Proiecte educaționale cu deviza:

autenticitatea națională - componentă a diversității europene

Prof. Buia Daniela

Liceul Tehnologic Transporturi Auto Timișoara

Sub influența globalizării, a împrumutului de forme occidentale, autenticitatea

româneasca tinde să se estompeze, să-și șteargă culoarea. Ce putem face? În condiţiile unei
tranziţii prelungite, într-o perioadă de căutare a adevăratelor valori morale, oarecum alterate
de viciile occidentului, identitatea naţională trebuie să rămână coloana vertebrală a societății,
punctul de unde pleacă și unde se întorc toate demersurile întru progres și bunăstare. Fiecare
individ are o datorie de onoare de a reînvia obiceiurile străbune, de a păstra aceste comori
spirituale, de a nu le lăsa să se piardă irevocabil.
În școală, fiecare persoană implicată în procesul instructiv-educativ poate și trebuie să
contribuie la promovarea valorilor simbolice românești. Spre dăinuirea neamului românesc
nu vom lăsa timpul să aştearnă uitare şi nepăsare peste reperele fundamentale şi perene
naţionale. Dar, în educarea spiritului civic, în formarea calității de bun cetățean european e
necesar să se țină seama de faptul că apartenența la “marea familie” a țărilor civilizate nu
anulează sentimentul patriotic, mândria de a fi român. Aceste două aspecte pot și trebuie să fie
abordate împreună.
Globalizarea nu înseamnă uniformizare, ci diversitate. Acest principiu cred că e
esențial în realizarea unei educații de calitate. Din această perspectivă au fost gândite
parteneriatele educaționale europene, care s-au dovedit a fi binevenite atât în ceea ce privește
schimbul cultural de informații, cât și în susținerea autenticității, unicității fiecărei națiuni, a
fiecărei comunități, a fiecărui individ.
Implementarea proiectelor internaționale nu e o sarcina ușoară, dar impactul lor
asupra elevilor și a comunității căreia îi aparțin e demn de luat în calcul. Lărgirea orizontului
informațional și cultural prin cunoașterea directă de aspecte istorice, sociale, tradiționale
specifice fiecărei țări partenere, creșterea motivației și a interesului pentru învățarea limbilor
străine și folosirea lor în situații de viață concrete sunt doar câteva efecte măsurabile ale unei
astfel de acțiuni.
Explorând o gamă largă de situații care permit compararea similarităților și
diferențelor între diferite culturi, activitățile propuse într-un proiect vor duce la o mai bună
înțelegere a acestora și la promovarea respectului pentru diferite credințe și moduri de viață.
Ca rezultat, copii vor înțelege cum diversitatea le îmbogățește existența și vor recunoaște că
fiecare individ poate aduce o bună contribuție societății, vor observa cum forța lor comună ar
putea fi folosită pozitiv pentru a-i ajuta pe alții si, acționând astfel, își vor crește stima de
sine, vor cultiva respectul pentru școală, comunitate, țară.
Fără intenția de a fi o descriere exhaustivă a unui parteneriat real sau virtual, iată
câteva activități concrete, ce promovează imaginea autenticității naționale, pe care elevii le
pot desfășura în cadrul unui astfel de proiect: poster cu prezentarea școlii /a orașului/ a
regiunii/ a țării, chestionar despre stilul de viață al elevului și a familiei, cu efectuarea unor
grafice, compararea rezultatelor, pagină de jurnal despre o zi tipică la școală și/sau o zi
petrecută acasă cu familia, carte de bucate tradiționale, portofoliu istoric ilustrat cu poze și/sau
desene despre familie, viață socială, religie, tradiții în ultimii zeci de ani etc., publicație
comună a tuturor partenerilor, care elevii întră în contact cu aspecte ale vieţii din ţările
partenere prin lectură şi joc. Cu ajutorul câtorva personaje, elevii descoperă diferite laturi ale
