Cadrul juridic al activităţii Centrului îl constituie Constituţia Republicii Moldova; Legea cu

privire la Centrul Naţional Anticorupţie, adoptata de către Parlamentul Republicii Moldova la 6

iunie 2002, cu modificările ulterioare, alte acte normative, inclusiv tratatele internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
Centrul Naţional Anticorupţie (denumit în continuare Centru) este un organ specializat în
prevenirea şi combaterea corupţiei, a actelor conexe corupţiei şi a faptelor de comportament
corupţional. Centrul este un organ apolitic, nu acordă asistenţă şi nu sprijină nici un partid
politic.
Principiile de activitate
Centrul îşi desfăşoară activitatea pe principiile legalităţii, independenţei, imparţialităţii, aplicării
prioritare a metodelor de prevenire a corupţiei faţă de cele de combatere,respectării drepturilor si
libertăţilor fundamentale ale omului, oportunităţii, îmbinării metodelor si mijloacelor publice si
secrete de activitate, îmbinării conducerii unipersonale si colegiale, colaborării cu alte autorităţi
publice, organizaţii obşteşti si cu cetăţeni.
Atribuţiile
În atribuţiile Centrului intră prevenirea, depistarea, cercetarea şi curmarea contravenţiilor şi
infracţiunilor de corupţie şi a celor conexe corupţiei, precum şi a faptelor de comportament
corupţional; prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului,efectuarea
expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte normative ale
Guvernului, precum şi a altor iniţiative legislative prezentate în Parlament, în vederea
corespunderii lor cu politica statului de prevenire şi combatere a corupţiei;asigurarea desfăşurării
evaluării riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prin instruire şi
consultare, monitorizare şi analiză a datelor referitoare la evaluarea riscurilor de corupţie,
precum şi coordonarea elaborării şi executării planurilor de integritate.
Necesitatea creării
Crearea Centrului a fost determinata, in primul rînd, de necesitatea edificării unei structuri de stat
eficiente, scopul principal al căruia este combaterea infracţiunilor economice si corupţiei in
Republica Moldova. Prevenirea lor este o sarcina prioritara pentru organele de ocrotire a
normelor de drept. O alta cerinţa, nu mai puţin importanta, a fost necesitatea optimizării
structurii si activităţii organelor de control. Din experienţa anilor trecuţi, nu se reuşea
soluţionarea problemelor privind infracţionalitatea economica, sporirea rezultatelor in
combaterea ei din mai multe cauze, dintre care pot fi menţionate cele mai importante: dublarea
funcţiilor de către diferite instituţii de stat, pe de o parte, si ineficienta interacţiune intre ele, pe
de alta. In consecinţă, se înregistra un număr considerabil de controale si revizii tendenţioase si
inoportune, care nu aveau nici un efect asupra nivelului criminalităţii in economie, si sustrăgeau
de la activitate agenţii economici. Fiecare organ de control avea competentele proprii,
subordonarea sa ierarhica. Totodată, dintre tarile CSI, numai in Republica Moldova organele de
control nu dispuneau de funcţii de urmărire penala. Odată cu adoptarea Legii cu privire la
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Corupţiei, in Moldova a fost creata o
instituţie avînd un sistem complex de descoperire a infracţiunilor economice, începând cu
obţinerea si documentarea informaţiilor operative, efectuarea actului de revizie si control,
intentarea dosarului penal, urmărirea penala si transmiterea dosarului in instanţa de judecata.
Centrul a fost creat ca urmare a fuzionării Departamentului Control Financiar si Revizie al
Ministerului Finanţelor; Direcţiei anticorupţie a Departamentului pentru Combaterea Crimei
Organizate si Corupţiei, precum si a Direcţiei politiei economico-financiare a Inspectoratului
General de Politie al Ministerului Afacerilor Interne si a Gărzii Financiare, care era subordonată
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
Începând cu 6 iunie 2002, în Republica Moldova a fost înfiinţat un organ de ocrotire a normelor
de drept, specializat în contracararea infracţiunilor economico-financiare şi fiscale, precum şi a
corupţiei -  Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Cadrul juridic al
activităţii Centrului îl constituia Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei nr. 1104-XV, adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova la 6
iunie 2002, alte acte normative, inclusiv tratatele internaţionale la care Republica Moldova este
parte.
Crearea unui organ specializat în combaterea corupţiei şi infracţiunilor economice a fost
determinată şi de standardele europene integraţioniste, care impun necesitatea existenţei
organelor anticorupţie specializate. Avînd în vedere că corupţia ca fenomen social negativ
reprezintă un proces complex, tot un proces complex trebuie să constituie şi acţiunile de curmare
a corupţiei. Sub influenţa intensificării riscurilor înregistrate la nivel naţional şi internaţional,
multe state au decis să adopte strategii de prevenire şi combatere a corupţiei.
În aşa mod, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi  Corupţiei a constituit un 
imperativ al timpului, activitatea instituţiei, iniţial, vizînd preîntîmpinarea, descoperirea,
cercetarea, eliminarea contravenţiilor şi infracţiunilor economico-financiare şi fiscale;
contracararea corupţiei şi protecţionismului; contracararea legalizării bunurilor şi spălării banilor
obţinuţi în mod ilicit, efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a
proiectelor de acte normative ale Guvernului, în vederea corespunderii lor cu politica statului de
prevenire şi combatere a corupţiei.
Primii paşi ...
Iniţial, conform schemei de încadrare aprobată la 29 martie 2002,  primii conducători ai
Centrului.Începînd cu 01.07.2002, după publicarea Legii Republicii Moldova cu privire la
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.1104-XV din 06.06.2002 în
Monitorul Oficial, a demarat angajarea prin transfer a personalului din cadrul Departamentului
Control Financiar şi Revizie al Ministerului Finanţelor, a Direcţiei anticorupţie a
Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate şi Corupţiei, Direcţiei poliţiei
economico-financiare a Inspectoratului  General de Poliţie al  Ministerului  Afacerilor Interne;  a
Gărzii Financiare a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.
La 13.12.2002 a avut loc reorganizarea Centrului şi s-a aprobat o nouă schemă de încadrare,
conform căreia subdiviziunile instituţiei erau amplasate teritorial în oraşele Chişinău, Bălţi,
Edineţ, Soroca, Ungheni, Orhei, Hînceşti, Căuşeni, Cahul şi Comrat.
Această structură a fost funcţională pînă la 13 mai 2004, cînd a avut loc reorganizarea Centrului,
cu reducerea unor subdiviziuni, ca rezultat fiind lichidate 8 direcţii generale teritoriale. Astfel,
din cele 9 subdiviziuni teritoriale au rămas în componenţa Centrului numai două: Direcţia
generală teritorială Bălţi şi Direcţia generală teritorială Cahul.
Pe parcursul celor 10 ani de existenţă, C.C.C.E.C. a trecut prin 9 procese de reformare şi
reorganizare structurală, de 3 ori i-au fost modificate competenţele procesuale şi s-au schimbat 5
directori.
De-a lungul activităţii Centrului, rapoartele instituţiilor internaţionale, în special cele europene,
au recomandat consolidarea independenţei C.C.C.E.C.. În pofida acestor recomandări, pînă la
adoptarea Legii nr.120 din 25 mai 2012, problemei asigurării independenţei reale a C.C.C.E.C.
nu i-a fost acordată niciodată atenţia cuvenită în procesele de reformare a acestuia.
La 25 mai 2012, Parlamentul a adoptat Legea nr.120 privind modificarea şi completarea unor
acte legislative, prin care a fost reformat C.C.C.E.C.. Astfel, C.C.C.E.C. a devenit Centrul
Naţional Anticorupţie (C.N.A.) de la 1 octombrie 2012, structură independentă în activitatea sa,
care se supune doar legii. C.N.A. prezintă rapoarte Parlamentului şi Guvernului, directorul
C.N.A. se numeşte şi se destituie din funcţie de către Parlament, în baza unor criterii stabilite
explicit. Competenţa C.N.A. ţine de prevenirea corupţiei şi de combaterea infracţiunilor de
corupţie, infracţiunilor conexe acestora, infracţiunilor de spălare a banilor şi de finanţare a
terorismului. Selectarea angajaţilor C.N.A. urmează să se facă în baza unor proceduri foarte
stricte, care implică verificări psihologice şi la poligraf, iar corectitudinea şi onestitatea activităţii
acestora vor fi supravegheate riguros, prin aplicarea testelor de integritate şi a monitorizării
stilului de viaţă.
Lupta anticorupţie poate avea succes, în cazul în care va fi antrenată în mai multe domenii, în
special în cel social, economic, politic şi altele. Să nu uităm că implementarea Strategiei
naţionale anticorupţie este apreciată de către Uniunea Europeană ca fiind una dintre priorităţile
integrative, ceea ce înseamnă că integrarea în Uniunea Europeană constituie una din
prerogativele de perspectivă a ţării noastre.
Importanţa mişcării anticorupţionale se reflectă prin dimensiunile sale:
- umanitară, deoarece corupţia înăbuşă şi distorsionează dezvoltarea;
- democratică, deoarece corupţia constituie o barieră în făurirea democraţiei;
- etică, deoarece corupţia împiedică dezvoltarea integrităţii societăţii;
- practică, deoarece corupţia ruinează relaţiile de piaţă şi privează societatea de potenţiale
beneficii.
Operînd cu valori ca legalitatea, oportunitatea, credibilitatea prin integritate, profesionalism şi
comunicare, Centrul în perioada de activitate a demonstrat perfecţionare continuă şi paşi siguri
spre un statut de instituţie proeminentă în sistemul organelor de drept din ţară.
Fiind exponentul principal în lupta anticorupţie, C.N.A., ca succesor de drept al C.C.C.E.C.,
trebuie să devină şi un promotor al reformelor instituţionale care survin pentru a asigura în
continuare aplicarea politicilor anticorupţie, a măsurilor punitive şi a celor preventive. Devenind
o instituţie cu adevărat independentă şi depolitizată, cu o eficienţă sporită şi rezultate cu impact
vizibil, C.N.A. va determina creşterea încrederii populaţiei în instituţia respectivă şi în măsurile
anticorupţie aplicate de ea, devenind astfel şi un exemplu pentru alte autorităţi participante la
procesul de eliminare a corupţiei.
În conformitate cu Hotărîrea Parlamentului, nr. 230 din 25.10.2012, “Privind aprobarea structurii
şi efectivului-limită al Centrului Naţional Anticorupţie”, structura Centrului conţine:
Direcţia generală combaterea corupţiei
Direcţia generală prevenirea corupţiei
Direcţia generală resurse umane şi securitate
Direcţia asigurare operativă
Direcţia management operaţional
Serviciul prevenire şi combatere a spălării banilor (cu statut de direcţie)
Direcţia economico-financiară şi administrare
Secţia analitică
Serviciul juridic
Serviciul audit intern
Serviciul cooperare internaţională şi relaţii publice
Direcţia generală teritorială “Nord”
Direcţia generală teritorială “Sud”