
lichidităţii curente cu 0,35 lei,alte active la fel au influenţat pozitiv creşterera lichidităţii
curente cu 0,33 lei. Concomitent cu influenţa negativă au influenţat stocurilor de mărfuri
şi materiale,creanţe pe termen scurt,mijloacele băneşti respectiv cu 0.04 ,0.27 ,0.14 , ceea
ce se apreciaza negativ.Trebuie de menţionat că entitatea în cauză nu dispune de rezerve
interne de sporire a lichidităţii curente pe viitor,trebuie de menţionat că acest indicator nu
se incadrează in limitele de 2.00 si 2.50 lei ceea ce se apreciază negativ,deoarece entitatea
are prea multe active curente ceea ce la nivel general se apreciază negativ.

Problema 18 :
Tabelul : Calculul si aprecierea influenţei factorilor respectivi la devierea fluxului
net total de mijloace băneşti
Indicatori: Anul Anul Abaterea+/ Rez.infl.
precedent curent - +/-
A 1 2 3 4
Activitatea operationala: - - - -
1.1Incasari banesti 25485,2 18595,8 -68908,4 -680908,4
1.2 Plati banesti 24371,6 162728,2 -766643 76643
1.3 Flux net total al mijl.banesti din 8493,6 16228,2 7734,6 7734,6
AO
Activitatea de incvestitii - - - -
2.1 Incasari banesti 30,1 21,2 -8,9 -8,9
2.2 Plati banesti 31,2 21,7 -9,5 9,5
2.3 Fluxul net al mijl. Banesti din AI -1,2 -0,5 0,7 0,7
Activitatea financiara - - - -
 3.1 Incasari bamnesti 125979,1 95317,2 -30661,9 -30661,9
3.2 Plati banesti 48287,2 111435,7 63148,5 -63148,5
3.3 Flux net al mijloacelor banesti din 77691,9 -16118,5 -93810,4 -93810,4
AF
Incasari(plati)exceptionale ale MB 11,2 11,2
Flux net total -86063,9 86063,9

Concluzie:
Observăm o diminuare esenţială a fluxului net total în dinamică constituind în anul curent
valoarea de 120.4 mii lei ,la aceasta diminuare au influenţat negativ micşorarea încasărilor
atît din activitatea operaţională cît şi din activitatea neoperatională ca factori direcţi precum
şi creştrea esenţială a plăţilor din activitatea financiară din anul curent contribuind la
micşorarea fluxului net total respectiv cu 68908,4 si 30661,9; 63148,5 mii lei.concomitent
cu influenţa pozitivă a micşorării din activitatea operaţională ca factor indirect cît şi
micşorării plăţilor activitaţii din investiţii,fondul net total s-a maforat respectiv cu 76643 şi
9.5 mii lei fondul net total cu 11.2 mii ;lei.Totuşi trebuie de menţionat ca entitatea în cauza
dispune de rezerve interne de sporire a fondul net total pe viitor.Astfel dacă incasările atît
din activitatea operaţională cît şi neoperaţională precum şi plăţile din activitatea financiară
va fi respectat la nivel anului precedent atunci fondul net total nu numai că nu se va
diminua ci şi va spori cu 76663.7 mi lei (76643+9.5+11.2).

Problema 19 :
Tabelul: Calculul si aprecierea indicatorilor relativi ai mijloacelor băneşti
Indicatori Anul Anul Abaterea
precedent curent +/-
A 1 2 3
Fluxul net di activitatea operationala 8493,6 1622,2 -6871,4
Procurarea ATL 31,2 13,4 -17,8
Sporirea SMM 637,9 - -637,9
Plata Dividentelor 3813,8 3494,5 -319,3
DTL 21,7 2489,2 2467,5
Datorii pe TS 1052 938,2 -113,8
Dividente anuntate 260 556 296
Mijloace banesti disponibile 231,4 162,4 -69
Active,total 5339,8 7543,8 2204
Incasari banesti operationale medii pe zi 708 516 -192
Plati banesti operationale medii pe zi 676 471 -205
Rata suficiecntei fluxului mijloacelor banesti 1,89 4,63 2,74
 Rata acoperirii datoriilor cu fluxul mijloacelor 7,91 4,73 -3,18
banesti
Rata achitarii dividentelor anuntate 36,72 107,75 71,03
Rata suficientei activelor perfect lichide 34,23 34,78 0,55
Coeficientul reinvestirii mijloacelro banesti 109,14 192,77 83,63
Numarul actiunilor 51970 111141 59171
dividente pentru plata 5 4,5 -0,5

Problema 20 :
Tabelul : Diagnosticul si corelaţia dintre profitul pînă la impozitare şi fluxul net total

Abaterea +/- FN
Anul precedent Anul curent fata de RF
Activitati
     
  RF FN RF FN RF FN
A 1 2 3 4 5 6
1 AO 270,40 8493,60 307,00 16228,20 8223,20 15921,20
2. AI -5,30 -1,20 1,00 -0,50 4,10 0,50
-
3. AF 75,90 -8587,90 80,50 166118,50 -8663,80 -16199,00
Total 341,90 -95,50 386,50 109,20 -436,50 -277,30

Concluzie:
Observăm o depăşire a asupra RF în anul curent comparativ cu anul precedent obţinînd o
creştere a acestui cu 159,2 mii lei ceea ce se apreciază pozitiv. Acest rezultat se datorează
prevalării fluxului pozitiv din activitatea operatională asupra RF pozitiv din aceasta
activitate contribuind la depăşirea FN asupra RF în anul curent comparativ cu anul precedent
de la 8223.2 la 15921.2 mii lei. Micşorarea FN negativ din AI în anul curent precum şi
diminuarea acestei pierderi din activitatea de investiţii a condiţionat depăşirea FN asupra RF
respectiv cu 4.1 si 0.5 mii lei. Situaţia nefavorabilă se evidenţiază la activitatea financiară a
întreprinderii atît ce ţine de creşterea FN negativ în dinamică precum ţi descreşterii
neesenţiale a profitului din acestă activitate ca rezultat entitatea în cauza dispune de rezerve
interne de creştere privind prevalarea FN asupra RF inclusiv din activitatea financiară pe
seama creşterii încasărilor din aceasta activitate cu un ritm mai mare comparativ cu
majorarea plăţilor.Majorării veniturilor din activitatea financiară şi tendinţei de creştere mai
mare a acestora asupra tendinţei de creştere mai lentă a cheltuelilor din acestă activitate.

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Catedra „Contabilitate şi Informatică Economică”

Lucru Individual
la Analiza rapoartelor financiare

A elaborat:
Spînu Cristina
Student anul III
Specialitatea „Contabilitate”
 Secţia zi, grupa CON 103

A verificat :
Cojocari Ala
Lector superior

Chişinău, 2013