stilului de viaţă din ţările pe care le vizitează, fiind participanţi direcţi la o serie de întâmplări:
vorbesc diferite limbi, întâlnesc copii, gustă mâncăruri diverse, se joacă, citesc cărţi, văd
monumente, iau parte la tradiţii specifice, călătoresc în timp pentru a cunoaşte istoria şi
trecutul etc., observând/conștientizând ce îi apropie și ce îi desparte de copii de aceeași vârstă
aparținând altor spații culturale.
O mai mare atenţie trebuie să se acorde populaţiei ce se află într-o continuă mişcare
(emigrare, imigrare, integrare), având în vedere actualitatea acestei teme, poate chiar la
nivelul instituţiilor implicate în proiect (părinţi ai copiilor români plecaţi la muncă în Europa,
sau copii români - posibili elevi ai diferitelor şcoli partenere).
Obiective general valabile pentru orice parteneriat educațional ar putea fi cunoașterea
motivelor istorice, economice şi sociale care pot genera diferite stiluri de viaţă în cadrul unor
grupuri etnice, îmbunătățirea respectului de sine şi faţă de ceilalţi, înţelegând că diversitatea
poate îmbogăţi omul sufleteşte, descoperirea că un stil de viaţă corect este necesar în a
dobândi o personalitate echilibrată, o stare de bunăstare etc.
În orice proiect internațional, tema este dialogul intercultural şi, în acest scop, se
realizează schimbul lucrărilor (desene, planșe, colaje, postere, grafice, CD/DVD), a
compoziţiilor literare şi artistice cu observarea diferenţelor şi asemănărilor între diferitele
aspecte ale stilului de viaţă din fiecare ţară în parte (obiceiuri alimentare, jocuri, preferinţe
literare, muzicale, tradiţii etc., din perspectivă sincronică, dar și diacronică). Acesta se poate
realiza atât virtual, via Internet, calea care ține oamenii aproape întotdeauna și oricând, dar și
în mod real în cadrul întâlnirilor de lucru.
 Schimbul de informații trebuie să se realizeze bilateral, fiecare partener își
promovează imaginea, tezaurul cultural, artistic, muzical propriu, patrimonial național
(istorie și tradiții, turism, produse autentice etc.)mai ales în cadrul întâlnirilor de lucru, dar nu
numai, și, în același timp, cunoaște o întreagă diversitate de repere specifice altor culturi.
Acest proces trebuie să se desfăşoare ca un dialog al naţiunilor cu priorităţi şi originalităţi
diferite.
Scopul acestui gen de proiecte este armonizarea diferențelor, nu uniformizarea lor,
trăirea în simbioză și colaborare, nu în competiție distructivă, integrarea în marea familie
europeană, fără suspiciunea că ne-ar fura cineva identitatea, fără teama că ne-am putea
pierde rostul nostru ancestral în acest spațiu.
Prof. dr. Nicolae Ionescu menţionează: 1 “Niciodată nu va fi posibilă ştergerea culturii
naţionale, a literaturii, a artei, a religiei, a tradiţiilor folclorice şi muzicale, a istoriei vreunui
popor. Lumea ar fi mai săracă fără diversitatea culturilor naţionale. Dar legăturile
contemporane dintre viaţa culturală şi viaţa politică trebuie să-şi găsească formele naturale şi
lucrative prin care naţiunile în general, inclusiv cea română, să îşi consolideze calităţile şi
realizările spirituale şi materiale. Altminteri, ce vom lăsa în urma noastră? … românii vor şti
şi de data aceasta, ca întotdeauna în istorie, să găsească o cale de mijloc între acceptarea
globalizării şi păstrarea rădăcinilor. De modul cum vom gestiona globalizarea şi identitatea
naţională depinde viitorul construcţiilor politice contemporane”.

1
http://www.marianagurza.ro/blog/category/media/, Promovarea valorilor culturale româneşti în contextul
globalizării, volum colectiv coordonat de prof. Elena Anuşca-Doglan, prof. Cristian Anuşca-Doglan, Editura
PIM, Iaşi, 2009, Prefață și comentarii, de Vasilica Grigoraș
Bibliografie: