Ioan Lupas Istoria Unirii Romanilor PDF

CARTEA SATULUI
SCOASA DE FUNDATIA CULTURALA

vv_V- REGALA PRINCIPELE CAROL"
ISTORIA
UNIRII ROM:ANIL OR
DE I. L UP A ,L$
www.dacoromanica.ro
e
Colectia Cartea Romanease"

INTRAREA LUI MIHAI V1TEAZUL IN ALBA 1ULIA de D. Stoica
www.dacoromanica.ro
CARTEA SATULUI
18
IS TORIA
UNIRII ROMANILOR
LE
I. LUPAS
CU 0 REPRODUCERE TN CULORI DUPÀ 0 PANZA
DE D. STOICA
§I CU MULTE ALTE CHIPURI §I VEDERI
FUNDATIA CULTURALX REGALX tPRINCIPELE CAR01.30

STRADA LATINA, 8 - BUCURESTI
www.dacoromanica.ro
CUVAIsIT DESPRE URZIREA ACESTEI CARP
Prin scrisoarea din ziva de 4 Maiu 1934, cu numärul
1118, Directia Fundatiei Culturale Regale Principele
Carol" imi Impärtä fise ci are de eind sä tipäreascä o carte
Despre Unirea Romanilor" adäugind a Majestatea Sa
Regele qi-a exprimat dorinta ca ea sä fie scris.5 de mine".
Dorinta regalä a fost inteleasä, dupä cuviintä, ca o po-
runcä ce se cerea neapärat implinitä.
Dar, ivindu-se in trecutul Românilor mai multe intfina-
pläri crestate la abojul vremii cu numele de Unire", am
fost nevoit sä intreb: debpre care anume Unire" mi se cere
sä scriu? Despre toate a fost räspunsul.
Dupä primirea acestui räspuns am inaintat planul lucrärii
cu pro punerea ca ea sä cuprindä qase cärti: lämurind cea din-
t-hi temeiurile Unirii Romanilor, a doua intätiOnd pe scurt
inceputurile .yi cresterea Tadlor Romane pana in preajma
celei dintai Uniri, a treia argand cum s'a fäcut qi pentruce
a däinuit aga de putini vreme intaia Unire a Tariior Re-
mane, a patra spicuind in lumina aceleiaqi idei intfimplä-
rile mai de seamä de/a intaia 'Ana /a a doua Unire, a cincea
stäruind cu deamänuntul asupra imprejurärilor cari au pre-
gätit ,yi infiripat a doua Unire, deschizA nd totodatä calea
spre Unirea a treia si cea din urma, a cirei infäptuire sä fie
istorisitä in cartea a asea.
Incuviintându-se planul acesta, trebueau culese din mul-
timea färä numär a indmplärilor cu deosebire cele mai po-
trivite a da cetitorilor putinta sä van limpede legiturile
www.dacoromanica.ro
4 CARTEA S ATULUI
nesdrundinate, cari au diinuit totdea una lntre pimintul
strimogesc qi intre fiii poporului român, risfirati sub felu-
rite stiphniri striine, putindu-le garanta, de acum inainte,
vietuirea impreuni sub aceeaq cirmuire romfineasci, inde-
lung doriti 0 cu nenumirate jertfe riscumpirati de toti.
Vid acum cartea aceasta pornind la drum cu nidejdea si
poati stribate prin casele tuturor celor doritori si cunoasci
mai deaproape temeiurile adinci qi jertf ele fin l seamin, cari
sprijinesc Unirea Romanilor.
Fie, ca toti cei sfirguitori a culege din cuprinsul ei Invi-
tituri de zidire sufleteasci, si aibi parte in cursul cetirii
de atita intirire 0 mutare a cugetelor, citi iubire de ade-
vir a cilänzit condeiul, care n'a pregetat si incerce a o
scrie pe intelesul tuturor.
L LIMA.,
Cluj, la ziva Bunei Vestiri 1937.
www.dacoromanica.ro
CARTEA I-a
TEMEIURILE UNIRII ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
I
Pgreri putin Ignzurite despre Unirea Ronzhnilor. Ea nu a
räsgrit din därnicia vre-unei puteri lumegti, ci dinteo tal-
nicif gi indelungatä preggtire istoricg. Temeiurile ei
sunt adfinci gi nesguduite.
Dela 1 Decemvrie 1918 ziva in care s'a vestit lumii prin

hotairea adunirii nationale din Alba Julia Unirea tuturor
Roma'nilor sub sceptrul Regelui desrobitor Ferdinand I
0 pani in timpul de fati fiecare cet4ean al Romaniei in-
tregite a avut prilej si asculte ori si ceteasci diferite Emu-
riri cu privire la felul, cum s'a inaptuit Unirea aceasta, §i
la temeiurile cari ii garanteazi triinicia.
Nu erau insi §1 nu sunt toate limuririle isvotite dintr'o
cuno§tinti deplini a imprejuririlor, nici dintr'o neprihiniti
iubire a adevirului istoric. Unii din cei ce le dau, mai ales
striinii cari nu au vizut din capul locului cu ochi buni in,
tregirea României, urmiresc scopul de a infiti§a Unirea a-
ceasta ma fe!, incat Isi trezeasci in sufletul celor slabi de
Inger indoiali, spunând ci ea nu ar putea si fie trainici
sau ci nu ar fi izbAnda neindoelnici a vredniciei neamului
romanesc.
Se intImpli cae odati si auzim astfel de pireri nu nu,
mai din partea striinilor, cu ginduri potrivnice, ci §i din
partea unor Romani. cari dei socotiti ca oameni de ise
pravi §i buni patrioti nuli vor fi luat osteneala si cu,
gete .mai indelung §i mai pitrunzitor, inainte de a fi rostit
pireri putin limurite cu privire la temeiurile Unirii nap°,
nalepolitice a tuturor Românilor.
www.dacoromanica.ro
8 CARTEA SATULU1
Unirea nationaa-politica dela anul 1918 nu se cuvine s'a'
fie infati§ata, nici micar in parte, ca un dar, coborit asu-
pra neamului romInesc din increderea §i simpatia lumii civi-
lizate, nici ca o alcátuire intamplátoare, rásárieä din gre-
§elile du§manilor de veacuri. Ciliar daca- asemenea gre§eli
nu s'ar fi sivar§it niciodata impotriva Romanilor subju-
gati de-alungul veacurilor de stápanire ungureascá, austriaca',
sau ruseasck stápanirile acestea nedrepte ar fi trebuit si se
desumfle §i mic§oreze indati ce dreptul tuturor popoarelor
de ali croi soarta dupá buna lar pricepere, a izbutit a se
balo la treapta de putere hotaritoare in noua intocmire a
asezamantului de pace europeana. Dea.ceea, Unirea Roma-
nilor trebue inrati§atá, totdeauna potrivit adevárului
ca urmarea fireasca a unei pregátiri istorice de sute de ani,
In cursul arora acest popor de eroi §i de mucenici a izbu-
tit sa-si apere cu uimitoare stáruintá gracia §'L nevoile §i
neamul", rámanand impotriva tuturor naválirilor barbare
§i vremelnicelor stapaniri str'aline, in cea mai stránsa legaturá
cu pámantul stramosesc In care, ca inteun liman de mán-
tuire, §i-a putut adaposti traiul deslungul vremilor de
urgie.
Astfel Statul roman, intregit in forma lui de astázi, tre-
bue pretuit ca unul din cele mai statornice, avánd te-
meiuri adânci §i nesguduite in alcátuirea geografica, a pa-
mIntului strámosesc, in firea poporului román §i in trái-
nicia lui nepilduitá, in legaturile lui sufletesti infärite prin
unitatea aceluia§ graiu, aceleini credinte, acelora§i datini
§1 obiceiuri, in asemánarea nedesmintitä a intocmirilor §i
a§ezámintelor mostenite din batrani §i, mai presus de toate,
in puterea morará a constiintei nationale, rara de care ar
fi §ubrede §i nesigure toate celelalte teireiuri.
Si cercetam pe rand aceste temeiuri spre a ne putea da
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIR!! ROMANILOR 9
seama de sprijinul adus de fiecare in parte §i de toate

laolaltä pentru a infa."ri c15.direa de unire nationatipolitici.
a Romanilor.
II
Icoana pämintului romanesc. Carpatii osia pfimfin-1
tului romiinesc cu cele trei fronturi: moldovean, mun-
tean §i transilvan. Rostul Transilvaniei in mijlocul ce-
lorlalte tari romane§ti. Insemnaatea Carpatilor §i a Du-
aril pentru pämântul românesc. Cimpia, colina fi mun-
tele au indrumat indeletnicirile poporului.
Plmântul romlnesc, avand o intindere de aproape

300.000 Km. parati, se infäti§eazà ca unitate bine inch&
gatä, intre Dunälre, Marea Neagrà, Nistru i Tisa. Inaun-
trul acestor granite fire§ti se inalti cununa de munti a Car,
patilor cari au imbiat poporului roman, prin codrii lor
trani i prin poienile intinse, prielnioe locuri de aapost in
timpurile inviforate, cand ins4 fiinta lui era amenintaea,
dacä wzarea geograficä, a pàmantului strà.mo§esc nu i-ar
fi pregáltit aceasa cetItue de scipare. Rostul Carpatilor a
fost in viata poporului roman nespus de insemnat, servind ca
leag5n la na§terea lui i ca scut ocrotitor impotriva primej,
diilor, cari îi amenintau traiul. Un geograf francez (Ancel)
scrie cä dintre t5zile Europei Centrale pImantul cel mai
bine rotunzit Il are Romania, a eirei osie o formeazi. Car-
patii i colinele din preajma lor, cari au aapostit neamul
romanesc scutindu-1 de prea multe affestecuri Cu sange
sträin. Din Carpati se intinde la räis'airit spre lumea ru-
seaseä frontul moldovean cu p'idurea Bucovinei, cu campia
Basarabiei i cu stepa Buceagului, spre miaazi ealtre lumea
www.dacoromanica.ro
10 CARTEA SATULU1
balcanica frontul muntean Cu marele drum comercial al
Dunarii, cu Baräganul, cu Dobrogea i cu Marea, iar spre
apus cältre Rusta ungarä coboara, frontul transilvan,
du-se aci de sui.,u1 maghiar. Pe toate aceste trei fronturi
se pot gIsi inteo fireasca imbräti§are cele trei temeiuri ale
pamantului romanesc: muntele, colina §i campia.
Tainica lui putere de viat.ä. a stat in ajutor poporului
arfan adeseori de carmuitori spre ali intocmi lupta de
aparare impotriva vräjm4iilor felurite, folosindu-se de toate
inlesnirile ce-i puneau la indemanä adaposturile din poienile
crangurile Carpatilor. Din cuibul acestor munti ocroti-
tori s'au intins spre ves, incetul cu incetul, §i la apus i la
risarit §.1 la miazazi, roiuri de ciobani §i de qteni impan-
zind Banatul i Cri§ana, dând ajutor la intarirea Munteniei
§i a Moldovei, pentru ca mai tarziu §i cartea romlneasca
sä plece tot de aci in drumul ei de cucerire treptata a cu-
getelor §i de inchegare a simprilor intr'o puternica
ob§teasci.
In acest prielnic cadru geografic, imbrati§at de Dunare,
de Mare, de Nistru i de Tisa, Transilvania este, dupä. cum
aräta raposatul geograf Gheorghe Valsan, partea cea mai
de frunte a pamantului romanesc, intnicat ea are mezarea
inaltä a unei intirituri apärate de jur imprejur, la toate gra-
nitele, de atatea alte'tar' i romaneti ca Banatul, Cri§ana, Ma-
ramuresul, Bucovina, Moldova, Basarabia, Dobrogea,
Muntenia §i Oltenia.
Toate acestea numai împreun cÚ Transilvania infati-
§eaza o unitate geografici i economicl deplina. Transilva-
nia nu a fost plámäditä de Ziditorul a toati faptura ca o
vara de margine, cum era pe vremea ckid fusese
turati Cu sila Austro-Ungariei, ca a cincea roatà la un car
cu doi carmaci i ca o mo§ie de chivernisit pentru scopuri
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: LSTORIA UNIRII ROMANILOR 11
stiline de interesele ei. Cu toate c.1 se sileau din r'a'sputeri

clrmuitorii de atunci indrumeze viata i desvoltarea eco-
nomic:I spre Apus, ea a rimas totusi in legkuri neintrerupte
cu viata economici a Tirilor Romane mai mult deck cu
a pustei ungare, din centrul ei fiind drumul spre Dunire
sau spre Marea Neagr'i cu mult mai scurt decat acela, care i
se imbia s'o purii In legäturä cu Marea .Adriatici pe la
Fiume.
Transilvania a fost meniti prin insà0 asezarea sa geo-
grafia s. aibi un rost central, nici de cum unul de mar-
gine. Deaceea cati vreme teritoriul ei lipsea din organis-
mul politic al Romaniei, Regatul avea o infitisare atat de
nefireasc,i, precum ar fi doul brate intinse inteo duioasa
teptare, sau dupi cuvantul unui inviot geograf francez
(De Martorme) era o %ark' cu centrul In afari de teri-
toriul, in care intamprkile istorice o asezaseri, o Çarä Cu o
cumpini geografici nestatornici. Numai Unirea dela 1 De-
cemvrie 1918, rostifi In adunarea nationali de la Alba-Ju-
lia, a ficut si din Regatul Roman o taxi cu temelii asezate
In chip statornic si pe care un scriitor german (Höpker) o
numeste icoana celei mai rotunjite inchegiri armonice".
Dacä ar fi lipsit din mijlocul pimantului romanesc osia
Carpatilor, soarta, poporului ar fi fost indrumatil si ea
Cu totul altfel. Despre tara Egiptului se zicea In vechime
cà ar fi fost un dar al Nilului. Despre Romania s'ar putea
spune cu drept cuvant, c e un dar al Carpatilor qi al Du-
Aproape jumkate din pimantul ei face parte din re-
giunea Muntilor, unde se gi'se,sc cele mai vechi 0 mai te-
meinice sate romanesti, unde s'au putut pistra in goana
veacurilor cele mai curate traditii c obiceiuri populare,
scutite de p'águbitoare inrauriri striine. Iar Dunkea, spre
care priveste cealalti jumkate a pimantului romanesc, a
www.dacoromanica.ro
12 CARTEA SATULU1
avut i ea rost insemnat in trecutul poporului nostru, dupa
cum va trebui sa-1 aiba", §i in viitorul lui, chemandu-1
iasa in largul Marii, spre incerca norocul §i priceperea
In felurite intreprinderi, aducandu4 in legatura cu alte flea-
muri, servindwi ca drum de comert si intarindu4 Cu un fel
de cingatoare mIiastra. Nu fara pricina e preamarit acest
rege al riurilor prin cunoscutele versuri:
Dunare, mam5, viteaza,

De cand lumea, sta de pazi
Mä apara, mä intare§te
Mä incinge §.1 mä cre§te...
Färä Carpati §i fara Dunäre anevoie s'ar putea intelege

§i talmaci trecutul poporului roman care, manat de neisto-
vita lui putere de stapanire a ogoarelor, s'a intins cu
gul i cu sapa spre locurile manoase din campie, iar cu tur-
mele sale nenumarate a cutreerat malurile Dunarii, ale Marii,
ale Nistrului §1 ale Tisei pIni departe, dincolo de aceste
ape de hotar. Nici culmile Carpatilor, nici valurile Dunä-
rü putut alcätui insa graniti de despärtire, nici piedeci
de neinlaturat intre fratii de acela§ sange.
Acest pamânt romanesc e binecuvantat de Dumnezeu cu
toate darurile cele mai felurite, cu munti înali i campii
tinse, cu codri bogati §i cu glie roditoare din bel§ug. In ma-
nmtaiele lui se pstreaza nesfar§ite comori de sare, fier, aur,
argint, petrol, carbuni, gaz metan §i tot felul de ape minerale
cu putere tamaduitoare de boli. De o parte bogatia minu-
nata a pàmantului stramo§esc, de alta a§ezarea lui tocmai
In drumul neamurilor navalitoare in calea rautatilor",
cum scrie cronicarul au trezit, din cele mai vechi tim-
puri §i pana in pragul zilelor noastre, pofta multor semintii
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIRII ROMANILOR 13
de oameni, cari au nivilit aci vremelnic pentru pradi, ori

au izbutit si se a§eze statornic, pentru chiverniseali.
Cimpia, colina §i muntele au indreptat pe cii deosebite
desvoltarea poporului, obi§nuindwl a se indeletnici in locu
rile roditoare dela §es mai mult cu plug.ria, iar in cele mun,
toase cu pistoritul i cu felurite ramuri de industrie ca
lemniritul, minieritul §. a. Tinuturile dela §es, mai in dru,
mul n.v1irilor striine, au dat adeseori prilej locuitorilor
bi§tina§i si vie in atingere cu diferiti striini, dintre cari
unii s'au contopit in multimea poporului romin, altii au
pràsit locurile cucerite vremelnic ori au rimas aci pistrát
duii pini in timpul de fati firea §i obiceiurile proprii.
Dipä potolirea nvlirior, cind incepu a se insenina
din nou orizontul Daciei lui Burebista, Remaxos §.1 Dece,
bal, urmele smeritelor intocmiri strivechi din nordul
din sudul Carpatilor, din nordul §.1 din sudul Dunirii ay
ie§it treptat la iveilà, servind drept temelie pentru injghe,
barea unor a§eziri mai cuprinzitoare, cum au fost marile
voevodate: al Transilvaniei, al Munteniei §i} al Moldovei.
Acestea s'au sprijinit toate trei, de-alungul veacutilor, pe
nesdruncinata temelie a Românilor de ba§tini.
III
Sämänta poporului roma' nesc. Neamul Tracilor cu
ramura sa dacicä este tulpina, din care a odräslit popo-
rul toman. Altoirea mlidditelor romane in tulpina Daci-
lor. Amestecul de sá'nge slav n'a schimbat prea mult fi-
rea daco-romanä a bästinasilor. Poporul roma n cel
mai trainic neam de oameni de pe lata pämä ntulur. Ce
oameni de valoare a dat neamurilor vecine din sämänta
sa bogatä? El meritä un viitor tramos fi mare.
www.dacoromanica.ro
14 CARTEA SATULUI
In ce prive§te tulpina din care a odeaslit poporul roman,
cercetarile de pana acum au dovedit cà elementul de teme-
lie in alcituirea lui dat neamul Tracilor, in deosebi ra-
mura dacica a acestui neam, adânc "mradicinat dela ince-
putul timpurilor istorice in regiunea. carpato-clunareani.
Voinicia §i taria acestui neam de oameni e deplin cunos-
cuti atat prin mirturiile scriitorilor vechi Herodot
socotea cel mai mare neam, din toata lumea, dupa al Indie-
nilor cat mai ales prin insu§ faptul, ca a izbutit s. ie
piept atator nàvàliri, cate s'au deslantuit asupra pamantului
sau, incepand cu a Scitilor din veacul VII inainte de Chris-
tos §.1 sfar§ind cu a Tatarilor din veacul XIII dupa Christos.
Dintre toate navalirile barbare aceea, care 1-a putut
mai mult, prefacandu-1 suflete§te, a fost a Romanilor cu
cari a ajuns in atingere nu numai prin cucerirea lui Traian,
ci cu mult inainte prin patrunderea inceata a negutatorilor
§i plugarilor romani in cuprinsul Daciei. Un profesor de is-
torie de la universitatea. din Budapesta.(Iuliu Szekfii) scria
intflo revista englezeasca de propaganda revizionisa
Traian ar fi starpit in adevar intreg poporul Dacilor din
aceast5. provincie. E o parere lipsita de dovezi §i, din punct
de vedere §tiintific, invechita. O sprijineau cu indarjire
unii dintre cronicarii moldoveni din veacul XVII §i cunos-
cutii scriitori ai §coalei zise transilvane dela inceputul yea-
cului XIX, in deosebi protopopul dela Reghin Petru Maior,
care in dorinta sa de a dovedi ca ne tragem numai din Ro-
mani, (luptându-se cu istoricul german Engel), se minuna
cum i s'a putut acestuia naluci, ca Romanii adu§i de Tra-
ian in Dacia 8à fi avut lipial de mestecare cu muerile
cilor" §i scapa vorba peste masura de indrasneati,cà nici
mueri, nici prunci nu au mai famas in Dacia". DIndu-§i
seama, cat de putini crezare poate gasi la oameni Cu scaun
www.dacoromanica.ro
la cap o astfel de vorbá, insusi Petru Maior se gräbea apoi

so släbeascä. prin urmätoarea dare indärät: tocmai de s'ar
fi asätorit sau mestecat unii dintein§ii cu mueri dace, totusi
Romani ar fi rimas, iar nu alt neam ear fi ficut Cu aceia".
Cercetáxile indelungate i serioase ale veacului din urmä
au seizut la adevärata lor valoare astfel de päreri lämurind
deplin ci Dacia cuceria de Traian a fost supusä, unei stä-
paniri pa§nice, unei colonizki in bura rânduia15., nici de-
cum unei desnationalizäri silnice sau chiar unei stärpiri
färà milä a poporului bä§tina§.
Din amestecul de sInge al Dacilor cu Romanii, amestec
ajutat de iscusinta deosebità a unei carmuiri de aproape
douäl veacuri, a räsärit un nou vastar: poporul daco-roman,
pe care nu l-a mai putut smulge i indepärta din pämäntul
säu strimosesc nici o nävälire ori dlt de mult se sträduesc
oarecari istorici sträini sä: arate C.:5, impäratul Aurelian ar fi
retras, la 271 dupä. Christos, din Dacia nu numai legiunile,
care ar fi fost mutate de pe vremea impäratului Gallienus
(260-268), ci intreaga populatie civil. Asa ceva era insä
Cu neputintä, cälci o populatie sträveche, bästina§e, nu
poate fi deslipitäi de plmantul strämosesc nici in timpul ce,
lor mai grele i mai amenintätoare primejdii. AtIta multime
de tärani pästori i plugari, "inrädäcinati in tot cuprinsul
Daciei Traiane, asezati la casele lor i avându-si temeinice
rosturi de gospodárie in Carpati, nu puteau säl-si päräseascä
asearile sträbune, spre a se arunca pradi rtnor primejdii,
cari erau si mai multe si mai grele pentru dânii in regiu-
nile necunoscute din Dacia Aurelianä.. Siguranva smeritei
lar gospodärii nu o puteau gäsi in sudul Dunärii in aceea§
mäsur5., in care le-o imbia pämantul Daciei Traiane, unde
le erau cunoscute din mosi-strämosi toate potecile i locurile
de adälpost din codrii colinelor i ai muntilor.
www.dacoromanica.ro
16 CARTEA SATULUI
Chiar presupunind ea' s'ar fi invoit cu totii
seasci, la o porunci dati din partea împ.ratului, a§ezirile
strimo§e§ti, nici inteun asemenea caz nu itar fi ingiduit
si piece stàpânii vremelnici ai acestei provincii, cari n'ar
fi putut vietui inteo taxi pustie. .Avand in fiecare clipi
trebuinti neapirati de roadele muncii tiranilor pistori §i
plugari, de la cari i§i primeau prin Invoialà, in chip de
dajdie, cele trebuitoare pentru hrana vietii, este firesc
ori cât de stipinitori ar fi fost Goçii, Gepizii, Hunii §i Ava-
rii, nefiind popoare a§ezate statornic §i neavind timp spre
a se indeletnici temeinic cu plugäria, nu se puteau lipsi
de sprijinul bi§tina§ilor. Astfel populatia daco-romani s'a
pistrat aici tot timpul nivilirilor barbare, firi si fi intre-
rupt cu desivár§ire once legituri cu populatia romanizati
din sudul Dunkii. Chiar in timpul stàpânirii vremelnice
a Hunilor §i .Avarilor, cu prilejul nivilirilor ce ficeau ei
In sudul Dunàrii, aduceau de acolo cete de oameni cizuti
In prinsoare, ca a§eze in regiunile din nordul riului, toc-
mai Cu scopul de a spori numirul muncitorilor, cari &flu-
creze pimintul §i si le culeagi roadele cimpului. Pe la anul
380 dupi Christos, deci cu un veac §i mai bine dupi retra-
gerea legiunilor romane din Dacia, scriitorul grec Zosimos,
care a triit la Constantinopol in jumitatea intiia a veacului
al cincilea, in lucrarea sa Istoria Noui face amintire de nea-
mul Carpodacilor ca de ni§te tovati§i ai Hunilor. Ei
deci in nordul Dunärii, in acelea§i regiuni, pe cari le stà-
pânisetà inainte de cucerirea romani §i pe care nu le-au pi-
risit nici dupi a§a zisa golire (evacuare) a Daciei Traiane
in zilele impiratului Aurelian (270-275), despre care spun
nici un temeiu, cà ar fi retras intreaga populatie
civilà din aceasti provincie.
Adevirat cà asupra b4tinasilor daco-romani s'au
virsat mai tirziu §.1 alte nàvälirí striine, dintre cari cea
www.dacoromanica.ro
mai simtitä a fost a Slavilor de o däinuire mai lungä de-

c.at toate celelalte: grece§ti, germane sau turanice. Cerceti-
torii limbii au putut gäisi in vremea din urmä unele cu-
vinte de veche obar§ie latirl in limbile slave, trigând
cheierea cà ele nu s'au putut strecura cleat in primele vea-
curi ale convietuirii Slavilor cu populatiile de vi tä romani
afrátoare in teritoriul dela granita de vest a Panoniei pani
la granita risäriteanä. a Daciei. Iatà deci o nouà dovadi
pentru stäruinta Romlnilor in Dacia: dacI ei n'ar fi fost
aci, dela cine ar fi putut sä imprumute cuvinte de veche
vitä latinà Slavii, cari s'au strecurat pe indelete in cuprin-
sul acestei provincii? Inraurirea a fost, dupá. cum era §1
firesc sä fie, deoparte §i de alta, resimtindu-se §i Slavii §i
Daco-Romanii depe una unei indelungate vietuiri im-
preuriä..
Din legätura cu diferitele neamuri de riávälire au §tiut.
sà tragä. Daco-Romanii folos absorbind un numär insemnat
dintre fili neamurilor sträine, f ärà ca prin aceasta fi
schimbat firea. Nu au sabit prin acest amestec, ci s'au
färit ajungand mai destoinici la impotrivire §i mai räldatori
la necazuri, cum trebuiau sä fie cei ce aveau de luptat cu
numeroase §i atat de felurite primejdii.
De obiceiu neam.urile, cari au intemeiat state puternice,
nu au fast de simantä curafai, ci li s'a amestecat adeseori
sIngele cu al altora. Precum legiturile dintre rudenii apro-
piate dau loc la randuri de oameni piperniciti, tot ma ea"-
man sorocite pieirii popoarele, cari nu sunt in stare sä
mistuie franturile de neamuri stfäine, gezb.te in mijlocul lar.
Este deplin dovedit, cä nici apropierea de multe veacuri
cu Slavii nici vietuirea impreuriä cu ei nu au putut
tine din temelii träsäturile daco-romane, hofäratoare in ur-
zeala sufleteasel a poponilui roman, ci dat numai cate
www.dacoromanica.ro
:8 CARTEA SATULUI
ceva in fire, alaturi de ce primise ca mo§tenire dela Dadi
§i dela Romani.
Un invatat german (Albrecht Wirth) scria la 1916 ea.'
poporul roman este cel mai trainic neam de oameni de
pe fata pamantului §i cä acest popor se poate asemana cu
unele parade din muntii Jura §i din Karst cari curg mari
departari ascunse sub pimant, ca sä; iasä. din nou la ivealä.
§i sa nu mai dispara nici odata. Astfel pana in veacul XIII
acest popor era socotit aproape ca disparut de pe fata pa-
mantului, cand deodata s'a ivit iara§, dar acum pentru tot.
deauna.
Aceasta putere de viata, fara pereche, se datore§te fac-
torului etnic de temelie care a dat na§tere poporului ro-
man, trecandu-i vanjo§ia de trebuinta spre a risbate prin
cele mai vitrege imprejurairi ale unui trecut sbuciumat si
pandit de numeroase curse. Un profesor dela Universita-
tea din Geneva, Eugen Pittard, scria inteo lucrare a sa
(Rasele §i istoria) ca icoana poporului roman de asazi ar
fi insa§ icoana poporului dacic din vechime, caci legiunile
romane nu ar fi lasat poporului cucerit decat limba sau,
ca A. aratam chiar cuvintele lui: limba latina, administra-
tia latina, iaa ce au dat Romanilor invingatorii. Ei nu le-au
dat prea mult din sangele lor".
Acela§ profesor ada.uga, in ala scriere a sa (despre po-
poarele din Balcani) ca din punct de vedere national,
ar fi mai mula mandrie pentru neamul romanesc saii vadà
tulpina inradicinata In pimantul preistoric deck in pa-
mantul destul de nou al navalirilor, fie chiar acela al nava-
lirilor romane.
Se mai gasesc istorici in stare 61 arunce, cu patima ,i ura
neadormia, cuvinte de dispret asupra acestui popor. E insa
o nedreptate a scrie astfel despre un popor, caruia impre-
jurarile nu i-'au ingaduit decat tarziu de tot 61 fie liber §i
www.dacoromanica.ro
1. LUPAS: ISTORIA UNIRII ROMANILOR 19
neatarnat in pamantul stramosilor säi, iar in timpul

nirilor straine 1-au suit sa sporeasca, prin puterile sale faima
bogatia altor neamuri din preajma sa. Nu a rasarit oare
din acest popor nedrepatit al Valahilor, in veacul al XV-lea,
cel mai aprig aparator al crestinatatii Ioan Huniade i fiul
su Matia Corvinul cel mai vestit rege al Ungariei? sau
In veacul al XVI-lea fostul mitropolit-primat dela Strigo-
niu, Nicolae Olahus, unul dintre cei mai invatati oameni ai
timpului, cu care obisnueste a se mandri istoria literaturii
çi culturii maghiare? Si n'a rasarit in acel veac dintre Ro-
ma'nii bihoreni Mihail Valahul, cel mai iscusit carmuitor
politic al Transilvaniei, lar In veacul urmator dintre Ro-
manii moldoveni neintrecutul intemeietor al inaltei scoale
dela Kiew i indrumator al vietii culturale rusesti, mitro-
politul Petru Movila?
Un neam care a fost in stare sa dea din sanul sau popoa-
relor vecine astfel de valori pentru inlesnirea progresului,
meritä privit cu mai putinài viajmasie impatimita i pretuit
cu mai multa seninatate. Oricat de umilit si nedreptatit a
fost acest popor in trecut, cand s'au apropiat de el oameni
doritori a-i cunoaste deschis sufletul, in lumina
caruia un Sas nepartinitor ca profesorul Andreas Well-
mann a putut s zareasc5. Inca dela 1843 chez4ia unui
viitor stralucit, care-1 indemna sà spuna ca in natiunea
romana zace samanta bogata a unui popor, pe care 11 as.
teapt'a' un viitor frumos §i mare, dacalnsuqirile sale de ca.
petenie se vor desvolta cum se cuvine".
Acest viitor frumos si mare" poporul roman nu OA
poate cladi decit in cuprinsul pamantului stramosesc, stro-
pit din belsug Cu sangele nenumaratilor sai fu, cari s'au
jertfit rara preget pentru apararea i intregirea luí.
Deaceea cuprinde un adevar netagaduit cuvantul care
spune a e legat prin sange pämantul de popor.
www.dacoromanica.ro
20 CARTEA SATULUI
T aria credintei stramosesti. Cum intelege poporul ro-

man evanghelia lui Christos? Asemänare intre Ro-
mani gi popoarele vecine. Legaturile bisericesti ca pa-
triarhia din Constantinopol. Ortodoxia luptätoare apara
unitatea sufleteasca a neamului si impiedecä pe Unguri
a prinde rädacini in Transilvania, Muntenia si Moldova.
Cuvantul lui Mihail Eminescu despre mitropolia Suce-
vei. Llimirea italianului Antonio Possevino despre stator-
nicia Romanilor din Transilvania in legea i ritul sä-
ritean. Pentru ce nu cutezau candidatii la scaune
cesti sa se abata dela credinta poporului?
In imprejuràri de viat.i patriarhali s'a irniacinat in su'
fletul Romlnilor de pretutindeni o pirere despre viata
cre§tinä, care se deosebe§te de aceea a neamurilor imprej,
muitoare. Dupi cum se vede din cantecele religioase, mai
ales din colindele de CrIciun, pe cari tineretul a §tiut
sä le cante §i in timpurile cele mai inviforate, sufletul po,
porului roman a imbriti§at cu gingä§ie deosebiti pe Isus
pruncul, a§ez,andu-1 In lumea de pàstori §i de plugari: in
ieslea boilor care aburesc de inc5.1ze,sc j durerile imblan-
zesc" sau in legalna§ de piltinar chemand §i puterile fi,
dea ajutor la ingrijirea pruncului dumnezeesc: van,
tul dulce tragänä, pruncul de mi-1 leagkial" sau ploaia
cala dalb' Il scald1"...
Nu lipse§te insä din aceste colinde nici amintirea che,
mrii dumnezee§ti, cu care a venit in lume Isus Mantui-
torul ca sà m`áture pimântul de gozurele i cerul de nou-
rele"....
De adi urmeazà, Ca' ideea cre§tini a poporului roman se
apropie de cea.rostitä puternic prin cuvintele Sfintei Scrip-
www.dacoromanica.ro
turi: Noi potrivit fagaduintei lui Christos a§teptam cer

nou 0 pAmânt nou, in care sa locueasca dreptatea". Aceasta
inseraneaza di in locul multimii zeilor razbunatori §i paf
tima§i, de care i§i inchipuiau paganii ca ar fi stapanit ce-
rul, cre§tinii au inceput sa creada intfun cer nou stapa-
nit de Dumnezeul .dreptatii, al milostivirii nesfar§ite §1 al
iubirii de oameni. lar, dupa ce invatatura evangheliei lui
Christos va fi patruns la toate neamurile pamântului, cura-
tindu-le de pacate §i inaltandu-le spre culmile stradaniilor
crestine, nadajduiau ca se vor indrepta toate relele si ne-
ajunsmile, Inoindu-se astfel 'sima§ fata plmantu1u4 adecl
traiul omenesc al acestei lumi trecatoaxe, spre -a se implini
cuvantul figaduintii cu privire la cerul del nou si plmán' tul
cel nou al creqtinitatii.
Imprejurárile vreraii, in care a patruns deci §i a prins ra-
dacini crestinismul in viata poporului roman, i-au apasat o
pecete de simplitate rustica, senina, patriarhala deosebin-
du-se in catva de al Grecilor aplecati adeseori spre lupte
de cuvinte, spre galceava intre cei obisnuiti a ispiti Scrip-
turile §i de al Bulgarilor sau Ungurilor, cari chiar dela
inceputul crestinarii lor au c5.utat sä faca targuiala politic5.
intre Bizant §i Roma, ca §i de al Ru§ilor cu pornirea lor v5.-
dita spre marimi nesfar§ite §i podoabe covarsitoare.
La Románi s'au desvoltat in másuri smerite plasmuirile
de arhitectura §i de art5. cretina, "msa Cu multä gingasie
§i cu un adanc simt al frumosului, care poate fi descoperit
de cercetatorul priceput, §i in felul de cladire al vechilor
bisericute de lemn §i in podoabele de zugraveala sau in for-
mele sprintene ale bisericilor cladite mai tarziu din piatra.
A§ezarea geografic5, a pimantului §i a poporului roma-
nesc l-au adus pe acesta chiar dela Inceputul vietii crestine
In legaturi neintrerupte cu biserica Rasáritului. Cu binecu-
www.dacoromanica.ro
22 CARTEA SATULUI
vantarea patriarhului din Constantinopol s'a savar§it orga-
nizarea bisericeasa in toate tinuturile locuite de Romani.
Patriarhul Teofilact a hirotonisit la anul 950 pe episcopul
Ieroteiu, amintit de scriitorii bizantini ca unul care a ra's-
pandit evanghelia lui Christos printre Unguri, cánd ei se
ivirá la granitele Transilvaniei. Patriarhul din Constantino-
pol a tinut seamá de dorinta domnitorului Alexandru Basa-
rab al Munteniei §i a incuviintat a§ezarea celui dintai mitro-
polit, Iachint, la Curtea de Arge§ (1359). Patriarhul .Anto-
nie a ascultat rugámintea voevozilor maramu§areni Dragu§i
cari calatorisera anume pana la el ca sa-lroage a primi
sub dreaptaii ocrotire manastirea lor parinteasca din Peri,
unde a a§ezat pe egumenul Pahomie cu drepturi vladice§ti
(1391). In sfar§it, patriarhul Matei a incuviintat, la stá-
ruinta lui Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei, trece'
rea lui Iosif M-u§at dela Cetatea Alba in scaunul de mitro-
polit al Sucevii (1401).
Dupa ce sub ocrotirea acestei biserici a Rásáritului, care
a fost totdeauna ingaduitoare fati de insu§irile curat na-
tionale ale popoarelor cre§tine, §i-au putut Românii afla
t'airara prielnic pentru deprinderile lor religioase i pentru
multumirea trebuintelor duhovnice§ti, s'au alipit cu tot su-
fletul de biserica ortodoxa' §1 de bunele ei orandueli str5.4
vechi. i in trecutul §i in prezentul vieçü romane§ti se poate
vedea ca o trasatura insemnatâ legátura nesdruncinata din-
tre sufletul poporului §i biserica lui stramo§easca. Aceastá
legatura a fost in toate timpurile un razim §i-o pavar,a a
unirii suflete§ti elainuitoare neintrerupt intre Románii de
pretutindeni, sub once armuire stráina ar fi fog ei osan-
diçi s. ljeasca. In deosebi Romanii de sub cármuire un-
gureascá au avut lupte grele de purtat pentru apararea
pastrarea credintei lor stri-mose§ti. Dupa ce Ungurii itre-
www.dacoromanica.ro
cusera dela biserica ortodoxi ealiatiteana la cea catolica apu-

seana, Romanii au fost impin§i intrlo stare destul de grea
§i asuprita.
Biserica apuseanI, pornita mereu spre cuceriri §.1 pro-
paganda, a izbutit si imprumute regatului ungar rosturile
unui regat propovaduitor, a carui datorie de capetenie era
sa raspandeasca pretutindeni catolicismul in paguba bisericii
riskitene. Din partea sfantului scaun dela Roma se trimi-
teau regilor Ungaxiei staruitoare indemnuri §i multe aju-
toare bane§ti indatorindu-i cu juramant pe sfanta evanghe-
lie, sä, aducä pe toti sup4i lor la ascultare fata de scaunul
papei din Roma.
Nu au izbutit insa a-§i duce la indeplinire fagaduelile a-
cestea, cu oricat de strapice jurar* ninte ar fi fost ele Intl-
rite. Romanii s'au impotrivit cu suflet eroic amenintarilor
§i ispitelor, cari le veneau din partea regatului ungar §i a
bisericii catolice. In vechile hrisoave se gasesc amintiri §i
despre cate un preot catolic, care nu se sfia sa tragäl in
teapa dupa obiceiul tarii pe Romanii shismatici" (orto-
doc§i).
Cu toate acestea Românii nuli paraseau credinta. Dim-
potrivI, dupa cum arata o scrisoare a papei Grigorie IX
dela 1234, chiar in episcopatul catolic al Cumanilor dela
Milcov, izbutira sa atraga de partea lor pe veneticii unguri
§i teutoni, induplecIndwi a parasi catolicismul §i a primi
sfintele taine nu dela episcopul lor de sub ascultarea
papei, ci dela ni§te vladici ortodoc§i. Prin aceasta se facea
legatura sufleteasca intre multimea poporului de bastina §i
intre franturile de colonizare apuseanà in a§a masura, in-
cat papa scria ingrijorat 6. Ungurii §i. Teutonii s'ar fi fa-
cut un popor cu Romanii, deci s'ar fi desconfesionalizat to-
pindu-se in multimea noporului de ba§tini.
www.dacoromanica.ro
24 CARTEA SATULUI
Cum in tot räul este §1 un bine, prigonirile indelungate au
deschis tot mai largä präpastia intre Ungurii catolici, sa-
pInitori dela o vreme in Transilvania, si intre Românii or-
todoc§i ingenunchiati. Dacä Ungurii ar fi limas in legä.-
turile lor dela inceput cu biserica r5gäriteanä, fiind spri-
jiniti §i de impäratul si de patriarhul din Constantinopol,
sau dacä Romanii ar fi trecut si ei la catolicism, s'ar fi pu-
tut intämpla ca procesul de contopire sufleteasc.ä intre
ceste douä popoare sä fi avut in cursul vremii un sfärsit
prielnic Ungurilor §i firul vieii românesti sä se fi pierdut
din urzeala istoriei.
Asa insä ei s'au otelit in luptele necurmate, ce le-au ve,
nit din partea Ungurilor catolici. In focul suferintelor grele,
mucenicesti, s'a lämurit aria lor sufleteascà, iar felul de
viaa crestinä, räbatoare §1 smeria din primele veacuri
ale crestinismului daco-roman s'a schimbat in viatä luptär
toare, farä preget, pentru pästrarea credintei sträbune.
Aceastä träsäturä luptätoare a ortodoxiei romanesti a
fost de nespus folos pentru pästrarea unitätii suflete§ti a
neamului. Unul dintre cugeatorii mari ai Romanilor, cu cea
mai adânci pätrundere in rostul vigii suflete§ti a poporw
lui, Mihail Eminescu spune GI este meritul cre§tinismului
ortodox de a fi pästrat unitatea noasträ ca neam apärând
totodatä i armonia dintre clasele sociale.
Eminescu pretuind insemnätatea organizkii bisericesti
pentru indrumarea poporului romIn, scria cà mitropolia
Sucevei a fost insäs mama neamului romanesc", 61 ea
a apärat rairl sminteati cre§tinätatea fatä de nävala mahome-
danä, iar prin persoana mitropolitului Varlaam a ralcut sä
vorbeasd. insu§ Duhul sfänt in limba neamului romänesc,
redand in graiul de miere al coborätorilor armiilor romane
santa Scripturä §i inväfiturile btLidului Nazarinean".
www.dacoromanica.ro
Puterea de impotrivire a ortodoxiei române§ti a fost,

dupacum recunosc chiar istorici de-ai Ungurilor, stanca
de care s'au isbit ci s'au spart indelungatele strá'danii ale
regatului ungar de a se infige statornic in pamantul Transil,
vaniei i chiar de intinde stapanirea i asupra Munteniei
çi Moldovei.
Dupa, regii catolici ai Ungariei au incercat in veacurile
XVI 0 XVII principii protestanti ai Transilvaniei sä abata
pe Romani dela vechia lor credinta. Dar nu au izbutit nici
ei deck in prea putine cazuri i atunci numai la suprafata.
0 in chip trecator.
Faptul acesta bagat de seamä cu mirare toti cari
au avut prilej sä cunoasca mai de aproape felul de traiu
obiceiurile religioase ale poporului roman. Astfel,
tul itafian Antonio Possevino, care a cercetat Transilvania
in jumatatea a doua a veacului XVI 0 a cunoscut bine ina,
prejurarile din tara aceasta, ii arata, lute() scriere a sa mira'
rea cà, impotriva tuturor amenintarilor c primejdiilor, Ro,
manii au putut sà fie atat de statornici in legea qi in ri-
tul lor".
Este deosebit de luminos c1 felul cum superintendentul
(episcopul) calvin din Transilvania, *tefan Katona Geleji,
nus, cauta sà lImureasca pricina, care a impiedecat pe con,
duckori sa se depkteze de credinta poporului tinut
laolalta turma 0 pastorii, in toate vijeliile vremii de atunci.
Inteo scrisoare a sa din 24 Septemvrie 1640 el aducea la
cuno§tinta principelui Gheorghe Rakoczi I ca, °rick:1
dat, n'a putut sà gaseasca printre preotii romani
printre candidatii la vaduvitul scaun vrädicesc din Alba,
Julia pe nimeni, care sa se base induplecat schimba cre-
dinta. ortodoxa, deoarece toti se tem ca pe un astfel de
www.dacoromanica.ro
26 CARTEA SATULUI
preot sau episcop poporul nu 1,ar primi 0 cine §tie ce i s'ar
intampla, dacà ar cuteza sa mearga intre Romani...
.Atat de puternica a fost pavaza dumnezeeasca a credin,
tii in pastrarea unitatii suflete§ti a neamului romanesc, in-
taxindwl pe piatra virtutii 0 revarsand asupra lui putere
de sus, spre a purta cu izbandä luptele crancene impotriva
tuturor cari au incercat sa-1 abata in vre,un chip din cl'ile
destinului 6;3111 istoric.
V
Puterea graiului romanesc. . Inrudirea limbii ronane cu
ltmbile odrg slite din tulpina vechiului graiu latin. Uni-
tatea graiului ronanesc s'a pästrat peste granitele pro-
ivinciilor de sub felurite carmuiri str5ine. Limba romas-
neasa nu a putut fi räpusä de ta vala limbilor stäpfini.
toare. Veacul XVI a§ea.z5 arme nota in serviciul limbii:
tiparnita, cartea §i scoala ronaneascg. Buna prevestire a
catehismului tipgrit in Sibiu la anul 1544. IZi zboittl
limbilor.
Pe cat de insemnat 0 hotaritor a fost rostul credintei

stramo§e§ti in pastrarea unitatii suflete§ti a poporului ro,
man, tot atat de bine a lucrat 0 puterea graiului roma,
nesc, care a patruns 0 a dainuit pretutindeni in straturile
adanci ale acestui popor, chiar cand in paturile lui inalte,
dela carma, au izbutit a se strecura graiuri straine.
Limba romaneasca, fiind o limbi neolatina, este inrudita
cu italiana, spaniola, portugheza, provensala 0 franceza, cari
stint tot atatea madite rasarite din tulpina vechiului graiu
latin. In fiecare din ele s'au strecurat in cursul veacurilot
0 cuvinte de akà obar0e, fara ca sa fi putut schimba firea
www.dacoromanica.ro
lor de limbi neolatine. Ava ea intamplat vi Cu limba ro-

manä: pe längi cuvintele de obarvie latinä ea a primit cu
timpul vi cuvinte strecurate din graiul altor neamuri, cu
cari au vietuit Romanii impreuni vreme mai scurtä sau
mai inde1ungat5: dela Slavi, Greci, Turci v. a. Dar cuvin-
tele acestea de alti obarvie, cleat cea latini, au venit nu-
inai sipi sporeasci bogitia graiului romanesc v'i n'au avut
putinta ii-i schimbe tesätura cea veche, care a rimas la-
tinä in toate incheieturile mai de seamä. Ava de pildä, vi
In limba francea s'au strecurat numeroase cuvinte de o-
barvie germanä, dar firea ei a ramas tot cea latini, dupi
cum limba englezi, dei are foarte multe cuvinte imprumu-
tate din bimba latini, vi-a pästrat totuv firea de limbä ger-
ma.nici.
0 insuvire temeinici a graiului romanesc din tinuturile
dela nordul Dunärii este uimitoarea lui unitate, scoasi la
ivealä in ultimul timp din partea invätatilor pitrunatori
In tainele limbii vi care 11 infitiveazI ca un graiu aproape lip-
sit de felurite rostiri provinciale. Stsairuind asupra acestei in-
suviri foarte insemnate, profesorul Sextil Puvcariu dela Uni-
versitatea din Cluj a dovedit ei din punct de vedere al
graiului romanesc Transilvania nu a alcItuit nici odatä o
unitate deosebitä de celelalte tinuturi romanevti, ci a ficut
parte din intregimea cuprinsului lor. Nici unul dintre ora'
vele Transilvaniei nu a fost pentru Romani vre-un centru
puternic de atragere: nici Sibiul cu caracterul säu de ce-
tate saxoni; nici Clujul ca cetate maghiari. Dimpotrivi Ro-
manii TransAivaniei au privit totdeauna cu incredere desi-
varvitä spre fratii lor de peste munti, de care s'au simtit
legati prin credinta lor, prin limba lor, prin interesele lor
economice vi printr'o mereu inoitä stridanie de unire ne-
desmintitä 'lid odati.
www.dacoromanica.ro
28 CARTEA SATULU1
Astfel, limba româneasci a pistrat de o parte icoana
vie a originii poporului nostru §i. a imprejuarilor, in cari
a tait, iar de altà parte a fost, ca §i religia, un temeiu pu-
ternic al unirii fra'testi dintre toate palcurile acestui po-
por, asfirat in cursul veacurilor trecute in atatea tAri si
sub atatea carmuiri staine.
Precum religia sau legea româneasc5." a fost mereu pri-
gonità de nivala altor religii stäpanitoare, la fel a trebuit
61 indure si limba romaneascà asuprirea venitä: din partea
unor limbi staine cari, nävälind In viata poporului, au in-
cercat §.1 au izbutit uneori a se vari in locul ei. Slavonis-
mul §i grecismul au putut sä alunge pentru ctva timp lim-
ba românä din slujba altarului, dela stranä. §i de pe am,
von, precum §i din Fob: §i din dregitoriile statului. Ea si-a
gäsit insI, in aceste timpuri grele, bun adipost in coliba
ciobanului si in ea'scioara plugarului, stäruind a vietui §i
a inflori in doinele si pove§tile pline de farmec ale popo-
rului, pariä când schimbarea vremilor prin puternica mis-
care de reformäi religioaiä din veacul al XVI-lea i-a des'
chis din nou calm spre amvon si spre altar, spre §coalä.
§i spre viata de stat.
Nepretuite unelte nouà a pus aceastà miscare culturaal
religioasä. in serviciul limbii: tiparnita, cartea §i. §coala ro-
maneasc5..
Felul cum s'a lucrat la tipàrirea celei dintai cäxti in lim-
ba românä. Catehismul dela Sibiu In anul 1544 era un
semn si o bunà prevestire pentru rostul insemnat, pe care
noua rdiestrie a tiparului urna s5.-1 aibä de amandouäl latu-
rile Carpatllor, luand parte la munca de pregltire inceatk
dar siguri de izbandi, a unirii tuturor Romanilor.
Au lucrat la aceastl primà carte româneaseà douI tipo-
grafii: una din nordul §1 alta din sudul Carpatilor. Nea-
www.dacoromanica.ro
vár' tipografia din Sibiu slove chirilice, le-a impru-

mutat dela tipografia din Tirgovi§te, de unde a venit mai
tarYdu cu cei zece ucenici ai diaconul Coresi, spre a
se a.§eza. la Brasov in toamna anului 1558, dupä. ce termi-
nase la Tirgoviste tipärirea Triod-Penticostarului slavon,
inceput cu ajutorul drept credinciosului §i de Christos iu-
bitorului Io Petra§cu Voevod" tatäl lui Mihai Viteazul.
In lucrärile sale tipografice de atata insemnätate Coresi
a fost ajutat de care luminatii preoti ai bisericii Sf.
colae din §cheii Brasovului. artile romanesti tipärite ast-
fel prin osIrdia unor oameni deopotrivä inc.hinati
poporului, fie cà erau de obIrsie munteanä, sau tran-
silväneanä, s'au räs* pandit in scura vreme §i de o parte a
Carpatilor §i de cealaltä. Despre cea mai de pret dintre
ele Evanghelia cu invätäturä, tipäzitä. la Bra§ov In 1581
s'au pästrat dovezi sigure in privinta aceasta intrio scri-
soare a judelui Luca. Hirsoher, care spunea la 1582 cà a-
ceastà carte de invätiturà s'a vandut nu numai in Tran-
silvania, ci §i In Muntenia §i Moldova, chiar cu §tirea
invoirea vlädicilor. latà aci o dovadâ c nici vadicii nu
erau tocmai asa de potrivnici, cum se spune de obiceiu,
noului curent de reformä religioasä, care cerea stäruitor
coborarea Scripturilor sfinte pe intelesul tuturor crestini-
lor, ori eit de mult ar fi fost ei aplecati, in alte privinte,
spre smerità supunere vechilor prejudecáti hränite cu
bäcie de ditre cei zoriti s5. sprijine stäpInirea traditionalä
a limbii latine, slavone i grecesti in viata bisericeasc.à.
Este o dovadä §i mai veche despre intelegerea §i pretui-
rea vlädicilor din veacul al XVI-lea pentru cartea rora5.-
neascI. Anume intre anii 1560-1562, cand s'a tipäzit la
Brasov in editia a doua catehismul apärut la Sibiu in 1544,
In prefata lui se spune, dupä cum aratä cele trei pagini
www.dacoromanica.ro
30 CARTEA SATULU1
descoperite de raposatul Andrei Barseanu la Sighetul Ma-
ramuresului in 1921, cä aceastä. cirtulie s'a scos pe limba
romaneasca cu stirea M5.riei lui Craiu i cu stirea Episco-
pului Savei Tarii Unguresti", fiind inchinafai Sfintiei Sale
..Arhiereu i Mitropolit Efrem". Craiul era atunci Ioan Si-
gismund, principe al Transilvaniei cu titlul de Rege; Saya
era episcopul roman ortodox al Geoagiului, cel care a vrut
mai bine sa-si lase scaunul arhieresc decat sä intre la vre-o
tocmealä. Cu protestantii asupra temeiurilor de credinta, iar
Efrem este aritat In seria mitropolitilor din Targoviste ca
pastorind intre anii 1558-1566. Negresit ca o carte româ-
neasca nu putea fi inchinata acestui mitropolit, daca el nu
ar fi dat dovezi de intelegere si pretuire pentru insemni-
tatea ei.
Tiparul, pus in serviciul limbii, al credintii si al biseri-
cü fispandind setea de carte romaneasci a pregatit in
jumitatea a doua a veacului al XVI-lea intrlo masuri oare-
care sufletul poporului pentru fapta ce urma si se intample
la 1600 prin sabia luí Mihai Viteaz,u1, care a izbutit
dud. Muntenia, Transilvania si Moldova sub aceeas eirm5.
Dar numälrul cIrtilor, pe care s'ar fi putut sprijini atunci
aceastà unire politicà fulgeritoare, fiind prea mic, nici ea
nu a putut sà däinuiasc5., ci sub povara vräljmiilor orne-
ne§ti §i a vitregiei imprejurärilor politice s'a prälu§it cu
ceeas repeziciune, cu care a fost infaptuia.
Nicolae Balcescu, povestind istoria Romanilor sub Mi-
hai Vodi Viteazul, scria intrio insemnare a sa: cunoar
tem un viteaz mult mai mare cleat acest erou: poporul.
Patriotismul unui popor e mult mai puternic decat once
geniu individual. and mima lui va fi aprinsä. de acea mare
idee a rede§teptirii nationale §i cand el va fi hotä.'rit a o a-
Ora cu sangele lui, nici o putere din lume nu-1 va birui".
www.dacoromanica.ro
Au trebuit deci sä urmeze alte stairuinte de veacuri in

slujba de luminare §i indrumare a poporului Cu ajutorul bise,
ricii §i al culturii románe§ti care ocrotea, peste toate grani,
tele vame§ilor, unitatea sufleteasa a neamului, dar §i cu aju,
torul tiparului pentru a preg5.ti de ajuns calea unei inrap,
tuiri trainice a unirii nationale-politice, implinite la 1600
numai ca o dovad5. premergkoare, cà ea era cu putintä.
Mai tarziu, cand limba romkeascà se pregkea s5.-§i in,
ceap5., cu ajutorul tiparului, lucrarea chibzuitâ de crädire
a unitkii nationale, in provinciile tisluite prin räutatea vre,
murilor §i a oamenilor, s'a pornit nlvala unor curente po,
trivnice: de germanizare in Bucovina cäzutâ sub stipanitori
austriaci, de rusificare in Basarabia cuprinsä de Muscat,
de maghiarizare in Transilvania §.1 Banatul vediilor impilki
§i suferinte, indurate de poporul romln ail ali fi pierdut
vreodatâ nädejdea intrio apropiatä iibävire.
Dupä cuvantul care cerea odinioar5. c5,' a cui este tara,
a aceluia s5. fie §i credinta" s'a ivit in cursul veacului
al XIX-lea in cuprinsul vietii nationale politice §i culturale,
un curent cultural, pornind luptä inver§unatä cu lozinca a,
semänkoare: a cui este tara, a aceluia sä fie §i limba!"
In Transilvania se ficuse de pe la sfir§itul veacului al
XVIII-lea o intiie incercare neisbutità de inlocuire a limbii
oficiale latine cu limba maghiark care era cu mult mai
putin cunoscutä §i vorbia in aceastä tati deck limba ro,
mânä. La 1773 cälkorind impäratul Iosif al II-lea prin
Transilvania a fost insotit §.1 de notarul Mihail Heyden,
dorf din Media, pe care 1-a intrebat, dac5. §tie romäneste?
Heydendorf a räspuns indatä c5. toti Sa§ii cunosc limba
românI intocmai ca §i limba lor matern5.; ei trebue s'o cu,
noasck fiindeá in toatà ziva au de lucru cu Romanii...
Cu o jumkate de veac mai earziu s'a desläntuit vijelios
www.dacoromanica.ro
32 CARTEA SATULU1
a§a. numitul rizboiu al limbilor". Dieta transilvanä, din
Cluj se silea sà aducä., la 1842, limba maghiaa ca limbä
ofician, luand mäsuri ca in timp de 10 ani in toate §coalele
§i in toate dregitoriile sä stäpaneaseal numai limba aceasta.
Atunci scria vestitul preot §i conducitor al Sasilor, te-
fan Ludovic Roth cel impu§cat la Cluj de Ungurii lui
Ludovic Kossuth in primävara anului 1849 urmätoa-
rele cuvinte cu adânc inteles: zadarnic se trudesc domnii
dela dieta din Cluj sä, dea Transilvaniei o limbi oficialä,
limbl a tuturor. Zadarnic voteazä legi in acest scop §i
se bucurä amägindu-se cà ar fi falcut un lucru bun. Gici
neintelepte§te au lucrat. Transilvania nu are trebuintä. de
astfel de limbä, hotäritä. prin votul dietei din Cluj. Tran-
silvania are dup. cum a avut §i in trecut o limbä
pe care o inteleg toti locuitorii acestei täri. Nu e limba un
gureascl, nici cea nemteasa. E limba roman' easc5, pe. care
§tiu toti, fairä. s'o fi inväitat. Pentru invätarea altei limbi
IV trebue a.ni de zile, säl ostene§ti prin §coli. Limba rom5.-
neascà o inveti aproape arä sä vrei, din intalnirea zilnid,
de pe stradä. Dintisodatà bagi de seamä. c5, §tii romäne§te.
i chiar dad. n'ai don i s5. vorbe§ti limba aceasta, o inmiit5
trebuintg a vietii de toate zilele iti cere cunostinta ei!
Ceeace a spus atunci, cu aka dreptate, martirul pro,
priilor sale convingeri, luminatul stefan L. Roth, are bun
temeiu deopotrivä. atIt pentru viata din trecut a Transilva,
niei, cat mai ales pentru cea din prezent §i din viitor a tu
turor cetätenilor României intregite.
Cum §i-a arätat iezuitul Antonio Possevino mirarea, cl
Romanii au izbutit Ali p5streze ne§tirbitä. credinta strär
mo§easd., tot a§a §i-o arätase italianul Antonio Bonfini,
istoricul regelui Math Corvinul, cu privire la felul CUM
s'au luptat Romlnii sä-§i apere limba. Dad, scria el
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS; ISTORIA UNIRII ROMANILOR 33
va socoti cineva bine náv'álirile necontenite ale Sarmatilor

Gotilor, apoi reváriárile Hunilor, ale Vandalilor i Gepi,
zilor, ale Germanilor i Longobarzilor, cum nu se va minuna
foarte, cá s'au p'istrat pani acum intre Dad 0 Geti ur,
mele limbei latine? Astfel s'au luptat Romanii, incat par
a se fi rázboit mai mult pentru pästrarea limbii decat pen-
tru viatä",
Din vartejul fázboinic, pe care ifávala limbilor str5.ine
dus impotriva limbii romane§ti, aceasta a izbutit s scapE
nu numai nestrività, ci chiar victorioas5., sporind cu timpul
dragostea tuturor Romanilor pentru graiul sttimo§esc:
dulce, sonor i mlidios.
Romanul a invä.tat bucuros i alte limbi, când a siml it
cä are neapäirat'a trebuinti de cuno§tinta lor i ca-i pot --fi
de folos. Dar limbile sträTne nu pot fi decat unelte pentru
a intelege i mai bine, pentru a ingriji 0 mai de aproape
limba nationaa, p`átrunz5.ndu-i tot mai adanc tainele fru,
musetile. Nici Inteun chip nu poate fi ing'iduit a injosi
ba nationará la rostul de simprá slujitoare sau cenu§keasi
a altor limbi str5.ine. Cáci prin aceasta s'ar sdruncina unul
din cele mai putemice temeiuri ale unirii noastre de-apururi.
VI
Datini çj obiceiuri. lui Herodot ;i ale cronica-
rului Grigore Ureche despre statornicia vechilor locuitori
ai grii in cinstirea datinilor strämo§efti. Obiceiurile sunt
mai tari deaf legile scrise. Anevoie au putut ti induple-
cati Românii A-0 pgräseasa datinile i obiceiurile.
Romanii de pretutindeni au tinut cu firie nu numai la
credinta i limba lor, ci i la datinile i obiceiurile mo§tenite
dela inainta0. Stáruinta neinfrantI, cu care au putut ei
s.
www.dacoromanica.ro
34 CARTEA SATULUI
pástreze dealungul veacurilor datinile din bältráni, re
aminte§te ceeace scria Herodot despre cei mai vechi
tori ai Scitiei, cari erau in stare sä. pedepseasci Cu
moarte pe oricine dintr'ai lor s'ar fi abätut dela datinile
stealmo§ilor §i ar fi primit vre,o credintä sau vre,un obi-
ceiu dela stráini. Pe regele Scilas omorit insu§ fratele
säu, indati ce a ie§it la ivealá cä; rátácise dela credinta nu/
mului §i incepuse a propovádui in taini credinta.
chinándu-se lui Bachus, zeul vinului §i al desfránárii.
Grea osándä. Ciidea §1 mai tárziu asupra celor cari nu
cinsteau obiceiurile tárii §i ale poporului. Cronicarul
gorie Ureche spune cä in zilele lui Ilia§Nodá, fiul lui Petru
Rare§ care din obiceiele cre§tine§ti s'au depártat" asupra
Moldovei atáta cercare lásase Dumnezeu Cal §i copacii
prunii §i viile secase de geruri marir. Iar mai tárziu pe
alt cälckor al obiceiurilor tä.rii, pe Despot Vodá care se
arälta cuvios ci aevea pravoslavnic, lar in tainâ era eretic",
mustrándu-1 *tefan Tom§a 1-au lovit cu buzduganul, §i
de aci toafi oastea s'a lásat la dánsul... §1 cu multe rane
.pitnins trupul..."
Cálcarea obiceiurilor era deci socotitá ca o trädare a ere-
dintii, ca o vätimare de lege §i pedepsieä cu cea mai mare
asprime.
E lesne de inteles, ce temeiu puternic era §1 este in viata
poporului román cinstirea vechilor obiceiuri, cari au avut
§1 ele parte mare la pästrarea unitàçü suflete§ti a acestui
popor.
Acelea§i deprinderi religioase, aceleasi prasnice, acelea§i
datine ci obiceiuri se gäisesc la Români pretutindeni, in
toate clipele mai insemnate ale vietii lor: la botez, la nunfä,
la horä, la inmormäntare, la crädirea casei, la sfintirea hol
delor, la binecuvantarea roadelor p'ämantului §i a turmelor.
www.dacoromanica.ro
1. LUPAS: ISTORIA UNIRII ROMAN1LOR 3
Unul dintre vestitii scriitori i legiuitori ai bisericii cre.§-

tine, Sf. Vasile ce! Mare spunea J.àmurit cà obiceiul are
purerea lega. i chiar una mai mare decät aceasta, fiindc5,
obiceiul e cunoscut i foarte pretuit de multimea poporului;
este 0 mai trainic i mai däinuitor putänd trece cu
rinti din neam In neam, cätä vreme cuno§tinta legii se
ive§te tärziu i pätrunde cu mult mai anevoie in cugetul mul-
timii. Cu drept cuvânr spunea profesorul Nicolae Iorga in
una din conferintele sale istorice: Noi votäm constitutii
tows; schimbärile Bunt numai la suprafatä; In fond este un
instinct statornic, sprijinit pe anume obiceiuri foarte vechi.
Vasile Lupu a vrut sä aducä la noi legi bizantine, lumea
insä nu s'a Impiedecat de ele. Tara a continuat sá:träiascä
legal a§a ca 0 mai inainte? iar legile lui Vodä au limas nu-
mai scrise. Tot a§a in Bucovina, in materie de mo§tenire,
legile austriace aveau anumite principii, cari nu se prea po-
triveau cu obiceiurile noastre i atunci täranii au inteles
ocoleascä aceste legi. Este in trecutul poporului nostru o
däinuire de mü de ani care se sprijinä pe viata dela tarä,
nu pe cea dela oraF.
Din partea vremelnicilor cârmuiri sträine s'au racut
petate incercäri pentru sfärticarea firului de aur ce intärea
legäturile suflete§ti, pe cari le raurise Intre fui poporului
romän, cinstirea cu sfintenie a acelora0 datini i obiceiuri
In diferite täri. Veacuri de-arandul au Incercat cirmuito-
ru de alti credint5, säti abati pe Românii din Transilvania
dela vietuirea sub vraja acelora0 datini i obiceiuri religioa-
se, cari erau pästrate cinstite pretutindeni la fratii lor de
peste munti. Dar toate Incercärile repetate Cu stäruint5, fir5,
preget s'au fr.-Ant de Impotrivirea neistovitä a poporului
roman, a cärui statornicie i in privino aceasta a stärnit ui-
mirea istoricului ardelean Iosif Benkii din veacul al XVIII-
www.dacoromanica.ro
36 CARTEA SATULUI
lea in a§a másurá, incat n'a pregetat a scrie in una din car-
pie sale latine§ti, cà ar fi mai u§or a smulge ghioaga din
mana lui Hercule decat a-i indupleca pe Romani sali pa,
faseasca invechitele lor datini §i obiceiuri.
VII
Legi i agezäminte. Legile cârmuirilor sträine nu au pu-

tut schimba firea poporalui roma" n. Obiceiul päma* ntului
fiind acelag in Transilvania, Muntenia gi Moldova, a
ramas gi el un puternic temeiu de unire. Cdt a putut
mo§teni poporul nostru din dreptul roman? Cum a par-
ces ca imprumuturile din obiceiuri qi intocmiri slavone?
Partea romaneasc5 a vechilor intocmiri cneziale i voevo-
dale. Aceste intocmiri erau mai vechi in Transilvania
clec& in Muntenia gi in Moldova. Sapänirea ungureascä
nu a fost in stare s'A le desfiinteze. Transilvania nu a for-
mat o sin gurä tara cu Ungaria ci n'a fost niciodatä pä-
nt unguresc. La 1918 s'a inläturat numai spuza
vechilor cârmairj sträine.
In ce prive§te legik §i a§ezamintele sociale-politice, sub

ocrotirea carora a vietuit poporul roman in cursul veacuri-
lor, in straturile adanci ale vietii sate§ti. ele au fost asemanae
toare, deosebindu-se in m'asura mai mare in cercurile de
sus ale stapanitorilor. Cei ce faceau legue i intocmeau a§e,
amintele sträine in tinuturile locuite de Romani, nu au
fost insa in stare sa schimbe fiinta §i raptura sufleteasca
a multimii, care tasa pe stapanitorii vremelnici s. faca legi
§i sä. dea porunci, dupkum ajutat mintea §i priceperea
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIRII . ROMANILOR 37
lor. Cand nu avea altä, scäpare, le ducea la indeplinire si-

atat.
Dar nu legea scrisä. carmueste viata patriarhalä. a unui
neam, ci mai mult o carmuesc puterile lui suflete§ti, o car-
mueste legea cea vie, care traeste in cugetul tuturor: obi-
ceiul. Doui sunt izvoarele, din care purcede si se revariä
intocmirea asezamintelor: de o parte obiceiul, de alta le-
gea. scrisä.. Aceasta din urma se iveste mai tarziu in viata
oricarui neam si nu poate prinde riacini asa trainice ca
ale obiceiurilor, cari sunt zarThisliri populare.
Imprejurarea aceasta arata, cä o päistrare a dreptului
roman in cuprinsul Daciei in felul, cum si-o inchipuiau
latinistii (d. e. Simion Barnutiu), cari stä.rueau sa infati-
seze poporul roman ca pästlitor al vechilor asezäminte de
drept roman nu este de crezut. Intâi, fiindcà dreptul ro-
man adus in Dacia dupl cucerirea lui Traian era prea in-
calcit si nu s'a putut intipari de ajuns in amintirea popo,
rului bastinas. Al doilea, fiinda cercurile mai inalte ale
carmuitorilor, flea ajutorul diora poporul nu poate ajunge
la cunostinta legilor, au päräsit Dacia deodatà cu retrage-
rea legiunilor in timpul impäxatului Aurelian. A lipsit deci
putinta de a sprijini si vesnici stapanirea dreptului roman in
Dacia, räimasa orfanà de cIrmuirea legilor si de ocrotirea
legiunilor romane.
Cu toate acestea cateva iamasite din obiceiurile si dati-
nile romane, schimbate cu timpul in deprinderi si ceremo-
nii populare, cunoscute si respectate de toti, s'au putut pas-
tra in amintirea poporului dealungul veacurilor inviforate
ale nlvalirilor barbare.
Cand au inceput a se inchega apoi din nou formele vie-
tii de obste romanesti, este lucru de sine inteles ca intocmi-
rile si asez5.mintele poporului nostru au fost infaurite si de
www.dacoromanica.ro
38 CARTEA SATULUI
apropierea cu alte neamuri, in deosebi cu Slavii. Deaceea
ar fi gre§it sa creada cineva, ca toate meamintele admi-
nistrative §i intoemirile judecatoreoi, a caror amintire s'a
pastrat in vechiul drept romanesc, ar fi md§teniri de-adrep-
tul dela Romani sau nuiriai plasmuiri curate, rasarite din
mintea poporului roman. ObIr§ia straina a unora din ele nu
poate fi trasa la indoiala. Dar vrednicia poporului, puterea
lui de viata s'a vadit in faptul cà once imprumut dela vre-
unul din popoarele vecine, a §tiut cu iscusinta potri-
veasca trebuintelor sale, prefacandu-1 i dandu-i adesea o in-
fati§are noua.
Astfel, in ce prive§te meamintele cneziatelor i voevo.
datelor, amintite in toate tinuturile locuite de Romani, par,
tea lor noua s'a vlzut deplin in desvoltarea, ce au luat la
ei aceste mezaminte, spre deosebire de felul cum s'au des-
voltat in viata popoarelor slave.
Unul sau mai multe sate alcituiau impreunà un cneziat,
In fruntea caruia se afla ca indrumator un cneaz (jude) cu
drepturi administrative §i judecatore§ti. El ingrijea de straw
gerea darilor (dijmelor) i facea dreptate in pricinile mai
marunte ale satenilor, lar in timpuri de r5zboiu tinea soco-
teal* de cei ce erau sortiti sà incalece in oaste i sà lupte
impotriva du§manului. Mai multe cneziate faceau un voe-
vodat, treburile cäruia in timp de pace i in vreme de raze
boiu le carmuia voevodul cu ajutorul cnezilor §i al altor oa-
meni buni i batrani", cari se bucurau de cinste i ascul-
tare inaintea poporului. Voevoaul era §i conducator al o§-
tirii. Din unirea mai multor voevodate marunte s'au inche-
gat apoi marile voevodate sau Principatele Románe.
Numirile de cneaz i voevod au patruns in graiul poporu-
lui roman dela Slavi, inlocuind vechile numiri de °bat-0e
jude i duce. Dar insus mezamântul cneziatului §i al
www.dacoromanica.ro
voevodatului ea desvoltat la Români altfel (leek la Slavi.

Cati vreme la acestia cneazul era domn si stipan cu drep-
turi depline, iar N7oevodul numai un carmaciu de a doua
incredintat cu conducerea ostirii, la Romani dim-
potrivä voevodul a rämas domn §i stipan cu depline drep-
turi politice, judecitoresti si militare, iar cneazul numai un
slujba§ mai mirunt, in supunere §i a.scultare fati de voevod.
Aceasti intocmire curat romaneasci poate fi urmiria
dealungul veacurilor nu numai in marele voevodat al Mun-
teniei si al Moldovei, ci i in voevodatul Transilvaniei, care
se iveste amintit in documente chiar dela inceputul veacului
X.I1 (1103). Destul de insemnat si vrednic de amintit este
faptul cä organizarea militari a Romanilor este pentru
intiias datà aritati documentar in nordul Carpatilor, la
Sibiu (1210) si numai cu vre-o jumitate-de veac mai tá'r-
ziu aflim o astfel de amintire si pentru tinutul din sudul
Carpatilof. De aci se vede limurit cä temeiurile viei roma-
nesti erau in Transilvania t-u mult mai vechi decat pätrun-
derea carmuiril unguresti in provincia aceasta i destul de
puternice, spre a se putea impotrivi cu lzbandi, veacun de-
arandul, tuturor incercirilor de a le smulge din ridicini.
Adevirat cà voevozii Transilvaniei au ajuns cu timpul
sub ascultarea regilor Ungariei, dar au izbutit si-si
treze vechile drepturi de stpanire asupra pimintului lor:
dreptul de judecati, de conducere a ostirii si chiar pe acela
de a dirui mosli in cuprinsul voevodatului. De alti parte
stridania regilor unguri a fost neintrerupti de a le mic-
sora aceste drepturi si de-a face si nu atarne Secuii i Sasii
de scaunul voevodului ardelean, ci numai de coroana regal:L.
Voevozii însâ, cand se simteau puternici, nu tineau searni
de dorinta regelui, care era departe, ci isi intindeau drep-
tul de stipanire si asupra tinuturilor impestritate cu Secui
www.dacoromanica.ro
40 CARTEA SATULU1
§i cu Sa§i. A.stfel, puterea voevodului se lua adeseori la
intrecere cu a regelui §i in numeroase cazuri ajungea s'o
umbreasa. Insu§ faptul cà organizarea Voevodalä dupä ye-
chia datinä româneasa, s'a putut päStra. in Transilvania
p5.nä in veacul XVI, iar atunci sub ocrotirea semilunei tur-
ice§ti s'a transformat in organizare de Principat, pentru ca
mai tarziu sub Habsburgi sä se fack.Mare Principat (1765)
rämlnand in aceastä stare pInI la incheierea dualismului aus-
tro-ungar (1867), este o dovadä convingätoare cá. tara
aceasta n'a putut fi contopitä nici odatä deplin in regatul
Ungariei.
Se g'a'sesc si istorici maghiari, indemnati de respectul arle-
värului, s recunoascä faptul cl Transilvania nu a falcut
odatä o singuiä tari Cu Ungaria §i cà neatarnarea ,ei a fa.-
sat in istorie urme pe cari nu a fost in stare s'53 le desfiin
teze a§a zisa stäpanire milenarr a Ungurilor, nici inde,
lungata lor convietuire cu Transilvänenii. Chiar un profe-
sor de istorie dela Universitatea din Budapesta, Francisc
Eckhardt, publicand la 1934 o carte de istoria Ungariei,
a avut bärbätia sä märturiseascä färä inconjur adevärul
descIlecätorii lui .Aipad nu au populat intreagä Ungaria
de odinioara,', ci pämantul populat de ei era aproape acela§
Cu pämântul, la care au fost scäzute granitele Ungariei, cu
o mie de ani mai tariliu, prin cuprinsul tratatului dela Tria,
non". Cu drept cuvant arka scriitorul maghiar Ladislau
Németh inteo carte tipäritä la Debretin cà, daa Ungurii
nu au fost in stare sä pästreze Transilvania, aceasta insem,
neaza pentru ei o dureroasä cIdeee la examen, care nu se mai
poate indrepta. Ei nu au pierdut doar pämantul acesta numai
la 1918. Ci pierdut era pentru ei din clip., in care au inteles
c5.* nwl pot preface intrlun pämânt gnguresc. i fiindc.5. Tran,
§ilvania a fost totdeauna leaganul neamului românesc, a di
www.dacoromanica.ro
Tul putere de viat.1 palpaia ca Aratecul sub spuzI (dupä

vorba istoricului ungur Makkai) si in timpul carmuirii ma-
ghiare, este prea väklit lucru câ prin tratatul dela Trianon a
iesit biruitoare dreptatea lui Dumnezeu si dreptatea isto-
'riei, care a inaturat de pe obrazul, atâta vreme incenusat,
al Transilvaniei spuza vechilor si nelegiuitelor seipiniri
stiiine.
Trebue si, stim deci cá in cuprinsul Transilvaniei se pot
descoperi documentar cele mai vechi urme despre fiinta
unor intocmiri s'i asezáminte juridice românesti, cuprinse la
o laltä sub numirea de drept romfinesc.
Acesta nu era un drept scris, ci unul intemeiat pe obi-
ceiul pà'mantului, ca si cel din Muntenia si din Moldova:
un drept obisnuelnic, care nu a avut trebuintä. de nici o
slovà. a vreunei ear' ti, spre a putea fi räspändit pe Intreagäl in-
tinderea pämantului românesc. and se adunau voevozii,
cu cnejfi, cu preotii, cu oamenii buni si bkrani" la sfat,
sä. judece si si fad. dreptate, nu se sprijineau pe litera vre-
unei legi scrise. Ci le venea in ajutor obiceiul p5.mantului"
in care era adunatä intelepciunea báltraneasc5. izvoratà din
felurite p5.'tanii mai vechi sau mai proaspete. i le mai venea
In ajutor bunul sirat care poate sä., nimereasci adeseori calea
drepfltii destul de repede. lar and se iveau cazuri mai grele
de pkate si fairäidelegi, pe care nu le mai puteau indrepta
cnezii si bäitrânii satelor, nici puterea judeckoreasci a voe-
vozilor, se ficea intrebuintare iarisi dupi obiceiul cel
vechiu de blestemele din Psaltire, cari erau arme atat de
infricosate in rostul preotilor si al vadicilor romani, incât
legislatia Transilvaniei s'a v'äzut indemnatâ a lua mäisuri re-
petate ca preotii valahi sä. nu mai afuriseasci".
Aceste obiceiuri juridice, gäisite mai intliu in Transil-
vania, s'au desvoltat la fel in tot cuprinsul p5.mantului ro-
www.dacoromanica.ro
42 CARTEA SATULU1
mânesc veacuri dearândul. S'a pastrat textul unui In frico'
blestem, rostit in zilele lui Matei Basarab la 1652 din
partea mitropolitului tefan al Ungrovlahiei §i a intregului
sobor vadicesc asupra vistierilor Stroe, Radu Fuca§ §i Tu-
dor Cinfira§ul, care nu §i-au putut da seama de biruri §.1
de haraciuri §i de banii cei trimi§i la Tarigrad". Deaceea
vadicii au cetit asupra capetelor lor blestemul inaintea a-
dun'irii a toatI tara., in sfinte odijdii imbracati §i cu fá-
chile aprinse in mani; infrico§at §i groaznic acutu-l-am,
scriu vadicii §i blestemInd stânsu-s'au ficliile, cum
este legea blestemului".
Obiceiul psimantului, cu toate intocmirile §i a§e4minte1e
räsäsite din iicricina lui In fiptura aceasta populari §i bi-
sericeasci a ceremoniilor, a deprinderilor §i datinilor 13I-
trane, a insemnat §i el un nesdruncinat temeiu pentru uni-
tatea sufleteascà a poporului romln in tot timpul, clt a
fost osandit de imprejutiri vitrege sà tr5.iasci sa§iat sub
diferite eirmuiri.
VIII
Puterea morali a con§tiintei nationale. Lipsa cong-
tiintii nationale a fose o grea piedeca in calea unirii Ro-
mánilor. Pentru ce n'a ainuit unirea inpptuit5 prin
sabia lui Mihai Viteazul? Cum s'a preg5t4t calea spre
unirea desävarqitá? Tratatul dela Trianon nu e decat pe-
cetluirea vointii märturisite liber de intreg neamul roma-
nesc la 45 rqitul anului 1918.
Temeiurile inati§ate panä aci adev5.rat cà nu au lipsit

a sprijini unirea neamului romanesc nici in trecutul lui greu
§i sbuciumat. Dar puterea lar istorica" a fost lipsita' timp
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: 'STOMA UNIRII ROMANILOR 43
indelungat de raza de lumina*, care nu se poate revarsa

asupra vieçii unui popor decIt din con§tiinta nationala a
fiilor
Aceasta a lipsit trecutului mai depa".rtat din pricina vitre-
giei imprejur'arilor, din pricina pagubitoarelor desbinari intre
frati, din pricina nenumaratelor socoteli §i uneltiri straine,
precum §i din pricina intunerecului adanc ce s'a intins timp
de aproape o mie de ani peste intreg cuprinsul p:amantului
romanesc.
Intre Romanii din diferite tinuturi era in timpurile mai
departate o legatura foarte anevoioasá, lipsind mijloacele
de comunicatie §i ridicandu-se intre dan§ii graniti nefire§ti,
spre a-i desbina §i invrajbi veacuri de-arandul. Fiind orga-
nizati dupa vâi i dupà tinuturi inguste, aproape fiecare
nut i§i tanjea la o parte viata sa politica §i administrativa,
sub cate o capetenie localä. proprie. Prea putini erau in stare
dea seama de larga Intindere a pamantului stramo§esc.
Cei din marginea rasariteana rareori aveau putinta sà cu-
noasca soarta fratilor din celelalte margini dela apus, dela
miazazi ori dela miazanoapte.
Chiar §i intre ceice locueau in acelea§i tinuturi carpa-
tice, intre Romanii din Muntenia, Moldova si Transilva-
nia, cari erau in legaturi neintrerupte unii cu altii, desvol-
tarea vietii politice a ridicat graniti nefire§ti, ramanand ca
legaturile de unire §i de fratie si fie pastrate §i adâncite yea-
curi de-arandul prin dumnezeescul a§ezimant al bisericii
stramo§e§ti.
La 1600, cand cele trei tari romane: /vIuntenia, Transil-
vania §i Moldova au ajuns toate la o lalta sub sceptrul po-
litic al lui Mihai Viteazul, tocmai lipsa con§tiintei nkio-
nale, nu ar fi pus la cale boerii Munteniei planuri de
acestei carmuiri romane§ti.
www.dacoromanica.ro
44 CARTEA SATULUI
Nici boerii din Muntenia, nici domnitorii Movilesti din
scaunul Moldovei, fairá. a mai vorbi de imbuibatii pism5.-
tareti din Transilvania, nu erau in stare sà pretueascä
fapta sávarsità prin sabia eroului dela alugäreni, dela
limbár si dela Hotin. Dad si-ar fi putut da seama de insem-
nátatea. si de urmärile ei pentru inchegarea unirii natio-
nale, nu ar fi pus la cale boerii Munteniei planuri de
räsvrátire impotriva lui Mihai cktánd surpe domnia
tocmai cand urca spre culmea gloriei ostä§esti in luptele
sale contra Turcilor. Iar eand au fost trimisi de Mihai in
solie la Alba-Julia, ca sà incheie tratatul de aliantà cu prin-
cipele Transilvaniei, dad nu le-ar fi lipsit constiinta natio-
nalk s'ar fi gándit mai mult la soarta tärii §i la binele popo-
rului deck la boeria lor, pe care s'au stráduit sà o riciice
la aceea§ treaptl cu a nobililor unguri, fàrà sä: tiná seamá
cà aceastà ridicare prielnicà boerilor adancea tara intreagä.
pe Mihai insu§ inteo umilire dintre cele mai triste. Nici
Movilestii din Moldova, dacà ear fi aprins in sufletul lor
mäicar o scanteie din puterea clátátoare de viatà a constiin-
tei nationale, nu s'ar fi grälit sà alerge si In slujba Turci,
lor i in a lui Zamoiski Polonul si in a nestatornicului
gismund Bathory, numai ca gel surpe si piarclä pe
Mimi cat mai repede.
Lipsind temeiul constiintei si intelegerii nationale, nici
Milai nu s'a putut purta, in scurta sa domnie ardeleank
altfel de cum s'a purtat, crutand vechile drepturi ale Nobi-
lilor unguri, ale Secuilor si Sa§ilor, cari numti in schimbul
acestei crutäri au putut fi induplecati 61 facà jurImantul
de supunere si de credintä.. Adeväxat cà la cel dintli pnlej
s'au i grábit 61m in picioare.
Pentru ca Unirea Neamului sà se poatä infIptui cu trä.i-
nicie nebiruitä., dupà luptele bogate in intamptiri sgudui-
www.dacoromanica.ro
toare §i dupi niprasnicul sfar§it al lui Mihai Viteazul, a tre-

buit sài urmeze indelungatul rizboiu al condeielor, al scrii-
torilor cu tiparul, al cronicarilor §i preotilor cirturari, al
poetilor §i predicatorilor, care timp de 300 de ani i mai
bine au frimantat aluatul cel nou: ideea unirii naponale in
sufletul poporului roman. Prin munca §i osardia lor neisto-
viti s'a trezit in sufletul acestui popor con§tiinta valorii §i
a puterii sale ca neam frunta§ intre neamuri, ciruia dupi
veacurile de umilire, desbinare §.1 suferinti destinul istoric
Ii pistra un viitor de dreapti rspl.tire. Intelegand cu
pul, cà Moldovenii, Muntenii §.1 Ardelenii, precum §i Ro-
mânii din sudul Dunirii to curg din acela§ isvor (lac°,
roman, top sunt de aceea§ striduciti obar§ie §i fac impreuni
un singur neam, intins §i puternic, s'au inviorat de ni-
deidea c.i odati §i odati va triumfa dreptatea lui Dum-
nezeu §i dreptatea istoriei diramand granitele nedrepte
tre frapi de acela§ sange, ingiduindu-le a se intalni cu topi
sub o singuri stipanire, inteun stat national roman.
Prin munca §i puterea morali a bisericii, a §coalei, a li-
teraturii §i a ziaristicei con§tiinta nationali s'a rispandit in
straturi tot mai largi §1 a pitruns In toate pàrçile locuite
de Romani, pinä in adancimea satelor risipite prin vii §i
adipostite prin codri. Chiar daSci ar mai fi rimas vre-un
crang intunecat, in care sà nu fi putut stribate nici
sul cuvantitorilor depe amvon, nici al dascililor dela ca.-
tedri, nici slova cirtilor §i a ziarelor romane§ti, isvorate
din prisosinta sufletului cre§tinesc, rizboiul cel mare, prin
întâmplàrile lui sguduitoare, a avut o parte insemnati la
trezirea poporului roman din somnul cel de moarte".
astfel biruit-a &dui! Ideea unirii naponale, pe care
o propoviduiri cu insufletire scriitorii biserice§ti §i ctoni-
carii din veacurile XVI-XVII, a inaturat toate piedecile,
www.dacoromanica.ro
46 CARTEA SATULUI
a spulberat intreaga tesatura de interese 0 uneltiri potriv-
nice, trecand dintru nefiintI la fiinta, spre a da neamului
nostru o patrie romana intregita pani aproape de hotarele
unde se stinge versul doinelor stramose§ti.
Cand s'au intalnit, dupa incheierea razboiului mondial,

reprezentantii tuturor statelor, la conferinta pacii spre a
da Europei un nou a§ezamant mai drept ,si mai trainic de-
cat cel din trecut, ei erau calauziti de gandul hotarat, sa
fac,à inainte de toate o lucrare de dreptate istorical, de rea'
§ezare a tuturor nea.murilor in drepturile lor fire§ti. Cu sau
fara simpatie pentru Romani, ei nu putean inchide ochii in
fata realitatilor etnice milenare din pamantul Daciei de odi-
nioara. Ceeace s'a hotarit prin tratatele de pace dela Ver-
sailles 0 dela Trianon, nu a fast un dar al marilor puteri,
cum spun necontenit revizionistii dela Budapesta, un
dar pe care ceice 1-au flcut atunci, ar putea sa-1 0 ja in-
darat inteun viitor mai apropiat sau mai departat ci a
fost un act de temeinica a§ezare a neamului romInesc in
drepturile sale netagaduite 0 carora intreagi desra§urarea
vietii istorice n'a facut decat sa le pregateasca incet, dar
sigur calea spre biruinta. Trebue 6. stäruim asupra acestui
adevar, deplin lamurit prin cunotinta temeiurilor acianci 0
nesdruncinate, pe care sta asezata mareata clIdire a unirii
nationale romanesti, infruntár' ul vijeliile vremii 0 amenintay
rile tuturor celor ce se amagesc cu speranta de§arta ca vor
izbuti sa Impiedece cursul istoriei ori sa-1 sileasc.a a se in-
toarce jar.* spre caile nedreptatilor din trecut, In loc de
a-1 lisa s.-0 trme4e in libertate calea spre viitorul drep-
tatii 0 al fericirii neamurilor.
In lumina adevarului istoric Romania intregitl se infa-
ti§eaza deci ca o urmare fireasci, indelung pregatiti, a vietii
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: 1STORIA UNIR11 ROMANILOR 47
istorice §i a dreptului de hoarire a flea:mi popor asupra

sortii saledrept prin care s'a dat putinta provinciilor ei de
sub stipaniri stealne sä se rosteasci liber. i s'au rostit, pre-
cum se §tie, Basarabia prin hoarirea dela Chi§in'au, Buco-
vina prin cea dela Cerniuti, Transilvania §i Banatul prin
cea dela Alba.-Iulia, votand cu insufletire Unirea necondi-
tionat5. cu Patria Mam5... Tratatele de pace n'au racut
cat 6, incuviinteze i s pecetluiasc5. aceste miF:itoare
märturisiri ale dreptului de. proprie hotirire romaneasei
pe care §i le-au insu§it, in temeiul aceluia§ drept, §i
laiile minoritare patriotice: Germanii §i Polonii din Ba-
sarabia §i Bucovina, Sa§ii din Transilvania §i vabii din
Banat
Este deci lämurit cà unirea nationa15.-politici a Români-
lor nu a fost un dar fIcut neamului nostru la sfar§itul iiz-
boiului mondial, ci a fost o veche cerint.5. a dreptitii dum-
nezee§ti §i omene§ti. Dreptatea aceasta se impusese lumii
intregi Cu aka putere de convingere, luck §.1 du§manii de
veacuri ai poporului mink au fost nevoiti sà i se Inchine
fieiduind atunci cà vor tine seam5, de judecata rostita din
scaunul istoriei, rari niel un drept de apel.
Trebue stività de apururi amintirea tuturor cari au luat
parte cu lumina mintii, cu credinta sufletului l cu vitejia
bratului lor la biruinta acestei dreptàti, biruintà prin care
s'a deschis României calea intindä. granitele panä. unde
ràsunä graiul stea'morsc §i unde trebue sà rmânà a§ezate
de acum pentru vede.
Jertfele de creer, de suflet §i, mai ales, cele de sange ale
tuturor Romanilor, de-alungul veacurilor, au inarit de-
ajuns aceste graniti, inclt nici revizioni§tii din oricare parte,
niel portile iadului sà nu le mai poaa surpa. Are dreptate
istoricul italian Aldo Midi scriind inteo revistä, din Roma
www.dacoromanica.ro
48 CARTEA SATULU1
65, infaptuirea Unirii Rom5.nilox trebue savitä, de popoarele
latine 0 de toate neamurile luminate, ca o sIrbatoare me,
nit5. sä trezeasci in sufletul tuturor oamenilor cu ràspun,
dere simtul datoriei de a impiedeca uneltirile revizioniste
ale vechilor asupritori, si nu mai poafi eisi nic5.iri crezare.
www.dacoromanica.ro
CARTEA a II-a
IN Fil11NREA TA.RIL OR ROMANE PANA IN

PREAJMA CELEI DINTAI UNIRI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Pentru ce a intSrziat atdta timp Unirea Rom& nilor? Isto-
ria e geografie in m4care. Soarta Daciei dupä retrage-
rea legiunilor romane. Pàmântul ei stäpanit vremelnic
de neamuri barbare. Obiceiurile dela curtea lui Atila. Pä-
trunderea Slavilor printre Romfini. Ceice n'au stäpà nire,
se risipesc ca frunzele
Cu toate cà temeiurile unirii neamului românesc erau

a§a de adanc inrica'cinate in faiptura sa sufletea.scl §i in
tainele pimantului strimorsc cum s'a afitat in paginile
de mai inainte Unirea insi§ s'a ivit tárziu §i s'a inaptuit
anevoie, drept incoronare a unei indelungate pregkiri isto,
rice.
Care iä fi fost pricina acestei intIrzieri?
Ea trebue c,iutatk ca §i in istoria altor neamuri, in
prejurarea cà cerinta de a se intocmi viata statelor pe te-
meiul dreptului de neam, astfel incat ele si cuprindi sub
ocrotirea lor pe toti fui unui popor a§ezati mn granitele
mintului mo§tenit dela inainta§i, se ive§te numai ca o tar-
zie cucerire a vremilor mai nou5... In trecutul dep5.rtat nu
era cunoscuti §i nu se tinea seamà de ea, cati vreme drep-
tul de stIpanire al celor mai tari §i mai n5.valnid apasa
pretutindeni asupra popoarelor cu fireasc'ä pornire spre
viaçà pa§nici.
De altà parte, Romanii par a fi mo§tenit dela stràmo§i;
lor patima desbinkii si a p'igubitoarelor neintelegeri intre
frati. Nici Dacii nu izbutiseil a se strange laolaltä.', sub
o singurà carmuire, decat in fata unor putemici du§mani
www.dacoromanica.ro
52 CARTEA SATULU1
din afarl, cum s'a intâmplat in timpul lui Burebista,
chemase pe toti la lupti impotriva Celtilor, i in timpul
lui Decebal, care i-a dus in räzboaiele inversunate contra
kgionarilor lui Traian.'
Dupà cucerirea lui Traían urmand Cateva zeci de ani
de viati linititâ i asezatä,' cu bun temeiu, civilizaçia ro-
manä. a putut prinde râdâcini in päirdintul Daciei. In preajma
ceatuilor de piatri clIdite de Daci pe treStele muntilor,
incleputi a se intemeia In câmpie orasele romane, intArite si
impodobite cu tot ce putea sä le dea stiinta si tehnica vre-
mii atunci ca siguranti de adipost, ca inlesnire de traiu
si ca infrumusetare a vietii cetätenesti. Drumuri cldite cu
atata temeiu, cum nu mai vàzuseti pinä. atunci tistinasii
Daciei, au inlesnit pàtrunderea elementelor de colonizare
romani in toate pârçile acestei provincii. La adäpostul kgiu-
nilor trimise aci pentru paa s'a intocmit viata politic. §i
administrativI dupi model roman, s'au injghebat corpora-
tiunile meseriasilor, s'a oranduit viata satelor inaintár. id in
toate privintele cultura obsteasa si imbunkätindu-se viata
in sanul familiilor contopite din amestecul Romanilor cu
Dacii cari, cinstind obiceiurile pärintesti, tineau sà-si pls-
trezk din neam In neam si stlimosescul nume dacic, al51-
turi de cel roman. De pe la anul 150 d. Chr. viata Daciei
incepe sä. afb Infältisare cu totul romanä., nu numai in tre-
bile vietii de obste, ci çi in ale traiului de toate zilele.
Romanizarea treptati si siguri a fost ajutatä. si prin lu-
crarea, stäruitoare a colonizäzilor çi printrlo bunà adminis-
tratie, care In scurtä. vreme a izbutit sä; prefacà provincia
aceasta greu incercatä: lute° asa zisä. Dacie fericitä.".
Vulturii romani asezIndu-si cuibul in cetituia de munti
a Dacilor puteau S;3'. Imbie ocrotirea si linistea trebuitoare
luctirilor de inaintare ale ckor urme, vrednice de cinste,
www.dacoromanica.ro
I. LUPA$: ISTORIA UNIRII ROMANILOR 59
nu au putut fi desfiintate cu totul nici mai tâiziu, in tim,

pul nIvàlirilor. Chiar dad au fost diramate in parte, de
jeliile acestor nviiri, monumentele materiale ale civa.,-atiei
romane, oricate primejdii s'au abitut asupra pàmântului
Daciei Traiane, vlstarul inildicinat ad temeinic nu a mai
putut fi smuls din legkurile lui cu pImantul stelmo§esc,
ci a urmat a se impotrivi rutäçi1or §i a se inzdtiveni ca
popor roman, strecurfindu-se teafair prin toate valtorile
vremii.
Cuvantul unui inv`itat german (Herder) care spunea
istoria este geografie in mi§care", pentru soarta Daciei din
vremea intunecatà a nävälirilor barbare, roste§te un adev5.r
dureros. Famântiíl ei a fost filmântat §i dijmuit rarâ ire
cetare in urna acentor mi§cIri de neamuri, cari au pricinuit
ruina Daciei fericite", iar peste locuitorii ei s'a intins
tunerecul unei 'nopti de aproape o mie de a.ni, Cu nepu-
tint.5. de alungat decât deodatI cu potolirea celor din urmi.
pálcuri ale acestor
Pe la anul 170 s'au ivit Vandalii in p.rçile nordNestice
ale Daciei. Impkatulfilosof Marc Aurel a fost nevoit a
le da locuri de acere in cAmpia dintre Tisa i Muntii Apu-
seni p"anl la Mure§, iar dup. 271 imparatul Aurelian le-a
dat vce si se intindi pani. la DunIre, faigiduind ei in
schimb s5..4 dea ajutor de 21000 eärireti. Bituti de Goti
lângi Mure§, Vandalii pkisirà mai tarziu aceste locuri tre-
când, cu invoirea impIratului Constantin cel Mare, in Pa,
nonia, de unde au plecat apoi spre Italia (401).
La inceputul veacului al treilea neamul germanic al Go,
tilor, venind dela Marea Bahia:, s'a a§ezat in nordul
Negre intre Don ci Carpati, de unde pomeau necontenite
rIvgiri in Dacia Traian'i. Cea mai grozav5. dintre toate a
fost cea dela 249-251, in cursul c5.reia impIratul Decius
www.dacoromanica.ro
54 CARTEA SATULU1
pierdu si bkalia si viata, iar Romanii fura nevoiti s pri-
measci o pace rusinoasa. Cu 10 ani mai tarziu Dacia era
In mana Gotilor, dela cari n'au mai incercat Romanii s'o
recucereasca multamindu-se numai Cu pirtile Banatului §i
Olteniei. Iar la sfarsitul domniei lui Aurelian, in 274 sau
275, carmuirea romanä inceteazi cu totul in fosta. Dacie a
lui Traian care, dupi ce fu paräsitä de legiunile si de sluj-
basii Romanilor, incapu atunci pe mana feluritelor semintii
germanice, cum erau Visigotii (in Moldova, Basarabia si
covina), Taifalii (in Oltenia si Muntenia), Vandalii (in
Banat si Crisana), Gepizii in partile nordice.
In cursul razboiului civil dintre Constantin cel Mare si
Liciniu Gotii patrunsera in Dobrogea si in Mesia, dar Con-
stantin rispingandu-i, se sin* in drept si-si ia numele de
Goticus Maximus (315). Cu opt ani mai tarziu invinge
iarasi in nordul Dunarii (323) si, pentruca recucerirea
Daciei sä nu intampine piedeci la Dunire, cladeste podul
dela Celei, prin care leaga din nou tinuturile din nord Cu
cele din sud.
Totus Dacia nu mai poate si ramana mult timp in le-
gaturi Cu imperiul, cad la 375 se ivesc Hunii bkand si
alungand din calea lor pe Alani si pe Goti. Regele acestora
din urma se adaposteste in Caucaland (tinutul Buzaului),
unde ascunde vestita comoara dela Pietroasa, trece apoi
Dunarea i moare la Constantinopol (381). Inelul de aur,
pistrat in aceasta comoara si care poarta insemnarea: Gu-
tane Iovi hailag" (lui Jupiter al Gotilor Sant) ar fi li-
mas, dupâ cum se spune, dela tatal regelui Atanaric, care
fusese tinut la curtea imparatului Constantin cel Mare. Ra-
dagais, urmasul lui Atanaric, duce pe Goti in Italia, unde
isi gasesc sfarsitul. Amintirea trecerii lor prin Dacia o
pistrea4 pe langa pomenita comoara dela Pietroasa,
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIRII ROMAN1LOR 55
cäteva numiri §i cuvinte gotice, strecurate in graiul daco-

roman (Gote§, Gotanul, Sabarul §. a.).
Timp maí indelungat a viquit ad neamul lini§tit al Ge-
pizilor, cari erau §i ei o ramurä a Gotilor. Pe la jumätatea
veacului al treilea Gepizii se a§ezarl in nordul Daciei, pu-
nand stäpInire asupra, cItorva cetäti romane. La 262 fula-
invin§i de Goti inteo luptä maí mare läng5. Mure§. G_epizii
ajunserä mai tärziu supu§ii Hunilor §i ai regelui Atila, care
i§i a§ezase tabära aproape de Tisa. In ciocnirea invet§unatá.
dela Catalaun (451) regele Ardaric cu oastea Gepizilor
luptä alkuri de Atila, alckuind aúpa stängi in o§tirea Hu-
nilor. lar dup. moartea lui Atila el redobinde§te in lupta
cu Hunii libertatea poporului säu, racif' id sä scape de stä-
pänirea Hunilor §i neamurile invecinate.
Despre palatal lui Atila s'a pästrat o descriere amänun-
titä la scriitorul grec Priscus Retor care, fiind trímis (448)
de impkatul Bizantului Teodosiu II In solie la Huni, a in-
semnat in scrierea sa a palatul regelui Hunilor era fäcut
din scanduri §i din grinzi cioplite foarte frumos §i impresu-
rat cu o ingräditurä de lemn, Intocmitä nu ca sä-1 apere, ci
ca si-1 impodobeascä. Nu prea departe de aceasti. ingrädi-
tur5. era o baie cläditä din piatfi. Priscus s'a minunat in-
talnind la curtea. luí Atila §i oameni cari vorbeau grece§te.
Apoi limure§te lucrul acesta prin faptul câ se aflau acolo
amestecati oameni din mai multe neamuri, vorbind limba
barbarä sau a Hunilor sau a Gotilor sau iii pe a Ausoni-
lor, mai ales aceia cari aveau cu Romanii in atingere mai dea-
proape". Nu spune támurit ce fel de limbä era aceasta din
urmä. Dar, fiindci aminte§te cá mai ales ceíce vietuiau I'm-
preura cu Romanii vorbeau limba aceasta, pe care de altfel
o invelegea §i el §tiind latine§te, se poate intelege cà erg
insä§ limba populatiei de ba§tinä, adecl a Toaco-Romani,
www.dacoromanica.ro
56 CARTEA SATULU1
lor, rima§i' in regiunea aceasta qi dupI ce legiunile imp'gra-
tului Aurelian s'au retras in sudul Dunirii.
Priscus descrie apoi §i felul cum a fost ospkat la masa
lui Atila, dându-i-se un prat' iz str'llucit cu mincIri servite
oaspetilor in vase de argint §i cu vinuri turnate din ulcioare
de aur §i de argint. Numai Atila se osp5.ta din vase de
lemn qi bea vinul dintr'o cup5.' de lemn. Hainele lui erau
simple, dar curate. La spatele lui era intins un_ covor cu
valuri albe §*1 cu diferite tivituri, impodobite intocmai ca
cele intrebuintate de Romani §i de Greci la ospetele lor.
Osp'itul a tinut pani seara tarziu când s'au aprins luml-
närile §i, venind doi Sciti in fata lui Atila, incepurä a spu-
ne versuri näiscocite de ei, cá.'ntând biruintele §i ispilvile
lui ea'zboinice. Iar alt Scit apucat de minte, vorbind tot
felul de prostii §i comedii, a ficut pe toti mesenii sà* izbuc-
neascä in ris". Numai Atila a fa*J'mas neclintit in seriozi-
tatea lui.
DupI ce osp5.tul se prelungise adanc in noapte, Priscus
s'a ridicat §i a plecat socotind cb." nu i se cade lui, ca unui
sol trimis de impàratul Bizantului, sä intarzie prea mult la
b5.uturi.
Aceasa descriere, plinI de invIiiminte, araa cä dela
curtea lui Atila, pe care cronicarii veacului de mijloc s'au
obi§nuit a-1 numi pe nedrept biciul lui Dumne4eu", nu
lipseau elementele civilizatiei europene din timpul lui.
Dupä prabu§irea sapinirii Hunilor, regatul Gepizilor cu-
prindea Transilvania, Oltenia, Banatul, Cri§ana §i Maramu-
re§ul cu raurile Marisia (Mure§), Milia (Cri§ul Alb), Gil-
pil (Cri§ul Negru), Crisia (Cri§ul repede) §i Flutausis
(Oltul).
Imp5.ratu1 Marcian (450-7) recunoscu st5.panirea lor.
Ei se indatorari in schimb a p5.stra pacea §i buna prietenie.
www.dacoromanica.ro
L LUPAS: 1STORIA UNIRII ROMAN1LOR 67
PätrunzInd mai tarziu si in sudul Duririi, n'au putut

rämânà aci cleat 12 ani. La 551 slam intors iaräis in fru-
moasa lor orb'," din nordul Dun:I.:Hi, care incepuse a fi a-
menintatä, de-o parte de Longobarzii asezati in Panonia
aiiaçi cu impäxatul Iustinian, iar de alta de nävälirea Ava-
rilor, cari se apropiau de granitele rsä.ritene ale regatului
gepid.
La 568 Gepizii fiind invinsi de Longobarzi si de A.vari,
Alboin regele longobard ralcu din teasta regelui gepid
nimund socrul sàu cupi de bkt, iar frumoasa
a acestuia, Rusimunda, risbunä mai tarziu pe päirintele sä.u,
omoranduli Várbatul.
Dupät ciderea regatului lor o parte din Gepizi trecu in
imperiul bizantin, unde s'au desnationalizat repede. Cei mai
multi eimaserà Insà, impreunà cu populatia romäneasii de
bastinä., sub jugul arasitor al Avarilor, a cäror cruzime a
läsat ca araintire in graiul ,poporului cuvantul cApc5uni
(capcanus era cel mai inalt demnitar al Avarilor, cari
asezau tab5..ra in locuri imprtsurate cu intirituri de pämant
numite ringuri). Siliti a servi la oaste si a pad Avarilor
dijmà in naturä, ei pästrau oare care autonomie avânduli
conduckorii lor in fruntea tinuturflor. Träiau insä; in dus-
mänie cu Slavii, cari se strecuraserà impreunä. cu Avarii in
Dacia, cuprinzand mai ales locurile din ample si wan-
du-se pe urmele vechilor orase romane, cärora le impru-
mutail cu timpul numiri slave. Asa a ajuhs vechiul Apu-
lum = Bälgärad sau Bälgrad (cetate alb5.), cum se nu-
meste pämä in timpul de fatà in graiul poporului; Porolis-
sum = Moigrad, Ampelum = Zlatna (slavonescul zlato
aur), dar Abrudul, fiind asezat mai la munte, si-a päs-
trat vechea numire dacicä, in tocmai cum rlul Bistrita
pästrat pentru cursul de sus, din munti, vec.hia mitnire.
www.dacoromanica.ro
58 CARTEA SATULU1
Repedele. Gisim aci o dovadi a tinuturile muntoase au
rimas §i in timpul nivilirilor in stäpinirea neintreruptä a
elementelor bi§tinase daco,romane. Cu invoirea Avarilor,
Gepiz4ii au invins pe Slavi §i i-au alungat in sudul Dunirii,
In jumitatea a doua a veacului VII.
La sfir§itul veacului VIII, atunci and Carol cel Mare
a cucerit lagirul Avarilor dintre Dunire si Tisa, ei s'au
retras in stinga acestui rau, asezindu-se intre Gepizi §i Ro-
mini. Acestia, ne mai putind suferi jugul apisitor, che-
mari in ajutor pe hanul Bulgarilor, Chrum (802-815)
care, invingând pe Avari, se crede a. §i-ar fi intins sta..",
pinirea §i asupra piminturilor din nordul Dunärii. Astfel
nu e mirare cä notarul Anonim (firi nume) al regelui
ungar Bela II, de pe la mijlocul veacului XII, infalti§eaz5
pe unii dintre cirmuitorii Romanilor ca fiind, in timpul ni-
vilirii ungure§ti, atirnitori de Bulgari.
Urna Gepizilor a pierit mai tirziu, iar Românii bisti-
nasi s'au organizat, cum le-au ingiduit imprejurärile vremii
de atunci, in ducate sau voevodate mirunte.
Un cuvint al Scripturii spune cä ceice n'au stIpanire,
se risipesc ca frunzele. In pimântul Daciei s'au rostogolit
dupi plecarea legiunilor romane felurite stipiniri tre-
atoare, surpindu-se una pe alta cu multi vrIjmi§ie, in-
cit se poate spune a timp de aproape o mie de ani pimän-
tul acesta n'a mai avut cirmuitori, cari sä-i imbrätiseze cu
&dul intreagi intinderea §i siti ocroteasci intreagi mul-
timea poporului bistinas. Pe aripa vanturilor din räsIrit si
din miazi-noapte, nivilirile necontenite au smuls §i au risi-
pit multe frunze din pomul vietii neamUlui românesc. Tul'
pina insis nu au fost in stare s'o clatine, fiinda avea
cini adinci in pimintul str'almo§esc. Din aceste rä'dicini si-
nitoase ttigindu-§i sucurile dititoare de viati tulpina, iz'
www.dacoromanica.ro
I. LUPA: ISTORIA UNIRII ROMANILOR 59
bita de atatea viscoliri, a fost in stare la plinirea vremii sä-si

inalte din nou coroana de ramuri infrunzite, spre za.rea in-
seninatä a Daciei de odinioarä.
Dar panä la o astfel de inältare, era sorocitá sä mai
infrunte multe veacuri de cumpäni indoindu-se, färä a se
frange, sub povara celor din urmä invälmäseli ale näválirilor
barbare.
II
Cele din urmä cutropiri ale nävälirilor barbare. Tara Ro-

mänilor din Carpati. Vitejia Rornärzilor din sudul Du-
närii. Frfinturi kie popoare de o obfi rgie apuseanä agezate
In p'ämäntut rornanesc. Rostul gi insenvnätatea Sagilor
pentru viata orägeneasc5. tirmarea nävälirii Tätarilor.
Abia au ajuns Romanii din Dacia Traianä in luminisul

istoriei, clnd a inceput a se näpusti asupra lor intunecimea
unor stäpaniri nedorite, ca aceea a Ungurilor in nordul
Carpatilor, a Pecenegilor si Cumanilor in sud si ea'särit.
Cu toate cä izvoarele istorice pätimesc de o cumplitä
mutenie cu privire la soarta poporului bästinas'parià in vea-
curile XII §i XIII, pentru cine e in stare sä cerceteze tre-
cutul, cu ganduri neintunecate de patimi, nu incape indo-
iali ci Romanii au fost neintrerupt aci, legati de glia strä,
bunk lucrandu-si sforicica de mosie atat in muntii Carpa-
tilor, cat si in campia Dunärii, färá sä fi ridicat nici in cul,
mea muntilor, nici la malurile raului, care trece ca o cin-
gátoare peste pämantul lor, graniti de despärtire intre fra-
tii de aceeasi obarsie. Cand documentele latinesti ale scau,
nului papal sau ale cancelariei regale din Ungaria incep a
vorbi mai lämurit despre ei, niciiri nu ii infitiseazä ca pe
www.dacoromanica.ro
60 CARTEA SATULU1
niste venetici, ca pe niste palcuri de pripas, strecurate aici cu
tarlita, ci ca pe o covar§itPare multime a locuitorilor cu ran,
duieli §1 a§ezari din vechime, cu pamanturi intinse cari pur
tau, din vrerai ne§tiute, numirea graitoare de Tara Romani-
lor (Terra Blacorum). Acesti Romani vietuiau In preajma
Carpatilor in numar asa de insemnat, cu datini asa de ay
(lane kradacinate in pamantul acesta, incat erau in stare
s. abata dela credinta catolici pe Ungurii §i Germanii de
sub stapanirea coroanei ungare, cum se tanguea papa Gri,
gorie IX la, 1234 scriind regelui Bela, in chip de mustrare
cà ar fi ingaduit unor Unguri §i Sa.si sa se amestece
teatata cu Romanii, incat eau facut un popor cu ei.
lar la Dunare Scit.ii" amintiti de Ana Comnena In du-
catui Paristrion" din veacul XI ca'raz' vratiti contra Impa,
ratului din Bizant, precum §i cei amintiti cu un veac mai
tarziu de cronicarul grec Nichita Acbminatul ca ajutand pe
Vlahii lui Ioan §i Petru Asan in eascoala contra imparatului
Isac Comnenul §i la infiintarea imperiului romano-bulgar,
nu puteau fi decat Romani, cari au prins, dupa, cum
scrie Nichita, tot mai vartos sà creada ca; a placut lui
Dumnezeu desrobirea lor".
Semnul ea'scoalei nu lau dat Ins. Bulgarii, d Romanii
din Hem, cum arata. raposatul Ioan Bogdan intrio confe,
rinta a sa despre Romani §i Bulgari (1895) infati§and pe
Românii din sudul Dunarii, dupa cum urmeaza: Popor aspru
de munte, inchegat aproape milieareste, sub primicerii,
cnezii si voevozii ion, bogati in vite, oeliçi In clima ierna-
tic" a Pindului §i Balcanului, u§ori ca niste capre de munte
si anevo:e de atacat in ascunzisurile lor, condusi de doi frati,
Ioan si Petru, intreprind rascoala (1186) atrag pe Bulgari la
sine si dupä un sir de lupte victorioase, le intemeiazà din
nou statul pe care V. pierdusera cu 168 de ani mai Inainte
www.dacoromanica.ro
si care se poate numi acum nu bulgar, ci româno,bulgar.

S'au gasit, se intelege, istorici cari au tagaduit impärtasirea
Romanilor la reinfiintarea imperiului bulgaresc, tigaduind
nationalitatea romana a reintemeietorilor acestui imperiu.
Aceasta este insa partea sovinismului national in istorie si
trebue s spunem el istoricil slavi nu s'au lasat mai pre.
jos declt Ungurii, cand a fost vorba sä recunoasci fap-
tele m'arete ale poporului nostru. Pentru noi, once ar zice
oricate indoieli ar avea invatati de altmintrelea foa.rte se,
riosi ca Drinov, Uspenskij sau Vasilijevsky, loan si Pe,
tru Asan sunt Romani curati din Peninsula Balcanici.
A.ceasta neo spun istoricii bizantini, neo spun scrisotile
papel catre Ioanitiu (Asan) si neo adeveresc legkurile lor
cu.Romanii de dincoace de Dunare.
.Aproape in acelas timp cu cele mai intlrziate unde ale
navalirilor din rasarit, se ivesc in pamantul romanesc
cateva franturi de popoare de obarsie apuseana, cum crau
valerii teutoni in Tara Bársei, colonistii sasi in tinutul
biului si al Orastiei, cavalerii ioaniçi in partile Banatultii
Olteniei.
Dintre toate aceste franturi de obarsie apuseank un rost
deosebit de insemnat au avut Sasii cari prin indeletnicirile
lor cu industria §i comertul au dat bun sprijin la asezarea.
inflorirea vieçü orasenesti atat in nordul, cat si in sudul
Carpatilor. Lor li s'au facut, la scurtä, vreme dupi venirea
In partil.e Transilvaniei, niste rosturi din cele mai prielnice.
In cuprinsul unei diplome regale dela 1224 li s'a incuviintat
o suma de drepturi i scutinte, avand numai datoria sä dea
regelui eke 500 ostasi in caz de r5zboiu si o dare anuala de
clte 500 marci de argint. Incolo, erau liberi 85.-0 aleagà din
sanul lor conducatorii administrativi i preotii, dupa
cere, fiind scutiti de once judecata straina i neavand nici
www.dacoromanica.ro
62 CARTEA SATULU1
unul dintre nobili dreptul sa se aseze in mijlocul lor ori
ceara vreun sat sau vreo proprietate in partile acestea. Doar
p5durea Românilor §i apele erau indnimati a le folosi in de-
vilmasie Cu Romlnii i cu Bisenii (Pecenegii) din aceste
parti. Negutatorii lor se bucurau de libertatea de a umbla
pe toate drumurile si la toate targurile, faira a fi
plateasca vre-o taxa ori vxe-o vam5.. Aceasta scutinti, in-
cuviintaa de repetate ori si de regii Ungariei, ca si de
domnitorii Munteniei i al Moldovei, i-a ajutat mult pe
Sasi, incit si-au putut agonisi in scurta vreme o insemnatI
bunastare, punând temeiu la inflonrea unor orase ca
trita, Brasovul, Sibiul, Sebesul, Sighisoara, Clujul s. a.
Prin misear' ile de osti crestine, luptatoare sub semnul
crucii si de aceea numite cruciate, dintre cari unele au stra-
batut itinuturile locuite de Romani, pamantul acesta a in-
trat in cuprinsul comertului international, care incepuse
desface marfurile pe drumul ce ducea dela Danzig, prin
Polonia, spre Cetatea Alba, si din Flandra., Boemia, Un-
aria prin Sibiu si Brasov spre Bràila, imbiindu-se la cate
o incrucisare de drumuri comerciale imprejurari potrivite
pentru injghebarea vieçil oxisenesti la care au luat parte,
alaturi de faramele colonistilor, si vlastarele ras' kite din
sanul poporului bastinas.
Injghebarea aceasta a fost impiedecata catva timp prin
zguduitoare navalire a Tatarilor dela mijlocul veacului XIII,
care navalire a pricinuit o miscare asa de puternici,
cat ea a schimbat in scurta vreme infatisarea tarilor, in
cari locuiau din vechime Romlnii. Cum surpa, uneori cate
un cutremur de pamant anume straturi dela suprafatI, des-
chizand o privire in adancuri, tot asa navalrea Tatarilor a
dat cercetatorilor putinta sä patrundi cu privirea spre adan-
curile, ra'mase timp indelungat ascunse sub scoarta stapa-
www.dacoromanica.ro
nirii Ungurilor la nord, §i a Cumanilor la sud §i rásä'rit de

Carpati. S'a vlzut in scurtä vreme cà aceste stápIniri erau
numai la suprafatá, numai cu numele §i ci in adâncime
trä'ia, de amändouä laturile Carpatilor, vechea populatie
bä§tina§ä daco-romanä, Cu a§ezämintele §i obiceiurile sale
deosebite de ale stäpänitorilor vremelnici.
Färà aceastä zguduire vijelioasä, poporul romin nu ar fi
putut pä§i nici in sudul, nici in Fa'sáritul Carpatilor la in-
chegarea märuntelor sale cneziate in marile voevodate al
Munteniei §i al Moldovei, nici voevodatul Transilvaniei
nu ar fi putut inainta cu inchegarea sa in a§a mäsurä, incat
sä se ridice, spre sfär§itul veacului XIII §i la inceputul ce-
lui urnátor, ea stat aproape de sine stätätor, lulndu-se la
intrecere Cu regatul ungar.
III
Organizarea Marilor Voevodate Romänefti.Voevodul
Ladislau el Transilvaniei in luptä cu regii Ungariei. Voe-
vozii Tärii .Rorminefti din sudul Carpatilor: Litovoi, 135r-
bat i Basarab cel Mare. Progresele Tärii IRomänefti din
veacul XIV au ajuns o culme in timpul domniei lui Mir-
cea cel Bäträn. Lupta dela Nicopol 1396. Stäri econo-
mice. Lupta inräuririlor apusene cu cele räsäritene. Des-
alecarea Moldovei: izbända lui Bogdan din Cuhea Ma-
ramurefului. Transilvania fi Muntenia fi Moldova au iefit
ardite din lupta contra regilor Ungariei. Legfituri de ali-
antä intre Moldova fi Polonia. Neintelegere cu Patriar-
hia din Constantinopol i cu Sigismund, regele Ungariei.
Domnia lui Alexandru cel Bun fi roadele ei pentru Mota-
dova. Trá inicia infäptuirilor din timpul domniei lui
Mircea cel Bacan i Alexandru ce! Bun.
www.dacoromanica.ro
4 CARTEA S ATULU1
Inchegarea märuntelor cneziate din timpul nävälirilor in

akátuiri politice mai cuprinatoare si mai temeinic organi-
zate s'a indeplinit mai intai in nordul Carpatilor, unde
primejdia pätrunderii unguresti a putut indemna pe lo-
calnici la unire, spre a le spori puterea de impotrivire. La
Inceputul veacului XII (1103) e amintit documentar un
principe al Transilvaniei (Mercurius, Princeps Ultrasilva-
nus). Mai tärziu numirea aceasta e inläturati de cea tra-
ditionalä : vajvoda, care se pästreaz1 pentru carmuitorii
Transilvaniei pänä la mijlocul veacului XVI.
Purtätorul ei era inzestrat cu autoritatea §i puterea.unuia
dintre cei mai insemnati dregkori ai regatului ungar, avand
in ierarhia treptelor politice locul al doilea, indati dupä
palatinul fárii, mai tärz!iu al 3-lea sau al 4-lea, dändu-i-se
cinstea sä fie numit Märia Sa-Domnul voevod" si avand
lang5, sine ca ajutor in cIrmuirea Transilvaniei pe vicevoe-
vodul, cäruia i se cuvenea titlul, de bärbat nobil".
atre sfirsitul veacului XIII voevozii Transilvaniei erau
pomiti cu vräjmäsie itnpotriva regatului ungar, släbit de
necontenite certuri si sbuciumäri in tiuntrul säu. Regii Un-
gariei incepuseri depe atunci a se-teme cä voevodatul Tran-
silvaniei nu va mai putea fi tinut mufa vreme in legättui
de supunere fati de coroana ungarä. De aceea ultimul rege
din familia lui Arpad, Andrei [II, indati dupä incoronare
a socotit de neapärati trebuintä sä alerge in Transilvania
si sátia.' dieta- la Alba Julia (11 Martie 1291) cu scop
de a indrepta, starea lucrurilor de aci". Documentul lati-
nesc, in care se face amintire despre dieta aceasta, e foarte
insemnat, fiinda din cuprinsul lui se vede a la sfärsitul
veacului XIII Romanii din Transilvania incI nu-si pier-
duserä dreptul sä ja parte la dietä aläturi de Nobilii un-
guri, de Secuii si Sasii colonizati in pämantul lar.
www.dacoromanica.ro
Vatra Dornei (vedere mai veche)
Oltul la Ciineni (vedere mai veche)
www.dacoromanica.ro I
I. Lupas: Istoria Unirli Itomitnilor.
Mocani (dupä Bouquet)
Tirani din Transilvania inchinindu-se la troitä
II www.dacoromanica.ro
T. Lupa: 'Morin Unirll Romantic),
Biserica episcopalit dela Curtea de Arges pe la 1790.
Ruinele bisericii S5n-Nicoarà din Curtea de Argei (vedere mai veche)
www.dacoromanica.ro
I. httpat, 1,,torla UnIrII llomAnilor. In
;
Romani din Säliste (jud. Sibiu)

mergand la bálciu (dupä Barabas) Intrarea in biserica din Densu, (jud. Hunedoara)
www.dacoromanica.ro
Daci inchiniindu-se Imp5ratului Traian (pe Coloana-Traianä &la Roma)
Romani i Daci (pe aceces Coloana)
V
www.dacoromanica.ro
I. Tawas: Istorla Uniril Romanilor.
Ostagi ciaci (pe aceeaqi Coloanfi)
Legionari romani cu Impfiratul Traian intre ei (pe aceeaTi coloani)
VI www.dacoromanica.ro
I. Lupa: 'stork). Unirii Ilornftnllor.
1 Lupta dela Posada (1330) Basarab I (1330-1352)
www.dacoromanica.rodin Biserica Domneascii dela Arges
, ni ri-i
r,Oe 0;KTIlT0,.;
'no affect
plYntri.V.
%sr 'Pr^10,:aatt. '..,
t,,.
Mircea cel Batrim (1386-1418) Cu fiul

iMexandru ce! Bun (1400--1432)
situ Mihai (1418-1420) www.dacoromanica.ro
Iar in cursul certurilor pentru coroana Ungariei, urmate

dup. stingerea dinastiei 1-u.i Arpad (1301) 0 pinä la in,
fidäcinarea domniei lui Carol jtobert de Anjou, voevodul
Transilvaniei Ladislau, din neamul peceneag al Bor§e§tilor,
a sapanit aci aproape un sfert de secol ca un suveran, spre
curtea caruia nkuiau pretendentii la tronul ungar socotin-
du-1 astfel ca pe un judeckor al stärilor politice din Un-
gana de atunci. Aa a ficut Otto Bavarul, care la 1305 a
intrat in tratative cu voevodul Ladislau cerândiki fata in
ea% sätorie. Dar cererea fost respinsi 0 el a fost aruncat
In temnitI, dupl ce coroana ungarä i.o luase Ladislau, care
a preferit sài m5rite fata cu fiul regelui sArbesc Stefan Mi-
lutin. Aceastä fiicä de voevod ardelean se crede a fi fost
apoi fericita mam5. a celui mai vestit tar girbesc Stefan
Du§an din veacul XIV. Nici ocrotitul papel, Carol Robert,
nu §i,a putut inrädäcina domnia in regatul Ungariei cleat
dupäce a izbutit s. induplece la 1310, prin invoiala dela
Seghedin, pe voevodul Ladislau s5.-i inapoieze coroana re-
galä. i s5.4 recunoasci drept stälpIn firesc i legiuit al gm".
In acela§ timp §i din aceea§ pricinl, a stibirii regatului
ungar prin loviturile indurate din partea T5.tarilor, trice-
purä stäruintele i pentru inchegarea m5runtelor voevodate
din sudul Carpatilor. Litovoi din dreapta Oltului,
se5pInirea i asupra voevodatului din Arge§ mo§-
tenire dela Seneslav (124'7) se simtea destul de puter-
nic acum in marele s.0 voevodat, spre a face incercare
85. scape de epitropia regatului ungar. Dar incercarea nu
izbuti deocamdaa. Qastea ungureasc.à, trimisä impotriva
celor räizvr5riti, rämase biruitoare. Litovoi insu§ pieri in
lupt5., ca un erou al luptelor pentru neatärnare, iar fra-
tele s5u, Bärbat Voevod clizu in prinsoare ungureascl, de
unde abea inteun tarziu a putut solpa in schimbul unei
mari sume de bani (1280). 5
www.dacoromanica.ro
86 CARTEA SATULUI
Incercarea fu repetati, insä. Cu deplinä izhandä, la o ju-
mätate de veac, de ckre marele Basarab-Voevod". Izbu-
tind s zdrobeasc5 armata trufa§ului rege ungar Carol Ro-
bert in lupta dela Posada (1330), apoi s5. alunge rämä.§i,
tele Titarilor §i intindä stäpInirea panä. spre gurile
Dunärii, Basarab ce! Mare a sealpat cum scria un invätat
belgian (Henri Grégoire) nationalitatea româneasc5. de
Turanieni §i a ajuns de§teptätorul Latinilor transalpini,
Moise care a dus un mare popor din intunecimile scriviei
In plin5. lumiità a istoriei".
Progresul pe care l-a putnt inflptui Tara Romineascä
din timpul lui Litovoi, lupt5.torul jertfit pentru neatIrnare,
§i pini in zilele lui Basarab, inaptuitorul acestei neatar-
näri, a trebuit si fie din cele mai insemnate. Adevärat cá§i
In documentul dela 1247, in care gäsim cea dintai amin-
tire despre tara lui Litovoi, acea.sta e inati§atà ca o tari
inzestrati cu biserici, cu clàdiri§i semänäturi, cu
mori, cu fixate §i pä§uni, cu pescIrii din foloasele §i venitu-
rile cirora locuitorii b51§tina§i trebuiau sä därueasci regelui
ungar jumätate, afaiá de cei din tara Hategului, care se
afla §1 ea sub stiipanirea lui Litovoi. Starea mai prielnici
a Românilor din aceastá regiune fatá de cei din sudul Car-
patilor, a indemnat pe unii dintre cercetätorii trecutului sä
caute a o lämuri prin presupunerea cá insu§ Litovoi §i fra-
tele säu Bärbat sau careva dintre inainta§ii lor va fi des-
cälecat in sudul Carpatilor inteun timp, pe care nici cro-
nicile, nici documentele cunoscute pinä acum nu-1 pot 15.-
muri de ajuns.
Se mai spune apoi in pomenitul document dela 1247 ci
Romanii din tara lui Litovoi i§i aveau propriul lor aparat
ostä§esc spre apärarea tärii §i spre infrIngerea necuviinte-
lor" ce puteau sá viná din partea du§manului. Acest apa-
www.dacoromanica.ro
1. LUPA$: ISTORIA UNIRII ROMAN1LOR 67
rat osti§esc" se vede 6. nu era incà destul de puternic §i

de numeros, ca poatà asigura lui Litovoi biruinta in
lupta pentru neatirnare. Cu o jumitate de veac mai tirziu
o§tirea Tirii Romine§ti a fost in stare insi a da ingamfa-
tului rege Carol Robert, care niv. ilise din spre Severin cu
armata sa pink' in apropierea Arge§ului, o astfel de lovi-
turi, incit du§manii nvàlitori n'au uitat multi vreme
fringerea singeroasä dela Posada, a cirei descriere
nuntiti s'a pästrat Inteo cronici latineasci din acel timp.
Aceasta poarti titlul de cronica zugriviti dela Viena",
fiindci ea pistrat la Viena §i povestirea e insotiti de mai
multe iconite zugrivite In cuprinsul ei In diferite colori.
Din cronica aceasta cunoa§tem insu§ chipul lui Basarab §i
al osta§ilor sài, despre cari citim c au prins multi du§mani
atit ràniçi, precum §i nevitimati, §i au primit foarte multe
arme §i hainele de pret ale tuturor celor cizuti in lupti §i
bani de aur §i de argint §i vase pretioase §i briuri de sabie §i
multe pungi de gro§ite §i multi cal cu §ele §i frâne, pe toate
luându-le§i ducindu-le lui Basarab-Voevod". Aoesta,
semn de multälrait5. lui Dumnezeu pentru biruinta str'alu-
cit5, a inceput zidirea Bisericii Domnesti dela Curtea de
Arge§, sub tencuiala cireia s'a pistrat aceasti insemnare:
In anul 6860 (1352) la Cimpulung a murit marele Ba-
sarab Voevod".
Fiul lui Basarab cel Mare, .Alexandru, urr11ä o politick'
mai impiciuitoare fati de ambitiosul rege ungar Ludovic
I., fiul lui Carol Robert. Prin sotia sa a doua, Doamna
Clara, o catolicä din Transilvania, pistra bune leglturi de
vecialtate cu stipinitorii din nordul Carpatilor, iar pi-in
cele doul fiice ale sale, miritati una (Ana) cu Stra§imir,
tarul bulgar din Vidin, iar cealalti (Anca) cu stefan Uro§
al Sirbiei, intri In legituri familiare din cele mai strin' se
www.dacoromanica.ro
68 CARTEA SATULUI
cu dinastiile din sudul Dtmärii. Era v'ädità stadania lui de
ap'ira granitele prin legkuri de bunä prietenie cu toti
vecinii, ca sä poaa trece la o temeinicà organizare a OA,
care in timpul carmuirii lui primit i carmaciul duhov-
nicesc, in persoana mitropolitului Iachint, adus dela Vi-
cina cu invoirea Patriarhiei din Constantinopol (1359).
Prin infiintarea mitropoliei ottodoxe s'a desavksit organi-
zarea de stat a lárii Romlnesti si s'a ridicat o stavità in
caka sali-uintelor papel dela Roma de a indupleca popula,
tia acestei tki, cu ajutoiul regelui ungar Ludovic de An-
jou, sä treacà la catolicism. Intre alto pricini se pare a o
infiintarea mitropoliei a facut ca vechile leeaturi de bunà
vecinkate dintre Ludovic i dintre Alexandru Basarab
se strice spre sfarsitul domniei acestuia din urnfi.
Vlaicu-Voda, fiul lui Alexandru, ii incepu domnia la
1364 in raporturi incordate cu regele ungar. Totus, spre
a nu si-1 face dusman, regele Ludovic de Anjou socoti
este chiar potrivit cu planurik sale de a trimite misionad
datolici in Balcani, sa lase in grija lui Vlaicu (la 1366)
banatul Severinului precum i ducatul Figarasului si Arab?
sului ca feude, ceeace aduse un nou ajutor la infärirea le-
gaturilor dintre Romanii din sudul çi nordul Carpatilor.
La 1368 Vlaicu avu o ciocnire cu Turcii cea dintli
ciocnire intre acestia si Românii din nordul Dunkii lar
In anul urmkor fiind atacat din doua parti, de ckre regele
Ludovic si de catre voevodul Transilvaniei Nicolae, armata
munteanä, comandaa de Dragomir, parcalabul dela Dambo-
vita, izbuti sä distrugi .ostirea ungureascI in niste
insus voevodul Transilvaniei c:izand in lupa.
Negutkorilor din Brasov le-a inoit Vlaicu prin diploma
sa latineascä. din 1368 scutintele, de care se bucurau din
vechime" in cuprinsul Tärii Romanesti, incuviintandu-le
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: 1STORIA UNIRII ROMANILOR 69
85; pläteasci pentru märfurile vandute in tarä numai o vam5.

(la eimpulung), iar pentru märfurile de trecere, doui
vämi (la Campulung §i la Dunäre). Pentru a inlesni des-
voltarea portului dela Bräila, inglduia .ca märfurile duse
pe drumul Bräilei sä fie scutite de a doua vamä. Din tim-
pul lui s'au pästrat cele dintai Monete ale Or' cunoscute
pAnä acum. Vlaicu (Vladislav) pe care Il poftise papa Ur-
ban V (1370) sä treacä la catolicism, nu a dat ascultare
glasului ispititor, ci s'a gräbit a lua m5suri pentru a§ezarea
unui mitropolit ortodox (Dania, in eálugärie Antim) la
Severin §i a sprijinit fapta cälugärului Nicodim pentru
fiintarea manästirilor Vodita §i Tismana.
Veacul XIV ne infati§eaz,ä rnarele voevodat al Tärii
mane§ti pe calea prop5.§irii din izbindä In izbandi. Radu,
fiul lui Vlaicu Vod5. §i tat5.1 lui Mircea ce! Mtran, desä-
var§i. lucrkile incepute de inainta§ii sài sporind a§eamin-
tele religioase §i apärand neatarnarea rii. Mormântul lui,
descoperit la 1920 inläuntrul Bisericii Domne§ti din Curtea
de Arge§ prin inelele de aur, diadema de märgiritare
§i cingätoarea cu strälucita pafta de aur in forma -unui cas-
tel, aratä desvoltarea, ce luase tara §i dinastia Basara-
bilor pInä in timpul lui Radu I zis cel intelept", putand sta
allturi de oricare din statele europene.
Radu a avut doi fu: Dan Vcare lute() scurtà domnie a
izbutit sä cucereasci prin lupti pämânturi in sudul Du-
§i Mircea infIptuitorul celei mai intinse stipIniri a
Taru Romane§ti: dela Portile de Fier p'an5. la Chilia §i
din Tara Fagira.§ului Oil in malul Märii Negre.
In timpul lui Mircea. desvoltarea Tärii Române§ti a a-
juns o culme de organizare ca mare voevodat.
Intreagä politica lui Mircea cel Bätran fiind st5p5.nit5.
de gIndul de ali apära granita de sud a Tirii impotriva
www.dacoromanica.ro
70 CARTEA SATULUI
Turcilor, porniti atunci in plin avant de cucerire asupra
Bulgarilor §i Sarbilor, era firesc sa-§i caute aliati la
graniti si Ii gasi in Domnii Moldovei, in regele polon
celelalte
Vladislav Iagelo, cu care se afla chiar in legaturi de aprly

piati inrudire familiar5. (se crede Cal erau cumnati) si in
Sikismtmd, regele Ungariei.
Tratatul de alianti cu regele Poloniei (1390) semnat
insus Mircea ca voevod al Tärii Romanesi, duce al F5.-
garasului §i Almasului, conaite al Severinului, despot al Ta-
rii lui Dobrotici §i domn al Silistrei. Iar in tratatul incheiat
la Brasov (1395), in conditii de egalitate dcplinà cu
gismund, titlul lui Mircea apare mic§orat la formula a-
ceasta: voevod al Tarii Romanesti, duce de Fagara§ si
ban al Severinului", de unde se vede cà partile din sudul
Dun5.rei Ii fusesera smulse de Turd, cari sprijinira pe pre-
tendentul Vlad izbutind inscauna pentru scurta vreme
la canna Tirii Romane§ti. Intre alte pricini, §i impreju-
rarea aceasta a indemnat pe Mircea 8à nu intarzie a in-
cheia tratatul de alianta cu Sigismund, indatorandu-se a
pleca in persoana la rasboiu, de cite ori va merge §i regele
Cu oastea sa, iar cand acesta i§i va trimite niimi oastea,
la fel va urma §i domnul Tarii Romanesti. Tratatul dela
Brasov era cu atat mai de neaparati trebuinta, cu cat ere,-
tinii se pregateau atunci pentru o mare cruciata impotriva
Turcilor. Dintre luptkorii pentru crucea lui Christos nu
puteau lipsi ostasii lui Mircea, care tocmai In lupta aceasta
gasea rostul de capetenie al Domniei §i, al Tarii Roma.-
ne§ti. Lupta s'a dat in sudul Dunarii, la Nicopol in toamna
anului 1396, oastea crestinilor fiind intImpinatl de catre
sultanul Baiazid Ilderim (Fulgerul).
Bavareztl Ioan Schiltberger, care a luat §i el parte la
aceasta lupti crancena, scrie ca martor ocular ca Mircea
www.dacoromanica.ro
s'a imbiat sä inceap5. Cu ostasii atacul, ceeace Sigismund

ar fi incuviintat bucuros. Dar ducele de Burgundia,
du-se cu cei 6000 de osta§i ai säi, imbräcati in zale, cu
sumele de bani cheltuite pentru implätosarea lor, nu ing5.-
duia nici lui Mircea, nici altuia cinstea de a incepe atacul
contra Piganilor, ci o cerea stä.ruitor pentru sine §.1 oastea
sa. Urmarea a fost cä intreagä. oastea crestinilor a pätimit
infrangere cumplità din partea Turcilor. Sigismund a izbu-
tit sà scape, fugind cu o corabie pe Dunäre la vale §i prin
Marea Neagri spre Constantinopol, rásInd oastea in grija
voevodului ardelean *tibor, care trecu in nordul Durarii
si impreuni cu Mircea alungi din scaunul Tärii Roma.-
nesti pe Vlad, ocrotitul Turcilor. Astfel catastrofa, cu care
s'a sfIr§it cruciata crestinilor, adus totus lui Mircea
rezultatul aproape neasteptat de a-si fi putut inlätura din
cale un potrivnic asa de primejdios, cum ii fusese Vlad pof-
titorul, pe nedrept, al tronului säu. Mai tarziu, folasintlu-se
de incurcIturile iscate la Turci prin desele schimbäri de
sultani, Mircea izbuti intindl stäpänirea din nou asu-
pra päxtilor din sudul Dunarii 0111 eitre sfar§itul dom-
niei, când un puternic atac turcesc Ii smulse ceatile Gut,
giu si Turnu (1417), lulndu-i multà pradä. chiar feciori
mandri ca soarele §.1 fete drägälase ca trandafirii", cum
spun cronicile. Spre feri tara de pràzi si de supärätorul
amestec turcesc in treburile domniei, Mircea s'a invoit a
priti sulta.nului tribut anual, firi sà fi f5.cut insà un tratat
de inchinare, cum s'a crezut multä. vreme, in temeiul unui
act prismuit pe la sfar§itul veacului XVIII, sub cuvant
c.à el ar fi fost incheiat intre Mircea si Baiazid la 1393.
Mircea a fost pretuit, pentru insu.sirile sale de osta§
teaz §i de carmuitor chib4uit, nu numai din partea cresti-
nilor, ci §i din a pä.glnilor. O cronia turceasa anoniml.
www.dacoromanica.ro
72 CARTEA S A TU LU I
vorbeste despre el ca despre un mare erou necredincios",

iar alta ii ridia in slavi ca pe cel mai viteaz çi cel mai
ager príncipe intre crestini".
Tara a inaintat in timpul celor 32 de ani de domnie a
lui Mircea, asezamintele ei au sporit i s'au intarit; buni,
starea economical a luat avânt, dupà cum se vede din cir,
culatia feluritelor marfuri insirate in tratatul de comeq in,
cheiat cu Brasovenii (1413), tratat pe care-1 semneaa cu
acest titlu, pe clt de pompos pe atat de corespunzator cu
starea de atunci a Tärii Romanesti: Eu cel in Christos
Dumnezeu credinciosul si de Christos iubitorul si de sine
stapánitorul Io Mircea, mare Voevod i Domn, stapänind
domnind peste intreagl tara Ungrovlahiei si peste par-
tile de dincolo de munti si peste cele tlfärestì si peste a-
mandoua färmurile pe Dunirea IntreagI pani la Marea cea
mare si din mill lui Dumnezeu i stipinitor al cetä.'tii Dar-
storului". Ascultand rugamintea facuta de catre solii Bra-
sovenilor (Valentin, Martin si Crusius) and au venit la
Campulung", Mircea intareste asezamintele pentru vama
prin targuri si pe drumul Brasovului pina la
asezaminte cari le fusesera incuviintate ina din timpul bu-
nicului su, Vlaicu Vocia. In afari de produsele industriei
lor ardelene, negutatorii brasoveni desfäceau in Tara Ro-
maneasca postavuri aduse din Belgia (Ipriu=-- Ypres si Lu-
via = Louvin) din Colonia (Köln) si din Cehia (Boemia),
precum i alte marfuri ce vin peste mare". In chiar cu-
prinsul tratatului se spune lamurit c. once nedreptate va
fi rasplatita cu mare rau i urgie", de aceea li se da ne-
gutätorgor sfatul de a nu bântui pe vre-un om drept":
marfa pe datorie, caute datomicul sau che-
oasii, daca-i are, lar de oameni drepti s5. nu se atinga"...
Descoperirile ficute la Curtea de Arges spun lamurit
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIRII ROIVIANILOR 73
la carma Tàrii Romäne§ti s'au arkat in veacul XIV puter,

nice Inrâuriri apusene. Din cancelaria domneasci ie§iau,
läturi de cele slavone, §i documente redactate in limba la-
tirá; monetele §i pecetile doranitorului aveau de-asemenea
uneori inscriptii latine§ti. Dar inaurirea aceasta apuseanä.,
inve§mántatä in formele graiului latinesc, incepe a släbi in
veacul urmkor, ivindu-se in calca ei un potrivnic primej-
dios in curentul grecesc, care va fi cu timpul precumpäni-
tor atk prin legkurile comerciale §i biserice§ti culturale,
c'át §i prin cele politice. Acestea porun.teau Tärii Roma-
neti, ajunsä. la sar§itul domniei lui Mircea In legkuri
de u§oarbi supunere fati, de Sulta.nul turcesc, sà çinä seamä,
adeseori mai mult de indrumarile politice ale Räskitului,
declt de ale Apusului.
De altfiel, ciocnirea intre inauririle räiskitene §i apusene
era neconteniti nu numai in viata populatiei din sudul
Carpatilor, ci §i in a celei din nord. Incercárile de räs-
pIndire a catolicismului intImpinau §i aci piedeci serioase.
Papa Inocentiu III mustra (la 1204) pe regele Ungariei
spunând cà in anume pärti ale tä.rii lui ar fi mai multe m5.-
nástiri grecesti declt latine§ti. Cu trei decenii mai tärziu
aflärn din scrisoarea papei Grigorie IX cà populatia din ti-
nutul Carpatilor, alipità suflete§te bisericii räskitene, se
impotrivea sà dea ascultare episcopului catolic, induple-
cind chiar §i pe unii dintre coloni§tii catolici, unguri §i
nemti, sà primeasa datimle r'äskitene §i sà urmeze invätä.-
tura unor episcopi grece§ti (ortodocli).
Dar in timpul domniei indelungate a lui Ludovic de
Anjou (1342-1382), care acea cu mijloaae imbel§ugate
politica de ea'spandire a catolicismului, s'au putut inregistra
§i c,ateva cazuri de convertire a tmor demente române§ti
din Maramure§ la biserica sapanitoare a statului ungar.
www.dacoromanica.ro
74 CARTEA SATULL71
Papa dela Roma se gandea chiar cá ar fi potrivit s. nu.
measeci pe) fratele minorit Antonie de Spoletto, caze §tia
romane§te, ca episcop al nouilor convertiti (1374). Impo-
trivirea ortodola-räsäriteanä s'a trezit insä. §i ad destul de
repede. Voevozii Balita §i Dragu, pe cari Ludoviic Ii inäl-
tase la treapta de comiti supremi" (fi§pani) ai Maramure-
§ului §i Sätmarului (1378), curand dupi moartea ocro-
titorului lor (1382) au c51atorit la Constantinopol §i au ce-
rut patriarhului Antonie pentru manästirea din Peri
dità de inainta§ii lor dreptul de stavropighie" (im.-
plantarea crucii patriarhale, adecà sä fie sub ocrotirea ne-
mijlocitä a patriarhiei din Constantinopol). Patriarhul le-a
incuviintat cererea dand egumenului Pahomie, prin hriso-
vul din 13 August 1391, stat'panire deplin'i asupra bisetici-
lor §i preotilor din tinutul Sàlajului, Sätmarului, Ugocei,
Beregului, Ciceului, Ungura§ului §i panä. in pärtile Blo-
rului.
Politica de stä.panire ungaro-catolica a regelui Ludovic
de Anjou era deci sorocitä. sä nu aiba re,zultate trainice la
Romanii din amandou5. laturile Carpatilor. In afarà.' de a-
ceasta ea a avut prielnica urmare de a fi inlesnit in-
chegarea unor Romani din Maramur9 inteun singur §i
puternic mlnunchiu cu cei din räiáritul Carpatilor. Pira-
sindu-§i in tainä, strämo§e§tile a§eari, o seamä. de Maramu-
räseni trecurâ sub conducerea voevodului Bogdan din Cu-
hea in Moldova §i, infrätindu-§i armele cu ale elementelor
romane§ti de aci, ajutarà la intemeierea §i intä.rirea mare-
lui voevodat al Moldovei. Mai inainte voevodatul dela
Baia avea numai rostul unui inaintat post de apäxare a Un-
gariei impotriva Tätarilor. Dupl alungarea acestora regele
Ludovic de Anjou se silea s5, apere prin supusul sàu Drago§
Voevod §i prin urma§ii acestuia däinuirea stäpanirii ungu-
www.dacoromanica.ro
resti in r51.55.ritu1 Carpatilor. Bogdan necredinciosul" a p5.-

sit insä dela inceput ca un lupt5tor neinduplecat contra
acestei atIrn5.ri de regatul ungar.
Precum puterea marelui voevodat al Transilvaniei se v5.-
dise la inceputul veacului XIV prin sapInirea de aproape
un sfert de veac a voevodului Ladislau si prin d5sza lui
impotrivire fat5. de regele Carol Robert, precum intumeie-
rea marelui voevodat al T5.rii Romanesti s'a desivarsit prin
biruinta hoaritoate dela 1330, in care arcasii marelui
Basarab Voevod" au zdrobit ostirea aceluia§ rege, tot aser
menea a r5s5zit marele voevodat al Moldovei, Cu 20-30
de ani mai tarziu din luptele incordate, pe cari purtat
descaileatorul din Maramures, Bogdan Voevod, cu deplinä
izbandâ impotriva lui Ludovic cel Mare 'si impotriva Dra-
gosestilor sprijiniti de dansul.
In luptele sale contra regelui Ludovic de Anjou, Bog-
dan era ajutat nu numai de alipirea RomIruior, cari
Maramuresul, ci si de a celor asezati din vechime in
fa'säritul Carpatilor. Top impreuni i-au dat biruinta asu-
pra. lui Ludovic, care nu a lipsit a se fa'zbuna pentru a-
ceasta confiscând mosiile lui Bogdan dela Cuhea, din cele
dou5 Visaie, dela Moiseni, dela Borsa, din cele doll
listi si din alte sate maramuresene (1365). i n aceste
lupte se luase la intrecere inraurirea apt1sean5. cu cea
aceasta din urmâ iimanand biruitoare ca in cele
mai numeroase cazuri de ciocnire a Ungurilor cu Romanii,
aror impotrivire se sprijinea si pe puterea bisericii or-
todoxe, cu ràd.cini atat de adanc implantate in sufletul
locuitorilor de amandou5i laturile Carpatilor. Deaceea papa
Eugen IV se plIngea mai tarziu (1439) cä nu numai
Moldova sporeste din zi In 4 ortodoxia, pe care el o numea
erezia greceascr, cl se intinde si In tara. Secuilor si in
päirtile Transilvaniei.
www.dacoromanica.ro
76 CARTEA SATULUI
Dela Bogdan, desealeckorur din Maramureg, s'a päStrat
gi cea dintâi monea a Moldovei neatarnate, avind inscrip-
tie latineascä. semn al inrauririi apusene dovadä, in
acelag timp, c. noul voevodat îi dobandise stäpanirea de
sine stätätoare. Dar, fiindci statul moldovenesc luä.
luptand impotriva stäpanirii regatului ungar, trebuea
caute un sprijin potrivit, in altä. parte. Da gäsit in Polonia,
al cärei credincios se märturisea Latcu, fiul i urmagul lui
Bogdan. Dupäce Ludovic de Anjou, regele Ungariei, mog-
tenise i coroana polonä (1370), starea Moldovei, stransà ca
intritm clegte in aceste leeturi de uniune ungaropolonä,
era destul de anevoioasä. Sub apäsarea imprejurärilor poli-
tice, Latcu s'a läsat induplecat a consimti la infiintarea
episcopiei catolice in Siret gi a trece- insug la catolicism.
Papa Urban V se gräbea impärtägeasa prin o scri-
soave (25 Ianuarie 1372) bucuria sa pentru acest pas, ail"
tandu-gi Ins i pärerea de räu cä sotia sa nu a voit sä-i ur-
meze pilda, ci a fa-mas stkuind in rätädrile de mai inainte".
Se pare ci stäruinta Doamnei (Ana) in credinta ortodoxä
a izbutit mai tarziu a-1 readuce gi pe Latcu la biserica strä.-
mogeasa. Aceasta se lämuregte prin faptul c. rämägitele lui
trupegti au fost agezate spre odihna de veci aläturi de ale
tatàiui säu Bogdan, in biserica ortodoxä din 11.5.5.uti, far
nu in cea catolici din Siret, cum ar fi trebuit sä se intam-
ple dacit el, ctitor al acestei bisericf, ar fi räposat in credin-
ta catolicä.
Dupä moartea lui Latcu, a domnit 2-3 ani Costea Voe-
vod, cel arätat in pomelnicul dela manästirea Bistrita. El ar
fi fost de origine munteani, din dinastia Basarabilor, iar so-
çia sa Mugata, fiica sau nepoata lui Bogdan desealecatorul,
ar fi pästrat firul dinastic intre intemeietorul Moldovei
urmagii sài, numiti Mugatini (sau dupà nume1e mamei lor,
www.dacoromanica.ro
Mu§ata, sau dupa al tatalui, care s'ar fi numit Costea

Mu§at).
Petru Mu§at (1376-1391) a§ternu prin tratatul dela
1387, temeliile legaturilor de alianta intre Polonia §i
dova, mijlocind in cea mai buna intelegere cu Mircea cel
batran, ca in legkurile politice ale aodstei tovira§ii sä intre
§i Muntenia, spre a se putea sprijini atat pe ajutorul Mol-
dovenilor, cat §i pe al Polonilor in cazul vre-unui atac dela
nord, din partea Ungurilor, sau dela sud, din partea Tur-
cilor.
Petru a intrat in legkuri familiare cu dinastia
and in caskorie pe o ruda apropiatà a regelui Vladislav
gello, care-1 numea inteun act (1388) ginerele nostru".
In zilele lui au venit in Moldova ucenici de al lui Nicodim
dela Tismana §i au inaltat manistirea Neamtnlui, pe sea-
ma ckeia a daruit Petru-Voevod doui sate §i doui mori.
Ca ctitor al acestei manastiri se poate 8ä fi fost inmorman-
tat aci, dar nu s'a pastrat dovadi.
In timpul domniei fratelui sau Roman-Voevod (1391-
1394) Moldova hi intinde granitele spre sud panä la Mare,
dupa cum arati titIul acesta: Mamie, singur stapanitorul
domn Io Roman Voevodul Tarii Moldovei dela munti
pana la firmul Mare (1392). In timpul lui s'a intemeiat
noul ora, numit dupà numele domnesc: Roman §i s'a ivit
o neintelegere cu Patriarhia din Constantinopol. Aceastane,
socotind, o bucata de vreme, dorinta Moldovenilor de a-§i
avea capetenie bisericeasca din sangele lor: pe Iosif cel
rudit cu Mu§atinii §i hirotonit de mitropolitul Antonie al
Haliciului, a trimis la carma bisericii moldovene pe mitro-
politul greic Ieremia. Moldovenii insä nu l-au §i el a
plecat mahnit la Constantinopol, dupà ce aruncase afurise-
nia asupra domnului §i asupra. tkii (1393).
www.dacoromanica.ro
78. CARTEA SATULUI
Neintelegerea s'a adâncit sub domnia lui, §tefan (1395-
1399), urma§ul lui Roman. Trimiterea protopopului Petru,
ca sol al Moldovei, pe l'ingi patriarhul Antonie nu a izbu-
tit a-1 indupleca pe acesta sà ridice afurisenia. Dimpotrivà
a trimis grele cuvinte de mustrare episcopilor Iosif §i Me,
letie invinuindu-i cä ei ar fi alungat pe mitropolitul Iere-
mia §i, färä sà.' tinä..seamäl de afurisenia lui, ar fi indräisnit
a liturghisi.
§tefan era in legäturi de rudenie cu regele polon Vla-
dislav Iagello, cIruia ii figäduise cu jurimant s5.-1 ajute cu
oaste impotriva oricärui du§man. Sigismund, regele Unga-
rid, nelini§tit din pricina prea stranselor leg5.turi dintre a-
ce§ti doi domnitori vecini, a nävälit cu oaste in Moldova
la inceputul anului 1395, dar a fost invins de §tefan la
Hindau (Ghindàoani) In judetul Neamplui. Ajutand mai
tarziu pe Poloni impotriva Tä.tarilor, se crede, a *tefan ar
fi azut in lupta dela Worskla (12 August 1398), urmInd
In locul lui pentru scurti vreme Iuga Voevod, zis Ologul,
pe care Mircea, domnul Prii Romine§ti 1-a luat la sine"
deschiziand astfel drumul spre scaunul domnesc al Moldo-
vei unuia dintre ced mai vrednici stäTânitori ai acestei t.ä.ri:
Alexandru, fiul lui Roman §i al Anastasiei.
Domnia lui Alexandru cel Bun (1400,1432) este in-
fiti§atà in istoria Moldovei drept culmea unei desvoltki
prielnice ca §i in istoria Tirii Române§ti domnia lui Mir-
cea. cel Mail.' 1, cu ajutorul &Ir. uia a putut urca Alexandru
tronul inainta§llor sii. El a izbutit si impace repede vechia
neintelegere cu Patriarhia din Constantmopol. Patriatihul
Matei, tinand seamà de dorinta Moldovenilor de ali avea
cäpetenie bisericeascà din neamul lor, a trimis la Suceava
pe invä.tatul Grigorie Tamblac, care a trà'it apoi in priete-
nie cu Alexandru cel Bun §i a reprez,entat mitropolia Mol-
www.dacoromanica.ro
dovei la sinodul din Constanta (1415) unde s'au intrunit

multi episcopi cre§tini, sä cerceteze invàtkurile vestitului
profesor §1 reformator Ioan Hus din Praga. Fiind ars pe
rug Ioan Hus, impotriva celor cari au primit §1 urmat in-
vitkura lui s'a pornit prigoani infrico§ati. Multi dintre
alungati din Ungaria §i din Polonia, s'au adipostit in
Moldova. Regele polon Vladislav a cenit atunci lui
xandru ce! Bun, s5.-i aiunge, dar el nu s'a invoit, d in-
Oduit a se adiposti §i mai departe in Moldova, cea
toare de oaspeti.
Alexandra cel Bun a des'ivar§it organizarea ierarhiei
serice§ti prin infiintarea mitropoliei dela Suceava §i a epis-
copiilor dela Raida §i dela Roman. A §tiut apoi sà impodo-
beascI pimântul tärii cu manistiri de insemnkatea celor
dela Moldovita §i Bistrita, s. Intindá hotarele Moldovei
lungand Tkarii peste Nistru §i s5. intireasa vechile leg5.-
turi de buni vecinitate cu regele Poloniei §i cu Mircea,
Domnul TärÜ Roman.e§ti. Precum incuviintase acesta inles-
niri negutkorilor din Bra,,sov, spre a da ajutor la inflorirea
economici a tArii, la fel s'a purtat §i Alexandra cu negut5-
torii din Liov (Lemberg), ingäduindu-le printeun
giu comercial (1408) sà, aib5. in Suceava o cask' a lor, dar
s5. nu tini in ea nici carcium5., nid mäcelärie. Comertul de
trecere al Liovenilor prin Moldova a ficut s5. sporeasa
n'istarea economicI a firii intkind in acela§ timp §i adan-
cind legkunle ei de prietenie cu regatul polon.
Predania din bkrini pune in socoteala lui Mircea ce!
trIn §i a lui Alexandra cel Bun intemeierea dregàtoriilor
administrative-politice ale manlor voevodatie române§ti.
Aceasta nu insemneaa insâ câ, inainte de a fi urcat ei scau-
nele domne§ti, nu ar fi fost cunoscute, in cuprinsul tkilor
române, asemenea dregkorii sau cà numai in zilele lor ar
www.dacoromanica.ro
80 CARTEA SATULUI
fi fost ele infiintate dupl pilduiri luate din statele vecine.
.Au trebuit A mosteneasca, f är mndoialà, i ei dela inain-
tasi oarecari inceputuri de organizare administrativa. Spo-
rind insa pamantul tirilor, prin strIngerea inteun ml-
nunchiu a maruntelor voevodate din vechime, s'a ivit in
chip firesc trebuinta de a-si alcatui rosturi mai temeinice,
potrivite cu nouile sari de lucruri, (rand sfetnicilor titluri
slujbe, asemankoare celor ce se gaseau la unele dintre
neamurile ecine. In timpurile mai vechi rostul de eapete-
nie al boeriei nu era dregkoria, ci mosia. In hrisoave nu-
mele boierilor rara titluri erau aFtate adeseori inaintea
br cu titluri i slujbe. Mai tarziu însä cei din clasa marilor
boieri alearg5, dupi inaltele dregatorii ale statului, soco-
tindu-le ca niste mijloace potrivite spre a scoate la iveati
bunistarea lor economica i malta lor treapa social,
La obarsia dregatoriilor celor ma,i insemnate dinta.'rile ro-
mane s'a putut decoperi o intreia inraurire: 1) bizantina-
sarbeasci (logofk, vistier) i bizantini-bulgara (comis), a-
poi una croato-sarba (stolnic); in sfarsit, i doua drega-
torii de obarsie îndoielnicà, germano-maghiara (ban, par-
S'au imprumutat insI uneori dela neamurile vecine, numai

numirile slujbelor, rosturile lor primind in Tàrile Romane
alte indrumari i alte inatiski. Asa, rosturile judecatoresti
ale vornicului roman se deosebeau de ale vornicului-croat,
fiind mai asemanatoare cu ale palatinului tmgar, care de
asemenea indeplinea slujba de inalt juded.tor. In Moldova
cercetarea inrauririlor straine asupra intocmirilor adminis-
trative e mai putin ahevoioasä., deca't in Muntenia, intru-
cat asezlmintele ei erau nu numai asemänkoare, ci uneori
chiar de-o potriva cu cele din taraisorl. Scoaterea din slujba
a marilor dregkori se facea de obiceiu la sfarsitul anului,
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIRII FtOMANILOR 81
cand marii boieri lasau semnele dregatoriei in mina Dom,

nului, care urna sà hotarasca in timpul noptii lui Sk-Vasai,
daca a doua zi le va Incredinta tot vechilor dregatori ori va
impodobi cu ele pe alti boieri, doritori sa urce scarile ierar
hiei administrative-politice. O amintire istorica a acestui ye-
clhiu obiceiu s'a pastrat In urmatorul crampei de poezie
populari: slujeste-mi, slujeste pan'la San-Vasai, sa-mpart
boierli, cä te-oi ridica ban la Craiova §i tu ca-i bki, de te-i
ferici"... Doranitorii cei buni si chibzuiti nu se desparteau
bucuros de vechii lor dregatori, ci, pretuindu-le slujbele cre-
dincioase, tineau s.i pastreze timp cat mai indelungat la
curte, spre a se putea folosi de sfaturile si priceperea lor.
Ei respectau si randuiala inaintarii treptate dela o drega-
torie mai mica la alta mai inalta. Cei mai neastamparati nu
tineau insi la vechia datina a cuviintei §i bunei randueli,
ci urmau dupi bun placul lor schlimbanduli adeseori sfet-
nicii §i sporindu-si numarul potrivnicilor politici.
Domniile lui Mircea cel Batra'n §i a lui Alexandru cel
Bun, incununate de ispravi stealucite si priincioase pentru
intarirea starii dinauntru §i din dark' a Taxilor Romlne,
cheie cu vrednicie stradaniile veacurilor XIII si XIV, stra-
danii fara preget spre neatarnare politicä §i progres religios,
cultural §i economic in viao Romanilor din nordul
Aceste ispravi au rimas de o trainicie mire*, neputkd fi
zdruncinate nici In timpul urmasilor slabi, cari au sbuciumat
mai bine de un sfert de veac viata. Tarilor Romane, prin
necontenite risturnari de domnie §i prin skgeroase lupte
Intre frati. Träinicia infaptuirilor din timpul binecuvánta-
telor clrmuiri a lui Mircea si Alexandru se lamure§te si
prin destoinicia acestor neintrecuti ctitori ai Tarilor Ro-
mane, dar si prin puterea populatiei care, desi Incepuse de
mai inainte a se desfxce in clase sociale deosebite, pastra
e
www.dacoromanica.ro
82 CARTEA SATULU1
tu§ buna cumpini intre drepturi §i datorii, clasa tileaneascä.
bucurandu-se §i de libertate §.1 de proprietatea, pe care §tia
sä. §i-o apere rail preget, ap5.rând totodat5. p'-lmantul
Aceasti imprejurare d cheia spre a intelege, cum a putut
sà fie veacul incheeirii marilor voevodate române §.1 un
timp de intirire §i prop*i§ire a clasei libere tà*.ea'ne§ti.
IV
Moldova gi Transilvania una sa fie- (1450). --
Romanii ca aparätori ai cregtinatfifii. lancu Huniade
sporegte faima Romanilor. . tefan ce! Mare agijderea.
Cum il lauda' scriitorii straini: unguri i poloni? Ispavile
lui pentru cultura i artä. i teran era cu tragere de inima
spre Transilvania. Cum Il prefuiau Bragovenii? Ce (el de
scutinfe a incuvfinfat el negustorilor din Bragov? Cum a
lost impiedecat la 1507 dizboiul Entre cei de aceeagi cre-
ding gi de aceeagi seminfie?
Buna pornire pe cäile proAirii a dat roade îmbe1ugate
pentru intocmirea Tärior Romine pink' la sfir§itul domniei
1.4ircea. §.1 Alexandra.
Dupi coborirea eelui dint:1i in mormânitul dela Cozia §i
a celui din urmi la odihna de veci a ministirii Bistrita
s'au ivit, sub nevrednicii lor urma§i, sangeroase zavistii §1
sbuciumlri paima§e, frimintir' §i istovind viata acestor
çäri timp de un sfert de veac §i mai bine. Din spre
primejdia turceasei se ivea tot mai amenintitoare. Din pri-
cina aceasta Bogdan, voevodul Moldovei tatil lui
fan cel Mare seria lui Ioan Huniade, voevodul Transil
vaniei, la 11 Februarie 1450 din ora§ul Roman: Tara Dom-
niei mele fi Tara Domniei Tale una sä fiel... i aevea una
au fost Tärile Romine in lupta contra Turcilor pe vremea
www.dacoromanica.ro
lui Ioan Huniade qi stefan ce! Mare. Sultanul Mahomed

cuceri Constantinopolul in primivara anului 1453. Ceta-
tea, care izbutise a opri navala pagana,'cáz. u.
Muntenia find cea mai primejduiti in calea atacurilor
turce§ti, a trebuit sà dea cele dintai jertfe. Mircea ce! Batran
a §tiut sä lupte cu avant vitejesc, recunoscut chiar de citre
cronicari turci. Mai tarziu nepotul sau Vlad Tepe§ prin
lovituri repezi i cutezitoare ingrozea adeseori tabara osta-
§ilor semilunei.
aria' in August 1456, Romanul Iancu de Huniade, banul
Severinului, voevodul Transilvaniei §i catva timp guver-
nator al Ungariei, fusese comandantul ce! mai Itemut al
luptItorilor cre§tini impotriva potopului turcesc. Multimea
biruintelor lui asupra Turcilor s'a incheiat atunci cu stralw
cita izbandà dela Belgrad, a card faimä umpluse de ra-
sunet toate tarile cre§tine. Izbucnind ciuma in tabari, a
cälzut ei Huniade victimä infrico§atei molime. Potxivit cu
ultima lui dorinta, rama§itele trupe§ti Ii furl aduse in Tran-
silvania ci inmormantate in catedrala din Alba-Iulia.
mântul tarii de naltere i glasul singelui Il chemau. Croni-
carul vremii, Ioan Turoczi, spune cá intreaga cre§tinatatea
a fost tulburata de durere nespusa, clnd a aflat cä inainte
luptatorul ei s'a stins din viati. Insu§ sultanul Mohamed, cw
toate cäti fusese du§man aprig, a rámas indurerat de moartea
lui Huniade, intampinând pe cel ce-i impart4ise vestea
ceasta, cu cuvintele: dela inceputul veacurilor niciodatà n'a
stat un astfel de om sub porunca altuia. lar papa dela Roma
Pius II (Aeneas Silvius Piccolomini) scria despre neinfri,
catul luptator cà intunecit' cu numele sau pe toti ceilalti,
nu a spolit faima Ungurilor a§a de mult ca pe a Romini1or,
din coapsele cXrora s'a niscut",.
Moartea Ii smulse la 11 .August 1456 lui Huniade arma
din mana. Dar ea fu incinsi in primavara anului urmator
www.dacoromanica.ro
84 CARTEA SA TULUI
(1457) de Domnul Moldovei, stefan cel Mare i Sant,

un adevkat indrumkor al rena§terii romane§ti. Nepot al lui
Alexandra cel Bun, stefan alungI din scaunul Moldovei
pe ucigmul tatälui iäu Bogdan II, pe voevodul Petru Aron,
carte trimisese cel dintâi dintre domnii Moldovei tribut de
supunere sultanului biruitor (1455). tefan izbuti totu§s5.-§i
inceapä domnia indelungaa i glorioas5. ca Domn neatarnat,
fiurind i ducând la indeplinire un program ap de intins,
incat putu s5. asigure Moldavei nu numai starea de inflorire
din timpul bunicului sä.u, ci o_ stare politia §i cultural', cum
nu o mai avuse nici-odati p"an51 la dânsul. Curand dupä
urcarea in scaun, el se apuci de treabà pentru o mai te-
meinicä intocmire in cele politice, sotiale §i mai ales
tare ale tkii, it4elegand Ca' in timpuri grele, impresuratà la
toate granitele de du§mani sau de prieteni mincino§i,
dova nu va putea 65.inui deck fiind pururea gata sà res-
ping5. once atac. Numeroasele razboaie ale lui tefan aveau
de cele mai multe ori un rost de apkare, nu de atac. Pen,
tru ap5.rarea tärii sale a clIdit i cet5ti de strajà", reinoind
fortificAl'id, in chipul cel mai potrivit Cu cerintele vremii,
ceeitile mai vechi astfel, inc.k Moldova era incinsi cu
un beau de inarituri mezate cu bunl chibzuia1à de-alungul
granitelor. La granita de sud, c5.tre Tara Romaneascl,
fan, lipsit de norocul bunicului s5.0 Alexandru, nu putea
sà aib'ä nici lini§te, nici sigurantl, càci toate silintele sale
de a ridica in scaunul acestei Tki un Domn, in statornicia
ckuia sà fi putut avea deplinä incredere in luptele cu
au limas zadarnice.
La granita apuseanä, dei era atunci rege al Ungariei, un
coboritor din vitl româneasci, fiul lui Iancu Vod5., vestitul
rege Matia Corvinul, a trebuit de asemenea s5. lupte i 6à
infiing5. la Baia trufia celui ce venea alunge din scaun
www.dacoromanica.ro
I. LUPA3: ISTORIA UNIRII ROMANILOR 85
s5/1 inlocuiasc5. cu Petru Aron. Granita din spre rasirit

era mereu nelinistia de Thad, urmand sa' simt i ei ascu-
tisul sabiei moldovene. Iar din spre Polonia, desi i se fá-
ceau lui stefan multe figadueli de buná veciratate i de
ajutor contra páganilor, se pandea prilejul de umili,
cum a flcut regele Cazimir la Colomea, intocmind anume
lucrurile astfel ca in clipa, cand stefan f5.cea jurámantul
de credinti si de supunere, panza cortului regesc sä cad:31
si cele ce se petreceau in ascuns, s5, iasä la arátare, in vázul
tuturor. AdeVárat cà umilirea aceasta avea s'o präteascI
scump, mai tarziu, armata poloni a lui loan Albert in lupta
din Codrii Cozminului. In sfarsit, fat.5. de Turd, cu toati
strálucita lui biruinfa din 1475, de lauda carda a risunat
Europa, nu si-a putut duce la indeplinine planul de cru-
ciati cresting, nici cu ajutorul puterilor din apusul, nici cu
al celor din räsiritul Europei. i unele si altele, cuprinse
mai mult cu uneltirile lor m5runte, decat cu gandul de a
lupta si de a se jertfi pentru mantuirea crestinkátii, nu 1-au
sprijinit pe stefan decat cu fágádueli i cu vorbe goale".
.Avea dreptate istoricul maghiar Istvánffy sä spuná. despre
§tefan c5. in privinta,vesnic minunatei virtuti si vitejii s'a
ar'aitat mai presus de toti dusmanii s5.i", precum si istoricul
polon Wapowski, case ne incredinteaz,51 cá. *tefan era prity
cipele çi luptátorul cel mai vestit in vremea aceea", pen,
tru destoinicia lui in ale ra'zboiului i pentru isprIvile stri,
lucitte impotriva Turcilor, Tatarilor i Ungurilor. Tar alt
cronicar polon, loan Dlugosz, Il socotea pe stefan cel Mare
vrednic i se dea conducerea í stipkirea lumii i mai
ales cinstea de comandant impotriva Turcilor, cu sfatul,
Cu Intelegerea i cu hotirirea tuturor cre4tinilor, de vreme
ce toti ceilaiçi regi i principi catolici îi petreceau timpul nu-
mai in trândävfi sau In rizboaie lluntrice".
www.dacoromanica.ro
86 CARTEA SATULUI
Clt de raspinditä §i pretuitä. ajunsese faima lui Stefan
ca luptitor pe.ntru crestinatate, arata §i cuvantul papei dela
Roma (Sixt IV) care-1 numise atlet al lui Christos",
mitändu-i cuvinte ca acestea: faptele tale indeplinite cu
telepciune si vitejie, au adaugat aka stealucire numelui
tau, incat toate gurile te slavesc si toti inteun end prea
mult te lauda.
Dupa multe incerari amare, in privinta lipsei de cre-
dinta si sta.tornicie din partea aliatilor sai crestini, cä:tre
sarsitul domniei, dupace pierdu in lupta cu Turcii (1484)
cheile si portile Moldovei de jos, Cetatea Alba si Chi
Stefan se vazu silk de imprejurari sà urmeze pilda lui Mircea,
recunoseind stapanirea turceasck dar asigurkd autonomia
internä a Moldovei, in schimbul unui bir anual §i al
unor daruri de bunavoie. Acestea erau indatorki, cari nu
aduceau cu sine pierderea propriei stipIniri politice a Mol'
dovei, ci eran mai curand conditiile de trebuinti ca sà vi-o
poata apara fata de alte puteri, in afara de Poarta. otomana.
Astfel el a lasat urmasilor sai drept testament politic
apropierea de Turci, a ciror putere luase infatisari
mIntatoare pIna la inceputul veacului XVI, când avea
dea lovitura din urmä. §i Regatului ungar.
Numeroasele risboaie nu 1-au impiedecat Insa pe Stefan,
a sprijini cu toati &mica si lucia'rile de inaintare cultuf
rala-artistica a tatii sale. Moldova s'a impodobit in cursul
domniei lui, de aproape o jumatate de veac, cu frumoase
cu biserici i mânastiri la adapostul carora s'a desfa,
prat o insemnata munca de ordin literar si artistic, prin let°,
pisete, prin manuscrise de cuprins bisericesc §i prin lucrari
de zugraveala si sculptura in stil propriu moldovenesc. Leto-
pisetul dela Bistrita, scris In limba slavona de catre calu-
gad priceputi §i evlaviosi din ctitoria lui Alexandru cel Bun,
www.dacoromanica.ro
cuprinde pentru timpul domniei lui stefan o multime de

aminunte, in§irate cu buni luare aminte, an dupi an; tot
astfiel i letopisetul dela Putna. In anii din urmi a ie§it la
ivealä, 0 o cronici germanà despre domnia lui §tefan ce!
Mare, cronici descoperiti de un invitat polon, profesorul
Gorka, in biblioteca din Miinchen (1929). lar biograful
regelui Matia Corvinul a fost umanistul italian Antoniu
Bonfini, alituri de care 0 italianul Galeotto Marzio a lisat
o scriere despre vorbele faptele insemnate ale lui Matia.
Inc,à din veacul XIV pornise profesorul universititii din
Oxford, John Wideff, lupta contra unor sisteme de cir-
muire sufleteasci 0 a unor deprinderi religioase ad:isle in-
ridicinate in viata bisericeascl din Apus, oerind inliturarea
gre§elilor i arifind C5.. in materie de credinti religioasi
aut,oritate hoeiritoare poate avea numai cuvintul luiDumne-
zeu, descoperit popoarelor prin Sf. Scripturi.
lui John Wideff le-a rispindit intre Cehi profesorul unit
versititii din Praga, Ioan Hus (13694415) a cirui invi-
tilturi a pätruns uimitor de repede, nu numai in Boemia,
ci i in Ungaria, Transilvania 0 Moldova, unde s'au adi-
postit Husitii prigoniti de regimul catolic al regelui ungar,
Sigismund de Luxemburg. Dqi dintre din§ii, Toma 0 Va-
lentin, a§ezindu-se la Trotu§, au tradus Sf. Scripturi in
ba maghiarä.. Cea dintâi traducere a cuvintului dumnezeesc
In aceastä. limbi s'a ficut deci pimintul Moldovei.,
Mi§carea-husiti a avut insemnati inriurire cultural.
asupra Romizulor, indemnänd pe ni§te preoti necunoscuti
din Maramure§ si traduci pirti din Sf. Scripturi in limba
romini. Astfel cele dintii incerciri de a inve§minta ade-
virul scripturilor sfinte in cuvintele graiului nostru stri'mo-
§esc, au fost deadreptul inrfiurite de mi§carea husitä. precum
§i de curentul bineficitor, pe care 11 pornise profesorul uni-
versititii din Oxford, John Wideff.
www.dacoromanica.ro
88 CARTEA SATULU1
In manistirea Voronetului, intemeiati de *tefan cel
Mare, eau pistrat frinturi din aceste traducen romanesti.
In ele se cuprind pirti din Noul Testament, anume din Pap-
tele Apostolilor". De sigur au mai fost si alte traducen
rominesti, cari inmultite au pitruns in diferite còpii pi-in
bisericile românesti pini in a doua jumitate a veacului XVI,
and diaconul Coresi, venind din Tara Romaneasci, a in-
ceput si le tipireasa la Brasov, in tipografia infiintati de
reformatorul sas, Ioan Honterus, lisindu-le astfel urmasilor
cu unele schimbäri si indreptiri, dar si cu multe pirti pis-
trate intocmai cum au fost in traducerile husite.
In ce priveste valoarea artistia a bisericilor si ministirilor
moldovene ,din zilele lar de inflorire, obliduiti de ¡mils
tefan, va fi deajuns s51 aritim pirerea priceputi a profe-
sorului dela universitatea din Viena, Iosif Striygowski, care
scria la 1913, dupi o scurtä. viziti pe la ministirile din Bu-
covina: Sunt acolo comori pe care cunoscitorul cel mai
bine limurit asupra artei vec.hi, prin propriile sale cilitorii,
nu poate si le vadi niairi aiurea.... Mai ales sunt acele mi-
ntmate biserici care, in multimea colorilor din infitisarea
lor, nu pot fi asemuite deck cu fatadele bisericii 5f-lui
Marcu din Venetia sau ale domului (templului) din Or-
vieto. Dar mai cu seami zugräveala este aceea care aruna pe
fata de-afari dela Voronet, Humor, Moldovita, acea mini],
nati retea de chipuri, care prin felurimea coloritului tre-
zes,te inchipuirea unui covor risiritean. Nici o tari din lume
nu imbie ceva aseminitor... Aceasti bogitie de colori 9-
preste cu atat mai mult privirea inantatä, atunci and in
liuntrul bisericii se adaugi strilucirea aurului... si plicerea
artistici isi ajunge culmea, când razele riticite ale soare-
lui se furiseazä pe ferestre...
Meriti scoasi la ivealä si ingrijirea, pe care stefan cel
www.dacoromanica.ro
Mare o arita pentru soarta Románilor din Transilvania.

Ace§tia scipitaseri in privinta stirii politice si sociale, sli-
biadu-le puterea i greutatea, dupi ce multi dintre ei tre-
cuseri in sudul i räsàritul Carpatilor, ca si dea ajutor
statelor románe de acolo, iar cnezii i voevoz,ii lor mai mi-
runti se contopiserl parte in nobilimea catolici maghiari,
spre mántui privilegiile, parte ajunseseri in treapta
Oranilor de rând. Din pricina multelor nedreptiti se ea.-
sculari adeseori contra asupritorilor, cum s'a intImplat la
1434 in pàrçile Fàgàraului, cánd comitele Secuilor,
Mihail Iaks a dat ordin Brásovenilor stIrpeasci cu to-
tul, sau la 1437, cánd s'au ea;sculat impreuni cu
unguri impotriva episcopului catolic Gheorghe Lepes ca
irnpotriva nobililor. Acestia au iztbutit sä prindi pe con-
ducátorii incheind apoi cu Secuii
tu Sasii o alianti numiti unirea celor trei natiuni, care a ri-
mas timp de patru veacuri temelia constitutiei feudale a
Transilvaniei. Altà riscoaa sIngeroasi fácuri çàranii ro-
máni, impreuni cu cei maghiari i secui la inceputul veacu-
lui XVI. Fiind chemati la o cruciati contra Turcilor, ei por-
nirà nu impotriva pigánilor, ci impotriva nobililor,
cari Ii chinuiau mai riu &cat pigánii. Dar si riscoala
aceasta fu in curát` sugrumatl, cu ajutorul voevodului
delean Ioan Zápolya, iar conducitorul ei, secuiul Gheorghe
Doja, fu ucis in cele mai cumplite chinuri, cum scrie au-
torul anonim al unei cronici: Istorie de cealiia ungureascl"
ficându-i cununi de fier, aprinsi 11; foc, i-au pus-o in
cap cununIndu-1 ca pe un craiu; apoi slobozindu-i ginge
din vine, au dat s bea cu paharul ostienii lui, care erau
prinsi cu dânsur . Ca rizbunarea si fie si mai deplini, prin
legiuirea lui stefan Werböczi, (1514) au osIndit intreagi
tárinimea la robie adevirati i vesnici" rarà sà tini semi
www.dacoromanica.ro
90 CARTEA SATULUI
c5, pentru gre§elile risculatilor de atunci nu se putea arunca
nici o vini asupra urma§ilor, din neam in neam. In astfel de
imprejuriri, singura mingSiere, ce mai putea picura cite
o razi de lumini in sufletele cople§ite de povara asupririi,
era aceea pe care o putea da biserica §.1 evanghelia lui
Christos.
Stefan cel Mare folosindu-se de faptul ci, in temeiul unui
tratat de alianti incheiat cu Matia Corvinul in vara anului
1475, i s'a incuviintat ca loc de adipost cetatea Ciceiului
In Transilvania, a intemeiat aci episcopia Vadului, ca
un semn de pkrundere a Moldovenilor in pimintul de
obir§ie, precum §i ca o solie c, urma§ii descilecitokilor din
veacul al XIV-lea nu se vor lini§ti pâni cind nu vor
buti prin altà desailecare, dinspre iràsàrit, sà aduci Tran-
silvania sub stipinire româneasci statornici.
Acela§ lucrul-au ra.'cut in veacul al XVI-lea §i Doranii cei
pa§nici ai Tirii Romangti, Ra.du cel Mare §i Neagoe Ba-
sarab, cari prin mo§iile ce au stipinit In pàrile sudice ale
Transilvaniei 'au inteles sà privegheze soarta Rominilor de
aci i si intireasci legiturile de fritie §i de dragoste romi-
neasci pe calea ierarhiei biserice§ti (episcopia Geoagiului).
Este lucru vrednic de §tiut cà nu numai Romanii din
Transilvania, dar §i Secuii §i Sa§ii priveau cu mai multà
incredere spre Stefan, Domnul Moldovei, decit spre Matia
Corvinul, Regele Ungariei. Scrisoarea Brgovenilor dela 26
Aprilie 1479 Care Stefan e o dovadi bine griitoare
privinta aceasta: multi supunere §i slujbi aducemscriau
ei inainte de toate, Märiei Tale. Par'ci ai fost ales §i
trimis de Dumnezeu pentra cirmuirea i ap"árarea Ardea-
lului"... Tara Ardealului avea in adevir nevoie de ajutor
In timpul, cind increderea Brgovenilor se indrepta spre
Domnul Moldovei. Càci in vara aceluia§ an pitrunseseri
www.dacoromanica.ro
Turcii pela Cams' leni i, dup5) ce au pustiit in pärtile Sibiiului,

porniri spre Voevodul tärii, Stefan Bathori
Cu o§tirea sa läng5. Orä§tie, &and lupta craw
ceni de pe Cimpul Pinii, unde era aproape si fie infrkit,
daci norocul lui 0 al .Ardealului n'ar fi ficut sä soseascä
din spre Banat Pavel Chinezul care, aruncându-se in focul
luptei tocmai in clipa hotäritoare, a izbutit sä sfarme o§ti-
rea turceisc.5..
Prin aceastä biruinfl primejdia cutropirii turce§ti, ce ame-
ninta Transilvania 0 Tara Ungureascä, a fost deocanidatä
amanatä pe timp de aproape o jumätate de veac.
Din punct de vedere economic Stefan cel Mare intelegea
sà incuviinteze insemnate inlesniri i scutinte negutätorilor
bra§oveni, pe seama eirora n'a stat la indoiali a da, la ice'
pupil anului 1472, un hrisov cu urmätorul cuprins: Io
Stefan din mila lui Dumnezeu Voevod i Domn a toat5.
tara Moldovalahiei, dà doninia mea acea.stä scrisoare i a.
precum e obiceiul in toati lumea i precum se cu,
vine unor adevärati cre§tini, bunilor no§tri prietini,
zilor i pIrgarilor i tuturor or5' enilor i tutuor negutätori-
lor dela Bra§ov, dela mare /Aria: la mi; spre aceasta: ca
vie 0 61 treacä la domnia mea 0 la ora domniei mele slobozi
0 in bunk' voie cu toate märfurile lor çi cu tot avutul lor,
mult putin cat va avea fiecare... Si, dacà ne vom invoi cu
prietinii no§tri pentru Marfa lor cum e drept, sà ne invoim,
iar dac.5.' nu ne vom invoi, oamenii lor sä fie slobozi
volnici la noi i in tirile noastre sàii vänzà marfa lor in
bunä voie, cltä va avea fiecare, fie prin tärguri, fie prin
sate, peste tot locul in tärile noastre, piedecà i färä
pagubä. De asemenea, nu se vor face opreli nicàiri in tärile
noastre, nici prin targuri, nici prin sate, nici pe la vämi,
ori pe unde vor trece ei. Iar and le va veni vremea s5. se
www.dacoromanica.ro
92 CARTEA SATULIJI
intoarci la locul lor la Bra§ov, domniile lor sa se duci slo-
bozi §i in bunä voie, cu toate marfurile §i avutul lor, mult
putin cat va avea fiecare, fäth grije §i fara pagubi, precum
scris §i am agiduit mai sus prietinilor no§tri din Bra-
§ov, negutatorilor celor mari §i cefor mici. i spre aceasta
este sufletul §i credinta domniei mele mai sus scrisului Stefan
Voevod §i sufletul §1 credinta tuturor boierilor domniei
mele, §i mari §i mici".
Mud s'a coborit Stefan ce! Mare, in vara anului 1504,
-spre odihna de veci in mormantul mina'stirei Putna,
dova ajunsese la cea mai inaltä treapta in desvoltarea ei
politica ç1 culturali de &la atunci, treapta la care nu
s'a putut mentine. Cad, precum Mircea §i Alexandru
sesera lipsiti de norocul unor urma§i vrednici a le pastra
§i spori mostenirea, nici urma§ii lui Stefan nu s'au putut
ridica la culmea atinsä de gloriosul lar parinte. S'au pier-
dut in certuri §i patimi marunte, impingand tara in fra-
mantari ç1 intetind luptele intre frati, cum s'a intImplat
pe timpul lui Bogdan ce! Chior in toamna anului 15107.
Attmci pornira la raZboiu o§tile moldovene impotriva ce-
lar muntene, dar in clipa cand erau gata a se incaiera, sari
la mijloc Maxim Brancovici, viitorul mitropolit al Tarii Ro-
mäne§ti, §i izbuti sä, impace pe Bogdan cu Radu cel Mare
ficandu-i a intelege ca nu se cuvine sà se razboia.sca Moldo-
venii cu Muntenii fiind ei de aceea.? credinç i de aeeeas
semintie.
Cronicarul vremii a inteles s5,ve§niceasca in cu-
vinte simtite aceasta clipa de insemnatä biruinta a simtului
de fratie româneasc5.: erau fata in fatä. Domnii celar doua
Dacii (Moldova §1 Muntenia) : Radu §i Bogdan Voevod
§i era aproape sä inceapa bitalia, clnd iatà fericitul Maxim
sbura ca o pasare in mijlocul celor doua o§tiri ci prin dum-
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIR1I ROMANILOR 93
nezeiasca intelepciune a mintii sale imp5.cà pe amandoi

Domnii cari, int5.riti prin dragoste, s'au intors fiecare acas.ä
hofititi sà tie pace neclintit5, In veci si hotarul, pe unde
au fost cel bátran, au 15sat".
V
Caderea Ungariei. Urmärile luptei dela Mohaci pentru
Tärile Romane. Patima boierilor, porniti spre necontenitä
räzvrätire, una din pricinile alunearii Tärilor RomSne pe
povärnig. Nelini#ea §i nestatornicia domnitorilor mä-
runti, saltati in scaunele stäpanirii. Zilele lor -- »in m'Ana
Turculur . Insträinarea unor pärti din pämantul Tiírilor
.Romäne. Tristele urmäri ale jafurilor turce#i. Urmärile
descoperirilor geografice din sec. XVXVI pentru Ta-
rde Romine. Semne de progres cultural in veacul XVI.
Spre toamna anului 1526 regatul Ungariei se pfaibusea,

mai mult strivit supt povara cArmuirilor slabe, carillbantuir5.
dup5, moartea lui Matia Corvina deck zdrobit de lovitura
ce primi putina oaste adunatä in prip5., ca sâ dea piept
Cu valul cutropitor al ostirilor turcesti. Pe campia sange-
rat5. dela Mohaci nu alergase la lupa* izbInditoare ori la
pieire Cu slavi toati puterea armatà, ckii ar fi fost In
stare Ungaria 8à pun5. pe picior de b5.taie chiar In acele
zile de mare destr5.15.1are. O parte InsemnatI a ei, supt
steagurile voevodului ardelean Ioan apolya, se ficea numai
cà gilbeste spre locul de lupa, dar potrivise poate anume
lucrurile asa, ca Si nu sosea.scà la vreme In gura morlii.
elvnitorul de coroan5. regeasa, Ioan apolya, primi In dru-
mul gu spre Mohaci cu bucurie stirea c.à acela, pe care
11 socotea ca singura piedec.5. In calea planurilor sale de
www.dacoromanica.ro
94 CARTEA SATULLJ1
regele copilandru al Ungariei, Ludovic II, piense

inecat in mocirla paraului Csele. In altfel de imprejuriri
decat acelea, supt greutatea i neoranduiala ckora pitimea
regatul Ungariei la inceputul veacului al XVPlea,
domnii Tärilor Romane ar fi luptat i ei, cum s'a intamplat
de atatea ori in trecut, alituri de o§tirile regelui Ludovic
II, impotriva Turcilbr, in cari vedeau primejdia ameninti-
toare pentru toati crwinitatea. Aa insi, pe lane& lipsa
lui Zapolya, nici steagurile Domnilor romani, cari toti im
preuni ar fi putut si inliture primejdia, nu s'au
turand pe campia de tang Mohaci, in acea zi dela sfar0tu1
lui August, ale ckei urmki grele i depirtate nu se s-
frângeau numai asupra Ungariei, ci urmau sä fie resimtite
0 in viata de mai tarziu a Tirilor Romane.
Muntenia 0 Moldova se aflau, cum s'a spus, in
legituri de supunere fati de Poarta otomani. Era insi
aceasti atarnare statorniciti in conditii prielnice pentru a-
mandoui tirile. In schimbul unui bir anual, care nu era
prea mare 0 al cltorva daruri de cai frumo0 ori de §oimi,
Sultanul le incuviintase autonomie dep1in. in ocarmuirea
lor dinliuntru. Aveau drept ca i mai inainte
in timpurile de viati neatarnati, voevozii cari dupice
aspundeau birul i darurile obi§nuite erau
impreuni cu sfetnicii lor, scutiti de once amestec
din partea Turcilor, cirora nu le era ingiduit sà cuprindi
loc, nici sà zideasci geamli (biserici turce§ti) pe pämântul
Tirilor Romane. Aceasti politicà crutitoare fati, de Tirile
Române fu insi urmati din partea Turcilor numa,i cati
vreme se §tia, ci in vecinkatea lor este un regat puternic,
ai cärui luptkori, in fi-unte cu Romanul Iancu Vodi (Hu-
niade) au iispandit de atatea ori pieire i spaimi printre
ieniceri, luck Turcul avea cuvioase pricini sà se teami i si
www.dacoromanica.ro
I. LUPA: IStORIA UNIRII ROMANILOR 95
fie crutkor Cu Românii, cari puteau fi sprijiniti §i din par-

tea Ungariei in luptele lor Cu osta§ii semilunei.
Dar dup5.ce, in urna catastrofei dela Mohaci, Ungaria
sfä.§iata in auntru, eizuse sub iataganul Turcilor, puterea
acestora sporise foarte. Norocul le dIduse in Sultanul Soli-
man ce! Mä.ret un impkat cu planuri de cuceriri intinse,
ckora doar zidurile Vienei §i c.hiar acestea anevoie
puturä si le frIngi aripa.
Tocmai ciind i§i croia acest Sultan putemic planurile de
cucerire, Tälde Romane lunecarä pe povIrni§ul unei dec5.-
deri dureroase. Timpul de vitejie ostMeasc5. a Rominilor,
veacul care a vkut stealucitele biruinte rä.ziboinice ale celor
mai glorio§i cälpitani romani: Mircea cel Bkran, lancu-
Vlad-Tepe§ §i. Stefan ce! Mare, se incheiase, and tru-
pul fir5, viati al acestuia din urmâ fu coborit in taina mor-
mantului dela manäistirea Putna. Din intreagä. infacirarea
iisboinicä a eroilor din vea.cul al XV-lea abia daci mai
fa's' nIn cateva seantei, ca sä arunce o strilucire treckoare
ci de putin folos asupra vreunei domnii ca aceea a lui Petru
Rare§ in Moldova, care a fost ci el un Indriznet luptkor
contra Turcilor.
Starea Munteniei la inceputul veacului al XVI-lea era
mai scä.zuti, fiind mai supus5. Turcilor deck Moldova, care
era temuta, fiindcä inghitise multe o§ti turcmti in cei 47 de
ani de sapanire a lui Stefan ce! Mare §i creia tocmai
aceast.ä domnie srività Ii adusese oarecare acezare pentru
veacul urmkor. O bunk' rânduia1ä insä in privinta urmkii
la doranie nu s'a putut statomici nici ad, ma cà litre ur,
ma§ii legiuiti §i intre multimea copiilor din flori ai lui
Stefan, cum §.1 intre ai lui Petru Rare§ se desfälpri un §ir
neintrerupt de lupte pentru domnie, cari toate pricinuiri
släbirea çärü §1 primejduirea ei ma de mult, ind.t ckre
www.dacoromanica.ro
96 CARTEA SATULUI
sfar§itul veacului ajunse §i Moldova pe aceea§ treapa de
umilinçä ca §i Muntenia. AmândouI Principatele veacului
al XVI-lea i§i t5x5.sc traiul chinuit mai mult in lizboaie,
deal in vremi de pace. In loc de a se uní in fata primejdiei
din afari, care era tot atIt de mare §i pentm una §i pentru
alta, Prile'Române îi nacinau vlaga inciierIndu-se ele intre
ele, adeseori pentru pricini de niraic, cum s'a, inea'mplat la
1526 inciierarea starnit5, de §tefiniti, Vodi al Moldovei
pentru a ràpi lui Radu dela Afumati pe frumoasa domnità
Ruxandra. Un ràu, care bIntuia §i mai mult, era semetia.
boierilor §i sa§ierile din'iuntru, sfa§ieri ce izvorau firä con-
tenire din patima oarbä de a carmui àrile dupà voia lor.
In veacurile trecute boierii nu erau atIt de puternici, ca
poata primejdui scaunul Domnului lor, dar erau destul
de viteji §i cuprin§i de dragostea mo§iei, ca sä apere tara
impotriva oricirui atac indreptat asupra ei. Cu timpul insà
citeva fanìilii boiere§ti, sporinduli mo§iile §i numärul su-
pu§ilor cl§tigari ata.sta. putere §i vaz51 in tara intreagi,
incat urcarea ori rimanerea in scaun_a_ voevozilor era atar-
n5.toare de sprijinul lor. A§a erau in Muntenia boierii Cra-
iovii, Parvule§tii cu ajutorul eirora urcase scaunul domniei
Neagoe Basarab, tot a§a. Buze§tii, cari la 1521, izbutirä sà
a§eze, pentru scurtà vreme, contra lui Teodosie, fiul lui
Neagoe, §i contra Parvule§tilor, cari 11 sustineau pe acesta,
pe alug5rul Dragomir (Vlad VI). In Moldova, cel mai
puternic boier era hatmanul Luca Arbore, el insu§i dirigui-
torul çàrii, pe vremea lui teranitA Vodi (1517-1527),
care 11 omori, impreun5. cu aiçi boieri fisculati. Boierul
beag Nicoari serpe, seiruind pe 15.ngI regele polon,
calea aomniei lui Petru Rare§. Ace§ti boieri §i alçii, aseme-
nea lor, in toatà curgerea vijelioasà a veacului al XVI-lea nu
g516eau altceva mai bun de isprravit, decat sà dea na§tere la
www.dacoromanica.ro
necontenite certuri pentru domnie, din cari numai foarte

rareori se intampla sä poatä seipa teferi. De cele mai multe ori
tot ei cädeau jerta neastampäratelor uneltiri i zavistii, pier-
zandu-0 avutul i viata, ori in cazul cel mai bun fiind ne-
voiti a lua drumul pribegiei. In lupta necontenitä dintre
Doranii Tärilor Romane ca înfäçiätori ai puterii monarhice
dintre boierii, cari urmäfeau planuri de invräjbire, panä la
sfarsitul veacului al XVI-lea, ace§tia din urmä rämaserä
infranti. Un räsunet slab al acestei lupte incordate au päs-
trat amintirile literare ale veacului, care aratä cu destul
talc 0 in Muntenia si in Moldova un märi§or numär de
domni fir, cumpliti" sau tirani" (Mihnea cel Räu,
loan cel Cumplit, Aron Tiranul), ceeace se lämure§te mai
ales prin faptul, cä amintirile acestea purced dela scriitori
cari, ficand parte din clasa boiereasc.51, nu puteau fi destul
.de nepärtinitori in pretuirea domnilor cari au izbutit in cele
din urmä sä frangä cerbicia boierilor, färä frau in judecata
faptele lor.
De aceea un invätat cronicar din Transilvania, cum era
Matia Miles, n'a stat la indoiall sä scrie inteo apäsare de
-condeiu a pe oricare voevod 11 a§teapfä sfIr0tul näpraz,
nic, daeä nu-i hotärat scalde sabia in sangele boierilor
-porniti spre räzvritire in once clipä...
Schimbärile dese de domnie au fost cea mai mare pa-
coste a acestui veac. Ele purcedeau dintr'un obiceiu pe cat
de vechiu, pe atat de primejdios in urmärile lui. La Romani
anume, ca i la popoarele invecinate, oricine putea aräta
o inrudire, fie 0 mai indepärtatä, cu dinastia veche, se ere-
dea. in drept sä cearl sca.unul domnesc pentru sine. Se näs-
curä. astf el cete intregi de petitori la tron cari toti gäseau
sprijinitori printre boierii din tail 0 manä de ajutor la vecinii
de peste hotare: Ungurii, Polonii, Turcii. Intocmindu-se
7
www.dacoromanica.ro
98 CARTEA SATULUI
Transilvania ca principat neatamat de Ungaria, dar sub
ascultare i ocrotire turceasck pasurile Carpatilor incepuri
a se cam inchide pe seama neastImplratilor pribegi, cari nu
mai puteau gOsi ad ad5post sigur, nici ajutor de arme im-
potriva petitorilor la domnie sprijiniti de stOpOnirea. tur-
ceasci. Sultanul Soliman temOndu-se ca nu cumva prin
rea Transilvaniei cu Principatele Romine sà ja fiinçä ad un
stat Cu o§tire prea puternici i primejdioas.5. Turcilor, a asi-
guru pe Ioan apolya, tatil i fiul, de 1ntrzag5. ocrotirea
prietenia sa, socotind cä ar fi mai bine cum scria
tatul vlädic Verancsics sà se lipseasca deocamdatä de
st5pOnirea Transilvaniei i s5. se multumeasci din partea
ei, ca 0 din a Moldovei, cu unele daruri, iar din a Mun.
teniei cu birul anual. Pribegilor petitori ai domniei li s'a
inchis c5.tre sfOr0tu1 veacului i calea spre Polonia, unde
dup5. 1576, stefan Báthory incepuse o politici prieteneasci
Turcilor, pe cari nu voia supere prin nici un amestec
In trebile Moldovei. Pe voevozii, cari 0 de ad inainte mai
umblau dupä ajutor polon, fugind in aceasti tari, Ii omoarà
bunii vecini. Aa au pitit tefan Toma, Iancu Sasu i Ion
Potcoavi. Chiar i nobilii poloni, cari ar fi sprijinit astfel
de domni maziliçi ori petitori proaspeti, erau sugrumati,
cum o päitise Samuil Sborovsky. Petitorilor le fOmâneau
acum ,spre ravna pentru scaunul domni6,
numai doui di: una, cea mai anevoioas5. 0 mai ne.
indruma sà cutreere pe la curtile cre§tine din
Apus, uncle scorninduli spite de neam, genealogii plfr
muite i aritiu' strOlucite insuOri de curteni, izbuteau
cá§tige bunivointa celor cu trecere la Conttantinopol, al
ror cuvant de sprijin le putea asigura, pentru clava vre-
me, scaunul domnesc intr o tar5, sau in cealalt5.. AF a um.
blat 0 a izbutit la 1583 fratele lui MAW Viteazul, in.
www.dacoromanica.ro
L LUPAS: ISTORIA UNIR!! ROMANILOR 99
zestratul Petru Cercel, un suflet poetic care a fost la curtea

regelui francez §i a scris versuri in limba italianä.. Iar a
doua cale ii ducea deadreptul la tonstantinopol, unde pen-
tru un numäir insemnat de pungi, incärcate cu galbeni,
oricind se putea cumpira un scaun domnesc. Dela o vreme
acea.sta era singura cale, ducitoare la izbIndi. Sprijinul
curtilor cre§tine nu mai putea ajuta mult §i cine ear fi ri,
timat numai pe el, u§or o putea pip. ca Petru Cercel care,
dupä doi ani de domnie, a fost alungat de Turci §i aruncat
In mare. De altfel, nici sprijinitii Turcilor nu puteau sä
sfipineascit in lini§te §i siguranti. Venirea in tari a oricbiruia
dintre ei trezea patimi invechite, atata pofte nouä. §i fale-
colea cete intregi de boieri nemultomiti asupra noului Doran,
care dacâ purta firea unui Mihnea cel Riu, a unui
Moise-Vodà ori Mircea Ciobanul, sau a moldoverulor §te,
ranitii-Vodi, Alexandru Lipu§neanu §i Ion ce! Cumplit,
nu se sfiau a lua in ascuti§ul sabiei §i a infige in varful
tepelor pe boierii potrivnici. A omori pe boieri §i a-i des-
poia de mo§ii, erau lucruri prea orbi§nuite. De multe ori cru-
zimea Dommlor era insotia de dragostea poporului, de bu,
curia särkimii, care purta un inàbu§it dor de rizbunare §i
urä zàvoritä in suflet, impotriva boierilor tirani.
Dar, dupIce inatura in acest fel pe toti, cari nu erau
In tabära lui, Domnul se putea simti §i mai putin sigur.
Strilucirea unei domnii trecitoare, pentru care se virsa
atata sInge, cu sau firä, vini, se incheia de obiceiu cu moat.-
tea nàprasnici, ce o preglteau voevodului du§manii säii
drept iä.zbunare. Intriun colt sau altul al tirii, totdeauna se
gisea un petitor nou, in jurul ciruia se stringeau nemul-
tämitii. La Constantinopol de asemenea nu era nici odatä
lipsà de ceice a§teptau clip, norocului, imbulzind cu flgi,
dueli pe atotputernicii, cari impirteau darul domniei in
www.dacoromanica.ro
loo CARTEA SATULU1
Tarile Române. Cateva pungi mai mult §i vechiul Domn

trebuea sà plece ca s. faci loc altuia, care n'avea sa imba,
traneasca nici el in scaunul de voevod. In temen i neconte,
nite, amenintati de rascoale in tara, ori de pacostea ma-
zilirei, ce putea sà le virl oricand de la Poarti, a§a tre,
bueau poarte voevozii veacului al XVI,lea domnia,
care de obiceiu avea durata foarte scurta, de cativa ani, de
cateva luni ori chiar saptamani: Aceasta tail nu e mo§teni,
rea noastra, se tanguia mama unui astfel de Voevod
(Mihnea Turcitul) ai santem §i mane nu santem, dupa
voia lui Dumnezeu §1 ne aflam in mana Turcului §i nici noi
nu §tim, unde vom fi panä; la sage... In felul acesta au
ajuns Tàriie Romlne dela legaturile de all-rare u§oari §i
crutatoare la o grea supunere fata. de Turci.
Iar ace§tia, cu toate asigurarile date ca vor rasa neatins pa,
mantul romlnesc, au inceput a smulge rind pe rand tot mai
mult din intinderea firilor, a caror rodnicie a ispitit necon,
tenit in cursul vea.curilor pe toV vecinii lacomi. Muntenia
pierduse cetatile dunarene: Turnul, Giurgiul, Braila §i Seve-
rinul, in jurul carora pa§ii cuprindeau tinuturi intregi, din
cari s'au acut a§a numitele raiale turce§ti. Asemenea i se
luara Moldovii cetatile Chilia, Cetatea Alba, Ismailul §i cu
ele intreg tinutut dintre Nistru, Prut §i. Marea Neagra, care
fu preracut in sangiac turcesc. Polonii rupeau §i ei, cat
puteau, din tarmul Nistrului. Pustiirea Tatarilor, a celor
mai infrico§ati dintre vecinii pradalnici, nu °data trebui
o indure Moldova care, pentru a avea lini§te, era nevoita
a pliti hanului tataresc tribut la 15'66, iar mai tarziu Ter&
mia Movilà, stramtorat, primi 15.000 de Mari, lasand in
grija lor §apte sate moldovene§ti spre a§ezare in Bugeac.
Pamantul ciungälrit, c'at mai rimanea in cuprinsul Tärilor
Române, se &Idea in administrarea unor 1)44 de voevozi,
www.dacoromanica.ro
I. LUPA: !STOMA UNIR!! ROMANILOR 101
cari n'aveau alta chemare decat s. stoarca banul saracului

pentru a umplea haznaua imparatului pagan ti s. strecare
an de an la Constantinopol cat mai mult din venitul Tari-
lor Romane, din care se hranea viata desfaitata i trandava,
a stapanitorilor straini. Pana catre Sf. Gheorghe in fiecare
an trebuiau sä soseasca pungile indicate de bani grei, bani
munci i stropiti de sudoare romlneasca. Netrimiterea lor
la timp era socotita ca rasvratire i pentru astfel de fapti
Sultanul cuno§tea o singura pedeapil: moartea. Haraciul
imparatesc sau birul, care fusese statornicit la inceput pen-
tru Moldova in suma de 2000 ducati, se urca sub Petru
Rares (1532) la suma de 10.000, peste alti 20 de ani la
30.000, apoi la 65, 7(1 i chiar 80 de mii, lar din Muntenia
se storceaik sume indoite i intreite, ori se cerea chiar bir
lunar in locul celui anual, sub í din urma voevozi ai vea-
cului al XVI-lea. Pe langa haraciu se mai cereau diferite plo-
coane, aa numitele peqchequri pentru Sultan, pentru neves-
tele luí, pentru viziri §i pentru toti cellalçi frunta0 din preaj-
ma Portii otomane. In caz de 'räzboiu sau dacà i se na§tea
Sultanului un fiu ori la alt5. intamplare deosebia, precum
la sosirea, unui Domn nou se cereau danii deosebite, cari se
numeau ajutorinte. Pentru o§tirea turceascl se cereau vite:
oi, bol, cai i bucate: grau, orz, porumb. Tot produsul
lor Romane par'ca nu mai avea alta menire declt aceea de a
cauta s multameasci nesatul paganesc" al impiratiei tur-
cesti, care inghitea tot ca o bute fara fund... Pentru a
strange toate ace,ste biruri, dàjdii, napa§ti i mancatorii"
era incredintat vistiernicul avand MO sine dabilarii (straw
gatorii de dare) cari porneau in goana asupra taranilor
nid. Ace§tia, ca s poata raspunde feluritele biruri, trice-
pusera dela o vreme ali vinde mo§ioara sau delnita celei mai
apropiate manastiri ori vre-unui boier. Iar ca's' id nu mai
www.dacoromanica.ro
102 CARTEA SATULUI
aveau ce vinde, intrind sub ocrotirea celor ce luaserá MCY

sia in stälpanire, se lipseau de libertatea personaa, pentru
ca in felul acesta sä poati scapa de povara dajdiilor. La
1576 se aminteste cel dintai caz, cand un tiran se vinde.
VInziri de acestea se intampla' mai multe in Muntenia
deck in Moldova. Tiranul ajungea astfel sa nu mai poarte
grija birului, pe care patea botierul de aci inaintte. Dar
In scbimb, el dimpreunà cu top ai lui cádea la robie, pier-
Piandu-§i libertatea. §i ajungand si fie socotit nu ca o iiintä,
ci ca un lucru apartinkor mosiei §i care se putea vinde
imprami cu aceasta. Astfel de tárani cázuti la sclivie, se
ntuneau rtunâni in Muntenia, iar in Moldova, vecini. Cei
mai cu stare cari, put5.nd räispunde birurile, si-au pästrat
libertatea personará, purtau numirea de inclneni
.Acestia din urmä, se puturá mentinea mai mult deck cei
moldoveni se gasesc §i in veacul al XVII-lea
totdeauna gata sä lupte pentru libertatea lor §i a tárii, catä
vreme mo§nenii din Muntenia cad pe r5nd la rumanie;
abe,a mai ramin in tinuturile muntoase cativa me-
pástranduli mosioara, temeiul neatárnárii personale.
Aceasti imputinare a táránimii libere §i improprietarite avu
triste urmári pentru tari, pricinuind sabirea treptatl a ele,
mentului ostäsesc panä, ja desfiintarea lu,i aproape cu totul,
In urma räiscoalei seimenilor in veacul al XVII-lea. Iar
desfiintarea elementului ostásesc a fost pricina povarnirii
politice din veacul urmátor.
Astfel a pricinuit jefuirea turceasa, prirt birurile ei
greie, prin apäAarea si istovirea skácimii, ruina tiranului
roman §i a creat o stare jalnicä. a Tailor Romlne, care in-
cepe pe la jumkatea veacului al XVI-lea pentru ajunge
culmea in veacul al XVIII-lea sub stápanirea Fanariotilor.
Un istoric din veacul al XVI-lea, ragusanul Ludovic
www.dacoromanica.ro
bero, infltiseazi tristele urmäri ale cármuirii turcesti prin

urmkorul proverb al Dalmatinilor: Plmántul pe care 1-au
atins Turcii cu copitele cailor lor, nici de ploile de vari
nu se mai insufleteste i nici cu iarbi nu se mai imbracl"...
Pe rang5. jefuirea turceasc5., mai trebue amintit un fapt,
care a sporit si el in parte infiutlitirea stârii economice a
Tärilor Románe.
Descoperirile geografice dela sfársitul veacului al XV4ea
si din veacul urmkor au schimbat directia comertului in-
ternational, indepl'rtiu' idu4 dela tär. murile Ivarei Medite-
rane spre Ocean. Circulatia slibind pe vechile drumuri co,
merciale räsiritene, incepu a spori in direct.ie contrari, spre
apus. In locul negutkorilor levantini si italieni se iveau
cei din fir& dela marginea Oceanului sau din miezul Eu-
ropei, dar interesul lor era mai scäizut. Indreptarea comer-
tului spre apus aflä ún semn v5.zut in tratatul comercial
incheiat de Moldova, in timpul lui Petru §chiopul, cu
Anglia la sfirsitul veacului al XVI-lea (27 August 1588),
prin care li se asiguri negutkorilor englezi libertatea de-
plinI de miscare si de comert cu singura indatorire de a
dupI vechiul obiceiu o varal de 3 la sutä. din
pretul mäirfurilor.
Icoana intunecatl, in care ne infitiseazä: imprejurkile
politice si sociale-economice starea Tärilor Románe in acest
veac, se insenineaz:i putin in laturea cultura15.-artistici, prin
activitatea lui Radu ce! Mare si Neagoe Basarab in Mun-
tenia, prin a lui Alexandru Upusneanu in Moldova, unde
nu numai traditia istoriograficà din timpul lui *fan cel
Mare se continuä prin cronicarii Macarie, Eftiraie Azarie,
ci sub inráurirea Poloniei se ivesc i incercki de a infiinta
scoli i aseeáminte, precum se intámpa aceasta i la Brasov
unde vrednicul protopop Mihai, care inv5.0se. carte in strli-
www.dacoromanica.ro
104 CARTEA SATULU1
nkate, a reu§it sà strIng5 bani §i sä. crideasa, 15.ng5. bise-

rica Sf. Nicolae, pe seama vechii §coli romlne§ti un nou 15.-
ca 6 de piaträ la anul 1597, cu doi ani deci inainte de intra-
rea lui Mihai Viteazul in Transilvania. Aci reforma reli-
gioas5., luteran5 6i calvin5, diduse na§tere unui s5.nkos cu-
rent de literaturi §i cultural national5 care, stribká'nd §i
peste Carpati a pregkit incet, dar cu izbândä calea n5zuin-
te1or spre unire §i in dirmuirea politic5. a Tárilor Romane.
Astfel, veacul de mijloc, care ne-a inati§at la inceputul
sä.0 organizarea administrativà a statelor romane, iar mai
tarziu treptata lor ridicare ost4eascä §i politic5 prin con-
duckori destoinici ca Mircea, Iancu §i Stefan, sprijiniti pe
o t.5.1.5"nime liberà §i viteaz5, se incheie cu unja coborkoare
spre povIrni§ economic, politic §i social, cu urmki ins5
vrednice de luat in seami in ogorul culturii suflete§ti, unde
a putut s5 incolteascI sàmânça unor radejdi in timpuri mai
bune.
www.dacoromanica.ro
CARTEA A III-a
INTMA UNIRE A TARILOR ROMILNE

1599-1601
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Impre jura ri cari au pregkit in parte unirea Transilvaniei
Cu Muntenia 0 ca Mo/dova. Pentru ce a putut miji
in capete strfiine proiectul uniril Transilvaniei ca Mun-
tenia ci ca Moldova?
Desfacerea Transilvaniei din vechile legkuri cu regatul

ungar §i organizarea el co principat sub ocrotirea sultanului
turcesc, avea datul sä oduc'à provincia aceasta inlegkuri mai
strit' ise cu Muntenia §i cu Moldova. Dela jumatatea yea-
cului al XVI-lea aceste trei Vari aveau acela§ stipan: sulta-
nul din Constantinopol, acelas destin istoric §i aceeasi
mare politia. geice puteau sà vadä, limpede sat' ile de
cruri din cele trei tari, incepuseri ali da seama, 61 ele se
sprijineau §i de o lature a Carpatilor §i de cealaltil pe nesgu-
duita temelie a aceluia§ neam rominesc. tim 61 la anul 1507
mitropolitul Maxim a izbutit sà impiedece o värsare de
sInge intre oastea munteanà §i cea moldoveanä., convingand
pe Radu cel Mare §i pe Bogdan Chiorul, ea nu se cuvine
a se eizboi intre sine cei de-un sInge si de o credintä.. Mai
tarziu, Petru Perembsky, secretarul polon al reginei Isabela,
vä.duva lui Joan apolya, arka inteo scrisoare a sa cà pa-
trunderea lui Petru Rare§ in Transilvania nu a intampinat
piedici marl, fiind tara aceasta locuità de Romani cari din
pricina asema.nä.rii limbei lor, s'au alkurat Cu usurintä
Moldovenilor". Iar carmuitorul de atunci al Transilvaniei,
vrädicul Gheorghe Martinuzzi spunea 15.murit inteo scri-
soaret din acela§ an (1542) cà locuitorii acestei àri doreau
de multi vreme sa fie, deopotrivl ci cei din Muntenia si din
www.dacoromanica.ro
108 CARTEA SATULUI
Moldova, sub ocrotirea Turcului. Insusi sultanul Soliman
pare a-si fi dat seama cà cele treitär" i: Transilvania, Munte-
nia si Moldova, incäpute sub ocrotirea sa, erau menite a se
inchega cu timpul in una singurä. Aceastä inchegare, soco-
titä. Insà ca primejdioasä pentru interesele stäpánului turcesc,
care se temea de o putere armatä prea ntimeroasä ce ar
fi risärit din ea, s'a silk s'o impiedice, tinánd Transilva-
nia inteo supunere mai putin supärä'toare decit a ceea,
spre care alunecaserä. in veacul al XVI-lea atát Muntenia
Moldova. Autonomia internä. a Transilvaniei a pu-
tut spori in timpul ocrotirii turcesti in mäsur5. mai de-
plinä cleat inainte vreme, cánd voevozii ei erau numiti de
regele Ungariei. Dietele Transilvaniei tineau säisi spunà
acum lämurit cuvántul cu prilejul fiecärei vacante a tronu-
lui de principe, chiar daeal acest cuvánt era rostit uneori cu
intIrziere, dupl ce vointa sultanului din Constantinopol era
cunoscutä i trebuia respectatä.
Iar inliturarea din scaun a principelui odati ales si
tärit era destul de anevoioasä. in Transilvania, cátà vreme'
In sudul i in räsäritul Carpatilor putea sà urmeze cu
multi usurintä mai ales c'a'nd insIs patima luptelor i sfI-
sierilor politice interne indemna pe cei cu trecere la Poarta
otomanà sà incerce cat mai des a zdruncina linistea Tärilor
prin repezi schimbäri de domnie.
In cursul veacului al XVI-lea apar i asezäminte noi ca
tipografiile, ale clror produse in forma cärtilor românesti
aveau darul sä inlesneasci si ele apropierea sufleteasc.i intre
locuitorii celor trei täri, sau ca scoalele amintite la Brasov, la
Geoagiu, la Caransebes, flea a mai stärui i asupra celei
fiintate de nenorocitul Despot Vodä (1561-1563) la Cot-
nar, fiind aceasta de o duratä foarte treckoare. Din sInul
neamului románesc se ridicarà vestiti oameni invätati ca
www.dacoromanica.ro
bianul Nicolae Olahul, coborkor din familia domneasci a

Dikulestilor, ajuns mitropolit,primat §i regent al Unga,
riei, sau ca bihoreanul Mihail Valahul care, fiind omul de
incredere al Zapolestilor, a carmuit timp de dotazeci de
ani soarta politid. a Transilvaniei, rara sä: fi dat cu totul
uitàrü interesele neamului sàu românesc.
Tinand seam5. si de necontenitele treceri ostäisesti, pe
cari domnii Munteniei si ai Moldovei le aceau in Transil-
vania cand in sprijinul Zapolestilor, &ind in acela al
Habsburgilor,apoi de sapInirea tinuturilor asate in grija
lor ca feude (Ciceu, Cetatea. de Bala, Geoagiu, Vint, Vur,
Or) de aseamintele religioase infiintate la Vad, Geoagiu
si Lanciim, de multimea refugiatilor munteni si moldoveni,
cari isi autau adipost in pimântul mai bine ocrotit de
muntii Carpatilor deck firile lor, deschise orickui iures al
iataganelor turcesti, vom intelege pentruce viata noului
Principat transilvan avea pela jum5.tatea veacului al
XVI-lea nu numai in straturile adanci ale populatiei
tinask ci chiar in cele dela earma lui politic.1 o infitisare
asa de româneasck luck nu e de mirare ca chiar in creerul
unui stelin cum era Despot Vodi a putut sä mijeasci
nul unirii Transilvaniei cu Moldova si cu Tara RomI-
nease5..
Dela planuri pini la infälptuiri este insi adeseori o de-
pàrtare foarte mare. Aceasti depIrtare nu era menit s'o
stràbati cu izbandi un sträin, .care nu a fost in stare nici
dea seama de soarta primejduitä a tronului sàu, ci tre,
buia sä tisar'al din insus pkantul si neamul românesc bk,
batul cu brat puternic si cu suflet eroic: Mihai Viteazul
care, ajutat de imprejurki, sa poatà inaptui in vartejul
rä.'zboaielor, micar pentru o clip5., Unirea Tkilor Române.
www.dacoromanica.ro
110 CARTEA SATULUI
II
Inceputul domniei lui Mihai Viteazul. Ce gánduri avea
Mihai la inceputul dotty:lei? Alianta cu Moldova §i ca
Transilvania. Biruintele lui asupra Turcilor. Uneltirile lui
Sigismund Báthory contra lui Mihai. lnlocuirea lui Aron
Vodfi in Moldova ca Räzvan. Tratatul dela Alba-Julia
20 Maiu 1595.
Dupi moartea vestitului sultan Soliman ce! Mire

(1520-1566), spre sfársitul veacului al XVI-lea puterea
militar. a Turcilor pornise spre povárnis. Incepuse a lán-
cezi bratul temut odinioari al ienicerilor, cari nu mai erau
ghiauri smulsi cu silnicie dela sánul mamelor crestine
crescuti in aspri disciplini ostiseasci necunoscând deal
plicerea de a lupta si de a se jertfi pentru izbinda semi-
lunei.
Ci erau recrutati de printre Turcii, cari se deobisrmi,
serà de primejdia rizboaielor fiind mai bucurosi sä.
boveasci prin capitala împäràçiei adulmecánd viata usoari
çi trán` davä. Cu toate ispitele ei spre moleeal i desfriu.
Tárile crestine vizind aceastl scipitare spre povirnis
a ostirii turcesti, s'au simtit indemnate si purl la cale o
noui cruciatä. impotriva semilunei. Incepuseri a se des,
lintui din nou luptele crestinilor cu Turcii. Se plinuea
tocmai injghebarea unei ligi crestine in care si intre, sub
comanda impiratului Rudolf, Nemtii, Ungurii, Polonii,
Muntenii, Moldovenii ci chiar Muscalii, cánd pronia ce-
reasci s'a milostivit a trimite neamului românesc un cármui,
tor erok in fiptura lui MihaiNodá-Viteazul.
Numele lui ne aminteste pe al indepirtatilor inaintasi
Burebista ci Decebal, cari izbutiri i ei s. uneasci subt o sin'
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UN1RII ROMANILOR 111
gurâ cirmuire, de scurti durati, pe locuitorii bi§tina§i ai

Daciei de odinioari. Fiu al lui Pitra§cu Vocii ce! Bun §i al
Doamnei Teodora, (in càlugrie maim Teofana), Mihai se
niscuse in anul in care s'a stins viata tatälui siu (1557).
Cre§terea i indrumarea anilor s5.i de copiarie qi de tinereti
au limas cu totul in grija maicei sale. Este deci meritul ace-
stei femei näpästuite cà a izbutit sä dea neamului românesc
pe cel mai mare dintre eroii spadei. airmuind citva timp,
cu mil5. pentru siraci §i cu bandeti pentru cei märunti, ba-
natul Craiovei, incepuse a se indrepta spre el increderea §i
alipirea poporului, speriat de domnia lui Alexandru Vodä
ce! Riu.
Acesta temindu-0 scaunul de popularitatea primejdioasà
a lui Mihai, hotärl si-1 piardi. Scipat Insà, ca prin minune,
Mihai a fugit in Transilvania §.1 de aci la Constantinopol,
unde prin stiruinta sprijinitorilor sài, mai ales a lui An-
dronic Cantacuzino §i a lui Eduard Barton, solul An-
gliei, cum §i prin multimea banilor imprumutati
dela Turci, Greci §i Evrei pentru a stimpira acomia celor
dela Poarta otomani, izbuti sà ajungi Domn al Tirii Ro-
mâne§ti (Sept. 1 5 9 3 ) .
Un cronicar din Transilvania (om din vremea aceea,
anume Stefan Szamosközy) spune cä Mihai ar fi fost nevoit
sä ia asuprili toate datoriile cite rimäseseri nepatite de ci-
tre inainta§ii säiIn scaunul domnesc. Acest lucru pirea insi
Cu neputintä de implinit, chiar dacà s'ar fi apucat sà vándi
copiii §i toti oamenii din Tara Romineascl §i nici atunci
n'ar fi fast in stare si pliteasci datoriile de mai inainte.
Dar el a figiduit acea.sta scrie cronicarul fiindc:i
avea alte ginduri In mima sa.
Gändurile acestea, se indreptau spre liga cre§tini, Cu
ajutorul cireia n5d5.jduea poata." izbàvi tara de sub
www.dacoromanica.ro
112 CARTEA SATULLJI
povara jugului turcesc. Tocmai atunci se puneau stáruinte

pentru o noui indreptare politici a Transilvaniei, care in
veacul al XVI-lea se obi§nuise de-afbinele cu ocrotirea tut,
ceascA, socotind-o mai prielnicä deal stäpánirea zisá cre§,
tira a Habsburgilor poftitori a se amesteca §i a porunci
In toate treburile dináuntru ale Principatului. Dar stáruin,
tele acestea s'au izbit de imporrivirea mádularelor mai chib-
zuite §i mai previzátoare ale tagmei boere§ti, care simtea
puterea Turcilor nu e incà ap de sabitá, cum o credea tru,
fa§ul i u§uratecul lor principe Sigismund Báthory. Acesta
n'a stat Insà la indoialä.' sipsi impuni vointa prin fapte San-
.geroase, täind in piata Clujului (Septemvrie 1594) cipete,
niile opozitiei i inspiiman findu-i pe ceilalti in asa nfasur5,
incat la dieta din Alba-Julia (Octomvrie) toti si-au dat
voirea pentru noua cale politic:5 indreptati fatis impotriva
Turcilor. Dupi ce .Aron Vodä. din Moldova incheiase si el
,un tratat de alianti cu trimisul impäratului Rudolf (.August
1594), politica veche de supunere fati de Turci urma sà
se intoarcà i aci impotriva lor.
Cronica. Trii Romänesti nu face amintire de nici un
fel de incercare din partea boierilor impiedece pe Mihai
in gandurile de alipire la politica crestinä., cum ciutase °pa
zitia ardeleanä impiedece pe Sigismund. Dimpotrivl,
Mihai îi stranse top boierii mari i mici, din toati tara
se satuiri, cum vor face si izb5veasc5. Dumnezeu tara
crestinilor din mäinile päglnilor. i daci vàzurà, cà in alt
chip nu se vor putea izbävi, deci ei munai cu
b5tie ridice sabia asupra viájmasilor".
Mihai intelegea sine ci aceasta e o hoar-ire de grea
cumpäni. De aceia, inainte de a fi purees la fapte, luase
mäsurile cuvenite ca asigure ajutorul de trebuintä.
din partea Transilvaniei si din partea Moldovei. In Iulie
www.dacoromanica.ro
I. LUPA$: ISTORIA UNIRII ROMANILOR 113
1594 incheiase o invoiall cu Sigismund Báthory care, spre

a-§i spori faima politick' in ochii imparatului Rudolf, se silea
sà infati§eze pe Aron §i pe Mihai ca pe ni§te supu§i ai s5.i.
Dupa cele intamplate la Cluj §i la Alba-Julia in toamna
anului 1594, sosi ceasul sà dea §i Domnii Tarilor Romane
semnalul de lupta impotriva. Turcilor. La 3 Noemvrie 1594
Mihai incepu, curatireatar' ii de Turci taind o seami dintre
creditorii §i slujba§ii lor chemati la curtea din Bucure§ti
§i repezindu-se asupra Giurgiului, pe care 1-a pradat cu
doua zile in urma. Aron i-a urmat cu Moldovenii sai pilda
pe la jumatatea aceleia§i luni.
Razbunarea. Turcilor nu putea sä intárzie. Impotriva
Domnilor romani fu dedarat flzboiul hotirindu-se
rea lor: a lui Mihai cu Radu, f iui nevarstnic al lui
nea Turcitul, iar a lui Aron cu stefan Surdu, fostul Domn
al Tarii Romanes,iti (1591-92).
Dar Mihai nu era omul care sa a§tepte acasa la el ata-
cul du§manului. Porni numai decat cu oaste contra Tur-
cilor. Trecand repede Dunirea, zdrobi cu desiválire (25
Ianuarie 1595) oastea turceasca §i arse Rusciucul. Se in-
toarse apoi la Bucure§ti, lasand pe capitanul sau Albert
Kiraly s5, continue prada in sudul Dunarii, unindu-se mai
tarziu cu Moldovenii lui Aron Voda, care izbutise §i el sa
cucereasca Ismailul (12 Martie 1595).
Stapanirea otomanI ramasese, in urna acestor
greu zdruncinata de-alungul Dunarii de jos, ceeace
putea sà aibà urmari primejdioase pentru o§tile turce§ti din
Ungaria, amenintate acum sa fie prinse intre doui focuri.
Sultanul Mohamed Ill-lea (1595-1603) in mania lui era
hotarit sä prefaca Tarile Romane in pa§alacuri turce§ti. Dar
sfetnicil Il indemnara sà p5x'a'seasca acest gaud, grabind mai
bine pregatirea razboiului contra 1ui Mihai care, §tiind
a
www.dacoromanica.ro
114 CARTEA 4 ATULU1
ce-1 a§teapfä, s'a silit a stránge legáturile de aliantá Cu

Sigismund Báthory. Acesta cunoscánd starea strámtoraa a
lui IvIihai §i a lui .Aron, a socotit cá e prilejul potrivit sái
aducá pe amandoi cu desávar§ire sub ascultarea sa, ca sá
nu rámáni vorbl de§artá lauda lui ckre impáratul Rudolf
cá cei doi stipinitori din sudul §i räsáritul Carpatilor i-ar fi
deadreptul supu§i. In Martie 1595 i-a chemat pe amandoi la
dieta Transilvaniei, ca pe oricare dintre supu§ii sái. Dar nu
s'a dus nici Aron, nici Miliai. Contra celui dintái incepu fárä
intIrziere tesátura de uneltiri §.1 cu ajutorul boierilor ne-
multámiti il izgoni din scaun, inlocuindu-1 cu stefan Ráz-
van, care fusese ridicat din cea mai de jos treapti socialá de
instil Aron Voila:. Acesta fu prim §i. inchis in castelul din
Vint (1595). Murind aci otrávit (1597), sotia lui 1-a in-
mormIntat in biserica romIneascá din Alba Julia.
Millai trimise lui Sigismund o solie de vadici §i de boieri
frunta,si, cari incheiari in Alba-Julia un tratat de aliant.5.
(20 Mai 1595). Daci ar fi limas mult timp in fiinti tra-
tatul acesta, ar fi aruncat Tara Româneasa in adánci umi-
lintil, punand-o cu totul sub ascultarda Principelui arde-
lean, care cerca sá a.ibá dreptul si intireasci in scaun pe
Domnul tárii, sà. numeascl §i indepárteze pe sfetnicii lui, sá
ja in dieta Transilvaniei hotáriri cu privire la veniturile
§i. cheltuelile Tárii Romine§ti, Domnul acestei tári ne ipai
avInd voie si pástreze pecetea, nici sä incheie trata.te. In
schimb insi boierii s'au ingrijit ei-§i asigure printrlun punct
al acestui tratat drepturi la fel cu ale nobililor unguri, lar
vládicii izbutiti sa meze toate bisericile romanesti din Tran-
silvania sub seipinirea lor ierarhicá, dupá legile §i datinle
ce diinuiau in mitropolia Ungrovlahiei.
Se pare 6 solia trimisi la Sigismund Báthory §i-a depá§it
mandatul pe care Domnul Tárii precum spune cronica
www.dacoromanica.ro
1-ax fi tármurit astfel: Mibai Vodá sá fie asculator de

Batár Jigmond, iar de tafi scklere, ci sä o tie
deplin i sä se ajute unii cu alçii, cum le-a fost juzimántul,
dinaiu... dar invrájbitorul díavol umblase in mijlocul
lor (al boierilor), de se apucari unii ca aceia mai tare gi
facá vrajbá decát pace, cum sä scazä pre Mihai Vodâ
din tará". Depisirea mandatului poate fi insI inteleasá
15.-muria. Tara Romineasa ajunsese la grea strámtoare,
neputánd &septa de nicáiri vre-un ajutor potrivit Cu má-
rimea primejdiei, ce o ameninta din partea Turcilor. Cánd
s'a intors solia din Transilvania, era 1nsotitá de Gheorghe
Palatíci, banul Lugojului, care ducea lui Mihai semnele
domniei: steagul i buzduganul, spre a i le preda dupà ce
va fi Inarit cu jura-mánt punctele tratatului de alianti.
Mihai neavInd ala scäpare a flcut juamantul cerut,
fágáduind supunere i ascultare. Dar in cupa aceea va fi
avut iarás alte gánduri in mima sa", dupi cum avusese si la
Constantinopol cu doi ani inainte, cánd a luat asuprili
pláteasd toate datoriile inaintasilor sáz. Umilinta, spre care
Il impingea la anul 1595 trufia lui Sigismund, cu patru ani
mai tárziu avea s'o pliteasei urma§ul acestuia, cardinalul
Andrei Báthory afit de scump: chiar cu viata.
Dei tratatul s'a incheiat §.1 a fost inarit cu juamânt
greu, ajutoarele de oaste ardeleaná nu au sosit. Càci nebu-
natecului Sigismund Ii venise pofta sá se Insoare. Trimitánd
solie la Graz sá-i aduci mireasá de neamimpárátesc, pe Mat
ría Cristina, incepuse a da uiarii fágáduiala de lupa aprigá
impotriva Turcilor.
www.dacoromanica.ro
116 CARTEA SATULUI
Ill
Lupta dela Cäluggreni. Starea sufleteasa a lui Mihai in
preajma acestei lupte ci eroismul sgu personal in cursul
ei. Biruinta dela Ghtrgiu. Desfiintarea tratatului din 20
Maiu 1595. Uneltirea boierilor contra lui Mihai, pe care
vor sg -1 inlocuiasca cu Simion Movilá. Noui biruinte ale
lui Mihai asupra Turcilor. Meletie Pigas, patriarhul Ale-
xandriei mijlocitor de pace. Sigismund Báthory päräsete
tronul Transilvanieil
Mihai rimisese singur, si-si apere mosia de nivala pi-

ganului cutropitor. S'au pistrat citeva insemniri latinesti,
din cuprinsul cirora putem cunoaste sbuciumirile lui
fletesti in preajma luptei deb, Cilugireni. Intr'o convor-
bire cu solul polon Lubienecki desti'inuea, ci nu are in-
credere nici in oamenii s.i, deoarece boierii nu au tinut
seami de sarcina ce le diduse, cind i-a trimis in Transil-
vania si incheie tratatul de aliantä. cu Sigismund Báthory.
Nu se poate increde nici in Unguri si in zadar a§teapti
ajutor dela impiratul crestin, care nu i-a dat nimic, tr'a'ind in
vrijm5sie neconteniti cu ceilalti principi al Prior crestine.
Astfel a ajuns Mihai la atita strimtoare, incit nu a putut
cruta nici zestrea mân.stirilor, ci a fost nevoit a lua, pen-
tru trebuintele rkboiului, i rucruri care fuseseri inchinate
lui Dumnezeu. Dei isi dä seama cà rizboiul contra unor
dusmani asa de numerosi, cum erau Turcii, trece peste
puterile lui, se arati totusi gata si-si verse singele pentru
crestinitate. Nu putea sà aibi incredere nici in noul Domn
al Moldovei, in Rizvan Tiganul". Daci: ar stàpâni, ofta
Mihai, si acum fratele meu Aron in Moldova, nu m'a§ in-
doi in nidejdea cà voiu izbuti sà impiedic pe Turci a trece
www.dacoromanica.ro
Dunirea. Asa insä, nu-i nimeni care sä m5., -ajute, nici

loc nu am unde s5.-mi plec capul... La intrebarea, daei nu ar
putea nädäjdui vre-un ajutor dela regele Poloniei, Lubie-
necki s'a gräbit sä fispundà cà nu are imputernicire si
trateze astfel de treburi.
Dupäce isi trimise sotia (Doamna Stanca) si copiii (P5.-
trascu si Florica) la Sibiu, inteun loc de adäpost mai sigur,
Mihai porni cu putina lui oaste spre Dunäre, sä incerce a
impiedeca trecerea lui Sinan Pasa, care se apropia cu oaste
turceasc5; märeat5; (100.000). Mesa säpamani a izbutit
s51-1 zt5loveasc5. pe Sinan la Dunäre, sperand c5I-i vor sosi
micar ajutoarele figiduite din Transilvania si din Mol,
dova. Dar ele nu mai soseau. Cu mare greutate putu Mihai
s5.-si sporeasa oastea cu mijloace proprii panä la vre-o
16.000 de luptatori si 12 tunuri.
Vizgfrid c5. Sinan a isbutit s7a-si clädeasel pod si s5.-si
tread, armata numeroasä pe malul stang al Dunärii, Mihai
s'a retras dela Giurgiu spre vadul dela Calugireni, alegan'
du-i un loc apärat de dealuri impädurite si de raul Neajlov.
Ad si-a asezat armata in linie de bätaie pregätindu-se a da
piept cu Turcii, oricat de outropitor pärea numärul lor.
Lupta dela alugireni s'a inceput in dimineata zilei de
13 August 1595 inainte de revärsatul zorilor", cum citim
in cronica logoatului Teodosie, care descrie asa de vioi in-
clierarea aceasta, incat stirile lui, putand fi socotite ca ale
unui martor de cäpetenie, sunt vrednice de crezare. Punan-
du-si Mihai putintica sa ostire sub apIrarea sfintei cruci,
izbi tabira turceascä cu atata fairie, incat nici fireasca a§ezare
a locului nu-1 impiedeci a sfasia unul ate unul din cortu-
rile vräjmasului". Totus Turcii, dupà luptà de cateva cea-
suri, fiind atat de multi, izbutirà a räspinge pe crestini lu-
Indu-le 11 tunuri. Oastea lui Mihai se retrase in ordine, iar
www.dacoromanica.ro
118 CARTEA SATULUI
planul Turcilor de a o impresura a ra.'mas in de§ert din pri-
cina strámtorii locului imprejmuit de dealuri §i páduri.
nurile turce§ti bátánd mereu cu inver§unare, incepuse a
slábi curajul Románilor, dupkum se intámpli adeseori lup-
tátorilor in retragere.
Atunci Mihai porni din nou la atac, fiindd simtea
cum scrie cronicarul cá era clipa cánd se cerea neapárat
o miKare eroid, o faptá care si cutremure inimile 010/
nilor §.1 sà le inalte pe ale cre§tinilor... Chemând ajutorul
Mántuitorului Isus Christos, apucá m máná, o secure osa-
§easd, se aruncà singur in eandurile du§manilor, love§te in
piept pe unul din dpitanii Turcilor, taie in bucAti pe altul
§i, dupa, asemenea isprávi de vitejie, se intoarce la. ai
neatins. Osta§ii lui, imbárhátati de acest eroism personal,
pomesc din nou la atac, de o parte sub comanda lui Király
Albert, de alta sub a cipitanului Cocea, iar din coasti se
aruncá netemátor Mihai §.1 astfel Ii zápáce§te, incát de cu
seará red§tigánd cele 11 tunuri, Ii mânä dindárlit ca pe
ni§te turme de vite §i Ii alung in ruptul capului spre ta-
bárá. In zápáceala aceasta. fugind §i Sinan Pa§a in fruntea
taberei, cade de pe podul Neajlovului, Ii sar doi dinti §i
se simte fericit cà§i-a putut scIpa viata. Asan Pava se as'
cunde cu ru§ine in desimea spinetului §i abia in ziva urmi-
toare se tárálte la ai
Insul Mihai invingátorul scria la 12 Septemvrie din
tabára dela Dámbovita" castelanului polon din Liov (Lem-
berg) cá in lupta aceasta milostivul Dumnezeu a stat in
chip ininunat in ajutoru1 creqtini1or".
Cu toate cà izbánda zilei de 13 August 1595 fusese de-
Mihai intelegea cà Turcii, intemeiati pe multimea
§i pregátirea lor ostá§eascá, vor cerca in tot chipul 8à in-
drepte infrángerea ru§inoa.sá dela Clugáreni. Deaceea s'a
www.dacoromanica.ro
retras Cu armata spre Bucure§ti, lar de ad spre Tirgovi§te

§i spre munti, fiind urmirit de oastea lui Sinan Pa§a, care
a pridat §i jefuit amándoui aceste cetiti de scaun ale
Române§ti.
Inteaceea principele Transilvaniei, Sigismund Báthory
proaspit insuritel scipat de serbirile impirite§ti ale
cununiei sale cu Maria Cristina, i§i adunase o§tile, si vie
In ajutorul cre§tiriilor, cum se legituise de mai inainte prin
tratatele de alianti. De asemenea porni la lupti §i §tefan
Rizvan cu vre-o 7000 de Moldoveni, lar sub comanda lui
Silvio Piccoloraini s'au mai aliturat oastei cre§tine j 100
de eaTireti italieni din Toscana. Turcii, prinzand de veste,
au pirisit in grabi Tárgovi§tea §i Bucure§tii, retrigindu-se
spre Giurgib, unde nidijduiau 8ä se poati impotrivi. Dar
le-a fost fári temeiu nidejdea. La 30 Octomvrie cetatea din
malul Dunii.rii fu luati de cre§tini, iar Turcii inspiimintati
pàràsirä§i
.Astfel a scipat tara de Turci §i a ri*mas cum spune
cronica fári de grije §i s'a intors Batir in Ardeal cu
daruri bune dela Mihai Vodi §.1 el a rimas la scaunul siu",
desfiintind conditiile umilitoare ale tratatului din 20 Maiu
1595. Cronica çärii limure§te deplin ci tratatul acesta a
fost desfiintat dupi strálucita biruinti asupra Turcilor afá,
find cà atuncea Batir Jigmond, daci vizu pre Mihai-
Vodi cu atata vitejie i Cu aka intelepciune, slobozivau
Tara Romineasci cu tot venitul ei, ca si fie iari pre seama
lui Mihai-Vodi §i se inturnari cine §i pe la tara lui".
Sigismund Báthory- s'a gribit fire§te si se laude, ca un
zinatec ce era, cu intreaga biruinti a cre§tinilor asupra
Turcilor, cilitorind anul urmitor la Praga, unde i-a plicut
fie sirbitorit par'ci el ar fi invins oastea lui Sinan Pava.
In alt drum al siu la Praga 1-a insotit §i trimisul lui
www.dacoromanica.ro
120 CARTEA S ATULUI
banul Mihalcea, care a izbutit sà stoarca imparatului Ru-

dolf fagaduieli de oaste §i de bani pentru a duce mai departe
rázboiul impotriva Turcilor.
Ajutoarele erau in adevár de neaparatà trebuinta, eálCi
nu se stinsese pofta de rázbunare a Turcilor pentru infran-
gerile mdurate. Alte atacuri urmará. din partea lor si din
partea Tátarilor. Mihai isbuti si le respinga cu obisnuita
lui dibacie, spulberand in acela§ timp §i unta uneltire tai-
nic.51 a boierilor nemultumiti, cari voiau sa aseze (1596) in
locul lui pe Simion, fratele lui Ieremia Moya*, Acesta up
case cu ajutor polon scaunul domnesc al Moldovei, in lo-
cul lui stefan Rizvan.
In toamna anului 1596 a trecut Mihai Dunarea pe la
Nicopol pornind iara§ impotriva Turcilor, spre a-i pedepsi
pentru sprijinul dat Tatarilor navalitori in pimântul T5.rii
Rominesti. Pasa din Nicopol se grabi insa a incheia pace
trimitând daruri lui Milai. Acesta prin mijlocirea ambasa-
dorului englez din Constantinopol §.1 a lui Meletie Pigas
patriarhul Alexandriei incepuse tocmeli cu Turcti izbu-
tind a indupleca pe sultan sa paráseascä gândul inlocuirii
lui Mihai, dimpotriva si-i recunoasca domnia de mostenire
§is'5.'-i scadà tributul anual la jumitate din suma patita
de inaintasii sal
Se parea astfel ca la Dunáre isi pregitise Mihai liniz,tea
de trebuint.I. Ar fi putut s'a: urmeze timpuri de reculegere
pentru tara incercata de atatea rasboaie, dacá in Transil-
vania ar fi fost in stare Sigismund Báthory sa urmeze o po-
litici mai chibzuitá. §i mai statornica. Dar acesta era un
om cu totul nepotrivit pentru ceeace se astepta dela un
principe stapanitor. Trimisul papei dela Roma, Malaspina
de Sansevero, a isbutit sa-i pitrunda slabiciunile, incon-
deindwl tarjo scrisoare, trimisa din Polonia la-9.XI.1595
www.dacoromanica.ro
cardinalului San Giorgio Aldobradini, ca pe unul care

fusese ináltat pe muntele gloriei mai de grabá de strigärul
sgomotos al oamenilor deck prin propria lui vrednicie;
abia va fi atins vIrful muntelui vor coborr cu aceea§
iutealá, cu care-1 suirá, iar el va intreprinde lucruri ne-
a§teptate''.
In adevir §i intreprins in primávara anului 1598, lip-
sindu,se pe nea§teptate de tronul Transilvaniei in folosul
impáratului Rudolf, cave ii däduse in schimb ducatele Op
peln §i Ratibor din Silezia, iar in locul gradului de general
titlul de cardinal §1 functia de episcop. La inceputul
nei Aprilie pkásind Sigismund tronul, comisarii lui Rudolf
(*te-fan Szuhay, Nicolae Istvánfy §i Bartolomeu Pezzen)
sosirá in Transilvania s'o ja in primire in numele impárap
tului. Ca§tigul pentru tronul impärkesc era destul de mare.
Trecerea Transilvaniei sub sceptrul Habsburgilor putea fi
socotiti ca o insemnatä, izbandal, vredniei sà àmnä cät
mai adAnc crestatä la ráboj. De aceea s'a tip.árit atunci la
Nuernberg o foaie nemteascä, intitulatä Gazeta transi1v4-
neanä (1598) spre a \besa lumii, cum a predat fostul prin,
cipe Sigismund Báthory provincia aceasta, cu toate comorile
ei, in stápanirea impáratului cre§tin.
IV
lntelegerea lui Mihai c.0 impäratul Rudolf al II-lea. Si-
gismund Báthory aindu-se cä-§i dete tara pe o cetate-
se intoarse iar4 la tronul Transilvaniei. Alte lupte
biruinte a!e lui Mihai in sudul Duna rii. Sigismund
rgseqte din nou Transilvania lásfind-o in grija va' rului
säu, cardinalul Andrei Báthory. Mihai intfimpinat la Bra-
§ov de primarul sas Chirilä Greissing §i de protopopul
romin Mihai dela biserica Sf. Nicolae.
www.dacoromanica.ro
122 CARTEA SATULU1
Pentru Mihai schimbarea 1ntamplata In politica Transil,
vaniei era prielnica, intru cá,'t ii deschidea calea sà stea
in legaturi deadreptul cu oamenii imparatului Rudolf, cari
ii imbiau garantii mai serioase decat nestatornicul Sigis-
mund, fiind in stare sapi dea i ajutoare mai insemnate decat
ale acestuia pentru viitoarele campanii impotriva semi,
lunei.
Incepu deci tratative cu ei i le duse la bun sargit,
cheind cu impkatul Rudolf un tratat de alianta, pe care-1
intari cu obignuitul juramant la rargovigte (29 Maiu
1598). Conditiile erau neapkat mai ware decat cele cu-
prinse in tratatul intocmit de vlidicii i boerii sal cu trei
ani Inainte la Alba-Iulia. Imparatul Rudolf se lega sa recu-
noasci, atat lui Mihai cat i urmagilor sii, dreptul de sta.-
panire negtirbita asupra Tarii Romanegti, iar dad s'ar
tampla vre-o intrerupere in firul mo§tenirii, va intari In
scaunul domnesc pe cel ce va fi, ales de catre boierii tarii
in tot cazul un Roman de lege ortodoxa. In Transilvania
va lasa in grija lui Mihai o cetate de adapost, paitru once
IntImplare de prigonire, gi nu va ingidui sa se ageze
cuprinsul acestei tari boieri pribegi, uneltitori impotriva
domniei. Religia tarii o va cinsti in toate imprejurarile, tot
astfel i libertatea comerollui, iar soliile Domnului le va
primi la Curtea imparateasca, faraintarziere, in once vreme.
Abia trecura insa trei luni dela incheierea acestui tratat,
Sigismund Báthory, caindu-se cargi dete tara pe o cetate",
parisi locul sau de retragere silezianä 0 se intoarse in Tran-
silvania, unde o dieta Intrunita In pripa la Turda 11 ficu
din nou principe al tarii. Dar noua lui domnie nu se mai
putea sprijini acum pe alianta cu Habsburgii suparati gi
taratati de o nestatornicie, In mai multe privinte, aga de sty
paratoare pentru ei. A cercat deci sa se apropie de Turci.
www.dacoromanica.ro
Din fost aliat se infiti§a acum ca du§man al lui Mlhai, ci

ruia trebuea prea multà stiruintá spre a convinge pe
oamienii impáratului Rudolf c5 interesul lor politic cere
sá fie cat-mai repede izgonit din Transilvania nestatornicul
principe-episcop. El putea ajunge primejdios pentru Mihai
intrand in legituri cu pa§a turcesc Hafizf din Nicopol.
data ce simti Mihai uneltirile lor, porni rari intarziere o
nouá izbire Cu izbanda in sudul Dunirii (Sept. 1598) ajun-
gaud insu§ in primejdie sä. fie strápuns de sulita unui lup-
titor turc. Cronica arati insi cà§i de astá dati Mihai s'a
purtat mai mult decat viteje§te apucand saça cu aman-
douá mlirule" piná ii veniri in ajutor boierii Preda Bu-
Zescu §i frate-sáu Stroe Stolnidul, táind capul Turcului §i
blvind pe Mihai din pieire".
Expeditia a tinut panä. in Noemvrie, cand Mihai §i-a
retras wile din sudul Dunárii treckid pe la Or§ova cu
oarecare greutate din pricina unui vifor, care a impiedecat
jumátate din o§tile lui timp de 10 zile, silindu-le
deadreapta raului panä se potoli vantul". Ca si-1 am.-
geascá pe Sigismund §i abati dela vre-un gaud vrájma§
de atac pe la spate in timpul cat se fázboia cu
trimise §i lui un ajutor de vre-o 3500 voinici sub comanda
lui Aga Leca. Starea lui Sigismund era destul de ciudati;
In nestatornicia lui incepuse din nou a se cii, pierdut
lini§tea adápostului din Silezia, tandindu-se iará§, cä ar fi
bine si se lase de tron. A i trimis impáratului Rudolf solie
pentru a incepe un nou rand de tratative.
Firá s a§tepte insá sfar§itul soliei, s'a gribit sà cheme din
Polonia pe várul sáu, cardinalul Andrei Báthory, lásand in
grija lui tronul Transilvaniei, pe rare acesta n'a stat la
indoiali ail urca dupáce dieta din Media' a incuviintat
prin votul sáu schimbarea intre cei doi veri (Aprilie 1599).
Era pentru impáratul Rudolf o noui pácáleali. stra§nici,
www.dacoromanica.ro
124 CARTEA SATULUI
pe care nu mai putea s'o la.se nepedepsiti. Jignit de unel-
tirile lui Sigismund, a dat porunci si fie numai decát ares-
tati solia trinaisi de acesta la curtea impiritea.sci. Malaspina
incerci mijlocirea unei intelegeri intre Rudolf 0 An-
drei Báthory. Acesta din urm5, stirui gri fad Mihai 0
lui jur5.mánt de credintk ceeace s'a 0 intámplat (Iunie
1599). Dar jurimántul urmirea numai scopul si dea lui
Miha.i rigazul de trebuinti pentru a pregiti cele de cuviintà
ca si alunge pe Andrei din Transilvania. El intelegea, cát de
amenintitoare poate fi primejdia unei incercuiri du§m5.-
noase, dad ar rimánea stipán al Transilvaniei cardinalul
Andrei Báthory sprijinit de Poloni, de Movile§tii Moldovei,
Cu care era inrudit, 0 de rizbunitorii Turci, a c5x* or alianti
o duta Cu stiruinti.
S'a pregitit deci In tainà toati vara, a§a incát toamna, pe
la inceputul lui Octomvrie (1599) putea s5.-§i indrepte cu
minunatá iuteali" o§tirile asupra Transilvaniei indrumán-
du-le si treacà muntii pela Burlu §i pela Turnu Ro§u, in
frunte Cu Baba Novac, Udrea Banul 0 cu fratii Buze§ti.
Bra§ovenii ie§irà intru intAmpinarea lui Mihai rugándu-1
ii le crute orgul 0 satele din Tara Nisei, ceeace el fágidui
terándu-le in schimb jurimánt pentru impiratul, in numele
druia intrase in Transilvania, s'o ia In stipánire negi-
sindu-se atunci altcineva potrivit si poarte grija acestei
tiri". Intre cei ce-1 intImpinari se gásea, pe lángi pribaarul
sas Chirill Greissing, 0 protopopul román Mihai dela bi-
serica Sf. Nicolae din cheii Bra§ovului, vrednicul birbat
care ostenise cu doi ani inainte si clideasci din piatri o
noui §coali româneasci In preajma bisericii din vremea. lui
Neagoe Basarab. Brgovenii nu venir5. la Mihai cu mána
goalk ci ii aduseri pentru trebuintele o§tirii un car de straie
§i muke bucate, dupà cum spune cronica siseascà din acel
timp.
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIR!! ROMAN1LOR 125
V
Tupta dela . elimb'ár. Cum o descrie cronica Ord, ungu-
rul Szamosk6zi fi italianul Beducino? LIciderea lui An-
drei Báthory. Intrarea lui Mihai in capitala Transilvaniei.
Hotg ráririle mai insemnate ale dietei din Alba-Julia
(1599) fi din Brafov (1600).
Principele Transilvaniei Andrei Báthory se apropia cu

armata sa de Sibiu, hofirit s impiedece inaintarea ostilor
muntene, cari au trecut prin pasul Tumu-Ro§u. Lupta s'a
dat pe campul dintre orasul Sibiu §i satul elimbar intrio
zi de Joi (18 Octomvrie) la inceput cu sorp de izbanda
pentru Báthory, cum spune cronica: si fu r'a'sboiu mare
pan. seara §i ficurà inc5. a-i invinge Bator Andreia§ Cu
Ungurii; dar mai apoi birui Mihai Vodá. cu Muntenii §i
mult sange se varsa i multi oaste eamase pe campii
lui". Lupta e descrisa amanuntit de cronicarul vremii *tefan
Szamosközy, care de-asemenea arat.a c5. la inceput oastea.
lui Andrei Báthory ar fi avut oarecare isbandà. silind, cu
ajutorul tunurilor, trupele lui Mihai a se retrage; invinue§te
Insa comandantii slabi ca nu ar fi urmäzit trupele in retra-
gere lipsind astfel a stoarce biruinta", pentru ca numai
decat acela§ cronicar sà cerce a-i scuza cu neajunsurile
cului si Cu neputinta de a Vársa focul tunurilor. Câci vantul
intorcea In oc.hii soldatilor fumul prafului, ce aprinseserä,
iar unde vlzduhul era curat de norul de sulfur, acolo ra,
zele soarelui din faiià le intunecau vederea; in sfar§it toate
imprejuririle ajutara pe voevod (Mimi) care birui, iar
cardinalul ramase biruit... Atunci Romanii, luand cuno-
§tinfi de fuga Ungurilor, iálltari de bucurie §i se inarmarà
pentni distrugerea taberei. Drept aceea o atacari §i o des--
www.dacoromanica.ro
126 CARTEA SATULU1
poiará Cu toafá. armata... i biruinta, a cárei nádejde iipárá,

sise, o serbará cu cinfári çi chiote de veselie. Iar dup5; aceea
se ivi ziva spre marea fericire a triumfitorilor. Era Vineri...
Cázbrá in aceastà lupta dintre Adeleni apoape toti cei
nobili, iar dintre ostasii de rind asemenea, din amindouá
pártile cam 2000... Cadavrele celor dzuti, purtarl Sibienii
de grije, si fie inmormintate adunindu-le de pe o mare in-
tindere de loc, sá _nu zacà descoperite fiarelor si altor sál-
blficiuni. Astfel fu dat pámintului ce este al su. i ceice
se deosebeau mai inainte rázboindu-se, ajunserá sá fie intru
toate la fel. Si fiindcá gura intunecatului mormint nu era
in stare sá-i inghiti pe toti çi grámada cadavrelor adunate
se ridica la ináltimea unei movile, furá asezate cu mina,
peste fiecare rind de trupuri moarte, glii táiate din teliná.
In felul acesta se poate vedea mormintul ináltat in movili,
la doi kilometri de oras; in trecerea veacurnor va putea
fi vázut totdeauna acesr semn al prábusirii Transilvaniei"...
Asa infitiseaa sfirsitul, luptei dela. Selimbár çi biruinta
lui Mihai unul dintre neimpácatii potrivnici ai acestuia:
cronicarul invatat Szamosközy, a d.rui descriere e vrednica
de crez.imint, fiindcà i-a fost datá putinta sá-si culeagá
stirile chiar dela cei ce, luind parte la luptá, iz)butiseri a
scápa cu fuga din primejdia mortii. Italianul Giovanni Be,
ducino din Parma, stand la curtea impiratului Rudolf al
II-lea si putind s. aibá la indeminá chiar rapoartele timise
acestuia, scrie a Andrei Báthory plecase slab pregátit contra
unui om otelit in ilzboaie, cum era Mihai, socotit ca cel
mai vestit comandant" al vremii sale.
Nefericitul cardinal Andrei Báthory, scIpat si el cu fuga
din válmäiseali, pornise spre Moldova, s.-si caute adipost
la rudeniile sale din familia Movilestilor, dar fu prins in
drum de niste p'ástori secui, cari ucis cu securile si,
www.dacoromanica.ro
capul, 1-au trimis lui Mihai in näidejdea cäi vor

pricinui bucurie. Acesta, privind capul du§manului
pus, nu s'a bucurat ins5., ci ct bun cre§tin a amas mahnit,
rostind cuvintele: Aracul pop5.! A poruncit apoi a fie adus
la .Albagulia §i trupul, pe care inmormântat impreunà
Cu capul, insu§ Mihai luând parte la slujbainmormanarii
fostului säu potrivnic, purtit'id dupi, vechia datinà o radie
aprinsà in mAn5..
In ziva de 1 Noenwrie 1599 a intrat Mihai Viteaail cu
triumf in capitala Transilvaniei, unde a chemat in curând
ob§teasca adunare sau dieta (20 Noemvrie), ai ckei mem-
bri: Nobili, Secui §i Sa§i se gabia face juamantul de
credinti ca poatrt salva mo§iile §i privilegiile.
S'a p5.strat protocolul acestei diete ardelene, tinute la
Alba Julia (20-28 Noemvrie 1599) in cele dintli s5.p-
amlni ale sapanirii lui Mihai din vechia cetate de scaun.
Inceputul lui araa cà cele trei natiuni cad luaserä.', nu-
mai ele, in sapinire intreaga viatà politici a Transilva-
niei, s'au §tiut destul de repede lmpàca §i obi§nui cu nouile
imprejuari supunându-se fàrà nici o impotrivire dom-
niei romäne§ti. Deoarece toate puterile §i sapanirile
scriau fo§tii sapani ai Transilvaniei càtre Mihai stmt
dela Dumnezeu, credem cà prin grija Sfintieti Sale,
prin milostivirea aatatä. nou5, §i prin buna hotirire
a intregii cre§tinäati ai ajuns MIria Ta, in aceasa vre-
me de lupa impotriva cumplitului du§man p5.gán, Prin-
cipe al nostru milostiv, pentru care lucru ne sum necontenit
fim Cu multämia, cä pämä in aceasa vreme ne-a pizit
cu milostivire in dukea noastri patrie de once vrijma§, spre
lauda numelui säu, spre intinderea §i sporirea bunului nu-
me §i a faimei Märiei Tale, sä, putem amânea in dukea
noasta patrie sub milostiva §i sirguitoarea ocrotire a M5.-
www.dacoromanica.ro
128 CARTEA SA TULUI
riei Tale. In aceasti adunare am inteles dorinta Märiei Tale,

potrivitä cu imprejuririle vremii de acum, cà adecä Mária
Ta doresti dela noi douá lucruri spre binele §i däinuirea
särmanei noastre .ri: mntâi, ca sä fie hranä potrivitä i cu-
viincioasà in once timp si in once loc, ca Miria Ta s5. nu
duci lipsä nici de hran5. nici de bani, cari sunt nervul ra-z,
boiului §i firä de care nici nu e cu putint5. räzboirea, dup.
Dumnezeu"...
Astfel se adresau staturile transilvane" lui Mihai inain-
tandu-i spre intärire urmätoarele hotäriri ale dietei lor:
de fiecare poart5 se vor da cAte opt saci de gráu 0 opt
saci de ovas sau de orz; de câte zece porti o vita de eliat;
säracii cari n'au vite mari, vor da cate trei oi;
pretul graului fiind in crestere, Märia Sa (Mihai)
Ingrädeascä". Sa§ii vor lua parte si ei in aceea§ mäsur5.
la purtarea acestei sarcini. Negotul cu bucate sä nu fie
oprit cki negotul pasnic aduce pretutindeni belsug".
deoarece Märia Ta ai dat Secuilor libertatea, dupä a-
mintirea oamenilor ei aveau potrivit Cu vechia lor libertate
astf el de lege, ei de c5.te ori se schimba principele ori se
askorea, tot din c5te fase boi se lua unul pe seama princi-
pelui, ceeace ei numeau Infierarea boilor; dajdia aceasta
s'o poatà lua si acum Märia Ta, ca.ci cu ea hi va putea
Indeplini Märia Ta in bunä parte trebuintele Curtii si ale
ostirii;
aujul, Aiudul si Turda, fiind asezate chiar in drumul
çârii si cuprinse de ostire, au greutäti nenumärate; deaceea.
Ìie scutite de darea bucatelor si a bamlor, iar celelalte
orase s dea bucate pentru oaste, fiecare dupä puterile sale;
In ce priveste partea a doua a dorintii Ivrariei Tale,
banii cu cari se poartä räzboiul, asa ne-am inteles c, desi
este tara intrio astfel de striciciune i pustiire, cum stii
www.dacoromanica.ro
_
,....
2.,,,H,...... ._...n.....7..,,,...,
,-: '"
4.%).,4
Pp 4.
_
,'
.
. ,A' t:,_
.". `.--c.fi '
... .
' ,
. P -,'.
/,.
. ;.
- ; .
\
wx,, .,, :-', 1
Iv
, - 4
, .
.
,
-7%,
.4'
... : ..
' . .,,
''
,
'.i.'.
, r
? - --A ,
4-,,,
1
,,,..
. . .
1.
' /A
-, ,..0zordstwo".- ... ..-

.
A,
, 1...,....._-N...._.:.
.......,...,:. _,.
HUNN G ouveene 1----

.
.7.1 lit VA)i I
loan Huniade Petru Schiopul 1578-1579 §i 1582-1591
www.dacoromanica.ro
WV 11 Iry a r, ,-Q,A4,- 7 ',Mt. '' 0...)W,
w- ir , lz,,74:1?-1 --- ,, ..N
dickct-It4ffr t
' ltiMitri A Lt. astrriinriint
Petru Cercel 1583-1585 Mihai Viteazul (dupik un tablou al lui Franz Franken,
www.dacoromanica.ro aflat la Madrid)
I. :¡:,.., ' ''.7^.... 40'.-1..' ..:''''.' .....
' ,i.. .. .," -í.
-.....',
lel hi Ortiilt(te0-.
..:_'._5.tri?lri
.,-'. -., -x,...

t -_,-41,;ti"
., , ,. : ' ,
rugs,. _. , )1
./. .',.:
, .
%, s
[....1--. 44
).
lerern;a Movila 1595-1606 Mihai Viteazul 1593-1601 (durili un desen al vrenui)

cu fiul säu Constantin 1607-1611
(dela m5nfistirea Sucevita) www.dacoromanica.ro
Mihai Viteazul la curtea inmäratului Rudolf II
in Praga (tablou de Franz Franken)
If's:-:s1.117sfi
4., N 0...:.--'
-;4,I.,
.01..,,I.,.;
..,4.,..,,..,. s. .'
.,,,,, _-m4- -..
,, ... ..:.
., s
,its,',,,, . ...,,...,1 ..- ,-.-..

, -.,1.4:),;-,pr' --..-t-T,,titsh ._h1f, r0:1
....,,,t., ". :$' "7-'-'-' ---,,ff' ,,, i
.
; .,...-, ,...s:.. .... ,-4 .;.,-,-
---,,,'----',, -',. :-
7,sk,,,....s, -. -:4,i- .
,;..-"':,....st.,t',. ,-, r.-.--. .s:
---.-7...0.q
.. ....,. ,
,. ,,,,.. 2.,:14,4417-8'
-. I ..,, h ..,; :..-.. - w...,,,..-?.,...0,i_., -ii,is..
-. tt t7)..; ' % ' -,

. .
' '-*- .'It..P.i?
- '...1,,,. .)4; 4, % -; '.Vt't,--rA
..4
. ,,
... - sr,',- ....:,,,-.1,4F. ,,:...,,,ut-
,
Cetatea Neamtului (dupä Bouquet)
XII
www.dacoromanica.ro
L Lupa: Istoria 13/11/11
Stefan ce! Mare (la Voronet) 1457-1504 Vlad "repel 1456-1462
www.dacoromanica.ro
Rack cel Mare 1495-1508 (dupa fresco dela St. Nicolae din Dorohol)
Bogdan cel chior (1504-1517)
Stefan cel tfinfir (1517-1527) ; Petru Rare* (1527-1538)
www.dacoromanica.ro
X
Neagoe Basamb (1512--I521) cu fiul sau Teodosic Peru Rams (1527--I538 si 1541--I546)
cu fiul situ Ilia (1546-1551)
www.dacoromanica.ro
-
EA g171 ii)C. ,i,dAlfgfilfig

.0inprcka*m*41.3-:,. 4Paiéel
;V Nero .430144.4
if . 4.11
Alexandru Lapusneanu (1552-1561 si 1564-1568) Matei Basarab (1632-1654) si Doamna Elena

www.dacoromanica.ro
1. LUPAS: LSTORIA UNIRII ROMANILOR 129
/6.ria Ta §i o vezi Cu ochii, cu toate acestea pentru diinuirea

tirii, pentru unirea noastri cu striinitatea §i bunivointa
noastri fati. de Miria Ta, din dragl voie figiduim
Tale cite fase florini de fiecare poarti; 3 florini sä fie plititi
panä in a 25-a zi dela data acestor articole, iar ceilalti trei
iarài pini in ziva a 25-a de atunci inainte; de plata aceasta
nu fie scutiti averea niminui, nici a Miriei Tale, nici a
domnilor... La dajdia aceasta sà contribue §i Sârbii, cari
se afli in tarà, astfel ca Sirbul, care are casi proprie in
tarä; si dea 1 fi., iar celce nu are, sà fie scutit. Tot astfel
§i Grecii §i alp negutitori din tin striine, sà pliteasci.
care dupi averea §i negutkoria sa.
Satele arse in cursul acestui rizboiu si fie scutite de dare;
unde nu se pot incasa däzile din pricina sàrkiei, si fie tinut
iobagul panä se achiti darea, iar unde ar fi rimas mo§ia
neme§easci pustie, färä iobagi, sà se incaseze darea de pe
altä. mo§ie a proprietarului cu pricina.
Dieta roagi apoi pe Mihai, sà adune oastea la un loc
anumit §i drumurile de tarä si le faci slobode de tálhati,
dupicum s'a milostivit a figidui incredintindu-1 ci toti lo-
cuitorii Transilvaniei vor sà trieasci in pace, ca sà poatä.
fi mai potriviti pentru slujba Miriei Sale §i a patriei",
FiindcI in unele pirti ale Transilvaniei iobagii, folosin-
du-se de tulburirile impreunate cu noua schimbare in con,
ducerea çàrii, incepuri a se riscula, iivar§ind felurite necu-
viinte, jafuri §i chiar omoruri, dieta roagi pe MAW, sä dea
porunci aspre tuturor si fie cu ascultare c.ici numai a§a se
pot incasa därile§i se pot face transportunle de bucate pen-
tru armati". Servitorii fugiti si fie trimi§i la vechii lor sea.-
pani; tot asemenea §i ceice au intrat in cetele Cazacilor sau
in oastea lui Mihai. Iobagii, cari au fugit din alte tinuturi
in pimântul locuit de Secui, daci nu vor sà se intoarci la
www.dacoromanica.ro
130 CARTEA SATULU1
vechii lor stipini, si fie spinzurati. Toti elpitanii scau-

nelor secuesti sä fie indrumati a respecta hotirirea aceasta.
Atit fat:5. de nobili, elt si fall de Secuii cari vor fi jefuit
sau pigubit pe altii, si se urmeze de asemenea firi nici o
erutare, nobilii fiind datori si se infätiseze in persoani, spre
all da seama de faptele lor; cei osincliti pot face apel, dar sä
rimini inchisi pinä. li se va da sentinta. In ce priveste si-
simea, care nu este mai putin irisemnatal in tara aceasta,
plingit' idu-se si ea de oarecare lipsuri si jafuri, s'a hotärit
ca nici un om, de ori ce rang si treapti sociali at fi, um-
blind printre Sa§i, si nu cuteze a le lua ceva Cu puterea,
ci de ori ce ar avea trebuintä, si pliteasci cu bani.
Mai departe roagi dieta pe Mihai sà ja sub ocrotirea
sa v'iduvele si orfanii nobililor cizuti in rizboiu, fie.ii' id sä
li se inapoieze averile instriinate; apoi ii arati multimirea
eà a hotärit si respecte drepturile si privilegiile nobililor
In afari de donatiunile lui Sigismund Bäthory, precum si sä
infrineze incilcirile Cazacilor, cari nivilind asupra ora.selor
le-au jefuit si le-au amenintat cu pirjol.
Procesul verbal al acestei diete se incheie deasemenea cu
un cuvint de multumiti, adresat lui Mihai care dupi obi-
ceiul si datina celorlalti principi crestini a figiduit a face ju-
6:mint ci va apira libertatea patriei".
Mihai intäri toate aceste hotiriri ale dietei in calitate de
Voevod al Tirii Românesti, sfetnic loctiitor al M. Sale
sacratissime chesaro-cräesti in Transilvania si cipitan gene-
ral al ostirii impiritesti dintre granitele Transilvaniei si ale
pirtilor supuse acestei t5xi".
A doua dietà ardeleanä. din timpul lui Mihai s'a tinut
la Brasov in zilele de 12-15 Martie 16100, cbd se luarä
hotiriri, la fel cu cele votate in Noemvrie 1599 la Alba
Iulia cu privire la diri, la oprelistea de transportare a grill-
www.dacoromanica.ro
lui in alte pàrçi, in afari de Ungaria §i de Tara Romi-

neasci, precum §i la jalbele nobililor impotriva iobagilor,
dintre cari unii pomirà a-§i ucide stäpinii. Dar Mihal se
ridicà fir5. intärziere lulnd mäsuri pentru a§ezarea ordinei.
Prin ora§ele din sudul Transilvaniei, ca §i in capitala acestei
täx' membrii famíliei luí Mihai fálceau adanca impresie a-
supra populatiei. Un raport oficial infati§eaa pe sotia sa,
doarana tinárä. (proaspätá") cu faya ovalä. §i-cu oc.hii ne-
gri; a§a 'era §i fiul ei Páltra§cu Vod5.; impreuni intrarä in
ora § Cu opt ridvane, trase de ate 6 cai. Al Doamnei Stanca
era clptu§it cu mältasâ ro§ie, avii' nasturi de argint §i
Nici in articolele dietei din Alba-Julia, nid in ale celei

din Bra§ov nu se gäse§te vre-o amintire lämuritoare despre
Românii Transilvaniei. Cine s'ar multAmi sá cunoasci viata
de atunci a acestei tári numai din cuprinsul pomenitelor
articole de lege, ar putea fi ispitit s. creadä, cà in toamna
anului 1599, dup. biruinta dela elimbä.r, Mihai ar fi luat
In stäpänire o ori lipsitä de populatie romäneasclt.
Abia in dieta tirilla la Alba-Iulia in cursul lunei Iulie
1600, au ajuns in cercetare §i treburi curat române§ti, vo-
tbdu-se articolele privitoare la soarta preotimii §i a tieini-
mii romár' le din Transilvania.
Inainte a se cunoascI atia cuprinsul cât§i insemnitatea
acestor articole, trebue sà facem amintire de ala faptà de
vitejie a lui Mihai Voevod, sIvIr§itä. in Mai 1600: de cu-
cerirea Moldovei.
www.dacoromanica.ro
132 CARTEA SATULUI
VI
Cucerirea Moldovei. Mihai in culmea puterii. Al doilea
Alexandru Machedoe. Hotaririle dietei din Alba-Julia
(1600) Cu privire la Romani.
Dupi asezarea sa in capitala Transilvaniei Mihai

drma Tärli Romäne§ti in grija fiului s'a-u Nicolae Pargcu
§i a sfetnicilor de incredere, dândufle trupe ardelene de
pazá;-iar in Transilvania pästrá läng5. sine ti-upe muntene
stipinind aci cum scria In acele timpuri Sigismund For-
gách ca un principe de mo§tenire i chiar mai aspru,
fiindc5 luase tara cu arma". El intelegea sà imparti vorbe
sperante bune la toti".
Il nelini§tea insà faptul câ implratul Rudolf stáruea prin
trimi§ii sài, ca sá páriseasd. Transilvania §i sà se intoard
inapoi la cá'rma Tärii Române§ti. In msur i mai mare
Il nelini§teau uneltirile lui Sigismund Báthory, care, sprijinit
din partea Polonilor i a Moldovenilor, ameninta sà zdrun,
cine din nou lini§tea abia ca§tigati in cuprinsul Transil,
vaniei. Inteun raport al comisarilor impiräte§ti (20 Aprilie
1600) e zugrávità starea sufleteasd, prea zbuciumatä, a lui
Mihai care se plingea cà impáratul nu-1 ajuta cu bani, cum
s'ar cuveni in astfel de imprejuriri grele, cánd el este nevoit
a porni spre Moldova, de unde a primit §tiri c. Sigismund
Báthory se pregáte§te atace. Trebue sà ja inainte cu
(rice pret acestui atac. Dei de mijloace báne§ti, el va
porni la lupti, chiar dacà ar fi sä."-§ivändáhainele de pe trup,
va sluji impáratului i cre§tinátiltii pan la moarte. Asta o
spune nu limba, ci mima lui.. Comisarii impárite§ti au fost
mi§cati de cuvintele lui
Dad nu primea banii gtept-ati dela impiratul Rudolf
www.dacoromanica.ro
ca ajutoare pentru o§tire, in schimb Mihai era cercetat cu

oferte §i fleidueli din partea papei Clement VIII, care la 22
Aprilie 1600 Ii adresa o scrisoare cu momeli satuindu4
schimbe credinta, câci dacl va trece la biserica apuseanä.
catolicäi va primi ajutoare blne§ti. Cronicarul Szamos,
közy, de obiceiu bine informat, spune c5. Mihai ar fi primit
scrisoarea papei strambInd din nas, cà acesta guteazi
atace §i defaime credinta.". R.LpunzInd papei Clement,
i-ar fi ficut propunerea. ca päräsind rätàcirile italice, si se
intoarci el dimpreuni cu poporul cre§tin la adevärata lee/
turä ob.vteasci a biserialor tisäritene, cki numai ava va fi
Cu putinti alungarea Turcului spurcat din spinarea crevti-
Mihai era om adanc credincios, dupä cum a do-
vedit in cele mai insemnate clipe ale carierii sale ost4evti
dupä cum ne incredinteaz.i martorii faptelor lui, politice
militare. Astfel episcopul Stefan Szuhay, care a avut pri-
lej 61-1 cunoascä Ind. dela TArgovivrz, din vara anului 1598,
Il laudi pentru credinta i evlavia sa vestitä in toatä lu-
raea".
Aceasti insavire sufleteasci a lui Mihai poate fi socotitä
ca o movtenire Orinteasc;i din partea vrednicei i evlavioasei
sale mame Tudora, care a inteles a-vi cre.vte odorul din cea
mai fragedä coparie in deprinderea i cinstirea, datinelor
bisericii stea'bune.
Respinse deci Mihai ajutorul imbiat pe un pret ava de
scump, cum era al unei vânari sufletevti, i cu deplinä
credere in steaua norocului säu, steangInduli ovtile ce pu-
tea sä aib atunci la indiema'nL, se repezi in luna lui
Maiu in Moldova contra lui Ieremia Movilä, pe care
cu tot ajutorul de oaste 11 fueiri i inchise in ce-
tatea Hotinului, de tmde insä acesta izbuti a ievi pe furiv,
fugind cu boierii si in Polonia.
www.dacoromanica.ro
134 CARTEA SATULUI
Lupta dela. Hotin s'a dat zi de Maqi (23 Maiu
1600) dup. Rusalii, iar §tirea despre fulgerätoarea-i izbindä
a sosit la Bra§ov a treia zi impreunä cu porunca lui Mihai
&I se vesteascä in ora§ele ardelene, prin pu§aturi de tunuri,
biruinta lui asupra Moldovenilor §i Polonilor.
La 1 Iunie 1600 a primit Mihai in Jai inchinarea boie-
rilor moldoveni, incepind cum aratä cronica a se scrie i a
se tnärturisi Doran qi a treia
Moldovenii araitari dorinta sä-lvadä. pe Nicolae Pätra§cu
a§ezat in scaunul domnesc din Ia§i. Dar Mihai socotindu-1
prea tank'r §i temindu-se a nu va putea fi Doran intrio
tarä de margine", amenintati de apropiata räzbunare a lui
Ieremia Movilä, a rasat la ci'rma Moldovei o locotenentä
domneasci de palm boieri ca ispravnici de scaun": Udrea
hatmanul, Andronic vistierul, Saya arma§ul §i Negrea spär
tarul. El insu§ se gräbi inapoi la Alba-Julia, unde soseau
trimi§ii impäratului Rudolf cu propunerea sä rämlnä el
Domn al Munteniei §i, al Moldovei, iar a treia ta.rä: Tran-
silvania s'o lase in grija Austriacilor! Stäruintele impäräte§ti
au fost insä zadarnice. Mihai nu se putea invoi sà arunce
In chip u§uratec o izbindä ostii§easci ras' unätoare, nici sà
nesocoteasa dreptul pecetluit Cu singe; de aceea nu se in-
dura de Ardeal" sä-1 päräseasa, ci, trimitind o noul solie
la impäratul Rudolf, 11 ruga stiruitor sä-i lase Ardealul,
cuan si La doban" dit, §i sä-1 slobozeasci asupra. Turcilor".
Apof la cirma Moldovei trimise pe nepotul säu Marcu
Vodä, fiul lui Petru Cercel, impreunä cu Preda Buzesctr:
In vara anului 1600, dupà biruinta dela Hotin, ajunsese
Mihai culmea gloriei sale ostä§e§ti §i a p-uterii politice. Seal-
pinea acum trei täri cu populatie romineasci de ba§tinä.
Faima §i vitejia lui incepuse a fi rispinditä cu laude meri-
tate in toate tärile Europei cre§tine. Insu§i impäratul Rudolf
www.dacoromanica.ro
(ascunzandu-§i necazul pentru tigada intampinata cand a

cerut sä i se la.se Transilvania) s'a simtit (Inca din August
1599) dator a lua in dreapti socotinta ravna lui Mihai in
slujba cre§tinatatii intregi, precum §i eroica lui vitejie ostä-
§easca, stralucitele lui merite §i mai ales credint.a lui vrednica
de laudä §i statornicia lui incercati in serviciul cauzei
parate§ti", ciaruindwi cetatea Königsberg, in Silezia,
preuni cu intreaga mo§ie ce-i apartinea, ca s'o stapaneasca
el §i urma§ii lui, rasà ca vreo-data sà poata fi luat indarat
acest dar. Mihai a §i incasat timp de doi ani veniturile mo-
§iei, Cu a card administratie incredintase pe italianul Carlo
Magno ca prefect §i administrator'. A.cest Carlo Magno
scria la 1600 din Milano lui MiShai incuno§tiintandwl
impiratul Rudolf a trimis in Franta, in Spania, la papa §i la
toate capeteniile tarilor §tiri despre barbatia §i vitejia lui
care este ca un al doilea Alexandru (Machedon).
Frunta§ii Boemiei laudau §i ei pe Domnul roman, care
s'a inchinat cu desivar§ire in slujba pentru binele intregii
cre§tinatati" §i rugau pe Dumnezeu, ajute §1 in vtitor,
ca in cursul celor §apte ani trecuti, cand au dat §i ei cu
drag inima" ajutoare mari §i puternice, spre a implini ce-
rerea imparatului.
Misionarul Andrei Bobbi, un calugar dominican care
a pierit cu prilejul unei niváliri, a Tatarilor in Moldova
pe la 1604 se mangaia in taina cugetului sau Cu na-
dejdea cà Mihai va fi ridicat prin succ,e.sele sale iazbolnice,
In scurti vreme, in vechiul tron imparatesc din Constanti-
nopol. A§a se exprima acest dominican inteo scrisoare a sa
dela 25 Iunie 1600 privindu-1 pe Mihai ca pe un apropiat
restaurator al imperiului bizantin.
Nu este deci de mirare ca, in culmea puterii sale politice,
www.dacoromanica.ro
136 CARTEA SATULUI
Mihai afla prilej potrivit si smulga dietei ardelene chemate
la Alba/Iulia, in vara anului 1600, cateva mäsuri privitoare
la imbunitatirea sortii poporului roman si a preotilor si,
mäsuri pe cari trimisii celor trei natiuni privilegiate prin
nedreapta conStitutie a Transilvaniei nu cutezau atunci si
le respinga, ci s'au grabit sa le voteze cu obsteasca' invoire.
Pe langi hotaririle privitoare la darea portii" de cate
6 florini si la indatorarea nobililor sa mearga personal la
oaste, in dieta aceasta s'au ridicat din nou jalbe contra icy
bagilor, cari nu vor sa mai asculte de stapani, si s'a cenit
lui Mihai sä, dea nobililor voie libera spre ail pedepsi, in
schimb sa fie pedepsiti rara intarziere si nobilii, cari au bitut
ori au taiat in timpul acela vre-un iobag.
Articolul 2,0, votat in dieta aceasta, are urmatorul cu,
prins: S'au Intamplat si astfel de lucruri, C.à unor oameni
de ai nostri li s'au adus scrisorile lariei Tale, scrise
unele in limba sarbeasca, altele in limba româneasca din
care pricini nu au putut intelege din ele porunca si vointa
Mariei Tale. De aceea am hotirit ca astfel de scrisori sa fie
trimise nobilimii sau in limba maghiara sau in limba la-
tina; cine ar mai umbla pe la nobili cu astfel de scrisori ro,
manesti sau särbesti, pe niste oameni ca aceia sa-i prinda
si sa-i trimitä. la Maria Ta impreuni cu scrisorile". In cu,
prinsul acestui articol gasim, pentru intaia oari, in scurta
domnie a lui Mihai o impotrivire oficiall a nohilimii ma-
ghiare fatA de caracterul romanesc al acestei stgpániri.
Articolul 23 vorbeste, in sfarsit, de un lucru care dove-
deste ca dieta ardeleani a putut fi induplecata prin puterea
domneasci a lui Milai 6 incuviinteze oarecari inlesniri de
ordin economic pe seama satelor rominelti, in privinta drep.
tului de pa.'Itinat. In intemeierea acestui articol dieta a sim-
tit trebuinta s 5. arate, pentru ce nu s'a putut ingadui in
www.dacoromanica.ro
trecut Romanilor din vecinItatea satelor unguresti §i

sesti dreptul de pisunat cu vitele lar in hotarul acestor
sate. Pricina ar fi fost anume, cà ei nu crutau cu turmele
de oi nici seminiturile, nici anatele, cà ardeau pajistea si
ficeau pagube in vii. Cu toate acestea acum din resprect
fatä de Märia Ta §i din bunävointa noastri fatä de Märia
Ta scriu membrii clietei incuviintäm aceasta ca toate
satele läzuite, atit cele unguresti cat si cele skesti, sà dea
celor rominesti, precum si acestea sà dea altor sate roc sic),
bod de pisune pentru cai, boj, junci, vite si porci, afarà de
oi, deoarece pentru oi nici pinà acum nu au dat unii altora
asemenea locuri de päisune... Se vor lua insi mäsuri, ca vitele
sä: nu fie asate nici in pàduri, nici in holde, nici in finate,
nici in vii, nici mn alte locuri oprite... In schimb satele
nesti sà incuviinteze aceasta satelor unguresti si rasesti din
vecinitate, dar numai in locurile, unde li se intilnesc ho-
tarele, iar nu Ora la al treilea si al patrulea sat".
Este limurit c.à dieta s'a induplecat a vota acest articol
de lege numai din respect fati de Mihai, simtindu-se da-
toare s tini seami de dorinta lui rostitil in sprijinul
romane din Transilvania, dupi cum a tinut s5.
indeplineasci si pe aceea privitoare la scutirea preotilor ro-
málni de indatorirea si povara slujbelor iobigesti.
Cuprinsul articolului 24 ne infitiseaa aceasti dorinti
a lui Mihai deveniti lege prin votul dietei din Alba-Julia,
dupi cum urmeazi: In ce priveste a doua dorinti, a M5.-
riei Tale, ca persoanele preotilor români sà nu le sileasci
nimeni la roboti in rând cu obstea iobagilor, am respec-
tat si in aceasti cauzi dorinta Ivariei Tale si am hoarlt,
ca preotii români si fie scutiti in toate locurile, in per-
soanele lor, de once slujbà de acest fe!".
In sfirsit, se mai giseste in procesul verbal al acestei
www.dacoromanica.ro
138 CARTEA SATULUI
diete incä un articol cu privire la preotii români, articolul 31
si ultimul de urmitorul cuprins: Am hotärit §i aceasta ca,
dacà vreim preot român s'ar fi insurat a doua oarä si satul
nu ar spune aceasta vadicului -cu prilejul vizitatiei cano-
nice, ispanii sä ja dela acest sat o pedeapsä de 200 florini
pe seama Märiei Tale".
Prevederea acestui articol de lege se 15.mureste prin por-
nirea de impotrivire ortodoxi fa. de irmoirile protestante,
strecurate in viata §i randuiala bisericeasa din Transilvania
prin hotäririle sinodului dela Mid, unde in toamna anului
1569, cu invoirea episcopului Pavel din Turdas, li se in-
cuviintase preotilor evlavio§i dreptul sa se cAsItoreascA-a
doua oara, dad s'ar intimpla si le moarä intlia sotie. Nu-
mero§i preoti Vaiduvi se vor fi bucurat de ingäduinta aceasta..
In zilele lui Mihai fiind insä legäturile ierarhice dintre bi-
serica Transilvaniei si mitropolia Ungrovlahiei mai strInse,
aceasta din urmä si-a dat silinta si a isbutit 6à punä sta.-
vil5, pornirii de reformä protestantä, stäruind ca Mimi sä
interzid. preotilor §i pe calea unor mäsuri de lege asäto-
ria a dpua, pe care traditia §i practica bisericii ortodoxe
nu o incuviintase. Astfel afläm din cronica protopopului
Vas& dela biserica Sf. Nicolae din Scheii Brasovului c.5.,
murind intaia sotie a preotului Balea §i acesta insurindu-se
a doua °ark*, a fost lipsit de darul preotiei, fiind adus in
locul lui un preot din tArgul Floci, deci din locul de nas-
tere al lui Mihai: popa Neagoslav care mai tiirziu (1606)
purtandu-se cu necuviinfai si trufie, a fost inaturat pe ca-
lea legii de cätre vadica Teoctist al Bälgradului (Alba'
Julia) in intelegere cu mitropolitul Luca din Targoviste
si trimis inapoi la .locul, de unde venise.
Abia hi incheiase lucrärile dieta ardeleanä din vara anului
1600, care infäti§eaz5 unirea celor trei täri din preajma. Car-
www.dacoromanica.ro
patilor injghebatá, lar pe inaptuitorul acestei mniri, pe ne-

intrecutul luptitor Mihai in culmea sapanirii sale, cánd
nori grei, incäircati de primejdii apropiate, incepurá sä.
tunece stalucirea acestei sapaniri. Privilegiaii constitutiei
transilvane, dand uitàrii jurámintele de credintá dela sfár-
situl anului 1599, cälutará i gsir aliaçi, cu ajutorul .
rara sà poaa surpa domnia lui Mihai in tara Ardealului.

Insus generalul Gheorghe Basta le veni in ajutor Cu ostile
impáratului, al azul sfetnic loctiitor i cápitan general era
Mihai in cuprinsul acestei provincii. De ala parte nici Iere-
mia Moya', nici ocrotitorii sái poloni nu se puteau impica
cu starea ce li se pregátise prin infrangerea dela Hotin i pi-in
pierderea Moldovei. Sultanul astepta de asemeni prilej po-
trivit spre a se rázbuna asupra hainului" carvi pricinuise
prin vitejiile sale atáta infrangere i neliniste la Dunáre.
-VII
Politica de romanizare in Transilvania. Micelul dela
Huedin. Bätjlia dela Mirislfiu. Impficarea ca Gheorghe
Basta. Biruinta dela Gorosläu. LIciderea lui Mihai
pe cfimpia Turzii.
Nobilii magliari din Transilvania uneltiserá in taini, des'

tul de repede, ráscoala impotriva lui Mihai: In cursul
August iZbutind a indupleca pe Basta spriji-
neasck atrasea duand i burghezia Draselor sisesti de par-
tea lor. Allturi de Mihai mai amâneau Secuii i multimea
aranilor români, la ridicarea cárora nu se putea gandi
Domnul cel de un sánge cu ei poate din pricini, cà nici nu
ar fi avut mijloacele de trebuintä pentru inarmarea. lor.
Pe Secui s'au gabit Sibienii sà se lepede rari
www.dacoromanica.ro
140 CARTEA SATULUI
intarziere de Mihai, alaturându-se la tablra potrivnicilor
lui. Dela inceputul lui Septemvrie 1600 s'a pastrat o scri.
soare In acest inteles, in care Sa§ii din Sibiu reaminteau
Secuilor, cat de fericit ar fi fost traiul lor inainte de dom,
nia lui Mihai, care cuprinzand Ardealul cu ajutorul im-
paratului, mai tárziu s'a impotrivit sä i-1 lase in stapanire
austriacä. §i s'ar fi snit, prin felurite uneltiri, sä, imputineze
natia ungureasca, pe Secui §i pe Sa§i umplánd cu Ro-
mani acest pamant frumos care mai inainte ii hilt' lea §i
ingr4ea" numai pe ei, pe fui natiilor privilegiate ale a-
cestei tari. Scrisoarea incheie cu amenintarea ca, de nu-1
vor paras' i pe Mihai, impreuni cu Bra§ovenii vor naväli
in secuime, vor da foc caselor §i vor trece pi-in ascuti§u/
sab1e-i femeile §i copiii lor. Ca si le slabeasca increderea
In Mihai, Sibienii adaugä. la sfir§itul scrisorii §tirea
oamenii lui ar fi parasit cetatea Buii, retragbdu-se cu tu-
nurile spre Sebequl sasesc in stramtoarea munplor; se poate
ded vedea cat e de §ubredi nidejdea ce ar mai avea in
Tot din acele zile de grea cumpana s'a pastrat o scrisoare

romineascil, a jupinului Nectarie, omul lui Mihai,
adresata din Sebe§ul sasesc lui Luca Engeter, primarul
biului, reamintindu-i de jurimantul facut, intrebandu-1 pen-
tru care pricina a ridicat säsimea toatä" de ucid oamenii
lui Mihai ï sfatuindu-1 nu-§i potriveasca mintea cu a
celor ce sant de§erti de minte" -c5.ci va avea sà dea seama
inaintea lui Dumnezeu"... Sfaturile lui Nectarie au ras. tmat
lug ca glasul care strigi in pustie. Pofta de rizbunare §i
du§manie, care mocnea in sufletu1 privilegiatigor din Tran-
silvania, n'a mai putut fi potolit5. farl virsare de sange. A-
ceasta s'a inceput la Huedin (jud. Cluj) cu o cruzime in-
fioratoare. In targul Huedinului erau vre-o 180 de doro-
www.dacoromanica.ro
I. LUPA: ISTORIA UNIR!! ROMANILOR 141
banti (ro§ii) din oastea lui Mihai. Trite° zi de Dumineeá,

fiind lumea adunatá la balciu, unul dintre ei mai chefliu
a fácut rám4ag pe o gäleatá de vin a el singur va pune
pe fugä. tntreg targul. Lovind cu toiagul In dreapta i In
stanga, starni o astfel de gálágie i spairn., incat oamenii
fugirá cu totii din larg Iàsândui unii marfa, alçii vitele
aci. Cativa Romani s'au repezit In hohote de ra's asupra
telor §i. le-au luat fácand haz de frico§ii targoveti, pe cari
un singur om i-a putut goni i impr4tia Cu toiagul.
Inteuna din Duminecile urmatoare s'a ridicat tot tar.
gul vremea predicii" (deci Inainte de amiazi) asupra
Romlnilor, urmirindwi din cask' In casá, incat din cei 180
de dorobanti abia dacl au mai putut scápa vre-o 12 in§i
fugind in camp, prin padure sau prin casele nobililor.
toti au fost omorati i aruncati inteo groapi mare
langi biserica ungureasca. Cronicarul vremii, Szamosközy
spune cà tmii dintre ei, fiind vii de jumátate, cu buzele
fripte de durere cereau apa din fundul groapei, dar uci-
lor le raspunaeau In bitaie de joc: mai inainte nu va
puteam sátura nici cu vin, acum v'ati multumi i cu
Apoi Cu Inspaimantátoare sálbátkie anmcau pámánt asupra
lor, ingropandu-i de vii.
Cum a aflat Mihai de aceasta firidelege, a tinut scaun
de judecata la Alba Iulia cerand a se lua másuri pentru
pedepsirea celor vinovati. De§i era tiran, a ascultat ru-
gamintea, nobililor; mare minune la un astfel de om
scrie cronicarul acum nici domnii, nici cápitanii crer
tini nu fac ceeace a fácut Mihai Vodä, cáci färà nici o
pravili de judecata prind, omoará, taie, jefuesc §i. gonesc
pe nobili, pe orkseni §i pe nenorocitii dela sate"... Asupra
Huedinului a tx-imis Miliai dorobantii sub comanda lui §te.
fan Csáki din .Aghire§ poruncinduple sa pedepseasca târgul.
www.dacoromanica.ro
142 CARTEA SATULUI
Locuitorii au fugit speriati spre Sälaj s'i Bihor, abia au mai
limas 12 cersetori nenorociti cari au fost täiati, lar tIrgul
a fost ars intreg afari de cateva case nemesesti, unde erau
adäpostiti Românii.
Intamplarea aceasta dela Huedin poate fi socotitä ca un
inceput al räscoalei generale, ce pregitiserä nobilii contra
lui Mihai. Flacira ei a si izbuctiit in luna urmätoare, in
Septemvrie, zdruncinând stäpinirea ardeleanä si gtibind
sarsitul nenorocit al eroului dela Cllugäreni, dela Selim-
WI. si dela Hotin.
Intemeiati pe sprijinul lui Basta si al ostilor impärätesti,
cari impreunä cu ale risculatilor ardeleni se urcau la 30
35.000 de luptitori, potrivnicii lui Mihai au desläntuit rkr
boiul, abia lisInd acestuia rägaz-sä-si strIngä ostirea (20
22.000) si s'o aseze in ordine de bätaie langi satul Miris-
Liu (jud. Alba) lute° pozitie strategici aleasä cu price-
pere si dibicie.
Daci Mihai si-ar fi pästrat linistea de trebuinti, rämi-
nind in pozitia aceasta in cursul luptei, ar fi putut iesi
cu izbá.'ndi s'i din aceastä invilmäsealk cunoscutä fiind is-
cusinta lui sä smulgä biruinta din mir' la unor ostiri adese-
ori mult mai numeroase deck cele comandate de dânsul.
Dar sufletul ii era främIntat ca o corabie pe creasta valu-
rilor inviforate, arand de setea sä se rguiascä mai repede
cu generalul hain Gheorghe Basta, care a fost destul de
viclean, spre a-i intinde o curia: primejdioasä c.hiar la in-
ceputul luptei. Preficindu-se a se pregiti de retragere,
isi ridici tabära din locul, in care o asezase. Mihai nebi-
nuind dirsa, fu ispitit a crede ci dusmanul ar fi gata eo
rupä la fugä. Se repezi deci dupä Basta strigand: unde fuge
canele de Italian? nu stie 6 in once loe 11 voiu ajunge?...
Dar ckd s1-1 ajungä, dupäce ostirea lui, päräsind minty
www.dacoromanica.ro
1. LUPAS: ISTORIA UNIR11 ROMANILOR 143
nata posipe strategici dela inceput, se rispandise in lar-

gul campiei, Basta se intoarse Cu iuteali, intiratanduli oas
tea la o lupti aprig5., din care Mihai n'a mai putut ievi
invingitor, ca de obiceiu. Ci cu vre-o 15.0.00 de osta§i, cap
Ii mai rimaseseri, s'a vizut nevoit a se retrage spre
pentru ca de ad si treacä munpi alergand repede spre
Tara Romaneascl, unde nvà1iserä Polonii lui Zamoiski,
a§eze pe Simion Movilá, fratele lui Ieremia, scaunul
domnesc dela Targovi§te.
Iii Octomvrie s'a dat lupta. cu Polonii in valea Teleaje-
o lupti tot ma de pupn norocoasa." pentru Mihai,
care fiind atacat in fati de oastea lui Zamoiski, iar in
spate de Ardelenii triditorului Moise Szkkely
trupele obosite, a limas invins prin numirul mai mic, de-o
parte, prin starea sufleteasci zdruncinati a o§tirii sale, de
alta. Eroismul siu personal nu 1-a pirisit insi nici in a-
ceste clipe grozave. Cronicarul Miron C,ostin laudi vitejia
lui Mihai scriind in letopisetul siu câsi de astà dati sta sin-
gur Mihai Vodi ca un leu in fruntea razboiului" Zamoiski a
isbutit a se ¡cuí intre cavaleria i pedestrimea lui
invingind pe aceasta din urmi inteo lupti inegalâ. Mihai
s'a retras apoi spre Targsor, uncle Polonii temandu-se de
vre-o noui curs5., nu l-au mai urmirit. Cu ajutorul lui
Udrea banul mai stranse Mihai o oaste de vre-o 70(X),
dar §i aceasta fiind invinsi, o seami dintre boieri se ali-
turari taberii lui Simion Movili, a car' ui insclunare la car-
ma Munteniei insemna o strilucit5. izband5. pentru Poloni,
dar o dureroasá infrangere pentru politica. Habsburgilor.
In starea aceasta nespus de grea, lui Mihai nu ri-
mas cleat o singuri nidejde: la impiratul Rudolf, pe care
15.m.urindu4 cu privire la isprivile Ardelenilor, Mold°,
venilor i Polonilor, cari au primejduit roadele dobindite
www.dacoromanica.ro
144 CARTEA SATULUI
de Liga cre§tinä. contra ruralor, sä4 induplece din nou
da ajutoare pentru continuarea. ruptelor. A pomit deci
spre Praga, uncle a fost primit la Curtea impiriteasc.5
iau fost ascultate päisurile. Intr'un raport din Praga (9
Martie 1601) Mihai e inrati§at ca o persoani agerá §i
serioaii, pe care M. Sa (impkatul Rudolf) tine s'o trateze
dupä cuviintr.
S'a pästrat memoriul aminuntit, pe care4 inaintase a-
tunci Mihai lmpratu1ui Rudolf. Intreagl politica lui sbu-
ciumatà se poate urmki din cuprinsul acestui memoriu.
Mihai spune cà el a luptat §i in Tiinsilvania in inter&
sul cre§tinätältii §i impotriva du§marulor impkatului,
potriva Ungurilor videni ca ni§te vulpi, iar in Moldova
Impotriva Polonilor tot atIt de vicleni; a trebuit s cu,
prina repede tara aceasta, fär §tirea impkatului, dar tot
In numele lui. Daci 1-a pândit nenorocul §i a fost invins
la Mirisläu, aceasta s'a intbanplat din pricinä., cà sabia lui
a fost obi§nuitä sä. bea numai sInge p5.'enesc. Acolo insi,
vzându'se faç5. in façà cu oastea împratu1ui, i s'a muiat
mima de null: cum si omoare el cre§tini? A cerut deci lui
Basta dovezi, cä din porunca impiratului ar fi pomit cu
.-oaste asupra lui. Nu a primit mnsà alt räspuns decAt: sà iasi
Transilvania, câci altfel nu va fi pace. I se cerea deci un
lucru, pe care el nu putea nicidecum s1-1 implineasci,
csci aceasta ar fi insemnat 8à lase pradà Turalor, Polonilor
§i Moldovenilor Transilvania, care e. foarte u§or de cu-
icerit §i din spre Tara Româneasc,i, §1 din spre Moldova.
ci are multi potrivnici cari vor sä4 piardi §i cà s'au
liudat toti nevrednicii cu toate biruintele lui de pe earn,
pile de lupta. E impicat ilia' in con§tiino sa cà, de-1 vor
pierde oamenii cei rài, Ii va rispriti Dumnezeu pentru cat
a ficut el spre binele cre§tinkitii. Adevkat a a intrat in
www.dacoromanica.ro
LUPAS: ISTORIA LJNIR11 ROMANILOR 145
tratative §i Cu Turcii, nu insl spre a-i servi, ci spre a-i
Stáruintele luí la Curtea impirkeasci avurà de astidatá

rásunet, deoarece la Praga a sosit §tirea despre reaFziarea
lui Sigismund Báthory la ckma Transilvaniei, fapt care 1-a
indkjit pe Rudolf §i pe curtenii lui. Ajutorul cenit de
Mimi a fost deci incuviintat, dar cu conditia ciudatä, sä.
lupte impreunä. cu Basta pentru alungarea lui Sigismund
Báthory din Transilvania. Era o conditie ap de grea pen-
tru Mallai, care nu putea sà uite niciodatà ce a pitit in
lupta dela Mirisláu. De aceea tremura de supkare and i
s'a spus cá trebue 8à lupte impreunä. cu an& de Ita-
lian". Dar partizanii, cari 11 sprijineau la Curtea impárä.-
teascá, stárueau induplece la o impácare cu Basta. Ne
avánd incotro, a primit invingându-se pe sine insu§. Dar
dupà cum spune Giovanni Beducino din Parma la
aceastä impácare Mihai a antins mana cu multa greutate,
biruinduli impotrivirea din launtru". La fel scrie §i Anto-
nio Constantini inteun raport din Kosice (28 Maiu 1601)
c5. Mihai la cea dintli intalnire cu Basta schimba fete"
abia putând sà §opteaseà un cuvant care tälmaciu spre a
rispunde cuvintelor ce i-au fost rostite.
Impácati astfel, Mihai §i Basta au pregátit lupta care
s'a dat la Gorosliu (jud. &lap in vara anului 1601 (24
Sigismund Báthory a limas invins, o§tile impári-
te§ti comandate de Mihai ci Basta luAndu-i 54 tunuri
130 steaguri. Curind dupi biruinta dela Gorosláu au
bucnit neintelegeri intre cei doi comandanti. Pricina násco-
citá pentru ceartá era: cine sà trimità prada rázboiului la
Curtea din Viena: Mihai sau Basta? Cel dintli a trimis 63
de steaguri. Trite° scrisoare semnati chiar in tabára dela
Gorostiu (4 August 1601) irdpárt5...,ea Mihai impáratului
Zo
www.dacoromanica.ro
146 CARTEA SATULUI
Rudolf stirea C;51, dupáce impreunä. Cu Basta a isbutit sä.
inving5. pe Sigismund Báthory, ii trimite 63 de steaguri
roagá sä, nu dea crezámânt riuvoitorilor lui, cari sunt foarte
numerosi dorind chiar s'1-1 ucida.. Simtea deci eroul Mihai,
ce-1 asteapti si ce poate insemna pentru zilele lui nenorocita
imbinare de comandament cu generalul Basta. Dela data
acestei scrisori panä, la asasinatul depe campia Turzii n'au
mai trecut deck doui sälptImâni.
Ghe,orghe Basta c:iuta felurite pricini, ca rä.puni pe
Invinuindu-1 ca. ar fi rostit cuvinte grele impotriva
impäratului, 1-a chemat si se apere; nedând Mihai urmare
acestei chemiri, Basta trimise spre cortul lui trupe de
Valoni i Germani, sub comanda cipitanului Iacob Beauri..
In aimineata unei sfinte Dumineci (9-19 August 1601)
.ucigasii au ei.b5xit asupra lui Mihai i gásindu-1 färä paza
in cortul ski se repezira cum spune cronica.rul vremfi
ca niste dihanü sälbatice cu sa.biile scoase; iarl unul se
repezi Cu sulita i4 lovi drept in iar altul de grab'
capul, i cizu trupul lui cel frumos ca un copaciu,,
pentrucä. nu stiuse nici se prileji sabia in mana lui cea iute;
rámase trupul lui gol in pulbere aruncat... i rimaserá
§i mai virtos Tara Romineasd, säraci de dim,
sul"...
Eroismul lui Mihai a fost preaslävit in versuri grecesti
de eitre Stavrinos inteun poem, care s'a tipárit mai tiir-
ziu la Venetia (1742). Istoricul german Engel, amintind
versuri din acest poem, adauge: publicul cititor va primi
Cu multImire stirea ca. acest Achile romanesc (adecá. .Mi-
hai) a meritat aibe Homerul sáu care, dei mai prejos
deck vechiul Homer al Greciei, are taus meritul sä. fie a
carte popularä, foarte ráspanditá printre Grecii de astázi
cari repetá cu plácere versurile sale.
www.dacoromanica.ro
L LUPAS: ISTORIA UNIRII ROMANILOR 147
Alt Grec, Gheorghe Palamide, preasavit de asemeni

pe Mihai in versuri punindu-1 aláturi de Moise, de Ale-
xandru ce! Mare, de Hector §i de Achile.
Cronicari ardeleni, ca Stefan Szamosközi §i ca Gaspar
Boitinus, 1-au asemánat cu Hanibal numindu-1
Scriitorul german Teutschländer, publicand la Viena

(1879) o carte intreagá despre Mihai Viteazul 11 inri,
posma, afituri de oamenii vremii, ca pe un uria? 'film pi-
tici, scriind: ca de mici ne par pe längá el figurile unui
Sigismund §i Andrei Báthory, Ieremia Movilä, regele-
umbrá Sigismund al Poloniei §.1 chiar implratul Rudolf
insu§!
lar un tinár istoric ceh, Macurek, 11 aseamini pe Miliai
Viteazul cu Wallenstein, eroul tragic al Boemiei, eas. pa,
tit si acesta, pentru insemnatele servicii fácute Habsburgi-
lor in rázboiul de 30 de ani, din partea cipitanului asasin
Deverenk cu o lovituri de palo, care i-a rápus viata in
noaptea dintre 24 qi 25 Februarie 1634.
VIII
Insemnätatea domniei lui Mihai §i a faptelor lui de ui-
tejie. Ideea de tarä, de neam qi de creSinätate in meni-
rea domniei lui Mihai. Ne.strämutata lui hotärire de luptä
si de jertfä. Itifärimea lui istoricä. Amintirea lui a luminat
elide destinulu; roma nesc pana la implinirea din 1918.
Domnia lui Mihai Viteazul are o deosebiti insemnältate

nu numai in istoria Romänllor, ci si in a celorlalte popoare
crestine din risiritul Europei, fiinda prin bárbátia si
indrásneala sa, prin atacurile repezi si biruintele strálu-
www.dacoromanica.ro
148 CARTEA SATULU1
cite asupra Turcilor a trezit in sufletul lor speranta.

virii §i inderanul de lupa necurmat'a pentru desrobire de
sub jugul
In ce prive§te insemn5.tatea acestei domnii pentru istoria
Românilor in deosebi, ea e netiOduiti, mai ales pentru cu-
vfa'ntul cà Mimi a fost cel dintai infaptuitor al unitatii natio.
nale-politice. Adevkat cà la inceputul luptelor §i stadanii,
lor sale nu era c51151&it de gindul acestei inaptuiri, ci por
nise razboiul contra Turcilor numai ca scape tara de
umilinça spre care o ad:incise sapanirea lor de jafuri, de
mia j de stoarceri neMisurate.
Dup5.ce insà prin biruintele dela Cilugäreni, Giurgiu §i
Nicopol umpluse de groazi pe Turci §i de speranta
viril neamunle cre§tine din Balcani, actiunea politicà i
litaa a lui Mihai incepuse a lua înfàçiàri cari dePi§eau grai
nitele ärii dismuite de dânsul. §tim cá din cugetul unor
oameni ai timpului nu a lipsit nici p'irerea ci el ar fi fost
inenit s. ajunei restauratorul imperiului cre§tin din easä..-
ritul Europei.
Ideea de taa s'a rirgit deci imbrätkand in actiunea lui
Mihai interesele neamului §i ale cre§tin5.atii. Cele dintai
a'au v'idit, in parte Mäcar, in preeitirea iscusia a expe,
ditiei in Transilvania, ca §i in fulgerkoarea cucenre a
Moldovei. Timp de 7 luni iau fost de-ajuns, spre a in,
tinde hotarele cârmuiril romane§ti pân. aproape de mar
ginfie fire§ti ale neamului §i graiului stabun. Trebue ar:1-
tat insI, c. s'imânta ideii nationale nu a lipsit din hp,
tele de carmuire ale lui Mihai, nici in Transilvania, nici
in Moldova. Inarirea vechilor legkuri ierarhice dintre
tropolia Transilvaniei §i a Ungrovlahiei, scutirea preoti-
lor romani de poverile robotelor iob5ge§ti si incuviintarea
dreptului de p51.1unat pe seama satelor romane§ti, tot ad-
www.dacoromanica.ro
tea misuri impuse dietei ardelene prin mijlocirea personan

a lui Mihai dau dovezi indestulitoare ci in sufletul lui
ardea dorinta si fie ocrotitor pirintesc al neamului siu
dintre Carpati 0 Tisa. §i dad, destinul istoric nu ar fi fost
atilt de vitreg Cu acest neam 0 cu eroul siu, hotiriri priel-
nice preotilor 0 tiranilor romini din Transilvania cum
erau cele votate in dieta dela Alba Julia din Iulie 1600
ar fi putut si mai urmeze. De alti parte, insi0 actele sob°,
rului tinut la Igi (2 Iunie 1600), indati dupi ce i s'a in-
c.hinat 0 tara"Moldovei, scot la iveali chiar un fel de na-
tionalism neinduplecat, intru at membrii soborului au ho,
tirit atunci, si nu mai fie primiti la inalte slujbe biseri-
ce§ti oameni strilti, din alte firi, fiindci nu au nici un
simt de mili pentru sfintele licavri, ci pricinuesc numai
risipi. 0 siricie".
Pe lingi ideea de tari 0 ideea de neam actiunea lui Mir
hai poarti 0 pecetea puternici a ideii cre§tine, care 1-a
cinuzit neintrerupt sidindlyi in adIncul sufletului hotiri-
rea eroic.- sili jertfeasci toate puterile 0 insi, fiiiita sa
pentru izbanda crestinititii. Cu numele Mintuitorului Chri-
stos pe buze 0 cu mima intaria pe piatra credintei in aju-
torul de sus a pornit Mihai atacul in lupta dela Mug-
reni, uncle amestecul siu personal avu inriurire hotäritoare,
ca §i, in lupta. dela Selimbir, despre care un martor (ita-
lianul Malaspina de Sansevero) scrie ea s'ar fi inceput cu
slabi sorti de izbandi pentru Mihai si cà oastea lui, cu-
prinsi de spaimi, nu ar fi putut smulge biruinta, dacà nu
ar fi nivilit el personal cu suflet eroic 0 cu mare vitejie
impingând desfisurarea luptei spre izbInda ostasilor sir.
Puternici rostire a ideii crestine gásim inteo scrisoare
(din 24 Iunie 1600) in care Mihai arati cum, prin cleve-
tirile oametulor pismitareti, credinta 0 statornicia lui au
www.dacoromanica.ro
150 CARTEA SATULUI
fost trase la indoiari, Cu toate cà hotkirea sa de a lupta

gi a se je.rtfi pentru cauza cre4tinkitii a avut prilej s'o in#
täreasci prin multe dovezi mai strIlucitoare dear lumina
soarelui la amiazi. Iar in memoriul c5.tre impiratul Rudolf,
atitând a este impresurat de multi cluRani §i. de multi
prieteni ritarnici, cari vor s5.-1 piardi, spunea simplu §i mi§-
c5.tor: pentru binele cre§tinkiltii sunt gata a pitimi once,
lisInd in mAna lui Dumnezeu rizbimarea cauzei mele".
Daca" Mihai a fost atat de 15.udat pentru vitejia sa in
toate virile Europei, el a ajuns mai tirziu §i un puternic
indrumitor al neamului românesc atIt prin domnia-i scur-
til, dar glorioasä care a dovedit lumii cä unirea tuturor Ro,
minilor sub o singuel carmä e cu putinfi, cált §1 prin
moartea sa dureroasi, prin sar§itul n'äpraznic pe ca.re i
l-a pricinuit hainul Gheorghe Basta cu asasinatul dela
Turda. Acest omor politic nu putea 6, rIminä ner5411.
tit, lar singura dreaptä risplkire, vrednic.à de numele erou-
lui Mihai, nu putea fi cleat ireaptuirea din nou §i pentru
totdeauna a unirii Românflor, unire infiripati de din-
sul in chip treckor. Tot ce s'a lucrat §i s'a plinuit dela
1601 pan5.. la 1918 de o lature §i de alta a Carpatilor,
fie pentru, fie contra acestei uniri, a fost ca o pregitire 1n-
delungat5. si temeinic51 pentru dorita ei inaptuire pe vecie.
Iat51 mo§tenirea, iat.â urmarea cea mai insemnatä a dom-
niei lui Mihai! Amintirea acestei domnii a luminat ca un
stalp de foc c5.'ile destinului românesc, cutremurând sufletul
generatiilor urm5.toare, ca sà poati incerca din nou §i cu iz-
bandà indeplinirea menirii istorice a neamului romanesc.
Dacà vrem si pretuim cu dreptate m5ximea unei per.
sonalit5.'ti istorice, m5.sura cea mai potrività ni-o dà inrauri-
rea, ce a putut sà, aibà prin faptele sale nu numai asupra oa.
menilor vremii, cat a vietuit, ci §i dupà moarte, asupra In,
www.dacoromanica.ro
ma§ilor din neam in neam. In lumina acestei m5suri de

judeca.t.i. istorici Mihai Viteazul r'imâne, fàr'a.' indoiall, una
din cele mai puternice personaliati in trecutul Rominilor.
Vestea faptelor lui de vitejie a insufletit nu numai pe cei
intelegkori din toate firile crwine, dar amintirea faimei
lui a inraurit de-alungul vremiror simtirea §i cugetarea ro-
mâneasci, intemeind pi-in invitAmintele culese din jertfa
vietii lui un cult religios national, sporindu-i apoi adan,
cimea §1 lirgindu-i puterea cuceritoare cu atIt mai mult, cu
clit lucrarea pentru desàvar§irea unieitii nationale-politice a
Romanilor se apropia de tint51.
La intemeierea acestui cult a luat parte mai ales de pe
la mijlocul veacului al XIX-lea Inainte §coala romaneasc5.
§i invätImantul istorie propovaduit cu ajutorul ei. avid
i§i tinea la Bucure§ti Aron Florian (de abIr§ie din satul
Rod, judetul Sibiu) cursul cil istoria Rominilor, intelegea
si vorbeasc5." despre eroismul lui Mihai cu mare insufle-
tire trIgand incheieri potrivite a inari speranta inteo apro-
piatà inraptuire a unirii nationale-politice, dupà cum aratä
aceste cuvinte ale lui: Viitorul ne di sperante mari §i and
Romanii se vor reuni inteun singur stat, atunci fericirea
!or va fi la culme. Gloria trecuel se va reintoarce §i supt
cerul senin al liberatii, fie, inteun imn divin inimile pa,
triotice si inalte la Dumnezeu sublimele lor bucurii!"
Iar unul dintre fo§tii si elevi, Nicolae B5.1cescu, inte,
meiat pe o largi cunoa§tere a §tirilor privitoare la domnia
lui Mihai. a scris o insufletia carte intitulail Romanii sub
MihaiNodá-Viteazul. Neat cà moartea nemilostiva, cur,
mându-i viata la varsta de 33 de am, l-a impiedecat a is-
privi aceasei carte de ratà frumuset51, care a fost §i va mai fi
incà mula vreme izvor de inalte cugefiri §i de alese simtiri
nationale pentru toti Romanii. Cu citä evlavie s'a apropiat
www.dacoromanica.ro
152 CARTEA SATULUI
Bilcescu de povestirea faptelor lui Mihai, arati propria lui
mirturisire cuprinsi in cuvinte ca acestea: Deschid sfinta
carte unde se afra' inscrisi gloria Rominiei, ca si pun inain-
tea oclulor fluor ei citeva pagini din viata eroici a pärinti-
lor lor. Voiu arita acele lupte uriase pentru libertatea
unitatea nationali cu care Românii, sub povata celui mai
vestit çi mai mare din voevozii lor, incheiari veacul al
Povestirea mea va cuprinde numai opt ani (1593-
1601), dar anii Istoriei Romanilor cei mai avuti in fapte
vitejesti, in pilde minunate de jertfire pentru patrie. Tim-
puri de aducere aminte glorioasi! Timpuri de credinti si
de jertfire, când pirintii nostri credinciosi sublimi
genunchiau pe cimpul bàtiiibor cerind dela Dumnezeul
armatelor laurii biruintei sau cununa martirilor i, astfel 1m-
birbitati, ei nivileau unul impotriva a zece prin mijlocu/
vrijmasilor, i Dumnezeu le da biruinta., d.ci El e sprijini-
torul pricingor drepte, cici El a lisat libertatea pentru po-
poare ci ceice se lupti pentru libertate, se lupti pentru
Dumnezeu. Mostenitori ai drepturilor, pentru pistrarea
rora psárintii nostri s'au luptat at:At:a in veacurile trecute,
fie ca aducerea aminte a acelor timpuri s5, destepte in noi
simtämântul datoriei, ce avem de a p5istra si de a m'áxi pene
tru viitorime aceasa pretioasä: mostenire".
Inainte de a se cobori in mormäntul dela Palermo, in
trupul lui Nicolae Bilcescu sleit de puteri ci istovit de
mai sälisluea o puternici insufletire indemnandu-1 sä
inalte cuvinte de slavi care Inzeita libertate" c sà. ros,
teasci nidejdea, cb.' va veni ziva fericitä, ziva izbändirii, când
omenirea intreagi se va scula si dusmanii libertitii se vor
impietri la vederea soarelui ei"... Era in aceste cuvinte o
prevestire a desrobirii popoarelor inläntuite, prea multe
veacuri dearândul, in jugul cIrmuirilor sträine.
www.dacoromanica.ro
CARTEA A INT-A
DE LA INTIIA PINA LA A DOUA UNIRE

1601 - 1821
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
I
Urnzgrile cadera lui Mihai. Biruintele lui Radu .Ferban
asupra lui Moise Székely qi Gavriil Báthory. Rgsunetele
lor in poezia popularg. incerogrile fgcute de Gavriil
Bethlen pentru unirea Transilvaniei tu Muntenia V cu
Moldova. Proiectul unui regat al Daciei protestante.
Radu Mihnea in Muntenia fi ii; Moldova.
Dupá aderea lui Mihai urmeazi pentru Transilvania un

deceniu, pentru Muntenia §i. Moldova trei, in cursul cá,
rora aceste tári, izbite de toate vrájm4iile, trálau zile de
necurmatI zguduire neráminandu-le aproape nici o clipi
de lini§te §i de siguranti. In Transilvania se ea'sculará. no-
bilii sub conducerea lui Moise Székely impotriva lui Basta,
dar furà invin§i la Bra§ov (1603) de viteazul Radu er-
ban, un vrednic urma., al lui Mihai §i continuator neinfri-
cat al politicei cre5tine, aláturi de Habsburgi. Este vrednic
de amintire rásunetul pe care4 gásim in poezia populará
cu privire la urmárile, asupra Ardeleni1or, ale trecerii o§-
tirilor Tárii Române5ti peste Carpati spre luptai §i izbándi.
Intr'o astfel de poezie despre Radu erban Basarab se
ama cum un cioban, care pi§tea oile pe muntele Pietricea,
deasupra Branului, unde poposiserà o§tile lui Radu, s'ar
fi adresat acestuia Cu urmátoarele cuvinte de tiinguire qi
de indemn:
Aoleu, ivraria Ta,

Ce potop in tam mea:
Ungurii ne necájesc,
www.dacoromanica.ro
166 CARTEA SA TULLT-1
Turcii vitele rapes;

Tkarii ne jefuesc.
Vai de neamul rominesc!
Hai Doamne, Mária Ta,
*tiu ascunsi ckarea:
Printre stánci, strIma vIkea
SI nu sima paskea,
Te tulesc in tara mea
Hai Doamne, s'o stapane§ti,
De pagani s'o izbive§ti!...
Urmä, apoi ala ráscgall In Transilvania contra Habsbur-

gilor, sub conducerea lui stefan Bocskay frate cu mama
lui Sigismund Báthory scurta vi neputincioasa domnie
a bátránului Sigismund Rákoczi vi svárcolirile nebunatecu-
lui Gavriil Báthory, care In neastámpirata sa rIvnâ ca a
urce tronul de rege in Polonia, a incercat sä. cucereasei
mailnai Tárile Románe. Deaceea s'a pregátit a atace Mun-
tenia. Inainte iä facá pasul acesta, crezánd cä. Transilva-
nia poate fi stápInia numai de cine are in buzunar cheile
Sibiului", cuprinse pe neavteptate la sfarvitul anului 1610
aceasa cetate, apoi porni pe la Bravov spre Muntenia Impo-
triva lui Radu erban. Acesta, incunovtiintat Ina la timp
de citre prietenul siu Miliail 'Weiss, primarul Bravovului,
s'a adápostit In Moldova, unde a Incheiat aliana cu ti_nárui
Constantin Movili vi cu Matia Habsburgul, la inceputul a-
nului 1611, spre a-vi putea recuceri tara cuprinsä. de Gavriil
Báthory, care se ea-1i aii lua titlul de principe al Tran-
silvaniei vi al Muntenia, Ingáduind trupelor sale sávár-
virea multor jafuri vi cruzimi. Cronicarul sas al vremii,
Paul Sutoris, spune ci locuitorii Munteniei, cari nu au
putut fugi, au fost ucivi, multor femei li s'a täliat vi sárat
www.dacoromanica.ro
sanul, batanduli joc de ele. Simtind câ Radu §erban se

intoarce cu oaste, Gavriil Báthory trecu in Transilvania,
dar fu ajuns §i batut de oastea. lui Radu in lupta dela
Bra§ov, uncle cu 8 ani inainte i§i aflase sfar§itul i prin,
cipele Moise Székely. Pe locul biruintei Radu a a§ezat o
cruce aurita, cu chipul Mantuitorului i cu slave roml-
ne§ti sapate in lemnul din care era diltuita troita de arain,
tire. Crucea a fost stricata insi mai tarziu de Secui. In
clipa, cand ar fi fost in drept sa se bucure de strilucita
ban& dela Bra§ov, Radu *erban i§i pierdea tronul mun,
tean, caci Turcii se grä.biri sä a.§eze in scaunul dela Tap
govi§te pe potrivnicul sau: Radu Mihnea Voevod.
La 1613 ajungInd, cu sprijinul voevozilor romal' Radu
Mihnea §i stefan Tamp., istetul §i cumpatatul Gavriil Beth,
ten in scaunul Ardealului, izbuti sä statorniceasci aci o
domnie de intremare politica,constitutionala §i de progres
cultural, spunand chiar dela inceput cä vrea sä inalte prin,
cipatul sau la ceeace a fost odinioar'a' vechea Dacie. Cu
prilejul inscaunirii lui Gavriil Bethlen s'au incheiat legaturi
de alianta intre cele trei ti'ri (Muntenia, Moldova §i
Transilvania) facând Carmuitorii lor jurimant s5.' fie ca
fratii çi sä. nu se lase unul de altul pani la moarte". Ici
dadeau seama toti trei càtarile lor stau sub aceea§ porunc5.
dela Constantinopol sau, cum se rostea Bethlen inter.) scri,
soare catre Sigismund al Ill lea, regele Poloniei, Transilf
vania se afla (ca §.1 Muntenia, ca §i Moldova) in
jul Turcilor", trebuind cumpere pacea dela ei".
Legaturile de unire intre cele trei tari nu lipseau deci
timpul lui Bethlen, cum nu au lipsit nici mai inainte,
nici mai tarziu. Bind el am ambitios §i cu planuri mari,
s'a gandit sa le atragi pe toate trei sub stapinirea sa. La
28 Decemvrie 1627 cardinalul Petru Pazman in§tiinta pe
www.dacoromanica.ro
158 CARTEA SATULUI
impiratul din Viena, ea. Bethlen a mijlocit la Poarta din
Constantinopol, sa fie lsate in grija lui Moldova §i Tara
Romaneasc...1, spre a putea fi '"maltat la treapta de rege al
Daciei. Adaoga insa parerea sa, ca Turcii nu vor face ne-
bunia sä sporeasca irnpotriva artei de carmuire a§a de
mule puterea unui om indraznet, nelinktit, schimbicios §i
viclean. Socotea totu§ de trebuinti a fi cu priveghere la
Poarta otomana, sà nu patimeasci vre-o pagubi coroana
Ungariei!
Proiectul lui Gavriil Bethlen sä, se facá rege al Daciei avea
insi tot ma de putini sorti de izbandä. ca §i dorintele lui
de mai inainte si urce tronul de rege, fie al Boemiei, al
Ungariei sau al Poloniei. Citre sfar§itul clomniei a mai fi-
cut totu§ o incercare la Constantinopol stiruind pe tinga pa-
triarhul Chiril Lucaxis, si sfitueasca pe Romlnii din Tran-
silvania a nu se impotrivi propaganclei calvine. Patriarhul
i-a raspuns "nisi cu hotirke, ci nu-i poate indeplini dorinta
nefiind ingaduit a supune convingerile religioase ale cre§ti-
tulor unor socoteli de ordin politic.
Proiectul lui Gavrfil Bethlen, si se vada rege al unei Da-
cii protestante-calvine, a rarnas deci in impirAtia visurilor.
In Muntenia, Cu Mihai Viteazul, s'a stins vechia fami-
lie a Basarabilor. Cele dintai trei decenii ale veacului ce
urmeaza, se pierd in framantari inver§unate, dar sterpe, in
cursul carora se rostogolira cu repeliciune nu mai putin de-
cat 11 domnii de§erte de folos sau facere de bine pentru
tari §i pentru poporul române.sc. Tot in acei ani se Intam,
pia alte 17 schimbari de domnie in Moldova, unde se des-
fi§uri multime de lupte sangeroase, de omoruri napras-
nice sub *sfapinirea sbuciumati §i des intrerupti a Movile§-
tilor. Dintre toate aceste domnii scurte §i adeseori cu
§it naprasnic mai insemnata pare a fi fost aceea a lui Radu
www.dacoromanica.ro
Mihnea, care, dupice a stipinit in Muntenia, s'a invred-

nicit gi urce §i tronul Moldovei (1616-1619 §i 1623
26), flind destul de dibaciu spre a indupleca pe Turci, si
alseze in scaunul Munteniei pe fiul si'u Alexandru Coco-
nul (1623-27). Astfel soarta Munteniei §i a Moldovei
putea fi ciauziti citiva ani de aceea§i vointi a lui Radu
Mihnea, audat de Miron Costin pentru intelepciunea lui,
dojenit insi pentru pornirea-i spre lux §i risipi.
In timpul acesta principatul Transilvaniei infirit prin tac'
tul politic §i intelepciunea lui Bethlen, incepu si aibi o
inriurire adesea binefácitoare' asupra Tirilor Romine, in-
riurire, prin care era si se pregiteasci §i pentru aceste tiri
statornicia unor domnii mai lini§tite §i mai indelungate, cum
a fast a lui Matei Basarab (1632-1654) in Muntenia, iar
In Moldova a lui Vasile Vodi Lupu (1634-1653).
11
Matei Basarab -- al doilea Mihar. -- lubea tara pe
Domn §i Domnul pe farr. Alianta munteano-transilvan5
fi valoarea ei. Matei - Domn al Risä. ritulur . Vasile Lupu
§i Racote§tii. Proiectul cuceririi Transilvaniei de atm.
Moldova. Prigonirea mitropolitului Ilie lorest pentru
pricini religioase §i politice.
Pe Matei Basarab 11 ajuti la domnie adinca nemultu-

mire a boierilor impotriva voevozilor, cari veneau in Tara-
inconjurati de Grecii nesuferiti §i numai pe ace§tia hi in,
temeiau domnia. In Muntenia inaintea. lui Matei Basarab
domnise Leon Vodi Toma, zis §i Grecul sau Stridie, care
nu se gindea decit la propria imbogitire prin stringerea
birurilor multe §i grele. Prigonit de acest Grec, Matei Ba.,
sarab in jurul ca.!' uia se strinseseri toti boierii nemultu,
www.dacoromanica.ro
160 CARTEA SATULUI
mi ai partidului national trecuse Cu tovari§ii si in
Transilvania de unde, cu ajutorul lui Gheorghe Rákoczy I,
a incercat sä alunge pe Leon Grecul §i sä ja insu§ clrma
Inaia lui incercare se izbi de impotrivirea norocoasa.
.a Grecului, in rindul al doilea ing izbuti ge§i ajungi sco,
pul pe la sar§itul anului 1632, dup. ce Leon fu mazilit,
iar Radu, fiul plipInd al lui Alexandru Ilia§ din Moldova,
invins dimpreuni cu o§tile turce§ti, cari ii venirà," in ajutor
Impotriva lui Matei.
Acesta urci deci scaunul domnesc fári. invoirea Portii
totomane. Lipsit de incuviintaxea Sultanului, Matei a
cercat §i a isbutit si asigure domnia prin sprijinul lui
Gheorghe Rákoczy I craiul Ardealulur, care fost de
mult ajutors §i pani ad. Dar numai cu acest sprijin Matei
n'ar fi fost in stare 6. smulgi domnia, nici chiar biruinta
pe câmpul de lupti. El avea la indemâni Incà doui pu,
ten i dintre cele mai insemnate: iubirea poporului §i vitejia
osta§ilor s. Residentul din Constantinopol, Rudolf
Schmidt, spunea cu drept3t cà Matei Basarab a luat prin-
cipatul mai mult prin vrednicia qi sabia sa deck prin alte
mijloace §1 aceasta i-a asigurat inaintea Turcilor o astfel de
incat 11 pretuiau aproape ca pe un al doilea Mihai...
Matei Basarab era fiul lui Danciu Vornicul §i al sotiei
sale Stanca din Bi4ár' icoveni. Tatil su luptase in oastea
lui Mihai Viteazul pentru Transilvania §1, murind ad, fu
inmormantat la 1600 in mitropolia din Alba Julia, de unde
rimi§itele lui trupe§ti au fost mai tarziu ridicate §1 a§ezate
spre odihna de veci (1648) in mânistirea Arnota, ctitoria
fiului siu, care s'ar prea putea si fi luat §i el parte la
lupte alituri de Danciu, avand astfel prilej sà cunoasci din
tinerete Imprejuririle ardelene.
Matei a purtat o politici externi demni §i previzitoare,
www.dacoromanica.ro
lar in carmuirea din launtru a urmat o directie cre§tineasc5

sinitoasi, ocrotind pe cei napktuiti §i purcezInd cu drep.
tate fatà de toti supu§ii säi. Cronicarul Constantin
il laudi CA s'a nevoit,.. de a dres tara foarteCapitanul
bine,
care-§i dupi oranduiala lor, boierii, taranii, slujitorii, cat
tuturora le era bine in zilele iubea tara pe Down §i
Domnul pe tail"...
Fiindc.ä din partea Turcilor il a§tepta un viitor nesi-
gur, el a incheiat cif Rákoczy aliantá, in temeiul careia
se indatorau amandoi a-§i da mlna de ajutor ori cand va
cere trebuinta. De alianta aceasta avea nevoie at:at Matei
cat §i Gheorghe Rákoczy, fiind §i acezta ameninot din par'
tea Turcilor, pe cari îi imbulzea cu fagadueli fratele lui
Gavriil Bethlen: stefan, un pretendent la tronul Ardea-
lului. Deci primejdia comuni facu sa se uneasca cei doi
stapanitori dela nordul §i sudul Carpatilor.
In sfir§it, dupace timpurile se mai lini§tira §i mania Tur-
cilor se mai potoli, Matei isbuti, pi-in dibcia sa §1 prin
mijlocirea lui Rikoczy la Poarti, sà capete dela Sultan caf,
tanul de intarire in primavara anului 1633. Astfel se in-
cepu o domnie indelungati, care veni ca o binecuvantare
pentru popor §i pentru taxi. Sä indrepte tot ce au stricat
1nainta§ii lui lacomi §i nestatornici, sä readuci trecutul de
marire, Cu toate bunatitile lui de orLiduieli §i obiceiuri,
intemeieze çcoli §i biserici, sà dea Trii Romane§ti legi
statornice, cari sä asigure biruinta drept5.tii acestea
erau scopurile inalte pe cari Matei se sill §i izbuti sâ le
ajungi in cursul stipanirii sale de 22 de ani. In politica ex-
tuna Matei a reluat traditia creSinâ din timpul lui
fan §i Mihai, avind legituri cu imparatul Ferdinand III,
cu Venetienii, cu Polonii §i Cu popoarele din Balcani, cari
11 rugau sà ja conducerea tmei coaliçii cre§tine contra Tur-
11
www.dacoromanica.ro
162 CARTEA SATULUI
cilor §i 11 figälduiau &IA vor alege Domn al Räsgritului".

Toate st5.ruintele lui pentru injghebarea acestei coalitii au
ia'mas insl zadarnice, ca §1 ale lui stefan cel Mare in yea-
cul XV. Toate näidejdile pe care crestinii din Balcani le
puneau intrlinsul, s'au spulberat din pricina lipsei de aju-
tor adevkat dela monarhii crestini, cu toate cä el se arka
§i la bkranete gata a lua comanda si a merge cu barba
lui al135.'" in fnmtea oastei, care va porni *contra Turci-
lor.
Ce credea insus Matei despre §ine si oastea sa, cur.
noastem dinteun ra...spuns pe care-1 trimetea la 1652 aliat
tului sàu Gheorghe Rikoc.zy II, când Scesta ii atragea lua-
rea aminte asupra primejdiei ce-1 ameninta. dinspre Mol-
dova lui Vasile Lupu. El insus mirturisea chibzuitul
Matei Vodi nu a avut niciodati incredere in nesta-
tornicul Domn moldovean, ciruia nu i-a ajutat Dumnezeu
la nici o intreprindere. Dei nu se temea de el, a trimis
totus oeste de pazi la granita Moldovei, ca sI nu-1 gi-
seasc5 nepregältit vre-un atac din partea aceea. Ar putea
s'i ja inainte lui Vasile, atacindu-1 insus, dar pricini in-
semnate 11 indeamni, sä fie prevàzitor fiindci Muntenia
nu este ca Transilvania, nu are nici o desivirsire sta-
tomia, trage until in dreapta altul in stanga..." De alt-
fel el nu se temea nici de Turci, cici impiratul lor era
un copil care-0 schimba zilnic sfetnicii. De dou'i ori au
incercat Turcif si-1 mazileasci, dar n'au izbutit; cum
vor izbuti acum, cand oamenfi au ajuns asa de mici? si dlr..
§ea ra-spunsul inteun ton de incredere: De cine ne vom
teme, dad, 0:rile noastre Muntenia si Transilvania
vor plstra buna intelegere de pan5. acum? In afail de Dum-
n'ezeu, de nimenir
Iatk ce incredere avea Matei Basarab in puterea ostirii
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UMW' ROMANILOR 163
sale si cat de mult pretuia alianta cu Transilvania! Ade,

varat c.á alianta aceasta fost de bun ajutor nu numai
in luptele pentru tron, ci si mai tarziu. In cursul domniei
de aproape un sfert de veac el s'a obisnuit a pretui alianta
munte_ano-transiIvanA ca cel mai puternic stalp al stapanirii
sale amenintate adeseori si dela Milcov de catre Moldova,
si dela DunIre de catre Turci.
In araintirea urmasilor faptura. lui Matei Basarab s'a pas-
trat ca una din cele impodobite de faima vredniciei deose,
bite si a recunostintii obstesti. De aceea, in revarsatul zori-
lor istoriei noastre modeme, clnd boierü pribegiti din Mull,
tenia in timpul revolutiei lui Tudor Vladimirescu faureau
proiecte (intocmiri") de reforme sociale i politice, nu ui,
tau sit ceari cu staruinta la inceputul anului 1822: si se
dea tárii toate drepturile, ce le avea in timpul lui Matei
Basarab, cand ea nu intrase inca sub jugul grecesc".
Ar fi putut indeplini Matei macar o parte a sperante,
lor crestine, dad. oarba neunire dela Milcov" nu 1-ar fi
oprit de multe ori din calea, sa de munca i pregatire.
Aproape in acelas timp urcase (1634) scaunul domnesc
al Moldovei trufasul i nestatomicul Vasile-Vodi-Lupu pe
care, dupa vorba lui Miron Costin, nu-1 inea.'pea Moldova,
ca pe un om cu hirea inalaçd imparateasca mai mult, de,
cat domneasci". Chiar dela inceputul domniei, acest am-
bitios voevod pomise cu vrajmisie impotriva lui Matei, pe
care voia sa,1 doboare din scaun i s5. aseze in locu-i pe
fiul sau Ioan ori, mai tarziu, pe ginerele sau Timus, fiul
lui Bogdan Hmielnitchi, hatmanul Cazacilor.
Aproape intreagi domnia lui Matei a fost tulburata din
pricina atacunlor fatise ori uneltirilor tainuite, pe cari Va.
sile Lupu le indrepta necontenit impotriva lui Matei, cand
la Poarti, cand la Rákoczy in Ardeal, ori la Tatari si la
www.dacoromanica.ro
164 CARTEA SATULUI
Cazaci. In toate aceste tulburiri Rákoczy pärtinea de obi-
ceiu ori se ficea cà pirtineste pe Matei, dar incuviinta de
multe ori sprijinul su i lui Vasile, cu care a incercat
infiripeze legituri de cuscrie, plänuind sà insoare pe fiul
siu Sigismund Rákoczy, cu fata lui Lupu, frumoasa dom-
niti Ruxandra. In acest scop a si indemnat pe tinärul can-
didat la insuritoare, si nu pregete a invita románeste
a trimis petitori la Curtea domneasci din Iasi. Vasile a
intirziat citva timp cu rispunsul, apoi a respins cererea
luí Rikoczy sub cuvánt cà preotii moldoveni nu-si dau
voirea ca fiica lui si se mirite cu un print de alti lege
deck cea ortodoxi.
Ca si fie pe placul lui Vasile Lupu, la sfirsittil anului
1640, cánd scaunul mitropolitan era viduvit in urma mortii
lui Gheorghe Ghenadie II, Rákoczy nesocotind propune-
rea aliatului su Matei Basarab, care sprijinea candidatura
lui Meletie Machedoneanul, a infirit la cárma mitropoliei
din Transilvania pe Ilie Iorest, care-si ficuse ucenicia
gireascà la ministirea Putna si era sprijinit/de Vasile Lupu.
Acesta n'a inteles ali arita recunostino fati de Rákoczy
decit raurind un proiect pentru cucerirea Transilvaniei. La
inceputul anului 1643 Polonii au isbutit 85. prindi o scri-
soare tainic5, a luí Vasile Lupu care Sultanul turcesc
find acestuia cä, daci-I va aseza pe el sau pe fratele su in
sc...aunul Munteniei, nu va intárzia sà dud. ()stile turcesti
contra Poloniei, sà intre apoi in Transilvania, unde cunoaste
toate potecile i, fàgädujid Rominilor de a.ci libertatea, e
sigur cà va pricinui o astfel de incurcituri, incit Ungurii nu
vor ti, incotro s'apuce, iar Turcii vor avea prilej
geasci hotarele Impàràiei. Consiliul de r5.zboi din Viena,
ajungind in sfa.'pánirea acestei scrisori, a trimis o copie si
lui Rákoczy care s'a putut convinge din nou de gresala
www.dacoromanica.ro
ce a sivar§it, cand a stat la indoiali sä sprijine pe Matei

Basarab, ca si poati da lui Vasile Lupu o lovitura hotai
ritoare, inlocuindu4 in tronul Moldovei cu loan Movila,
care era pribeag pi-in Transilvania inca din timpul lui Ga.,
vriil Bethlen.
Rakoczy nu avea, chip sa. se razbtme asupra lui Vas&
Lupu decat prigonind §i intemnitand pe mitropolitul cr
crotit de el: pe Ilie Iorest, pe care pentru pricini religioase
§i politice 1-a. §i scos din rosturile lui vadice§ti in acela§ an
(1643) punand la cale pari mincinoase impotriva lui.
III
Nifzuinte de unire nationali §i de intindere, peste gra-
nitele T firii Rominefti, cu ajutorul culturii. Pornirea im-
potriva Grecikr. ,,Cuvintele acelea sunt bune care le
inteleg totr . Grifa mitropolitului Varlaam pentru unitatea
sufleteastil a neamului. Fii de tiírani din Transilvania,
lulinduii partea din mo§tenirea Orinteasca, pleacii in
Moldova sfi invete carte (1651). Romfini toti dinteo
!tintina curr
StapInirea. lui Matei Basarab infati§eaza o mare insem,

nitate politici prin faptul, ca ea s'a rostit ea o impotrivire
fa tá de Greci, cari amestecau domniile, strica.0 obiceiarile
§i despoiau tara. E plini de inteles intemeierea hotärkii lui
Matei pentru izgonirea stráinilor din tara, intemeiere stra,
batuta de amintiri biblice li de mustari cari par smulse din
framantarile suflete§ti ale vremii de a.zi: Doamne, venirà
strainii in mo§ia noastri §i spurcarä mbile lor cu mite §i
indráznirà a vinde §i carciumari sfintele tale §i a goni pre
mo§neni §i in ande §i ostenelele lor a baga pe straini; fu,
www.dacoromanica.ro
166 CARTEA SATULUI
Lim de rusine i imputiciune vecinilor nastri... Deci... adu,
natu-s'au tot soborul inaintea noastrk si parte duhov,
niceascl si parte mireneasck carii plecând genunchii lor
inaintea noastrk cu läcrImoasä strigare au jeluit ii s'au
plins inaintea noasträ de strambatatea, ce au räbdat dela
sträini".
Cu toate acestea, poväituit de simtul cumpäitirii si al
legalititii in lucrarea de avezare nationa15., Matei Basarab
a läsat si mai departe in grija si chivernisirea cillugä..rilor greci
manästirile inchinate, intru cat vor putea dovedi Cu eirole
ctitorilor hotärkea acestora de a le inchina sfintelor locuri
din afati de granitele %àrii, iar, dac.à nu vor putea
astfel de dovezi, inseamni cä man5.stirile au fost cuprinse
pe nedrept voia soborului" de ciltre cälugãri sträini,
cari urmeazi s1 fie lipsiti de ansele".
Fireste cä o domnie ingeputi cu izbAnda bratului inar,
mat si intàrirâ repede prin iscusintä. diplomatick prin tact
si prevedere, putea sà aduci intlrirea curentului natio,
nal nu numai prin inaturarea unor elemente striine primej,
dioase, ci c prin opera de inflorire cultura15.-artisticà si-
varsità in cursul acestei domnii prin numeroase mkästiri
biserici, parte drese, parte clidite din nou, prin
rea de scoale c1 tipografii, prin traducerea cairtilor bisericesti
si a pravilelor in graiul neamului. Sunt dovezi cä Matei isi
fea'mânta creerul si cu fiurirea unor proiecte de intindere
culturari,religioask gIndindu-se a retip.äri cirtile biseri,
cesti de rit oriental" nu numai pentru trebuintele firii sale,
ci i pentru ale altor neamuri ortodoxe din faisiritul Eu-
ropei.
DacI imprejurän' le nu au ingsiduit infiptuirea acestor
proiecte deeit mai ea'rziu, in timpul lui Constantin Brasn,
coveanu, in schimb Matei Basarab prin legà'tunle lui cu
www.dacoromanica.ro
Petru Movil5., dela care a primit me§teri tipografi, §i. cu

ajutorul unor ierarhi luminati, ca Teofil §i Stefan ai Un-
grovllhiei, Ghenadie II §i Simion Stefan ai Transilvaniei,
a izbutit si indrume spre izbandl stradaniile indeiungate
pentru mIrturisirea drepturilor limbei romane§ti din sudul
§i nordul Carpatilor.
Toti cei ce au luat parte cu munca lor priceputI la ti,
pirirea §i räspandirea carpi románe§ti de amandoul law
rile Carpatilor, erau povatuki de pomirea limuritâ spre
unitate nationala, pornire rostitä in prefata Noului *Testa-
ment dela Alba Julia (1648) In cunoscutele cuvinte: A
ceasta inc5. v5. rugim sä. luati aminte, ca Romanii nu gaiesc
in toate par* intr'un chip, inci nici 'lute° tari inteun
chip; pentru aceea cu anevoie poate sà scrie cineva, sä. in,
feleaga toti, graind un lucru unii inteun chip, altii in alt
chip: au vetimânt, au vase, au altele multe nu le numesc
inteun chip. Bine §tim ea cuvintele trebue s'.4 fie ca banii,
cä, banii aceia &ant buni, cari umbli in toate tárile, asa ig
cuvintele acelea sant bune, care le inteleg toti. Noi, drept,
aceea, neam silk, de incat am putut, sI izvodim a.,9a. cum
-iä inteleaga toti; iar5 si (daci) nu vor intelege toti, nwi
de vina noastra, ce-i de vina celui ce au räsfirat Românii
printealte tari, de s'au amestecat cuvintele cu alte limbi,
de nu graesc t9ti inteun chip"...
Aceastà mult graitoare asemanare a cuvintelor cu banii
aratà marea grijà a scriitorului ardelean pentru o singur'a'
11mb5. romaneasci. Asemkarea ins5.§, nu este cleat tradu,
cerea romaneasca a unui proverb latin cu largà rispandire
In veacurile XVI §i XVII: cuvintele au valoarea banilor.
Cu toate acestea scriitorl prefet.ii a isbutit s'o intrebuin-
teze cu multi iscusinti, ar'a'tand luminos §i puternic, näi
zuinta neintreruptà spre unitate nationala cu ajutorul car-
www.dacoromanica.ro
168 CARTEA SATULU1
tii bisericesti, precum si ravna de a cobori graiul scripturi-

lor sfinte pe intelesul tuturor Romanilor rOsfirati prin..
tealte tari"...
Ravna, aceasta nu era numai o ridicare fireasca, trezità
prin inraurirea binefäckoare a reformei religioase, luterane
si calvine, impotriva slavonismului, ci ea deschidea in ace-
las timp si o luptà noul contra catolicismului, cum aratä
aceste randuri din prefata Psaltirii romanesti (dela. Alba'
Julia, 1651) : rugOciunile si cantarile si alte slujbe dum-
nezeesti numai ce-s in desert in limba strOin5. si inaintea lui
Dumnezeu incà nu-s voite... si cu vini se vor Ogubi ceeace
slujesc slujba dumnezeeascà in limbi strOill, neintelegand-o,
cum fac Papii dela Rim si cei bärati (cälugär. i) si pa-
terii (preotii) ce se chiamO pOrinti, cari nimic nu stiu carte
si ilia anti TatIl nostru si Ave Maria si psalmii in limbO
sträinä firi de toati stiinta, ca aceia-s ca gaitele si ca pa'
&idle, care-s Ea de toatii stiinta si incà vor sä grOiasci ca
si omul".
Mid propaganda religioasä a calvinilor din Transilvania,
prin fispindirea catehismului tipOrit la Alba Julia cu chel-
tuiala lui Gheorghe Rákoczy, pärea A ameninte unitatea
sufleteasci a neamului românesc, din Moldova lui Vasile
Lupu, care nu vrea si rimanä mai prejos decat protivnicul
siu Matei, ci se silea sO-1 intreaci a pornit cuvintul
apätirii ortodoxe prin condeiul inzestratului mitropolit
Varlaam cel Buda de Mihail Eminescu, ca unul care a
ficut s5. vorbeascO Duhul Sfant in bimba neamului
si redee in graiul de miere al coboritorilor armiilor
romanesc,
romane Sf. Scripturi si invä*Oiturne blandului Nazarinean".

Mai ales la Romanii din Transilvania s'a gandit mitro-
politul Varlaam cand a tipärit in Iasi (1645) la doi
ani dup5. Cazania inc.hinatO ca un dar limbii rominesti"
Wispunsurile prin cari s'a simtit dator a rIsturna ritäl-
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIRII ROMANILOR i6 9
cirile catehismului dela Alba Julia. In predoslovia acestor

Rispunsuri Varlaam trimetea credincio§ilor säi pravoslaw
nici de sub stipánirea calvinului Rákoczy urm5.toare1e cu-
vinte izvorite dintr.o pirinteasca griji pentru unitatea sufle-
tului rom5.nesc §i ortodox: füi mei Intru Christos iubiti,
scris-am asupra acestui catehism nou, cu carele cei din afari
de pravoslavie au nidijduit sà vi sperie, cu mirturiile Scrip,
turii Sfinte; sà vi 1n§ele intru erezia lor cea râtàcit. Ce-am
scris, una-i pentru s'a puteti sra- impotriVI, c5.nd va fi vreme
de nevoie, alta: pentru ca s v aflati intru invitAturile
pravoslaviei intgriti ca ni§te stilpi neplecati i necrátinati...;
daci ar fi cine ar fi si vä invete altà credinti, micar daci
ar fi inger din cer, sä nu-1 credeti, ci ziceti anathema
(afurisenie!) §i si vä lepidati §i sá vi depirtati de unul ca
acela... nu vä teamereti de ceia ce ucid trupul, c5. sufletuI
nu-1 pot ucide"... Si nu 1-au putut. T5xia sufleteasci a nea-
mului rom5.nesc a r5.mas, impotriva tuturor incercirilor vr5.j-
ma§e, neclintiti pe piatra credintii stribune, prin care s'a
cimentat unitatea lui de credinti §i de cugetare, de porniri
de sfinte dorinte de m5.ntui fui fa."sfirati printealte
tari, chemandu-i mereu spre limanul aceleia§i c5.rmuiri na-
tionale române§ti.
Aceasta a fost Cu putinti fiindc5) a str5.bitut cartea ro-
maneasc5 a lui Varlaam din Moldova, ca §i ale mitropoli-
tilor Teofil §i Stefan din Ungrovlahia ca §i ale urmmilor lor
pretutindeni la Romanii dintre Carpati Tisa, mai pis-
trindu-se §i pânä In zilele noastre exemplare din aceste
trine tipirituri pregititoare §.1 paznice ale unititii na-
tionale prin altarele bisericilor dela sate; a fost cu
fiindc5. Impreun'i Cu astfel de cirti ge refugiau adese-
ori de prin Moldova §i dieci scriitori, prin tinuturile Bihoru-
lui §i ale Hunedorii, indeletnicindu-se ani de-arandul cu pre-
gitirea §i rispIndirea manuscriselor rominqti de cuprins bi-
www.dacoromanica.ro
170 CARTEA SATULUI
sericesc. Interesul pentru izvoarele de lumina... cre§tineasc5.
româneasci din räisäritul Carpatflor a putut fi trezit, in felul
acesta, nu numai in cercurile conduckorilor biserice§ti ai
Transilvaniei, ci panä. jos in straturile %àrãnimii. Avem o
frumoasá dovadä, ie§itä de curhi` id la ivea.1ä din arhivele
Sibiului, unde s'a pä.strat scrisul german al testamentului
racut de vaduva Stanca, sotia lui Oprea Al'im5nut din S5.-
Ii§te, la 28 Noemvrie 1651. Aceasti sim-
tind cal i se apropie sfir§itul, a tinut sä fie scrisà in prow,
colul scaunului Säli§te dorina ei cea din urmà Cu privire
la impäxtirea smeritei sale averi intre dou.i fiice i doi fu:
Stanciu §i Oprea, dintre cari despre acesta din urm5, spune
primit partea, ce i se cuvenea., and a plecat in Mol-
dova, si invete carte...
CaZul fiului de cioban dela 1611, Oprea Aläinfinut, do-
ritor sä. se lumineze la §coala din Moldova poate chiar
-
la cea dela Trei Ierarhi, Infiinçatà in timpul lui Vasile Lupu
11 cunoa§tem deci din cuprinsul acestui testament. Dar
cite cazuri asemainkoare nu vor fi fost, despre cari nu
s'au pä..strat ori nu au ie§it pánà acum la ivealä dovezi
cumentare!
Mitropolitul Dosoftei al Moldovei isbuti sà imbrace in
versuri de frumuseti nonà piangerile psalmistului §i
cairti de slujbä, ca Liturghierul §i Molitvelnicul, precum §i
cirti de intremare ca Viata §i petrecerea Sfintilor", ca
sà inteleagä. toti. §tefan Fogara§i tipä.rise la Alba Iulia un
catehism cu litere latine pe seama §coalelor romane§ti din
Banat, folosit mai tárziu §1 in cele din Ardeal, cum era
§coala Cu internat infiintatä. la Fa:Ora§ (1657) pentru pre-
Otirea dasclilor §i a preotilor din Tara Oltului, in timpul
pästoririi mitropolitului Saya Brancovici. Se cuvin amintite
§i cârçile tipärite de protopopul Ioan Zoba din Vinti:
criul de aur (1683) 0 arare pe scurt spre fapte bune In.
www.dacoromanica.ro
L LUPAS: ISTORIA UNIRII ROMAN/LOR 171
dreptAtoare (1685), tradusi aceasta din urml dupá car,

tea predicatorului maghiar stefan Matko, care o prelucrase
dupi un autor englez. La 1688 apáru insfár§it, la Bucure§ti,
cu cheltuiala lui §erban Cantacuzino (1678-1688) Bi-
blia intreagi in române§te, o lucrare menitá-nu numai pen,
tru Muntenia, ci i pentru ceilalti Români cari tot dintr'o
fntn curi". Prin aceasta Muntenia s'a ridicat la treapta
de centru al productiei literare biseriee§ti, iar in Moldova
a inflorit literatura cronicarilor crescuti in §coli polone
inráuriti de curentul umanist, cltá vreme Transilvania unde
propaganda calviná a fost zádirnicieä prin náválirea cato-
lici a Habsburgilor, ajunse prada luptelor i frámântárilor
confesionale, din care abia cátre sfIr§itul veacului al
XVIII-lea eau putut Românii intrema.
Iv
Rgsturnarea lui Vasile Vocla" Lupu din tronul Moldova
Manta lui Gheorghe Rakoczy II cu Gheorghe $tefan
Constantin .5'erban. Indreptare spre Rusia. Tratatul in-
cheiat de tarul Alexie cu Moldova (1656). Cgrátoria
mitropolitului Saya Brancovici la curtea aceluiag tar
(1668). Prigonirea lui Saya Brancovici (1680). Lau-
dele mitro politului Dosoftei al Moldovei pentru tipo-
grafia däruit5 de patriarhul loachim al Rusiei (1683).
Biruinta cregtinilor la Viena. Intinderea Austriei spre
r&sgrit. Gfindurile inatte ale lui Duca-Vocrá al Mol-
dovei. ierban Cantacuzino, Domnul Mai Romfinegti,
vrea dá pggeasca pe urmele luí Mihai Viteazul. Sf&-
gitul ocrotirii turcegti in Transilvania, prin declaratia
dela Sibiu (1688), prin diploma leopolding (1691)
prin pacea dela Carlovgt (1699).
www.dacoromanica.ro
172 CARTEA SATULU1
In timpul domniei lui Matei Basarab i Vasile Lupu

putut fi Tirile Romine ceva mai scutite de amestecul Tur-
cilor, de o parte fiindci acestia prinseri frica ostirilor mun-
tene, de când cu strasnicele infringed din vremea lui Mi-
hai Viteazul, de aka, parte fiindci Match Basarab, ridicat in
scaunul domnesc prin increderea Tirii, se bucura si de spri-
jinul principatului Transilvaniei, care isbuti sa aibi in riz-
boiul de 30 de ani, un rost insemnat chiar in politica euro-
peani.
Vasile Lupu fu alungat in primivara anului 1653 din
scaun, de Gheorghe Stefan, ajutat de Matei Basarab i de
Gheorghe Rákoczy II; dar curând se putu intoarce cu aju-
torul cazà.c. esc dat din partea ginerelui siu Timus, ceeace-
indemni pe Gheorghe Stefan si se retragi din Iasi. elmd.
setea de rizbunare i vechea lui vrijmisie Il impinse Ina
la expeditia contra lui Matei Basarab, care desi rinit
la picior in lupta dela Finta (1653) rimase biruitor
Vas& Lupu a cercat zadarnic a se mai impotrivi rein-
toarcerii lui Gheorghe Stefan in scaunul Moldovei.
Acesta cuprinse Suceava luánd ca pradi bogàçiile lui Va-
sile Lupu i cátiva membri din familia lui, iar Vasile
fugit la Titari fu dat in mina Sultanului din Constantino,-
poi, care 1-a asezat in temnita cu 7 turnuri (Iedicule).
pat de ad mai tárziu, cu ajutorul sotiei sale care ficu rost
de mari sume de bani, a izbutit sà deschidi fiului siu Stefi-
niti calea spre tronul Moldovei. El insus nu s'a mai putut
intoarce vadi impliniti din nou dorinta si urce tra-
nul, ci a murit Ia 1661. Scriitorul vremii, Paul dela Alep,
povestind sfirsitul domniei lui Vasile Lupu intreabi: Unde
era acum, o Vasile, isteata ta politici, neobositaiti muncl
belsugul bogitiei? Le-ai pierdut pe toate! AdevIrati fui
vorba aceluia, care a zis: când norocul ne pirise. te, orb ri-
mlne ochiul prevederii.
www.dacoromanica.ro
1. LUPA: 1STORIA UNIR!! ROMANILOR 173
Dupi moartea. lui Matei Basarab, pe care italianul An-

gelo Alesandrf-il numea om foarte intelept, a urcat firi
intizziere tronul Munteniei Constantin §erban, care n'a
fost in stare si potoleasci riscoala seimenilor deck cu aju-
torul lui Gheorghe Rikoczy II. Pornise §iGheorghe §tefan
Cu Moldovenii, s5.4 dea ajutor; a sosit insi numai dupi ce
seimenii au fost sfirimati in lupta singeroasä dela §oplea
(15110. Teleajen).
Cei trei domnitori se intilniri atunci la Gherghita (Pra-
hova) priznuirid impreuni izbinda asupra seimenilor tire
Aci au incheiat alianta (1655), pe care Gheorghe
Rikoczy a cercat in curind s'o foloseasci pentru nemisw
rata sa pofti si urce tronul de rege al Poloniei. Miron
Costin 11 infaitir.az5. pe tinirul principe ardelean §ez5nd,
la Gherghita, in capul mesei cu Gheorghe §tefan deadreap-
ta i cu Constantin §erban deastinga, inghitind mari §i
inalte ginduri, cum s'ar vedea craiu peste crai i domn
peste domni", dea seama ci proiectele lui erau
privite de Turci cu coada ochiului". Expeditia 1u in Po-
lonia n'a fost deck o aventura primejdioasi ducând la cum-
plit dezastru oastea Transilvaniei i stirnind urgia Turci,
lor, cari 1-au mazilit impreuni cu amandoi aliaçü sii,
trupe moldovene i muntene luaseri parte la nenorocita
aventuri.
In cursul luptelor lui Mihai Viteazul se inchegase un
partid al boierilor cari, increzkori in ajutorul tirilor crer
tine, doreau sä curme legitura de atarnare fati de Turci
sà impartà intre dânii cirmuirea, intemeind o stipânire a
ckorva sub ocrotirea vre-uneia din puterile cre§tine. Unii
a§teptau dela Rusia, si scape Tirile Române de sub jugul
turcesc. Pe la jumitatea veacului al XVII-lea stipinea la
Moscova unul dintre tatii cei mai vestiti: Alexie Mihai-
www.dacoromanica.ro
174 CARTEA SATULUI
lovici (1645-1676), tail lui Petru ce! Mare. Gandul
lui era si izbiveasci popoarele cre§tine ortodoxe din jugul
Turcilor; a imbiat deci ocrotire i lui Matei Basarab (1654),
care insà cu firea lui chibzuiti si previzitoare nu se gribi
s'o primeasci, i noului Domn al Moldovei: Gheorghe
fan. Acesta trimise la Moscova pe raitropolitul Ghedeon,
urmasul lui Varlaam in scaun, si pe logofitul Grigorie
Neaniul, sä arate tarului Alexie, in ce conditii ar putea
primi Moldova protectoratul rusesc. Conditiile, cuprinse
In scris inteun tratat au fost incuviintate din partea tarului
(la 29 Iunie 1656) apoi intirite cu jurimantul, pe care
solii moldoveni 11 ficuri (la '7 si 21 Iulie 1656) in bise#
rica Uspenia din Moscova.
Cu toate acestea Gheorghe stefan n'a avut norocul
primeasci vre-un ajutor din partea tarului, clind Turcii 1-au
izgonit din tronul Moldovei.
Cu 12 ani mai tarziu, In vara anului 1668, a ciaitorit
si Saya Brancovici, mitropolitul Transilvaniei, la Moscova,
uncle a fost bine primit din partea aceluias tar .Alexie, cie
ruia Ii impirealsea inteun insemnat memoriu cä. Sarbii,
garii si Romanii asteapti sä pomeasci de undeva o nivali
a crestinilor asupra blestematului Turc, cki sunt In mare
lipsi, necaz si stramtoare; daci. ar vrea Dumnezeu, acestia
to ar fi cu oaste gata..." Marele ierarh al Transilvaniei
îi frimanta deci cugetul Cu proiecte privitoare la o apro-
piati unire a popoarelor creqtine ortodoxe impotriva proc-
letului de Turc". Curand dupi intoarcerea. lui Saya in Tran-
silvania, sfetnicii principelui Mihail Apafi au inceput a-I
prigoni din pricini religioase si politice asemi'nitoare cu
acelea cari au deslintuit in zilele lui Rikoczy prigoana
potriva mitropolitului Ilie Iorest, scornind tot felul de in-
vinuiri nedrepte impotriva lui. Saya s'a impotrivit cu pu-
www.dacoromanica.ro
tere apkandu-si biserica si credinta ortodoxi panà in vara

anului 1680, cand prin o judecatà firi de lege a fost alun-
gat din scaunul mitropoliei, aruncat in temnità, dei era
bolnav, §i bä.tut Cu vergi. Serban Cantacuzino gland despre
aceastà ne mai pomenifi urgie, a protestat indemn'and pe
trimisul s'a'u la Constantinopol, pe Constantin Brâncoveanu,
sà incheie o invoiati cu potrivnicii lui Apafi pentru rease-
zarea. lui Saya Brancovici la clrma bisericii românesti din
Transilvania.
Din indreptarea spre Rusia urmarä. si oarecari foloase cul-
turale ca tipografia d'iruità de patriarhul Ioachim al Ru-
siei in urma stiniintelor mitropolitului Dosoftei al Mol-
dovei, care in Paremiile de peste an (1683) Ii mulPmea
versuri:
si dela Moscova lucegte lucoare
Intinzind lungi raze qi bun nume sub soare
Din patriarhie datu-ne-au tipare
Sufleteasci treabi fi bine ne pare...
Ioachim sfântul n santa cetate
Acea 'mpiriteasci de cre§tinitate
La dins pentru mili cine nizueqte
Cu ovilit (blind) suflet, diruie§te.
C'am uit i noi la santa lui fati
Primitu-ne-au bine ruga cu dulceati...
Puterea Turcilor, clä..tinatà de mai inainte, incepu a fi
amenintati si din partea Austriei, ca si din a Rusiei. In
cursul luptelor ce au urmat, Domnii Tárilor Române au
stat in asteptare si au diutat foarte iscusit sà se mentie. Pe
fa. se arältau a fi de partea Turcilor, ca ai unor stä.pinitori,
de cari atarnau i cäxora le erau datoni s'á le pateascä re-
,
gulat multimea de pungi, inckcatà cu biruri grele. Serban
www.dacoromanica.ro
170 CARTEA SATULUI
Cantacuzino aruia ii era scärbä de mirosul Turcilor,
cum scria Dimitrie Cantemir obisnuia sä. scape de aceastä
indatorire inteun chip destul de ciudat, ceeace ficea ca ba-
nii trimisi pe sama Sultanului din Constantinopol, sä a-
jungä uneori iaräsi in tarä. A.,seza anume in stramtorile
Balcanilor haiduci bulgari, cari prindeau i despoiau regu-
lat solia lui Vodä, aa cä aceasta ajungea la Constantinopol
Cu mäna goalä.", iar banii Ii inapoiau in tarä oamenii lui
Vodä.
In ascuns unelteau Principii cu Austriacii i cu
cari nu-i mai slabeau din agädueli amägitoare. Cu toate
acestea nu cutezarà a pài pe fat.ä cu planurile lor, pan nu
li se vor da dovezi, cà cre§tinii sunt mai puternici decat oto-
manii. Asa se intimpti ,cà la asedierea Vienei prin Turci
(1683), atilt erban Cantacuzino, cat i Gheorghe Duca
al Moldovei, dei amandoi inclinau spre politica cregtini,
se &eau tau luptaz' de voie, de nevoie in tabära
Turcilor ca §i Mihail Apafi, principele Transilvaniei.
Dupà izbinda cre§tinilor, cari cu ajutorul regelui polon
loan Sobieski au isbutit sä alunge multimea ostilor turcesti
de sub zidurile Vienei, s'a apropiat sfarsitul stapanirii oto-
mane in Transilvania. Asupra acestei provincii, ca i asu-
pra. Moldovei i Munteniei, ar fi dorit puterea
de o parte Polonia, de alta Austria.
Politica filorpolon5, secerase victime dintre cirmuitorii
Moldovei, tum a fost Stefan Vodà Petriceicu om bun,
slab si prost" (cum il numeste cronicarul loan Neculce).
Dupà biruinta lui Sobieski asupra Turcilor la Hotin In
toamna anului 1673 §tefan Vodà.' a trecut Cu totul de
partea Polorulor piedsindu-si tara i tronul, iar cu un an
mai titrziu trimise pe ieromonahul Teodor la tarul
sesc Alexie cu ruglmintea sl apere pe Moldoveni de
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIRII ROMANILQR 177
du§manii sfintei cruci". Spre sfIr§itul anului 1683 s'a pi',

bit cu ajutor polon sili reja tronul inliturand pe Gheorghe
Duca, despre care scrie Necuke ci era om cu ganduri inalte:
se ispitea si fie crai in Ardeal, un fecior al lui si rimâni
Domn in Moldova, altul in Muntenia §1 ginerele ealu hit-
man in Ucraina. Nici din gandurile unui Domn striin de
neamul romInesc, cum era Duca, nu lipsea deci nizuinta
sili intindi stipanirea asupra Transilvaniei, Munteniei s'i
Moldovei nizuinti intalniti adeseori la carmuitorii a-
cestor provincii in cursul veacului al XVII lea. Dar mire-
tele lui proiecte s'au spulberat dupi ce el cizu in prinsoare
poloni. si se stinse, la sfIrsitul anului 1684, de voie rea (lo-
vit de cataroi", cum scrie Necuke) . Nici potrivnicul siu et.-
ban Cantacuzino nu era striin de gandul si-si intindi sti-
panirea. asupra Transilvaniei.
Apafi se temea de proiectele lui §erban Cantacuzino, du-
picum se vede dinteo scrisoare a sa (14 Martie 1686) tri-
misi la Constantinopol solului ardelean Macskassy impir-
fi4indu-i cu ingrijorare ci acest Voevod vrea si p4easci
pe urmele lui Mihai Viteazul, trimitand solie la Curtea
die Viena si stear' igand oaste...
Austria avand la indemani mijloace mai insemnate deck
Polonia, izbuti sili ajungi scopul trimitanduii generalii cu
trupe de ocupatie in numeroase orase din Transilvania §i
vestind prin cilugirul iezuit Antidie Dunod pe sfetnicii lui
Apafi ci laria Sa impiratul dela Viena ii va lua sub malta-i
ocrotire, ori vor vrea ei, ori nu vor vrea... Sfetnicii Inspii-
mantati au iscilit (la 10Mai 1688) declaratia dela Sibiu, prin
care vesteau ci Transilvania se desface pentru totdeauna de
once legituri cu Sultanul din Constantinopol si se supune
impiratului Leopold. Cu trei ani mai tarziu acesta a inti-
rit cu iscilitura §i pecetea sa conditiile, in care urma si fie
11
www.dacoromanica.ro
178 CARTEA SATULU1
carmuitä; de ad inainte Transilvania, intratä. sub ocrotirea

pajurei cu douä. capete. Aceste cond4ii, cari nu au fost res,
pectate, se ga.sesc cuprinse inteo diplomà solemni, numità
clupi numele impazatului: diploma leopoldina (1691). Sul-
tanul se manglia cu nidejdea. ca va putea s intoara Tran-
silvania din nou sub puterea. Portii otomane, ceea ce nu s'a
mai intamplat. Dimpotriv.-1, prin pacea dela Cado*
(1699) a fost silità Poarta sà recunoascà faptul implinit al
trecerii Transilvaniei sub sapanirea austriaca...
V
Constantin Brancoveanu i inaintarea culturald si artisi-
tia din timpul sdu. Laudele italianului Del Chiaro pen-
tru talentul Ron:Arador fi ale mitropolitului Antim Ivi-
reanul pentru ddrnicia lui Constantin Brdncoveanu. Grija
lui pentru soarta Romemilor din Transilvania. Urmdrile
neprielnice ale st,dp.inirii austriace in Transilvania. SIS-
fierea sufleteascd a Romdnilor. Impotrivirea mirenilor
de a se amesteca sufletefte cu papistafir i hotfirirea lor
de a primi toaite ale legii dela mitro politul Tdrii Roma-
neftr Stdruintele lui Brancoveanu de a-fi intinde sti-
pdnirea in Transilvania pe cale economici. Porniri de
unire pe calea unor legdturi dinastice.
Urmagul lui *erban Cantacuzino, Constantin &Inca

veanu, a purtat gi el o lupa plinà de dibalcie Osa la o vreme,
dar care 11 zdruncinà in cele din urmä. tronul. Era la inceput
contra Austriacilor, apoi s'a inteles cu ei pricep5.ndu-se a
face in ascuns gi Rugilor fàgàdueli, dacà vor iei invingatori
asupra. Turcilor. La 1711 11155., cand in fata acestora, tarul
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIRI1 ROMANILOR 179
Petru ce! Mare, pentru a scápa de ruvinea unei inchinári,

se vázu silit a primi o pace rea, Brkicoveanu Îj pierdu
crederea in Ruvi, spunánd cà Turcii trebuesc învini cu
altceva, decát cu gliji de rachiu". Prin pungile de bani
trimise la Constantinopol cerca sárvi asigure din nou prie
tenia Turcilor, dar la Poartá. unelteau Cantacuzinevtii, cari
Cu toate erau inruditi deaproape,l-au pirát pentru incli-
lui spre Austriaci i Ruvi. Chemat la Constantino-
pol, fu omorit la 15 A.ugust 1714, impreuni Cu cei trei
fu i vi un ginere al ski. Nu e numai legend5., ci un ade-
vár istoric deplin dovedit purtarea lui Bráncoveanu de
o tärie cre§tineasci, la fel cu a mucenicilor din sinaxare, in
clipa cánd n'a vrut dea invoirea ca cel mai mic dintre
fili si, pirisind credinta cre§tini, si tread la cea musul.
maná', spre mántui viata.
Un martor, care a urmirit cu lpäig. are de seamä incordati
intreagi desfi§urarea fioroasi a uciderii Bráncovenilor, a
insemnat in aceea§ zi in amintirile sale cum sultanul
med, dupi ce privise la uciderea ginerelui Enache
rescu §i a celor doi fil mai mari ai lui Constantin, cánd i
s'a impirti§it dorinta celui mai mic dintre frati de a se turci
co scape viata, a ficut indureratului párinte intrebarea
daci ingidue fiului schimbe legea ca sâ1i pistreze
viata?" Bitránul .Constantin a suspinat adánc. In mima lui
sbuciumati evlavia se lupta cu dra,gostea párinteascá, to,
tu.' evlavia a invins dragostea §i cu glas limpede a spus: din
sángele nostru n'a fost nimeni care si-§i piara credinta.
Nenorocitul acesta, de§i e fiul meu, daci pierdut cin-
stea prin prostia sa, sà. pliteasci cu sIngele Indati a
fost tiiat §i fiul cel mai mic §i la urmi cuviosul bátran
plecat capul sub sabia aláului. Ava scria la 1714, in ziva de
15 August, un stain de neamul vi de credinta noastrá orto-
www.dacoromanica.ro
180 CARTEA S'ATULUI
doxa, un Polon, despre mucenicia Brancovenilor la Con-
stantinopol.
De altfel, domnia de un sfert de veac a lui Constan-
tin Beancoveanu a lasat urme adanci in viata. culturalä. §i ar-
tistici a Tarii. 0 ineaurire italianä: se simtea atunci in acest
domeniu. Invitatul istoric Constantin Cantacuzino stolni-
cul invatase in Italia, precum vestitii istorici moldoveni Gri-
gore Ureche §i. Miron Costin invataserä mai inainte in Pa
Ionia, ramanând in scrisul lor cu ideile propoveduite prin
§coala poloni.
Brancoveanu insu§i era sprijinitorul artei §i literaturii. Ita-
lianul Del Chino se minuna de gradimle lui foarte fru-
moase, de forma patrata §i desenate dupä gustul cel bun ita-
lienesc". Talentele incurajate de darnicul Domnitor ince-
puel a ie§i la iveala. §i din stratuple adanci ale poporului.
Acela§ Del Chiaro i§i di seama ca Romanii sunt inzestrati
cu o fire cat se poate de buni §i cat se poate de in stare sa
izbuteasca in oricare din indeletnicirile, la care s'ar deda; to-
tul este, bine inteles, sa fie indrumati §i deprin§i. Mi-aduc
aminte cà am vazut pe un tanar argat al casei Cantacuzi-
ne§tilor, care atat de bine invatase sä deseneze cu penita, in-
cat desenurile ce ficea, pareau trase pe arama. Iar un altul
se pricepea foarte bine la picturk pani inteatat inclt a co-
piat cat se poate de bine, mai multe icoane biserice§ti la
Venetia §i, intors apoi in Tara Româneasca... a facut acolo
mai multe icoane".
Prin darnicia lui Brancoveanu pentru lucrari de arti §i
literatura, s'a putut infälptui in cursul domniei sale de un
sfert de veac progrese insemnate, cari au fost simtite §i
dincolo de granitele tarii printeo intindere culturala, pe
care mitropolitul timpului Antim Ivireanu o asemana unui
eau cu curgerile de aur, dintru care au curs aceste patru
www.dacoromanica.ro
izvoare: ale Románilor, Elinflor, Arabilor si ale Ivirilor ti-

pare". Acelas mitropolit aseza pe Constantin Brancoveanu
alaturi de imparatul Constantin cel Mare, lar Manu Apos,
tol Atenianul in prefata carpi grecesti Sentinte1e unor vechi
filosofi, tradusa din italieneste la indemnul lui Constantin
BrIncoveanul, sera: in acesti preafericiti ani ai
tale de Dumnezeu domnii infloreste ia.ris gloria vestid, care
din vechime si de la inceput a clstigat neamul cu intelep,
ciunea sa pana la margin& lumii... aceste bogate daruri
le avem zilnic din mama ta cea bineficatoare, prea bunule
Domn, care se bucura s 'mpard necontenit si pe intre,
cute tuturor binefacenle sale".
Urmand Oda lui Matei Basarab, care daruise insemnate
ajutoare. mitropoliei ardelene çi cladise biserica dela Pot,
cesti, Constantin a trimis si el bani pentru ajutoare acestei
mitropolii, care tocmai atunci se inväluia ca o corabie" in
mijlocul valunlor potrivnice; daruit apoi çi mosia Meri-
sani din judetul Arges, a cladit çi manastirea dela Sambata
de sus, precum çi biserica din Fagaras. Unitatea nationala,
care nu se putea indeplini atunci pe cale politick s'ar fi pu-
tut inaptui in domeniul vieçii sufletesti, prin credind
cultura, dad. Transilvania nu ar fi ajuns la 1688 sub stA-
pinirea catolica a Habsburgilor cari, cu toate c. itau ga,
rantat in chip solemn respectarea autonomiei, s'au ameste,
cat Cu multi staruinta çi Cu dinuite planuri chiar in viata
sufleteasca a locuitorilor ei de bastina. Vechia trufie neme,
Fuca 'invesmantata in protocoale austriace, in uneltiri
plasmuiri de acte lipsite de temeiul adevarului, punea far:a'
intarziere in lucrare un vast plan de Vanatoare sufleteasca,
izbutind a sfasia pe Romani in doui biserici potrivnice, In,
duplecand o parte dintre preoti sà treaca la o asa zisa unire
cu biserica apuseana,catolica.
www.dacoromanica.ro
182 CARTEA SA TULUI
Ruptura aceasta, Cu indepirtate urmiri, s'a intamplat

toamna anului 1698, când pistorea mitropolitul Atknasie
Anghel. S'a redactat atunci un manifest întàrit cu iscilitu-
rile §i pecetile loll, de 38 protopopi cari ne1initiçi in su-
fletul lor de pasul ficut i neincrezitori in figiduielile
p'iratului au tinut sä adauge la sfirOtul manifestului
aceste cuvinte limurite: ne unim ace§ti ce-s scri% mai
sus, cum toata legea noastra, slujba bisericii, liturghia
posturile i darul nostru (preotesc) s stea pe loc. Iar daci
n'ar sta pe loc acelea, nici aceste peceti nici o el.
rie asupra noastrA".
Mitropolitul Atanasie insi nu a iscilit manifestul unirii.
Deaceea a inceput a fi KV' luit din partea iezuiçilor, cari nu
aveau incredere in statornicia lui, deoarece el urma
§i mai departe bune legitur; ca in vechime, cu cirmuitorii
Trü Romane§ti, qtirea câ dinsul nu s'ar fi
unit" §i c5. unirea" aceasta s'ar fi racut numai pentru
ca preotii români s. poati fi scutiti de diri, cum erau §i
preotii catolici. Constantin BrIncoveanu, dandu-i crez,5.-
mant, a incercat sà impiedece sf54ierea unitàçii sufletqti a
Românilor din Transilvania, atilt prin mijlociri la Curtea
din Viena, cat i prin ajutoare incuviintate pe seama
tropoliei din Alba Julia, däruindwi cite 6000 de galbeni
pe an, precum i mo§ia Mer4anilor. Hrisovul acestei danii,
purta' id data de 15 Iunie 1700, poate servi ca o dovadi
Atanasie a isbutit, la inceputul pi'storirii sale, cava timp a se
apropia de Viena, fira a se lipsi insi de foloasele §i de aju-
toarele, ce puteau izvori din legiturile traditionale cu capi-
tala Tàrii Române§ti, cu Bucure§tii. Trecuseri aproape doi
ani dela manifestul unirii§i Constantin Brincoveanuil cre-
dea pe Atanasie Ind tot vlidid. orto4ox. Altfel nu s'ar fi
putut läsa induplecat si facä un dar, pe care-1 soco-
www.dacoromanica.ro
I. LUPA$: ISTORIA UNIR!! ROMANILOR 183
tea potrivit sä ajute tänärului cIrmuitor al mitropoliei arde,

lene a se opri' pe povIrni§ul insträinar' ii de biserica neat
mului.
Indoiala ar fi scurmat §i mai departe in sufletul lui Ata,
nasie; dar Curtea din Viena voia sä tie limurit, ce te,
meiu poate ptme pe catolicismul lui pläpInd. Deaceea
du-1 in cercetare, cenit sä facä un jurämänt, pe care
bietul om §i rostit la Viena in ziva de 20 Martie 1701,
lepädändu-se de once legkurà cu mitropolitul Tärii Roma,
ne§ti (care s'a intImplat sä. fie §i el un Transilvänean: Teo-
dosie din Ve§tem) §i supunändu-se cu totul mitropolitului
maghiar din Strigoniu (Estergom) pe care a märturisit cit4
recunoa§te drept §.1 adevärat mitropolit al säu"... Prin a-
cela§ jurimänt s'a legat apoi a se lepäda §i de priete§ugul
§ismaticilor, a ereticilor §i a Craiului sau Vodii Tärii
tene§ti".
In zadar ii scrisese (la 13 Martie 1701) bunul credincios
pravoslavnic Pater Iano§, chiar din Santa Mitropolie"
dela Alba Julia, sä-§i aducà aminte de jurämäntul acut in
mijlocul mitropoliei Bucure§tilor" c'asnd a agälduit a pizi
toate invätäturile §1 dogmele bisericii ortodoxe. In zadar
il punea in vedere acela§ bun cre§tin blestemul §i afuri-
stnia" ce vor cädea asupra lui de va indräzni a rupe vre-o
pecete a legaturii". Iti zadar 11 asigura cà mirenii pentru
nemi§ugul popilor" nu-§i vor päräsi legea, nici chiar de
dragul Impäratului, pe care-1 vor sluji cu trupurile lut se
vor face supt talpele lui", dar din vechea ion lege stiämo-
§ea.scl au rea, au buni, nemica nu vor daci
tau Atanasie va primi cu popii säi, numai ei sä fie, iar
mirenii nu vor fi uniti niciodafa...!
Toate aceste cuvinte mi§cätoare, cari nu izvorau din WI-
mântarea plini de griji a unui singur suflet, au räsunat ca
www.dacoromanica.ro
184 CiklITEA SATULUI
glasul celui ce strigi in pustie. La 25 Martie 1701 Atana-
sie fu thirotonit din nou, intli diacon, apoi pater (preot),
apoi vladica papista" de catre mitropolitul primat al Un-
gariei Leopold Kollonits impreuna cu doi episcopi unguri
(cel din Györ i ce! din Nitra).
Dupa aceasta apostasie a lui Atanasie lui, insu§ Teodo-
sie Ve§temeanul titlul de Mitropolit al Transilvaniei, lar
Constantin Brasncoveanu indemna cu scrisori parinte§ti pe
Românii ortodoc§i, s. rimanà statornici in legea lor stra-
mo§easca..Astfel, imbärbatati 0 de BrIncoveanu ca§i de in-
vatatul Constantin Cantacuzino, Romanii din tinutul Bra§o-
vului 0 al Figara§ului indrasnira a se rosti impotriva
cirii lui Atanasie, chiar cu prilejul a§ezarii acestuia in
scaunul vtidicesc din Alba Julia, spunandwi limurit: de
acum nu te vom mai avea ca pe un vladica, nici nu te
vom mai pomeni la biserica". Iar când Atanasie le zise
zambind: 0 pe dracu il pomeniti, dar pe mine de ce
nu?" ei raspunsera cu hotarare: pe dracu Il pomenim
ca pe un drac, ca are nume de rau, lar pe sfintia ta nici
cum nu te vom pomeni... ci toate ale legii noastre vom
avea dela Mitropolitul Tärii
Desbinarea bisericeasci, uneltiti de politica Habsburgi-
lor in sanul poporului roman din Transilvania, apare deci ca
una dintre urmä.rile trecerii acestei provincii de sub ocro-
tirea turceasca sub porunca austriaca. Prività din punctul
de vedere al unitatii nationale-romane§ti, aceasta desfacere
a Transilvaniei din legkurile cu Constantinopolul sultanw
lui i indrumarea ei spre Viena imparatului nu putea fi
prielnica, intrucat pregkea pentru tara Transilvaniei o
soarta deosebità de a Mufiteniei Moldovei, cati vreme
ramanand la °kltà cu ele, sub aceea§ putere turceasca, des-
voltarea ar fi urmat inainte pe 6.'1 asemankoare cu felul
www.dacoromanica.ro
1. LUPAS: 1STORIA UNIRII ROMAN1LOR 186.
de carmuire al celor doua tiä.ri din rWritul si sudul Carpa-

tilor; pornirile de desbinare sufleteasca intre Romani nu
s'ar fi ivit, fiind stapanirea turceasca, in privinta aceasta,
cu mult mai ingaduitoare decat domnia austriaca.
Altceva ar fi fost daca Habsburgii ar fi putut sa-§i im-
plineasci proiectele de intindere a stapanirii lor §i. asupra
Munteniei §i Moldovei, carmuitorii carora s'au impotrivit
insa pe toate caile, socotind aceasta intindere cu mult mai
primejdioasa pentru ei decat traditionala supu§enie fata de
Poarta otomana. S'au invoit mai bine s'o sufere pe aceasta
inca aproape doui veacuri, rara a parki irisa cu totul gan-
dul sa pastreze §i mai departe vechile legáturi cu Transil-
vania, ori cate piedici li se puneau din partea nouilor stá-
pini ai acestei tari.
.Astfel insu§ Constantin Bráncoveanu cerca sà patrunda
In Transilvania §i pe cale economicI prin mo§iile ce le sta-
panea in sudul acestei provincii (Sanibata de Sus, Beri-
voii, Poiana Marului) §i prin casele ce staruea sa cumpere
In Bra§ov, cu toate ca intampina impotriviri darze, fiindcá
magistratul (primaria) Sa§ilor incerca totul spre ali salpa
un vechiu drept de stapinire numai a lor a.supra acestui
oral.
Cumparánd Constantin Brancoveanu la 1701 o casi in
Bra§ov (casa lui Francisc Bralis), magistratul nu a voit sa-i
incuviinteze actul de cumparare. Atunci Brancoveanu, su-
parat, opri transportul vinului cumparat de Brapveni §i
ameninta a nu mai ingadui oierilor din Transilvania sa trea-
ca Cu turmele lor la pkune pe pamantul Tarii Romane§ti.
Magistratul speriat de aceste mkuri, s'a grabit sa intireasca
actul de cumparare. Cazul s'a repetat §i Cu prilejul altor
cumparaturi (la 1708 §i 1709), ceeace a indemnat pe Bar',
coveanu sa faca prin secretarul sau Dindar mijlociri la
www.dacoromanica.ro
186 CARTEA SATULUI
Curtea din Viena. Aceasta, dupi oarecari §ovieli, a indem,
nat magistratul bra§ovean sà incuviinteze lui Constantin
Brancoveanu dreptul si cuiripere case in acest ora'.
Brincoveanu insu§ trimitea. Brapvenilor in scrís (la 6 De-
cemvrie 1708) cuvinte ca acestea: ap pus in socoteali, ca
si nu ne ingiduiti? Care lucru n'am fi gâ.ndit nicidecum, ci
noi socoteam: de vor avea unii opreali a 5umplra, iarà pen-
tru noi necum sà zicep ceva, ci inci sä vi fie d-voastri cu
pirere buni. Mai \altos ci, de am cumpirat acele case
nu §tiu sà se fíe ficând d-voastri nici o pigubire, cà noi
In casele acelea nu doari oà vom sà punem si se van&
au niscai vinuri au si se lucreze alte me§tquguri (cà din
mila. lui Dumnezeu cu acea hranä nu ne hránim) fàrä cit
avand prin multe locuri case, ne-au poftit mima ca si
avem §i acolo ni§te ciscioare, sa se afle i ate °data.' si
fie §i pentru °Ulna oamenilor no§tri, ce trímitem cu trebi
s'ar fi cä.z" ut nici decIt despre partea d-voastri bänuieli
si nu auzim pentru aceasta; ce mare lucru este? Mai
vártos cà noi pe dvoasträ in multi dragoste và avem... §i
oamenii d-voastrà ori ce legar trebui i ar p,ofti din tara
noastrà a cumpka au vii, au case, au niscai bucate
neoprip slut; dar dvoastrà a ne opri §i a nu ne ingidui
sà tinem acele case, din ce pogoari §i ce este pricina, pof-
tim pe dvoastri un rispuns sà avem. i cu aceasta sfar-
§ind, mila luí Dumnezeu sà fi cu d-voastr5 pururea".
Nu numai pe cale religioasi, culturali economici
telegea Constantin Brancoveanu sà Çinà legituri cu Ro,
manii de díncolo de granítele çàrii carmuite de dânsul, cí
prin iscusinti politici §i diplomaticà. M5ritanduii `una
din fiice (Maria) cu tânirul Constantin Duca (fiul lui
Gheorghe cel stins in prinsoare poloni), care a izbutít sà
urce in doui randuri tronul Moldovei, catva timp vointa
www.dacoromanica.ro
1ui era hotkitoare §i la Ia§i, ca §i la Bucure§ti. Nu era strain

nici de _gandul s5.-§i intindi inraurirea politica §i asupra
Transilvaniei. Astfel de ganduri ralsbesc din cuprinsul unui
raport trimis la Viena (prin 1692-1693) din partea lui
Nicolae Porta, care spune 6, Br5.ncoveanu ar fi proiectat
s5.-§i marite o fafá dup5. principele Filip de Lichtenstein a§e-
zandu-1 pe acesta in locul siu la carma Tarii Romane§ti,
pentru ca dansul si urce tronul Principatului transilvan,
ajuns vacant in primavara anului 1690, prin moartea, lui
Mihail Apafi.
Proiectul acesta,, dei nu era sortit sa treaca din rIndul
plaGmuirilor (obipuite cand are omul fete de maritat la
casa §i incep a li se ivi petitorii) pe taramul faptelor istorice,
Infiti§eazi totu§ un interes deosebit, fiindca ne da putinta si
patrundem in taina framantarilor suflete§ti dela sfir§itul
veacului al XVII-lea, cand Domnul Munteniei, urmarind
inainte de toate o politicâ dinastica, pregatea prin ea calea
iunei apropien i tot mai stranse intre politica celor trei Prin,
cipate din preajma Carpatilor. Daca nu-i ingaduiau impr,-
jurarile sa patrunda la &Irma Transilvaniei §i a Moldovei
prin vre-o isbandl razboinica, cum se potrivira sa fie ale
Inainta§ului sau de odinioara: Miliai Viteazul, nu pre-
geta sal incerce o politica de intindere a stapanirii roma-
ne§ti pe cale sufleteasca, economica, diplomatical §i chiar
ice aceea a unor legituri dinastice.
VI
Cantemirestii in Moldova. Wing rile politicii ruso file.
Veacul zis al Fanariorilor. Aireri felurite si cu total po.
trivnice despre veacul acesta. De unde purced ele? Numi-
www.dacoromanica.ro
188 CARTEA SATULU1
rea de veacul Fanariotilor trebue inlocuitfi cu alta mai
cuprinzgtoare §i mai adevä ratä. Sämfinta virtutii nu a
pierit din sufletul poporului român nici in acest veac.
Domnia Cantemire§tilor in Moldova nu s'a putut des-

fi§ura inteo urmare dinasticä. neintreruptä., de o parte din
pricina lui Brâncoveanu, care dupä.' moartea bäitrInului
Constantin Cantemir a isbutit sä. inlocuiasca pe fiul aces-
tuia Dimitrie cu viitorul s'iu ginere: Constantin *Duca. De
altä parte, repetatele stäruinti ale Austriacilor, Polonilor §i
Ru§ilor cereau sä. urmeze §i Moldovenii o nouä indreptare
in politica externi'.
Fatä.' de Austriaci §i de Poloni a fost destul de prevä.'4.-
tor Constantin Cantemir purtând cu ei tratative, ark' a se
abate insä, dela politica traditionali alä.'turi de Turci. and
biruitorul dela portile Vienii, regele Ioan Sobieski, cluta
s5.-1 induplece a päaisi politica acea.sta, el raspundea a, de§i
suflete§te e aläturi de cre§tini, imprejuiln' le il silesc &I a-
mlne pentru alte timpuri pasul hotiritor §i sfältuia pe Po-
loni a recuceri mai intai Camenita dela Turci, scotanduli
astfel spinul din picior". Nu se speria cand ace§tia spuneau
a ar avea ordin s. intli Moldova deoarece, iz-
butind in aceastä. intreprindere, Camenita nu va mai pu-
tea Si timânä. raja turceasc5.. Nraza.nd 6 nu-1 pot indu-
pleca sä. treacà in tabära lor, cum trecuse, a§a de nechib-
zuit, inainta§ul siu Stefan Vodä.' Petriceicu, Polonii n ame-
nintau c5.-i vor pustii tara cu foc §i sabie. Nici aceste ame-
ninfiri nu putur'a' insä, infrange impotrivirea lui Constan..
tin Cantemir.
Mai putin statornic &a dovedit fiul säu Dimitrie, eiruia
studige istorice despre Cresterea 0 descreqterea imperiului
otoman ii Intl-if-1 convingerea inteun apropiat sfir§it ob-
www.dacoromanica.ro
I. LUPA 5t 1STORIA UNIRL1 ROMAN1LOR 189
§tesc al acestui imperiu. Deaceea la 1711, cind Petru cel

Mare, tarul tuturor Rusiilor in numele Mintuitorului §i
al cre§tinkitii" pornea fizboi pentru surparea serailunei
§i restatornicirea imperiului cre§tin, tânirul §i prea
tul Domn nu a stat mult la indoiali si trimitä pe vistier,
nicul stefan Luca., cumnatul lui Ion Neculce, la Iaroslav
spre a hotiri impreuni cu tarul asupra punctelor unui tra,
tat de alianti, care prevedea inliturarea ocrotirii turce§ti
dela cirma Moldovei fari a incuviinta Muscalilor un ames-
tec deadreptul in di' Tauirea acestei çäri. Neculce arati in
cronica sa a nu 1-ar fi sfituit nici decum pe Cantemir
faci pasul acesta; ceilaiçi boieri din sfatul domnesc 1-ar fi
incuviintat, afaii de vornicul Iordache Ruset care a in-
drasnit si-i spura: Te-ai cam gea'bit, Märia Ta, cu che-
matul Muscalilor; si fi mai ingiduit, pnà li s'ar fi vizut
puterea, cum le-a merge..."
chemat deci Dimitrie Cantemir tara Moldovei la lup-
tà sub steag cre§tin alituri de Ru§i, iar dud ace§tia au pi-
timit la Stitule§ti o infringere destul de ru§inoask el se
vizu silk a-§i pàrsi tronul §i tara., in care nu i-a fost dat
a se mai intoarce viu miciodati. Doar ràmàiçele lui tru-
pe§ti au fost aduse la Ia§i cu 212 ani dupà moartea lui, la
1935, §i a§ezate spre oana de veci in pimântul scump
al tirii carmuite de el timp atit de scurt §i dupi care ofta
din adincul inimii scriind mai tirziu: sfinti-i dragostea
moieil
Aceastä.' schimbare de front in trebile din afari ale Mol-
dovei a infuriat pe suzeranul din Constantinopol §i 1-a fi-
cut si-§i piardi increderea in principii din aceastà tari, cum
urma si se poarte cu cinci ani mai tirziu §1 fati de cei
din Muntenia. Nu le-a mai dat deci pimântenilor" scau-
nul domniei, ci a Inceput a-1 scoate la mezat mai ales pe
www.dacoromanica.ro
190 CARTEA SATULUI
seama unor Greci iscusiti dinteo mahala a Constantinopolu-

lui, care se nume§te Fanar §i unde e re§edinta Patriarhului
ecumenic.
Timp de un veac §i mai bine intre cativa din arP..,ti fui
ai Fanarului §i oameni de incredere ai Sultanului se ficea o
adeuirati licitatie pentru domnia Tirilor Romine socotite
dupà o zic5.toare turceasci drept cei doi ochi ai Portii
din Constantinopol, intorli spre Europa. Cine imbia sume
mai mari, ace1a izbutea a primeasdi domnia. Dela 1711 §1
1716 inainte ace§ti Domni stiiini incep a veni incunju-
rati de cetele nesfilite ale creditorilor, clientilor §i rubede-
niilor, aduciind cu sine multime de neamuri striine: Greci,
Turci, Arnluti, §. a. InsemnItatea principilor munteni
sau moldoveni de ad inainte scipItase, intru cit ei nu
mai erau priviti cleat ca ni§te slujba§i ai Portii otomane
trimi§i A stoarc5. tara §i poporul pentru a imp5.ca nesa-
Vul impäiratului pigln. Ei nu erau nici mo§tenitori ai unor
vechi drepturi dinastice, nici cirmuitorii, ingtati la tron
prin increderea §i vointa trtrii, ci veneau ca ni§te mu-
safiri, numiti de care atotputernicii din Tarigrad,
numai pe câte trei ani. Fiecare innoire de domnie tie-
buia riscump5rat5. cu sume indoite §i intreite, cici tot-
deauna se aflau petitori cari sä.' imbie mai mult. Pentru o
innoire de doranie se cereau la inceput, sub numirea de
mucarei", 50.000 lei in Muntenia §i 25.000 in Moldova,
dar in curând Mihail Racoviti urc5 suma aceasta, pentru
un nou steag de numire, la 250.000, dar Constantin Ma-
vrocordat figIdue§te impotriva acestuia o dare noui, un
fel de cinste pentru persoana Sultanului, numitä. geaigel, §i
care nu film. mai putin de 500.000 leí. Pentru a 'is' punde
toate sumele acestea, pe l'ingà sporirea birurilor, storceau
poporul in toate chipurile. Unii dintre voevozi cescari a
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTOR1A UNIRII ROMANILOR 191
statornici, cel pufin pentru biruri, o margine, ficand

oameni inlesnirea sä le pliteasa in patru sferturi pe
an, dar veneau alpi, caxi in loc de patri cereau opt ,sfer-
turi, ori ate 12 0 20 de sferturi chiar, intrlun an. Din pri-
cina acestora scrie sp5.taru1 loan Canta multi oameni
de fric'ci.0.. de säiricie fugeau prin munti i pin codri
multi piereau de frig 0 de foame 0 multi dintre frunta0i
satelor s'au primejduit cu ulifa 0 le-au ras 1D5xbile"... Ade-
Virat cà au fost multe neajunsuri in viata poporului ro-
má.'n in cursul veacului al XVIII-lea clruia in istorie i s'a
dat, cam pe nedrept, numirea de veacul Fanariotilor, cu
toate c, nu-au domnit in Muntenia 0 Moldova numai oa-
meni de obigie din Fanar, ci s'au mai amestecat printre
ei i oameni risariti din p5anintul 0 din singele acestor
romá.'ne§ti.
Veacul zis al Fanariotilor imbilfi§eaa trecutul nea-
mului românesc inteun ràs' timp destul de indelungat:
dela domnia lui Constantin Brincoveanu pits 15. la rIsmirifa
lui Tudor Vladimirescu, inteo vreme deci asupra careia
s'au rostit in istoriografia romani päreri felurite, adeseori
cu totul potrivnice. Unii dintre ceice au cercetat mai de
aproape intâmplàrile i stärile politice-sociale sau econo-
mice-culturale din cursul acestui veac, incercand sä na-
ti§eze priveli§tea lui, au aflat cele mai intunecate 0 mai mo-
horite colori saruind s scoatä la ivealä dureroase alune-
ciri pe povIrni§ul deciderii in toate trebile vietii de ob§te.
Altii au g5sit temeiuri zugr'alveasci in colori mai lu-
minoase arkind c5. din cuprinsul acestui veac nu au lip-
sit nici anume pa0 de progres, nici prilejuri de afirmare a
gandului de viati proprie româneascl. Spre a vàdi
toarea deosebire de p5xeri a istoricilor asupa acestui timp
va fi deajuns a spune cum zugtivise liposatul profesor dela
www.dacoromanica.ro
192 CARTEA SATULU1
Universitatea din Ia§i, A. D. Xenopol Societatea gi mora.

vuri1e din timpul Fanariotilor" incondeind icoana acestui
timp in cuvinte grele: Se intelege CI in o asemenea stare
societatii de sus, cea de jos nu putea sà fie altfel. Aceastä
striciciune a moravurilor de familie nu era irisi cleat una
din verigile intinsei strickiuni ce cuprindea ca un lant
nedescurcat intreagi societatea româneasc5., cu atiit mai
mult cu cát se inilta dela baza piramidei ckre cre§tetul ei".
Incheierea intunecaa a studiului publicar la 1889 de ii-
posatul Alexandru D. Xenopol era aceasta: in toati
-tatea Tärilor RomIne i mai ales in straturile ei de sus, o
.strickiune insp5.imIntkoare, care macina ca §i carii mi-
,duva moral' a intregului corp, iatä icoana ce ne infiti§eaza
veacul zis al Fanariotilor"...
Cu un an mai tttrziu riposatul profesor Ion Bianu dela
Universitatea din Bucure§ti a publicat aceast5 mIrturisire
izvoria dinteun simt de Vádit5. vialma§ie: Nu ne putem
aduce aminte färà fiori de trista §i mizerabila, din toate punc.
tele de vedere,,epoci a Fanariotilor in care aceste täri au
ajuns printr'in§ii la cea maiinjositi decadere, la care a de
cizut vre-un popor vreodaa"...
Asemenea pàreri, rostite uneori cu patimà in cuvinte §i
mai grele, au pitruns in cirtile de §coall §i au prins
,cini in mintea tineretului §i a unei mari pärti din dixturi,
rimea
De aici se vede, cà a rämas frä rezultat incercarea pro-
fesorului N Iorga de a infit4a. pe Fanarioti in colori mai
plicute, incercare ficut5. la 1898 prin conferinta Cultura
romana supt Fanarioti" in care urniirise scopul de a do,
-vedi çà ace§tia n'au fost nige personaliati lipsite de once
tsimt de omenie".
Veti intreba, de unde purcede o atAt de mare deosebire
www.dacoromanica.ro
L:-'
0
w
oo
,o
co
;..1
0o
5
Fs.
0
8-
:1
X
C Vas& \loch+ Lupu (1634--I653)
1=1 Cronicarul Miron Costin (1633-169 I ) '5 erban Cantacuzino (1678-1688)
www.dacoromanica.ro
4
(.1Sl[rIeit.
uit c.v [dull.: L.
IIIIIio !el:\ 4Iifl 4 4-4...tt 14 it: 3
Constantin Brincoveanu ( I 688-1 7 I 4) Mitropolitul Dosoftei al Moldovei

cu cei patru fu i ai www.dacoromanica.ro
:
.44«..
17241:6:115...
400 ,I! 5WUUUUIIUiflTUIffWNIIWW

Li;i1T1114jl1JJlWbHfliffiIHfot
I UHUNIMUIMITh.
il{
111Im I/.. 4." n a .1,1
1Demetrius'(aide-M1777 L5
Mitropolitul Antim Ivireanul Dimitrie Cantemir (1693 oi 17/0-/711)
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
o
o
XX I. Lupa: Istoria Untrii Romanilor.

UICSZ"kOkA_
USTle.ANi.VALA0-10'
11 VAN! A, ,A*J74,34FY.tivilt
Grigorie Chica 1777 Horia (dupa tabloul din Muzeul Bruckenthal)
www.dacoromanica.ro
.7.74
RISS.A.N.OKROSESSICRIIENYK J. \ t.(r UON ALINg KL 0g4.4

TIIASISO:114X/NY _k N- I . N.44) fa _Ail:r-
PRO iS TrPTPtt 0 9 7 e Ajklr 1 T in cliK
Gheorghe Crian (din Muzeul Bruckenthal) Clo§ca (din Muzeul Bruckenthal Sibiu) 15-4
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
I. Lupas: Istoria UnIrli Romftnilor. XXIII
Episcopul Inocentiu Micu-Klein (1692-1768) Mitropolitul Veniamin ( I 768-1846)
www.dacoromanica.ro
de pireri Cu privire la un singur veac al istoriei noastre

romine§ti?
Itispunsul nu poate fi deck acesta: dela simtinle dife-
rite §.1 dela ideile gre§ite, de care s'au läsat ciliuziti cei mai
multi dintre cercetkorii mirt'urillor istorice rimase din yea-
cul acesta, inra§urat inteo apiskoare picli de prejudeciti
traditionale.
S'a pierdut din vedere cerinta de cipetenie pe care nu-§i
poate ingiddi si o nesocoteasci nici o cercetare serioasi
a mkturillor istoricet simtul dreptei judecIti. Cel imbricat
in plato§a lui nu va aluneca pe tirá'mul prejudecitilor pi,
gubitoare adevirului, ci se va sili sili dea seama cum ne
invati istoria, ci fiecare veac 14i are o anume meteahna, s5.-
lislueste insà in el si iiminta virtutii".
La fel stau lucrurile §1 cu veacul XVIII in istoria Romi-
nilor, veac numit in deob§te al Fanariotilor numire care
nu mai poate fi potriviti spre a imbritka intreaga viata
poporului roman din cursul acestui veac, deoarece intre
Carpati §ji- Tisa nu a putut stribate nici o domnie farm-
rioti, dinguitii dela Constantinopol. A stribitut insi §i aci
o dortInie striini., indrumati §i inlintuiti de politica §irea-
ti a Curtii impirke§ti din Viena, care nu era cu nimic mai
crutitoare de cum fusese Poarta otomanktimp de un veac
..li jumkate fati de tara Transilvaniei. Dimpotrivi, era mai
clispretuitoare §i mai porniti spre uneltiri sfasietoare, ceiace
a indemnat pe cunoscutul cronicar maghiar Miliail Cserei
si strige indurerat ci a fost mai ulor pentru Ardeleni ju-
gul de lemn al Turcilor, deck jugul de fier al Nemtilor.
Dupi sfl§itul suzeranititii turce§ti in Transilvania, prin
declaratia dela Sibiu (1688) care ficea märturie de inchi,
nare spre Viena impiratului cre§tin, s'a curmat §i in Tran,
silvania domnia principilor piminteni, cari sub ocrotire o-
13
www.dacoromanica.ro
194 ARTEA SA TULUI
tomani izbutisera a câxmui aceasti tari timp de peste trei

jumititi de veac si s'a inceput aceea a guvernatorilor nu-
miti de Habsburgi, dupi cum la tronul Munteniei si al
Moldovei erau trimii din partea Sultanului oamenii sii de
incredere firä a mai tine seamä de dorinta bistinasilor.
Stápinire striini deci de amindouä. laturile Carpatilor,
indreptindu-se cea din Transilvania spre Apus, iar cea din
Muntenia si Moldova spre Risk' it, insemnind insä. si una
cealalti o viditi pornire de instrainare politica' fatâ de
vechile traditii de autonomie provincialä. De aceea credem
ar trebui ciutati o numire mai potriviti, care si arate o
insusire obsteasci, de o potriva de adeviratä çi cuprinzá-
toare pentru politica celor trei Tári, si am fi de pirere s5. i
se dea veacului XVIII al istoriei romine numirea de tim-
pul incercarilor de instainare politica', de abatere de a ve.
chile datini i rndueli ale Tárilor Romine.
Faleà indoiall, a fost coplesit de metehne veacul acesta nu
numai in Muntenia si in Moldova, ci i in Transilvania.
Mirturille vremii de atunci arata ca nici straturile de sus
ale societitii ocrotite de tronul impiritesc al Vienii nu
erau mai putin pornite spre striciciune mora1 decit cele
din preajma Portii otomane.
Va trebui si ne ferim Insi de primejdia alunecirii pe po-
varnisul rostirilor pripite si si nu pregetim oboseala de a
cáuta sà descoperim, prin virtejul numeroaselor 'metehne
ale acestui veac, siminta virtutii care, clack' n'a iesit sà stri-
ge cu glas. inalt la toate räspintiile, a silisluit totus adânc
inridicinatâ in sufletul neamului rom-Inesc. Potrivit cu fi.
rea lui indelung ribditore, dar &yea' virtutea stribuni
a stiut si se imbrace adeseori, chiar in cursul acestui mult po-
negrit veac al XVIII-lea, in haina singerati a jertfelor su-
preme, incepind cu mucenicia Brincovenilor,- continuás'
www.dacoromanica.ro
Cu aceea a smeritilor preoti si firani ardeleni, martirizati in

lupta pentru apirarea ortodoxiei, lupta plini de jertfe si
din care nu a lipsit nici eroismul femeilor, nici al copiilor
pentru a incununa rugul muceniciilor romlnesti cu oa-
sele sfarticate in roata dela Alba-Iulia (Horia, Clasca) si
in tälisul iataganelor dela Tirgoviste (Tudor Vladimirescu).
VII
Semne de impotrivire PO de sträini. Mäsuri de ocrotire
a meseriayilor bi§tina§i. Mole§irea boierilor qi lunecarea
lor spre treapta unor unelte in mäna sträinilor. incercari
pentru apfirarea curäteniei sfingelui romfinesc, oprind
casätoriile amestecate cu strfi ini.
Intreg veacul al XVIII-lea, Mile Romane au fost sea-

tuite fira crutare de catre clrmuitori nemilostivi. Multimea
sitenilor se istovea de atatea impoviräzi, ce ii apäsau cu
toatâ greutatea, panà la ruina desivarsita a satelor. Cand li
se cereau &xi noui, sate intregi ramaneau pustii. Totusi re-
gimul fanariot, oricat de pacitos, era mai putin plgubitor
decit o stapInire turceascil nemijlocita precum si decat o
nedoritâ cucerire ruseascä sau austriaca., a ca'ror secatuire
poate ar fi patruns §i mai adanc istovind toatà vlaga tarilor.
Ca o nouä. napasta se abatura, asupra taranilor Jidovii, cariprin
veacul al XVII-lea incepura a cumpara mosli dela razesii
saiiciti, iar in veacul al XVIII-lea se intalnesc ca orlindari
(arendasi), luand in arandi si dreptul de crasmarit. Traiul
ram si lipsa de treabi in timpul iernii alungau pe tarani in
crIsmi. Asa se icuira in satele romanesti acesti oameni stri-
caziosi. PlIngeri s'au ridicat destule impotriva lor si s'au
gasit voevozi ca Alexandru Voda. Ghica si Alexandru Mo-
www.dacoromanica.ro
196 CARTEA SATULU1
ruZi, cari au oprit asezarea. Evreilor la sate, dar fara folos.

La 1767 s'au lt la Iasi unele m'asuri, pentru ocrotirea
ciobotarilor p:imanteni i impiedecarea strlinilor s5. le faci
concurenti. Astfel in catastiful infáxit de mitropolitul
vril (la articolul 15) se spune: nici un meter sä nu aibI
voie sà Nandi ciobote a Jidovului sau a Armeanului, iar
care se va afla ficand viclesug, sà se certe unul ca acela
s5. dea 5 oca cear5. la praznic". Se aruncä. criri mai mari
asupra stealnilor cari vor s5. se aseze la Iai, iar n5.imitul
Moldovean, de se va biga la Armean, 81 aib5; a da heraia
un ort ciobotarilor peste darle obisnuite".
Boierii nu mai erau, ca in vremile departate, iubitori
de razboaie, ciutând Cu primejdia vietii gloria ori prada,
ci ajunseser i ei scizuti cu sufletul, uitaser5. mese
tesugul rizboaielor i vanau acum traiul Era trudi,
belsugul Uri avant i tihna care ii molesea. Astfel dupi
cum ti mustra un scriitor din vremea aceea, pkisind de-
prinderile de vitejie ale boenlor de odinioara, au ajuns a
nu se mai frimanta Cu alte ganduri, decat ce vor mama
si ce vor bea, iar a cinstii pohtà era departe de inimile lor"...
Odinioari &eau plicerea in luptä, acum o ciutau In
upeltiri i certuri pentru scopuri de rand. Multi dintre ei,
pentru ali Impka poftele, se raceau une4,st1 striinilor voe,
vozi. Astfel mäxturiseau boerii la 1718 ca inteo insemnatii
pricini de judecatä chemandu-i pe rand Neculai Vodi
(Mavrocordat) çi dandu-le a intelege sl nu rispunda im-
potrivi nici cum in sedinta divanului; deci stiind ei acea
porundt,' nu au avut gura sà gr'alascI spre dreptate, ci cum
au zis Domnia Sa, aqa au poftorit (repetat) i dumnealor
cu totii". In slujbele mai inalte, pretutin.deni, ca i la di,
van, se imbulzeau Greci ori boieri greciti.
Viata boierilor din Principate 1i pierdea treptat felul
www.dacoromanica.ro
1. LUPAS: ISTORIA UNIRIl ROMAN1LOR 197
rat romanesc de mai inainte lulnd o infati§are streina, gre,

ceasca. Titile Romane pareau mecate de navala Grecilor
cari, dupi ciderea Bizantului In mana Turcului, se imprav-
tiara In toate tàrile Europei. Ei ajunsera ad chiar la in-
semnatate politica. Pe la sfar§itul veacului al XVI-lea scria
un agent imparatesc, ci in Tar& Romane cei mai inalti
dregatori sunt straini §i mai cu seami Greci atarnici".
Impotriva lor s'a pornit lupta Inca din timpul lui
luanglu-se hotarirea sa nu poati fi In Divanul domnesc
un Grec. Iar la inceputul domniei lui Matei Basarab au
fost alungati aduck' invinuirea cà despoaie tara, care
Ii hrane§te, càreia insa ei sunt du§mani In sufletul lor.
*i in cursul veacului XVIII s'a pornit un val de Impotri-
vire romineascl fata de grecism, spre a pune stavila patrun,
derii lor la dregatoriile inalte §i amestecurilor de sInge strain
In clasa conducitorilor çàrii. Divanul Tarii Romlnesti bagi
de seami (30 Iulie 1764) c5 multi straini Greci, Albanezi,
arbi §i alçii goniti din tara §i patria lor pentru feluri de
rautati Vi dupi ce vin aici In tara fac chk
verniseala §i ca§tig, nu numai cà se "mradicineazi cu In-
temeiere, ci Inca se §i insoara de iau femei de aici §i fete
de boieri §i cu multe feluri de mijlociri in tail §i in
randul boienlor cu diregatorli cari nu sunt de obrazul lar,
din care lucru diregatoriile se necinstesc, neamul boierilor
pimanteni se oca're§te, câtigul §i folosul ce ar putea si-1
aibe pamantenii, 11 apuci ei §i se pricinue§te de ob§te rare
viatire stricaciune la toata patria"... De aceea a 1uat
tirirea ca pamantenii sa nu indrasneasca ai marita fetele
sau alte rudenii dupä straini macar oricine ar fi, pentruci
oricare de acum inainte va face peste portmca §i hotarkea
aceasta, s tie cà cei insurati se vor izgoni din pAmântul
färii impreuna cu femeea i toga averea lor se va lua pe
www.dacoromanica.ro
198 CARTEA SATULUI
seama domniei, pärintii fetelor i na§ii se vor pedepsi
cu vea pedeaps i preotii ce-i vor cununa, luandu-li.se da-
rul, se vor da la judecátoria politiceasci de se vor pedepsi;
dar_ fetele sträinilor au voie a se márita dupi pimântean,
însf'Arl de a incuiba pe ai sil aici in tarl".
Aceastà ingrädire din urmà a ramas insi ajá. urmare.
Curentul de grecizare a claselor conducitoare n'a putut
sà fie oprit prin astfel de jumätälti de másuri. i mai ar-
ziu s'au Incuibat in tarä. Grecii pe cari iatá cum ti zugr5,-
vete Arhimandritul Vartolomeiu M5.7' Areanu: oameni de
nimic, vicleni i räi, mici la slugi inFlä.'toare,
páni tirani, la primejdii frico§i, la norociri semeti i mán-
dri, la luat lacomi, la dat scumpi, prieteni vicleni, vrálj-
ma§i neimpicati".
VIII
Oltenia sub stap.inirea austriacii. Indreptirile tul Con-
stantlinMavrocordat. lncercarea de constitufie dela
1740. Másuri pentru imbungtäfirea judeclifilor gi invg-
pura preofilor. Interesul lui Constantin pentru bunele
moravuri gi pentru scrisul remitiese. Desrobirea kirani-
lor munteni qi moldoveni. Soarta grea a celor din Tran.
silavania. Hrisovul lui Grigorie Matei Ghica din 14 Mai
1750 pentru primirea kiranilor pribegi din Transilvania
qi agezarea lor in cuprinsul Tara Rominegti. Nigte
puncte" pentru iobagii din Transilvania.
Sub prigoana veneticilor, ca §i sub jugul dajdiilor grele,

poporul se adáncea in umilintá. disp'árându-i i tária sufle-
teasci iä se mai ea'zviiteascá impotriva acestei stári de lu-
cruri, a cárei indreptare nu §tia, dela cine i-ar putea veni.
N5.dejdea ce o aveau unii In Puterile cre§tine, a fost In cu,
www.dacoromanica.ro
1. LUPAS, 1STORIA UNIRII ROMANILOR 199
rand fraud de amara desamagire, ce trebuir'a' s indure Ro,

manii. Cad aceste Puteri, atat Austria cat si Rusia, aratan,
du-se in ori ce clipa gata a ocroti Tarile Romi'ne, nutreau
ele insele planuri ascunse de cuceriri. Asa a ajuns, in urma
pacii dela Pasarov5:t (1718) partea cea mai bogati si mai
frumoasa a Tarii Ro 'minesti, Oltenia, sub cirmuire aus.
triaca, sub care a ri'mas pana la 1739. Grija de capetenie
a acestei cirmuiri era mai ales incasarea regulati a diri-
lor. Toad schimbarea ce s'a fa'cut, era doar vreme
de peste 20 de ani acest tinut a platit darea unui imparat
crestin. Oarecare imbunad'tire s'a ivit numai intrucat darile
erau, sub aceasti clrmuire, hotarite i impartite mai cu drep-
tate, iar pentru popor a urmat oarecare usurare din faptul el
stapanirea impädteasca a desfiintat rumania (iobagia), ri;
dicandtar' anii la treapta marginasilor, ne mai fiind siliti
lucreze mosia decat pentru rascumpararea. zeciuelii.
Urmand sfaturile parintelui sau Constantin Mavrocor-
dat care, dupa, pacea dela Belgrad (18 Sept. 1739) a izbu-
tit sa vada Oltenia alipita la Tara Romaneasca, dat
silinta sà incirepte multe neajunsuri printeo asa. zisa Con-
stitutie, care a fost incuviintad de Adunarea Obqteasci a
Tarii la inceputul anului 1740. In vara acestui an trecuse
pe la Curtea lui Constantin prin Bucuresti publicistul fran,
cez Flachat. Acesta pare a fi luat cu sine Constitutia" dela
1740, tipa'rind-o in traducere franceza, cu doi ani mai tar,
ziu (in Mercure de France din Iulie 1742) si ingramadind pe
Constantin cu laude c.a. nu e stat care nu ear fi socotit
fericit sà aiba un astfel de stapan". Vlädicii si boierii din
adunare au primit ei cu multumiri Constitutia" intoc-
mid). de Constantin numindu-1 parintele patriei" i hota-
rind cà oricare dintre urma.si ar lucra impotriva ei, sa. fie
socotit ca un dusman al taxii.
www.dacoromanica.ro
900 CARTEA SA TULU1
In fruntea judetelor a a§ezat Constantin ispravnici Cu lea-
fa" plitita din visteria çärii, iar judecatile a poruncit sä fie cu-
prinse in scris in anume condici bine pistrate. A cenit apoi
sä se infiinteze la fiecare episcopie cate o stampa (tipogra-
fie) pentru carole de trebuinta la implinirea slujbelor bise,
rice§ti §i pentru invatitura preotflor._A. priveghiat pentru
pistrarea bunelor moravuri §i pentru curmarea raridelegilor,
prevälzand pedepse aspre pe seama slujba§ilor cari s'ar fi
ispitit sä ceara mica" un ou" peste leafa ce erau in drept
sà primeasca dela vistierie.
Cu toate ca era steal de oblr§ie, Constantin Mavro-
cordat apara Cu deosebit interes drepturile limbii roma-
ne§ti, stäruind pentru intrebuintarea ei in toate trebile de
ob§te. and 11in eipitanul dela Soroca, i-a trimis un ra-
w§ grecesc, el a tinut numai deea't dea o mustrare ca
aceasta: pentru ce ne scrii grece§te? Au s5.-ti dm noi
logofit, sà scrie romane§te? cauti logofetelul, salni
scrii romane§te, si nu-mi mai scrii grece§te!"
Domnind. Constantin Mavrocordat, cu intreruperi, de
6 ori in Muntenia §i de 4 ori in Moldova, a avut prilej
ia masuri §i inteo tari §i in cealalta, pentru imbunatitirea
starii firanilor, §tiind cà aceasta va aduce cu sine sporirea
veniturilor pe seama vistieriei. Boierilor §i manastirilor le
diduse ca despagubire scutelnici" adecà oameni cari nu erau
indatorati sà pliteasci nimic pentru vistierie. Apoi chema
In 1746 pe boieri si inaltele fete bisericesti la Curte, ca sà
se invoiascà a slobozi pe fratii lor ingenunchiati prin un
rau obiceiu". Luara astfel hotirkea ca tot taranul
poata rascumpara libertatea personall Cu 10 talen i iar ne-
vrand sapInul sà primeasci, sà vini si faca jalbi la di'
van". In acela§ fel a incercat sà usureze i soarta vecini-
lor (iobagi) din Moldova tinând In primavara anului 1749.
www.dacoromanica.ro
in biserica Sf. Trei Ierarhi din Iasi un sobor cu mare ceremo-

nie religioasi. Cu acest prilej de sarbatoare a intrebat boie-
rii: dela cine au cumparat ei pe vecini? Boierii au räspims,
cà nu i-au cumparat, ci mostenit spre a-i purie la cate
o slujba ca s le fie de ajutor, dar nu pot sa-i vanda,.
fiindcä nu au drept la aceasta. Atunci Constantin Vodi
cu obsteasca invoire a boienlor a hotarit si nu mai fie
locuitorii ârii vecini, ci sà lucreze 24 de zile inteun an
boierilor i manastirilor, vara iarna". Hotarirea aceasta,
cuprinsa inteun hrisov sobornicesc (din 1 Iunie 1749) a fost
iscaliti de toti membrii marelui sobor. Dar unii dintre cei
ce au iscalit hotarirea privitoare la desrobirea tararulor,
s'au impotrivit mai tarziu la implinirea ei si au ridicat pari
la Constantinopol impotriva lui Consta.ntin Voda, care cu
trei luni mai tarziu, la sfarsitul lui August, a fost mazilit.
Aceste indreptari ale lui Constantin Mavrocordat, desi
n'au putut fi inrad5.cinate pretutindeni, au avut tows unele-
urmari bune, usurat' intru catva soarta rumanilor" din
Muntenia si a vecinilor" din Moldova,.
In locul lui Constantin Mavrocordat fu numit la carma
Tani Românesti Grigorie Matei Ghica. (1749-1752), un
vir al lui Constantin si om cu luminat interes pentru scoale,
pentru biserid i cu purtare de grije pentru spitale. Afland
despre prigonirile ce indurau taranii romani din Transil-
vania, pentru credinta lor ortodoxa, la 14 Maiu .1750 prin
hrisov domnesc incuviintat dreptul de a se aseza in
cuprinsul Tarii Romane.sti pe ori unde vor gasi locuri li-
bere, deserte (terra deserta), alcatuindu-si satele lor,
gandu-§i Jude (primar) dintre dansii cu indatonirea insä
de a da dijma si de a face cate 6 zile de lucru pe an la sea',
panii mo§iilor, pe unde se vor fi mezat. Asupra viilor
site prin lenea localnicilor vor avea drept de mo§tenire,
www.dacoromanica.ro
2Q2 CARTEA SATULUI
pltind numai din 20 de vedre una, dup. obiceiu. Ceice vor
sidi via din nou, vor da boierului venitul obi§nuit. Econo-
mii de oi vor plàti ca §i unguri §i sa§i, cari vin cu
one pentru iernat, cate 15 parale, lar alte supäräri nu vor
avea". Aceste inlesniri au indemnat multime mare de Ro-
mani din Transilvania sti päräseasci vechile a§ezäri,
tandu-§i un traiu mai bun pe plaiurile din sudul Carpatilor.
Stipanitorii de-atunci ai Transilvaniei, speriati de exodul
acesta, care ameninta si lase pustii sate §i tinutari intregi,
au luat mäsuri ca regimentele de griniteri, infiintate in tim-
pul impärätesei Maria Teresia, sà cutreere neintrerupt po-
tecile din munti §i sà impiedece pe cei porniti in pribegie
spre Tara Româneasci.
La 1769 s'au luat §i pentru u§urarea traiului iobägesc
din Transilvania cateva màsuri, cuprinse laolaltà inteun
decret al Mariei Teresia cu numele de ni§te puncte" (certa
puncta). Prin ele se limurea cä iobagii nu-s datori si lu-
creze pentru stäpanii pämântului deck doui zile pe siptä-
manä (deci 104 zile pe an), in schimb stipanii mo§iilor
trebue sä le dea lemne de foc §i de clidit, precum §i locuri
de pi§une pentru vite. Dreptul de carciumärit dela San-
Mihai (8 Noemvrie) pin5. la Cräciun si fie al iobagilor
§i stäpanii impiedece in deprinderea lui. Locurile li-
zuite (curätite) d eiobagi sà rämani in proprietatea lor, ori,
daci li se iau, sä fie despigubiti pentru munca si'var§itä cu
zuirea. Viduva iobagului si primeasci 1/3 din averea mi§-
citoare a birbatului riposat. Cand iobagul vrea sä-§i van&
ceva, stäpanul mo§iei avea dreptul de a cumpära intii; nu-
mai dupä el puteau si urmeze §i aiçi cumpärätori. Iobagii
cari nu-0 implineau datoria fati de stipini, erau pedepsiti
cu cate 24 toiege sau lopeçi, femeile cu cate 24 lovituri
de biciu; bä'tranii §i neputincio§ii cu inchisoare. Iobagii
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIRII ROMMILOR 203
asupriti prin vre-o judecatai a stipinului aveau drept de apel

la dregitorii scaunelor i ai judetelor, unde erau asezati
asa numitii advocati ai skacilor" si le dea mini de ajutor.
lic
Stifierea Moldovei. Bucovina sub Austriaci. Proiectul

unui regat al Daciei cuprinzfind Muntenia qi Moldova.
Räpirea Basarabiei. Impotrivirea Roma nilor din Tran-
silvania fatä de politica habsburgia. Räscoala alugä-
rului Sofronie, a lui Horia fi a lui Tudor Vladimirescu.
O incercare de a a§eza pe Tudor, luptätorul ca arma,
-alauri de Petra Maior, luptà torul ca condeiul.
Multi boieri nu mai puteau suferi dela o vreme jugul tut--

cesc. Agenti muscalesti cutreerau prin Tärile Romine, ris-
pindind credinta desarti intr'o mintuire, care le-ar putea
veni din partea Rusilor. Dupiceincepuse tarevna Ecaterina a
rizboiul cu Turcii la 1769, o deputatie de Moldoveni
si alta de Munteni plecari. la Petersburg, unde Moldovenii
cereau o stipinire alcituiti din 12 boieri, cari si se schimbe
repede ca sà poati ajunge la carmi toati partea boiereascà
pe easnd", lar Muntenii nu s'au sfiit a cere si mai mult: legi
juzi muscilesti voind si aseze chiar i biserica lor sub
porunca. Sfintului Sinod rusesc. Prin pacea. dela Cuciuc-Cai-
nargi (1774) Principatele Romine ajung sub tutoratul Ru-
siei, dar cu asigurarea cà teritoriul lor va riminea nestirbit
ceeace insi nu s'a respectat. Càci abia cu un an mai tárziu
(5 Maiu 1775) Austriacii, cari ajutaseri pe Turci contra
Rusilor, au ripit trei tinuturi din nordul Moldovei, päiniantul
dint in amintiri eroice, Tara Bucovinei, cu cetatea de scaun
downesc i arhieresc: Suceava, i cu mânistirea Putna, locul
www.dacoromanica.ro
204 CARTEA SATULU1
unde se odihnesc moa§tele lui §tefan ce! Mare §i Sant. Sä.-
var§irä. aceastà rapire f5xà vre-un ra-zboiu, ci prin o a§a zisà
cucerire pa§nieä, mituind capeteniile Turcilor din Constanti-
nopol §.1 cumparand eativa boieri Moldoveni pe cari, dim-
preunä cu Domnul lor, Grigore Ghica, i-a incurcat §i pri-
mejduit atat de mult intriga muse-a:kaki, din pricina cireia
Ghica a §i fost ucis de Turci la 1777,*iar boierii Bucovinei,
prezidati de Dosoftei Herescu, episcopul dela. Radauti, se va-
zurà nevoiti a face juramant de credinfi imparatiei ans.-
triace.
Se desficu astfel de tara Moldovei, prin videne uneltiri
straine, dar §i prin nepriceperea §i slabiciunea carmuitorilor,
frumoasa Bucovina, cu multimea tiranilor romlni, peste cari
carmuirea strein'i aduse Ruteni din Galitia, Cianga.'i din Ar-
deal, Poloni §i Germani, ga a, in veacul urmätor Românii
erau amenintati siii piardai precumpanirea numerica in a-
ceastä. regiune din nordul Moldovei. Once legitura oficiaa
cu Moldova strimo§ilor a fost opritä. In Maiu 1780 Iosif
II, imparatul Austriei, se intalni la Mohilev cu tarevna Eca-
terina, plasmuind impreuna un proiect pentru impärtiea
Turciei intre Austriaci si Ru§i. Ecaterina ficu apoi propu-
neri ascunse, al caror Miez era infiintarea unui regat al Da-
ciei cu graniti risä.riteanä. la Nistru §i cu cea apuseanä. la
Olt. El ar fi fost menit 85. cuprind5. Muntenia §i Moldova
avand la &Irma lui pe favoritul tarevnei: Grigorie Potemkin..
Proiectul acesta nu s'a implinit, dupä cum neimplinitä a r5.-
mas §i dorinta Ecaterinei sä vadä pe nepotul sä.0 Constantin
urcand tronul imparatesc al Constantinopolului cresin, de
unde credea cä vor putea fi alungati Turcii Cu u§urinti.
Tara Moldovei avea sä sufere in curand o nouä sfarti,
care, din partea Rusiei, care in lacomia ei cerea Principa-
tele Romane in intregime; dar sub apasarea celorlalte Puteri
www.dacoromanica.ro
I. LUPA5: 'STOMA UNIRII ROMANILOR 205
europene s'a multumit si smulgi, la 1812, Basarabia. Astfel

au rimas pini la 1918 tinuturile Moldovei, cele dela ri-
sirit fi dela miazi-noapte, tiri instriinate, cu locuitorii
lor gemánd sub cnutul muscalesc fi sub prigoana slujbasilor
(beamterilor) austriaci.
Politica habsburgici, prin trecerea saki la catolicism fi-a
dat silinta sä instriineze sufletefte micar o parte dintre Ro-
mInii Transilvaniei de restul neamului. Constantin Branco-
veanu a protestat zadarnic impotriva acestei porniri. Ceeace
ilia putut dobandi cuvIntul lui de protestare, a doblndit
impotrivirea indelungati a preotilor fi tiranilor ardeleni cari,
nevoind 61 primeasci legea impiratului", s'au riz' vritit in
repetate rInduri pini cand cercurile politice din Viena, vi-
zind z,idi'rnicia propagandei catolice, din care impiriteasa
Maria Teresia ficuse cea mai insemnati problemi de stat
a monarhiei, au pkisit mijloacele silnice, puse in serviciul
acestei propagande, recunoscár' id astfel dupi multe sbuciu-
miri, falimentul unei politici, care n'a ficut dealt Sii adin-
ceasci in sufletul poporului duhul rizvritirii.
Acesta a frimIntat zeci de ani dearindul satele romi-
nefti din Transilvania, atingInduii culmea in räs' coala firi
sange a cilugirului Sofronie din Cioara, de teama ciruia
tremura guvemul din Sibiu mai ales in timpul rizboiului
de fapte ani (1756-1763) cind wile impiritefti erad
comandate la lupti pe frontul apusean. Rezultatul fiscoalei
lui Sofronie a fost trimiterea invitatului episcop 6.6 Dio-
nisie Novacovici in Transilvania pentru pistorirea sufle-
teasci a Romanilor-ortodocli deci o insemnati izbIndi,
smulsi prin indItjita impotrivire a preotilor fi oamenilor
dela sate fat5. de politica inaltelor cercuri diriguitoare dela
cIrma Transilvaniei fi a impiritiei austriace.
Cand a pifit Horia in fruntea tiranilor nemultumiti, pe
www.dacoromanica.ro
206 CARTEA SA TULUI
lângi pricinile de ordin social, politic §i economic, raiscoala
lui avea. §1 una de ordirí religios: sila care se mai racea II1C;31
poporului român pentru pirisirea bisericii sale stibune.
Riscoala s'a inceput in biserk.a din comuna Mesteadn
(jud. Htmedoara) la sfar§itul lui Octomvrie 1784 §i a tinut
aproape douä. luni. Pe la mijlocul lui Decemvrie risipit
Horia tabàra cetelor de ràsculati §i s'a acapostit cu Clora
In pädurea Scoricetului (langà. Huedin, jud. Cluj), unde
au Tost prin§i a treia zi de Criciun §i du§i in temnita dela.
Alba Julia. Aci Il asezarä ceva mai tarziu §i pe Gheorghe
Crian, care s'a sinucis spanzurAndu-se cu nojitele dela
opinci. Iar asupra lui Horia §i Clo§ca s'a rostit sentina de
moarte la 26 Februarie 1785: sä li se frangä cu roata
toate membrele corpului incepánd de jos in sus, anume
întâi lui Ioan Clasca, apoi lui Horia zis si Ursu
Nicola, §i in felul acesta sä fie trecup din viati
la moarte, iar corpurile lor sä fie despicate §i tâiate in ate
4 buc.iti si asezate pe roate la marginea dnimurilor, anume
In comunele in cari au iä.var§it cruzimile cele mai fioroase".
In fa'scoala aceasta au pierit 111 Unguri, pe urma carora
au limas 28 välduve §i 77 orfani, iar dintre dsculatii ro-
mâni au fost uci§i 349 in§i rimanand 243 va.duve §i 580
orfani. La preg5.tirea ilscoalei a avut rost insemnat §i °fit
terul romAn Mihail Popescu care, fiind trimis de domnito-
rul Moldovei cu Insärcinäri tainice la Viena, a putut sä cu-
noasd. pe Horia §i a venit in Transilvania, umblând prin
Muntii Apuseni imbdicat in uniformà de ofiter rusesc. El
a stat ascuns la mosia contelui Gyulai in Zàlau pan'a' 1a 17
Noemvrie 1784 cand a plecat apoi prin Bucovina spre
unde i s'a pierdut urna.
In cursul eiscoalei spuneau pranii 6. Transilvania e
tara romineasc5, nobilii unguri n'au ce duta aci,
www.dacoromanica.ro
sä pofteascl n tara lor, care era Ungaria. Erau deci

lluziti de aceea§ lozincä politieä, pe care urma s'o rosteascä
la 1821 hoarit, §i in sudul Carpatilor, Tudor Vladimirescu
fat:5. de Greci, ca unelte ale stäpinirii turce§ti. De altfel, §i
mai inainte boierii ceruserä sä fie numit Domn al Tärii Ro-
mine§ti unul dintre ei, Stefan Pri§coveanu din pärtile Bu-
z,iului. Dar cererea pentru Domni pä..mânteni nu li s'a incu-
viintat deck dup. ce Tudor Vladimirescu, ca un apirkor
al drepfätii. §i al särkimii, a päi§it in fruntea poporului inar-
mat cu furci §i cu topoare chemändu-1 la luptä impotriva
Grecilor. Räscoala lui Tudor a pornit la inceputul anului
1821 din comuna Pade§ (pe valea Motrului). IntreagI 01-
tenia alergase repede sub steagul lui, dupäce i§i ficuse o
mare tabiri la Corcova, unde protopopul Sontea impärtä§i
pandurilor binecuvântarea bisericii, dupäcum le-o IMO"-
tä§ise §.1 preotul Ioani§ Cizan din Mesteacän, räsculatilor
porniti sub comanda lui Gheorghe Crian spre Alba Iulia.
Cetele de panduri din Dolj §i Gorj se intruniri la Cotofeni,
uncle se stransese odinioarâ oastea, care Ita ajutat pe Matei
Basarab sà alunge pe Leon Vocrá Grecul din tronul Tärii
Române§ti.
Sufletul lui Tudor era intärit in hotärirea sâ se jertfeasca
pentru Tarä, dar in acela§ timp era chinuit de indoialL Prie-
tenilor säli le punea adeseori intrebarea: träikroiu oare sä.
scap Tara din ghiarele sträirulor? Cei-ce 1,au cunoscut,
laudä pentzu simtul lui de dreptate §i pentru disciplina
stra§nic.5. in care se silea tinä cetele pandurflor. Ca or
gan pedepsitor avea o a§a numitâ garda a uciderii,
din 45 osta§i imbricati in haine ro§ii.
Gaud se apropia de Bucure§ti, oastea lui sporise la 8
10.000 panduri, avand §i 7 tunuri §i 500 aläreti. Intrarea
in capitala Täxii s'a intImplat la 21 Martie, intrio frumoasä
www.dacoromanica.ro
208 CARTEA SA TULU1
zi de primivari. In seara aceleia§i zile primi pe mitropolitul
Dionisie Lupu impreunI cu boierii divanului, cari i se in-
chinarä, ca unui cIrmuitor. Dar rosturile lui in Bucure§fi
erau foarte grele indati ce a intrat §i. Alexandru Ipsilanti,
Cu eterisii greci, stirnind §1 trecerea o§tilor turce§ti in
nordul Dunärii. Intr'o scrisoare dela 4 Aprilie 1821 spu-
nea Tudor: eu sant bucuros, ca mai bine 6, pier cu chiste
In casa mea, cleat sà umblu prin piduri dup. poftele §i pla-
nurile fanariotilor... pentru cà eu nu caut ceva§ pentru
mine, ci Tara hi cautä dreptätile cele robite de fanarioti"...
lar a doua zi scria mtropolitului Dionisie Lupu §i lioierului
Alexandru Filipescu-Vulpe indemnIndu-i a lua intelegere
§i cu boierii moldoveni, ca 6. §tie unii de altii ce fac; fiind
de un neam §i de o lege", se cuvine sa lucreze la un gInd
§i inteun glas, ca sà poatà dobandi deopotrivà dreptätile
acestor principaturi" ajutát'idu-se unii pe altii. Nu-i lipsea
deci lui Tudor, nici ideea =hilt, nici simful legIturii intre
cele doug Pri Romine§ti din sudul si rAsaritul Carpatilor.
Dar imprejuränle i-au fost Cu totul impotrivä. De aceea,
pela jumätatea lui Mai fu nevoit a se retrage din Bucure§ti,
iar cu 12 ziie mai tIrziu, in noaptea dintre 26-27 Mai oa-
menii lui Ipsilanti il sarticarä cu iataganele, aruficandu-i
rämä§itele trupe§ti intrio antânä päräsiti, la marginea Tin
govi§tei.
Astfel §i-a incheiat Tudor viata neprihänità ca o jertfai
scumpä In lupta pentru Tarä §i Neam, fiind convins chiar
dela inceputul räscoalei 61, intrInd in focul luptei pentru
dobandirea drepturilor nationale s'a imbräcat cu cäma§a
mortii"... Jertfa lui n'a fimas insä zadarnicl Prin ea s'a des
chis calea domniilor nationale, zise §i Pámantene" in
cele douä. OH. Turcii se sin:if-hi induplecati a multumi o
veche cerere numind pe Grigore Ghica in Muntenia, la
www.dacoromanica.ro
1822, iar in Moldova pe Ioan Sandu Sturza. 'uric* cuvin-

tare de amintire, rostitä. la Academia RominI cu prilejul
implinirii unui veac dela moartea invätatului protopop ar-
delean Petru Maior (1921), profesorul Nicolae Iorga, in-
cerca sä. fad. o apropiere intre Tudor, luptkorul cu sabia
pentru liberatile rominesti, i intre Maior, luptätorul cu con-
deiul, spunänd: Si el se infruptase din lumina ar. tilor, care
vorbea.0 de lucruri ce nu se vedeau in jurul lui: dreptul §i
dreptatea. Si el avuse a suferi de pe urma ciocoilor" lui,
Cu cari iämänau anume ciocoi" ai Blajului, si el luptase cu
Grecii" lui, cari erau de aceeasi fire, in eigiduirea rostu-
rilor noastre, ca si scriitorii de eirti din Austria contra fiin-
tei poporului-nostru. Si pe dinsul 11 scosese din linistea
unei vieti pasnice §i supuse jignirea, pe care n'o putea ing51-
dui. Fratii-oameni ai adunärii noastre" erau argumente o
omenesti in sensul argumentelor, pe care le insiruia Petru
Maior in polemicele sale, lucru de faz' ,boiu hotärit §i nelndu-
plecat si acela. Iar cá.r. vorbind de congresul din Viena,
Tudor scria de acolo: se sunà ea va fi ceva §.1 pentru locu-
rile acelea; ci mult a fost, putin a amas"... era in gura aces-
tui near' turar si naiv, pentru viitorul rominesc aceea.§ idee
care se desfacea din ,,Istoria pentru inceputul Romanilor in
Dacia". D. putem reuní deci in aceeas idee, ca cuprin-
dem in aceeasi recunostinti, punandu-i pe amán. doi, pen-
tru cäxturari ca §i pentru popor, in legkuri cu nein15.tu-
ratele noastre datorii de astä.'zi".
Aceastä incercare este si mai indreptititä acum, dupäce
In timpul din urmà ceice au cercetat cu deamänuntul scri-
sorile lui Tudor Vladimirescu, au ajuns la incheierea cä el
nu a fost numai un strasnic luptätor cu arma, ci si un iscu-
sit mAnuitor al condeiului.
14
www.dacoromanica.ro
210 CARTEA SATULUI
X
lnaintare in domeniul vietii culturale si .colare. Incera-
rile lui loan Peuariu (Molnar) pentru raspe' ndirea zia-
telar ronanegti. Predica preotului Saya Popovici din Rä-
ginari despre obarqia q stfiruinta Románilor in Dacia.
Samuil Petru Maior pribegesc
spre Buda, Gheorghe Lazär se indreaptii spre Bucuregti.
Spaima veneticilor, ciind au simtit cä incep a se degtepta
Roma-n:1. Focul aprins.' in dieta Transilvarziei. Gandul
unirii mijegte din nou in sufletul Romfinilor. Dorinta
rostitzl in versurile mitropolitului Veniamin Costache.
In cele culturale veacul al XVIII-lea nu se infitiseazi

in cubrí tocmai aria mohorite ca in privinta vietii politice
gi economice. Activitatea culturali a minastirilor gi a tipo-
grafiilor a dat i in acest veac un numir insemnat de &Ir'
rominesti: 184 in Muntenia, 86 In Moldva si 162 in Transil-
vania, d'id vreme numirul publicatillor grecegti abia s'a ur-
cat la 30-40.
si-au urmat mtmca lor cu incetineali, rai5. nici
un avint mai inseranat. Dar, oricit de smerite eral aceste
gcoli rominesti din Transilvania, ocrbtite sub scutul
ortodoxe, puteau s arunce totus piedeci in calea celor por-
niçi desbinare çi Instriinare sufleteasci Intre fui popp-
rului romAr' Dovada se giseste in hotlirea, pe care
voteazi de doui ori sinodul preotilor greco-catolici, de a
pedepsi cu bani pe tiranii i preotii cari stiruesc tri-
mite copiii la scoalele sismatice" sâ invete carte
(1729 si 1732). Numirul scoalelor românesti a sporit in
Transilvania prin infiintarea celor din Blaj, prin mai burk
organizare a celor dela Brasov, prin cele ivite In tinuturile
www.dacoromanica.ro
L LUPAS: ISTORIA UN1R11 ROMAN1LOR 211
gränitäre§ti, dintre cari indeosebi cele dela Nigiud, Orlat

§i din pirtile bànitene au inaintat repede. O statisticä c;fi-
ciall din 1781 arati n judetele Timi§-Torontal §1 Cara§-
Severin 293 invät.itori ei 4403 §colari. Dupà potolirea
volutiei lui Horia autoritätile speriate incepuri a da o
semn'itate §i mai mare treburilor §colare romine§ti,
çând cursuri speciale pentni pregitirea invItiltonlor la Si-
biu, la Blaj, la Timi§oara §i la Oradea. In credinta câ popo-
rul,impäirtilit de binefacerile ecolii §i ale culturii, va fi mai
greu de induplecat la rUvritiri sIngeroase, impiratul Jo-
sil JI spunea Mmurit cà sporirea §coalelor române§ti pentru
popor este un mare interes al Statului. In acela§ timp ince-
pura a se cerceta mäsurfle §i pentru o mai bunä educatie
a clerului. In scopul acesta se infiintari la inceputul yea-
cului urmätor seminariile teologice din Sibiu (1811) Arad
ei Vir§et, apoi gimnaziul din Beiu§ (1828) cäruia avea
urmeze peste douä decenii ce! din Bra§ov §i peste trei ce! din
Näsäud ei din Brad. Valul de rede§teptare nationali se in-
tinse §i prin actiunea politicà, intreprinsä d Romanii ar-
deleni in anii 1790-92 cu scop ea' ci§tige drepturile politice
§i cetätene§ti dela care ei fuseseri inlaturati atâta timp prin
faimoasa uniurie a celor trei natiuni privilegiate. Oda.tä Cu
aceasti mi§care s'au ivit §i Incercárile lui loan Pivariu
(Molnar) din Sadu sà infiinteze ziare pentru luminarea
poporului, precum §i acelea ale preotului Saya Popovid din
Itä§inari (tir'igI Sibiu) sà Ilmureasel in predici (1792) pe
intelesul tuturor chestiunea obár§iei §i a stäruintii poporului
roman in Dacia lui Traian. In felul acesta incepuse a pä.
trunde, ineetul cu incetul, panä in *urge de jos ale popo-
rului dela sate con§tiinta vredniciei nationale §i urrnarea ei:
dorinta unei vieti libere, neatirnate de sträini.
Ea a fost hr'anitä, apoi cu insufletire í indrumatà cu
www.dacoromanica.ro
212 CARTEA SATULUI
lepciune prin o propaganda neintrerupti a ideilor nationale,
prin scrierile felurite ale lui Samuil Gheorghe
§mcai i Petru Maior, loan Pivariu-Molnar si ale banatenilor
Paul Iorgovici i Diaconovici-Loga, ideile carora au patruns
prin apostolia lui Gheorghe Lazar, destul de rdpede si in su-
dul Carpatilor. Cei trei mari dascali ai neamului:
Maior, prigoniti de catre cei ce ar fi fost datori
ajute, au pribegit spre Buda, capitala Ungariei, i s'au stins
intre straini. Fiul taranului din Avrig, Gheorghe Lazar, alun-
gat si el din pamantul Transilvaniei, pare a fi avut in mai
mare masura darul sa patrundi taina vremilor viitoare. De-
aceea a pornit spre Bucuresti, de unde avea sá rasarä in cu-
rind soarele redesteptarii nationale pentru top fui poporului.
Aceasta indreptare spre apus a unora, spre miaza-zi-ras. ärit a
poate gasi talcuirea in fap tul ca pe cei
a isbutit a-i desradacina incatva dela tulpina neamului
tele scoli stiaine, picurandu-le in suflet oarecare neincredere
In viitorul neamului sismatic", cata vreme credinta lui Ghe-
orghe Lazar in viitorul neamului, din care s'a ridicat, n'a
putut fi sguduita prin nici o scoalá straina, ori c'it de inalte
i-ar fi fost invatIturile.
Cat de mare era spaima ce cuprinsese sufletele asuprito-
nlor, când vedeau cá Românii din Transilvania, luminati
prin invatatura, incep cere drepturile firesti de stra-
vec.hi cetateni ai acestei tari, arata doui intfimplari -dela
sarsitul veacului XVIII.
Cand s'a infatisat in sedinta dietei dela. Cluj (21 Iunie
1791) cererea natiunii române (Repraesentatio Nationis
Valachicae, careia i s'a zis in batjocura Supplex Libellus Va,
lachorum) s'a auzit glas de clopot dela biserica cea mare
vestind izbucnirea unui foc inteo mahala a Clujului. Depu-
tatii s'au ridicat sá piece, spre a vedea unde s'a aprins fo-
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORLA UNIR!! ROIVLkNILOR 218
cuL Dar baronul Wesselényi i-a oprit indemnandu-i ii a-

mini, Caci in dieta Transilvaniei s'a aprins un foc destul de
mare, prin aceasti indtisneati cerere a Românilor. Dan-
gitul clopotului a pitruns din cea dintási clipi in urechile
baronului Wesselényi ca un cantec de prohodire a vechilor
si nedreptelor privilegii nemesesti. In punctele cererii ro-
minesti el a putut intreari, firi intarziere, scânteia din
care urma si se aprindä in veacul XIX focul destul de
mare", menit a curiti Transilvania de cele sapte plcate de
moarte" (3 natiuni: Nobili, Secui si Sasi 4 religii re-
cepte=primite: rom.-cat., ev.-luterani, reformadi-calvini si
unitari) si a reaseza dreptatea istoricâ pe pimktul Daciei
Superioare, de uncle fusese izgonirâ prin multe faxidelegi,
fir5. a i se fi putut st5xpi insà cu degvirsire amanta.
lar cu trei ani mai tirziu, dud gazeta. lui Pivariu-Molnar
si a lui Paul Iorgovici incepuse a se raspindi pe la Sibiu,
guvernatorul Transilvaniei, contele Gheorghe Binffy n'a
inarziat a cere (prin raportul slu din 24 Aprilie 1794)
Curtii din Viena misuri de opreliste aritând cà rispindi-
rea gazetelor românesti printre Românii Transilvaniei este
mai de neingIduit decit oriciU id, cici primejdioasele idei
ale Ebert:4H frantlizesti" se rispIndesc cu mare iuteal5"...
Ideea unirii Incepuse a miji dhi nou in sufletul RomIni-
for de amandoui latunle Carpatilor. amino ei a putut
gasi prilej Si incolteasci nu numai intre conducatorii popo-
rului romin din Transilvania, ci inteun fel destul de rispi-
cat a strThltut, din clind in cás' id, siprin adurArile multimilor
fieanesti. Cu toate ci in cursul veacului al XVIII-lea Hal),
sburgii au ficut tot felul de incerari penttu desbinarea su-
fleteasci a Romanilor si pentru risluirea Transilvaniei de
eitre Muntenia si Moldova, au fost siliti si vadi ci le'
gltunle nedesmintite dintre locuitorii de bastinI ai acestor
www.dacoromanica.ro
214 CARTEA SATULUI
ri sunt prea adanci, ca sä poati fi desfiintate prin nia."
smile guvernului ardelean din Sibiu sau din Cluj, ori prin
ponmcile Curtii impiratesti din Viena.
°rick de numeroase erau mijloacele, pe care le avea Mc-
narhia habsburgici la indemâni in acest veac, ca si in cel
urmitor, ea nu a fost in stare niciodatà sà desfaici pe toti
Romár' Ili din Transilvania din sttivechile lor legituri de
limbàsi de credintä cu fratii de peste munti.
Dimpotrivi, prigoninle ei de ordin religios, politic si
ecommic raceau si se adânceasci in sufletul poporului tot
mai mult nemultumirea Cu aceasfi cirmuire sträinà din
Transilvania i sà sporeasci in taini dorinta de á f4 la
olaltà cu fratii din cele doul täri surori. La inceputul yea-
cului al XVIII-lea çàranii ardeleni de pe la Alba-Iulia ame,
nintau di, de nu vor fi ingiduiti sà ttàiascâ netulburati in
vechea /or credintl ortodoxi, vor pàràsi Cu totii Transilvania
dire nu e inchisi cu garduri" i vor trece in Tara Rotni-
neasead. Pe la mijlocul acelnias veac âu i pornit in cete
numeroase din mai multe sate de pe la granita TransAva-
niei i, trecând Carpatii, s'au asezat in cuprinsul Târii Ro-
minesti, in locunle slobode imbiate prin hrisovul lui Ghica-
Vòdä, (1750).
insusi episcopul greco-catolic loan Inochentie Micu
(Klein), cel mai aprig lupeator pentru drepturile bise
ricii sale, ocrotite de Cut-tea din Viena, oropsite insà de
gurniltrans&ancand se Nizu snit sà Piece la Curtea
inipkiteasc.5., spre a räs' turna invinuirile ce ridicasea im,
potriv5ti dusmanii, a chemat la Blaj In vara anuki -1744
un xlincareaspuscà, di va.iibuti a se mai intoarce
acask 'nu va sta la incloialls treaa cu oarnenii si peste
OricIt de mult s'ar fi indreptat el, in cele
cesti, impreun'i Cu preotii si b1jeni, spre legda imp5.rativ
www.dacoromanica.ro
lui din Viena 0 a papei din Roma in ceasuri grele nä,

dejdea sufletului lor, sbuciumat i chinuit, cäuta totu0
pare spre risärit: peste munti in sfintele legIturi strävechi
cu Tara Româneascil.
Daci se gäseau organe oficiale impäräte§ti, cari s pri-
yegheze Cu stripicie la punctele de vamä impiedecind in
veacul al XVIII-lea, trecerea cârçii romäne§ti trecere
cu desälvIr0re liberi in timpul principilor ardeleni din yea.
curile XVI 0 XVII ceice simteau o tainia chemare spre
slujba ideii de unire çi legiturä. sufleteasci a neamului, smc-
riçi i dieci pribegi, läsau in grija vame§ilar impl,
rite§ti paza. granitelor. Ei cuno§teau multimea potecilor tii-
nuite, pe unde treceau in dragi voie munçii, cu däsagii
incärcati de cärtile mângâierilor cre§tine,sti, potrivite sà tre-
zeasci noui nädejdi in sufletele cople§ite de viforul impilä-
rilor striine.
§i mai tirziu, in cursul fiscoalei lui Horia, s'a auzit din
nou glasul táxamlor räsvrtiçi, strigind ci nu mai vor
'se intoarci la starea cea veche a iob5giei, ci mai curind
sunt hotäriti a pärisi cu totii Transilvania 0 a trece in a,
propiata Tarä Romanea.scä.
Toate aceste dovezi aratá lämurit, eat de puternicI a
mas, chir de-alungul sbuciumatului veac al XVIII-lea, ne-
sdruncinata legäturi de frätie, de unire 0 de incredere intre
Românii de pe amandoui laturile Carpatilor.
Tar pe la inceputul veacului urmätor dupä cum spu,
nea un profesor de istoria literaturii romane (Aron Densu-
0anu dela universitatea din Ia0) se cântau prin Mol-
dova, ca un fel de imn national, aceste versuri, puse in
seama inzestratului mitropolit Veniamin Castache, rostind
Cu tärie dorinta sufletelor românesti sä fie impreunä. in
patria cea dulce" :
www.dacoromanica.ro
216 CARTEA SATULU1
Dumnezeule prea inalte, de ce suferi tirania?
Izgone§te tovi vrajmasii §ii zdrobe§te cu m5.nia
.i in patria cea dulce pe noi pe toti ne adun5
Ca la a tale altare si putem canta 'mpreunI"...
De la rostirea acestei dorinti in forma versurilor lui Ve,

niamin Costache si pana la putinta infaptuirii, a tre-
buit si mai treacà un veac intreg de framInfiri, de lupte
§i jertfe nepregetate, prin cari si,a riscumparat acest popor
dreptul la unire nationaMpolitici deplinä.
www.dacoromanica.ro
CARTEA a V-a
A DOUA UNIRE
1822-1866
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Tim pul nationalismului luptätor. Porniri spre indreptäri
constitutionale in Tiirile Romfi ne. Ce/ dinai proiect de
constitutie a Moldovei. Proiecte muntene. Deosebirea
intre Moldoveni i Munteni. Totimea trupului roma-
nesc intru intregimea sa cea dintar ca idee asfiritA
din gcoala lui Gheorghe Lazfir. Dinicu Golescu pentru
Dacia Mare.
Din cele aritate páni ad s'a putut in e, ci ideea uni-

rii celor trei tiri: Muntenia, Moldova si Transilvania nu
a slibit in cursul veacului al XVII-lea si al XVIII-lea.
Dimpotrivk ea a frimántat creerul unor principi ai Tran-
silvaniei ca Gavriil Báthory, Gavriil Bethlen si Gheorghe
Rákoczy II, precum si al unor Domni ca Vasile Lupu si
Gheorghe Duca din Moldova sau ca erban Cantacuzino
si Constantin Bráncoveanu din Muntenia, precum si pe al
ahora dintre inaintasii 1or mirunti i lipsiti de insemnitate.
A povituit pondeiul scriitorilot bisericesti si al cronicarilor,
cari stiruiau in ,.dovedirea unititii nationale a Románilor
din cele trei çäri. A adáncit legiturile suflete§ti prin aceea§
credinti i slujbá dumnezeeasci. Chiar cat' id a izbutit unel-
tirea stipinirii habsburgice sà sfl§ie incátva unitatea
riceasci a Romárulor din Transilvania, ceice au semnat
a§a numitul manifest al unirii" dela 1698, au tinut sä a-
dauge la sfársitul lui, ca o conditie de cipetenie pentru fir
ria acestui act, ci nimic din tipicul religios inditinat si nu
se schimbe, ci toati legea s. stea pe loc; sà rimáni deci cum
a fost! Chiar tiranii din Transilvania, când prigonirile
www.dacoromanica.ro
220 CARTEA SATULUI
nilor ii pitrundeau la os, amenintau 15. piriseasci aceastä.
temnifi a suferintei i r5.bd5.rii lor de veacuri, ca s5. treaci
muntii la fratii de un singe si de o lege.
In veacul al XIX-lea pornirea spre libertate si unire na-
tionari se face tot mai limuriti, rispindindu-se in cercuri
largi i stipinind cugetele celor chemati s5. indrume soarta
poporului din aceste trei t5.ri spre un viitor mai senin.
Intriun articol intitulat Trecutul i prezentul" (juni-
n*a Romana din Paris 1851) Nicolae Bilcescu scria: Ri-
dicarea lui Tudor fu desteptarea natiei; de atunci... Tara
incepu a mai da semne de viatii"... Indemnurile spre *leap-
tuirea libertatii i unit5.çii nationale erau in deplinä potrip
vire cu gandirea obsteasci din acel timp. Tocmai de at-
ceea erau ajutate, in calea norocoasei lor desfisuriri, prin un
puternic curent de cugetare i actiune europeani.
La inceputul veacului al XIX-lea n5zuintele lui Napo-
leon de a intemeia o monarhie universali, au trezit In toate
pirtile Europei popoarele din vechia atipire, &and nar
tere unor insemnate porniri spre libertate i neatirnare na-
tional.% Astfel, in acest veac una din pornirile de apete-
nie ale popoarelor a fost lupta indirjiti pentru a inchega
state nationale in locul statelor dinastice, rimase ca moste-
nire din veacul de mijloc. De o parte inriurirea ideilor ri's-
pandite de revolutia francezi, de alta curentul impotrivirei
firesti la aceste idei, a indrumat desfisurarea politicii euro-
pene in cnrsul veacului al XIX-lea. Vremea aceasta poate
numiti epoca nationalismului luptitor in toate intocmirile
de viat5. a popoarelor doritoare de propisire. Ca o ridicare
impotriva monarhiei universale c cosmopolitismului se tre-
zeste si se intireste tot mai mult simtul de apartinere la o
singuri fiinç5. nationali, de pretuire i iubire a tuturor in-
susirilor çi comorilor proprii unui neam. Fiii 2.celuia§ po-
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIRII ROMANILOR, 221
por incep a se simp Cu mult mai apropiati, mai steins

uniti sufleteste deal in vechime, cand deosebirile de treapti
social' deschideau adeseori prapästii adanci intre cei de un
sânge si de o lege. In vremea aceasta incep a iesi tot mai
mult la iveati, in statele europene, triskurile cele mai de
seami ale patriotismului nou: pretuirea unit'aitii p'imântului
si a unifitii neamului eiruia insul apartine. Din aceastà
stare de suflet au fis'arit si näzuintele spre o nou'i intoc-
mire social' si politici. Dar ele n'au putut sà pkrundà in
viata neamurilor civilizate cleat luptand si inature si sä
därame prejudeeitile rimase ca mostenire din veacul de
raijloc.
Revolutia france4 dela sfirsitul veacului al XVIII-lea
a trezit in cercuri largi spiritul de protestare contra api-
iärii. Am välzut cum la 1794 guvernatorul Transilvaniei,
contele Gheorghe Binffy, de teama primejdioaselor prin-
cipii ale libertitii franceze" ruga Curtea din Viena sä nu
mai ingäldue ardeleanului Ioan Pivariu s'i bà'n5.teanului Paul
Iorgovici tipäirirea gazetelor românesti si trimiterea lor in
Transilvania. In indruMärile pe cari le primea (la 1796)
Constantin Stamati pentru indeplinirea functiei de consul
al Republicii franceze la Bucuresti si la Iasi, era rostità si
datoria de cipetenie sà r'ispIndeasc.5.' germenii revolutiei in
Austria si Rusia impotriva istovitorului despotism al celor
doul curti imperiale". Aceasti datorie par a si-o fi indeplinit
eu izbIndi consulii francezi. Daa nu tocmai spiritul re-
volutionar, in inteles de fisturnare neamanatil a vechiului
regim, dar acela de adânci nemultumire cu sarile traditio-
nale s'i de incerciri dibuitoare pentru oarecari schimbiri, a
prins a incolti si in societatea româneascl. Inteun ra.port
consular francez (1798) se spune cä. o mici parte din bo-
ierime, care poate judeca, ascultà fermecatà despre revolu-
www.dacoromanica.ro
222 CARTEA/ SA TULUI
tia noastra" §i e speranti di incetul Cu incetul adevar. u,
nle franceze vor sfar§i prin a pune in lucrare dulcea §i bi-
nefackoarea lor lumina". Aceste adevirun au patruns in
cele din urma nelini§tind pe conducatorii politici nu numai
din Transilvania, ci §i din Moldóva. In Martie 1&04 se a-
runcase la Curtea domneasca din Jai un pamflet isvorit
cum scria mitropolitul Veniamin Costa.che inteo a-
dresa c.kre domnitorul Alexandru Moruzi din (lu-
hul tulburator al unor netrebnici", care nu se sfiau a face
pomenire de un cuget al nesupunerii frantuze4ti cutez,Ind
a zice §i. catrà stapanire cuvinte de ingrozire"... Pentru po,
tolirea cugeatelor ratacite, mitropolitul Veniamin socotea de
trebuinti 6à se incerce aplicarea mijloacelor de aparare
imbiate de randuiala slujbelor biserice§ti, poruncind a se ceti
molitfele Sfantului Vasile ce! Mare pentru alungarea du-
hunlor necurate"... Din scrisorile lui Vasile Melinescu
iese la iveati teama de revolutie. Acesta scria ingrijorat
(la 1 Iulie 1804): Am auzit ci boerii de mijloc ingrozesc
cu pilda Franciei. Se vede ca samanta cea rea... se ascunde
in tara"... Pentru preintimpinarea, raului credea cà trebue
deschis un drum legiuit &and fiecarei stari de oameni pu-
tinta sa-0- descopere nevoile caci toata revolutia se cui-
barqte in inimile oamenilor, cari n'au drum legiult de aii
arka ahtunle §i necazurile sale, ca o sckiteie ce se tainu-
ie§te in ceri45."... Curentul odati pornit printre boierii de
stare mijlocie, cari se simteau asupriti de protipendada
(cea.ta) manlor boieri, era **tat §i prin emigranti, ca i prin
soldati francezi cari dupà catastrofa lui Napoleon in Ru-
sia (1812) trecuseia in Moldova ca pribegi. Acest curent
al nesupunerii frantuze§ti" a ajutat in parte §i. la pregati-
rea sufleteasca a revolutiei lui Tudor, revolutie inrauritá
insa §i de mi§canle de neatarnare ale Saxbilor din sudul Du-
n5.'rii, in ranclunle carora au luptat §i cete de Romani.
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: I.STORIA UNIRII ROMANILOR 22
Despre Tudor Vladimirescu s'a pästrat amintirea cà §i-az

fi rostit odata dorinta sä umple cu paie pe ciocoi §.1
mitä ca plocon din partea tarii la curt.ile äkesi unde
vor fi pu§i la muzeu, C.51Ci acolo e locul lor langi hiarele
salbatice". Dar sfetnicul sau, episcopul Ilarion dela .Arge§,
i-a raspuns cà ciocoii nu trebue omoriti trupese, ci
fiind mai grea, declt moartea pentru ei soarta sa se
vadà rara slujbe §i smeriti inaintea boierilor celor mici, cari
se vor urca in scaunele lor in divan, in adunare §i in sluj-
bele cele mari".
Cu un an mai tarziu, in timpul domniet lui Ioan Sandu
Sturza, mica boierime din Moldova incepe sà aibi o purtare
aproape revolutionara alcatuind partidul pe care protipen-
dada Il numea in batjocura ál carvunarilor" clupà nu-
mele italian obi§nuit in int:iiele decenii ale veacului al XIX-
lea. Scopul acestui partid nu era insä desfiintarea dreptu,
nlor boieresi, ci largirea lor In a§a masuri Inca sà poatä
fi de-folos §i mialor boieri: sà fie deci coborità puterea din
mina protipendadei in cursul domniflor fanariote
strainate adeseori de tara spre multimea boierilor mici,
cari pastrau legaturi mai steal' Ise Cu poporul.
Pornirea aceastal§i afla cuvant in Intiu1 proiect de con-
stitutie a Moldovei (1822) care cuprindea in 77 de
ponturi (articole) cerenle cele mai insemnitoare, ce se
fa.c din partea obsei Moldaviei". Proiectul prevedea si fie
Tara indrumaa printfun Sfat ob§tesc cane sa fad'.
legi impreuna cu Do-mnul, astfel insa cà in cazul vre-
tmei deosebiri de päreri intre Sfat §i Domn ,acesta sit fie da-
tor a primi §i întàri hotarinle Sfatului obsesc. Puterea exe-
cutiva rimbea deci in mana. Domnului, lar cea
urma sà fe pururea in mana Domnului impreunä cu Sfa-
tul obsesc". Inteun articol (76) se spunea cà Sfatul obsesc
www.dacoromanica.ro
224 CARTEA SATULUI
.ar fi fost lucrul cel mai Cu de adinsul cerut de toati obstia
cu toate ci era destul de mirginiti alcituirea
lui, avand ca membri numai pe mitropolitul ru, Cu cei
doi episcopi dela Roman si dela Hui, pe boierii divanului
Cu inci 16 in§i alesi de obstea boierilor din cele 16 tinuturi
ale Moldovei. Numai ierarhia inalti bisericeasci i tagma
boierilor ar fi avut glas, iar tirinimea i tagm.a negustori-
lor riminea cu totul in afari de barierele plinuite in a.cest
,proiect de constitutie romineasci.
Protipendada 11 sock:tea,. cu toate acestea, vitimitor pen-
tru veclule aseziminte i primejdios pentru viitorul
Proiectul cerca: 1. libertatea credintelor religioase
insi stipinitoare credinta ortodoxi a räsiritului),
2. libertatea individualä (nimeni si nu poatä fi inchis sau
pedepsit decit dupi litera pravilei), 3. libertatea muncii
.comertului, 4. libertatea proprietätii (afari de cazurile de
utilitate public5), 5. egalitatea inaintea legilor, 6. alegerea
functionarilor (cari si se schimbe anual cu totii dela mare
pini la-mic" ficindu-se alegerea numai dupi meritul bu-
nelor fapte i dupi puterea vredniciei fiesteciruia").
Se mai cerca prin ponturile" acestui proiect, si se in-
fiinteze scoli românesti i striine in Iai, si fie opriti
cumpere mosii, mai ales Evreii nefiind lucritori de
sä nu fie IngSduiti a se mai inmulti cu venitta
alte pärti"!...
Ca principal autor al proiectului dela 1822 e socotit
boier lonicà Täutu, om _pornit contra marilor boieri,
cari au monopolizat dreptul di conducere a Statului çi prin
invrájbirile lot au deschis calea domtulor fana.rioti spre
.carma rü. El a scris i pamfletul Strigaita norodului Mot.
dovei, in care invinuia pe mitropolitul Veniamin ci a bla-
:goslovit armele eteristilor greci menite a virsa sangele Oto-
www.dacoromanica.ro
1. LUPAS: 1STORIA UNIRIl ROMANILOR 226
manilor. Cu privire la cei din urma intreba: ce rail a avut

pámantul acesta dela neamul Otomanilor? Au nu sub um-
bra lui am sprijinit biserica, legea, obiceiurile §i tot ce
aveam? Dupi pilda nezamantului din Basarabia (A§ezi-
mantul obrazovaniei oblastiei Basarabiei dela 1818) cerea
Tautu a se recunonte §.1 boierimii de treapta a doua
drepturi deopotriv5. cu ale marilor boieri. El fericea pe Ba-
sarabeni i Bucovineni pentru starea lor, pe care o credea
mai bunä dula pe a Moldovenilor din pricini c5, n'au avut
boieri mari.
Ionicä Täutu fu sprijinit de Ion Sandu Sturza., care-1
mise in slujba de capuchehaie (om de incredere) al Moldo-
vet la Constantinopol (1826), unde a murit irisa curánd
(1828) in varsea de 30 de ani.
De§i proiectul lui Ionica Tautu n'a intrat in vigoare, ca-
teva prevederi ale lui par a fi fost inraptuite in timpul lui
Ion Sandu Sturza, a c.a...rui domnie se sprijinea pe mica boje'
rime "maltand numercgi membri ai ei la slujbe i ranguri de
frunte. De aceea era invinuit la Ru.5i de cátre Mihail. Sturza
ar fi pus in aplicare proiectul dInd parvenitikw dreptul
voteze §i. s5. hotarasca prin majoritatea glasurilor asupra ve-
chilor nobili ai Moldovei". Ion So.ndu Sturza parea, la luce-
putul domniei hotarit sä mnfrângä impotrivirea matilor boieri,
amenintândwi cu topuzul i cu sabia spre infanarea celor
neintelepti", dar in cele din urma, de teama Rugor, dupà
conventia dela Akkermati, care sporise dreptul aoestora si se
amestece in trebile Tárilor Romane s'a impacat cu
incuviintandu-le prin anaforaua din 1827 drepturi cu mult
mai intinse decat cele din trecut, nazuind spre scutirea lor
de once indatorire catre Stat. Era o prevestire de apropiata
biruintâ politick ce urma s'o aibl marea boierime, cu aju-
torul Rusiei, prin legiuirea Regulamentului Organic.
15
www.dacoromanica.ro
226 CARTEA SATULUI
Nici boitelii din Muntenia n'au ea'mas nepiskori in fata
curentului de innoiri. Proiectele lor se deosebeau
de ale Moldovenilor, sprijinindu-se mai mult pe ajutorul
Rusiei, pe care o socoteau apirkoarea neamului cresti,
nesc i românesc", deal pe Turcia al eirei hotar
rean cereau sà fie reasezat p1nà in jumitate api",
tandu-se Tárii Romanesti toate drepturile de pe vremea lui
Matei Basarab, dela 1641 când patria nu intrase inci sub
jugul grecesc". Proiectau i ei un Sfat de olnte, care sà chib-
zuiasci in toate treburile, iar puterea executivi s'o aibà un
divan de 8 insi (mitropolitul, 2 episcopi, 4 boeri mari
un legist=nomicos). Atituri de acesta sà functioneze un al
doilea divan (cu 8 boeri marl, având puteri judecàtoresti),
un departament al implciuirilor (cu 3 boeri) i altul al
hogrniciilor (cu patru boeri si un inginer). Pentru drep
turile financiare si fie alckuità o comisie a vistieriei, ai
cirei membri sä.' nu amestece ksä punga t5xii cu punga
proprie, cum ficeau Domnii fanariot.i. Oltenia si fie di-
mail; de un mare ban, trimis din Bucuresti; impreuni cu
episcopul Râmnicului ì cu 5 boeri localnici el va indruma
divanul Craiovei. La slujbe sà fie primiti numai
Cu indepirtarea. Grecilor si a altor striini.
Functionarii si nu poatà fi scosi din slujbele lor declt
prin judecatà i pentru vinà dovedia fiindcà schimbarea
sminte,te cursul trebilor". Consulul rusesc Pini scria din
Sibiu (20 Martie 1822) lui Alexandru Vilara multumin-
du-i pentru trimiterea proiectului de organizare, ca i pen-
tru meanoriul, in care arä.ta cà rä.'scoala lui Tudor a izvorit
din suferintele poporului §i din raeiduintele de jefuire a
bogatilor, precum §1 din duhul nesupunerii §i indiritruciei
care nu poate fi sapanit cu biciul", deoarece locuitorii
nu mai vor sà rabde asuprirea. Schimbàrfie erau deci tre-
buitoare.
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORLA UNIRII ROMANILOR 227
In Muntenia curentul democratic se videa in proiectele

memoriile dela inceputul domniilor päimantene, mai 15/
murk cleat in Moldova, unde auritorii de proiecte nu se
gIndeau sa ceari drepturi deecit pentru boieri. Temeiul se
poate gäsi in inriurirea micii boierimi polone asupra celei
moldovene. Dupä cum in p5xerea celei dintâi statul se fa',
cuse de mult una cu §leahta", la fe! §i In Moldova 01,
rerea aceasta traditionall a cäutat sà tragl din adev'irurile
revolutiei franceze intreg folosul pentru sine.
coala lui Gheorghe Lazir a avut i ea parte la intki-
rea i rispIndirea noului curent. Ca o intrupare a tinere,
tului insufletit ce iisirise din §coala aceasta, era doritorul de
imbunkitiri Eufrosin Poteca. Inteun memoriu, crezut al lui
Naum Rimniceanu sau al lui Eufrosin Poteca, se dove,
de§te superioritatea Românilor fati de Greci, fiind cei din-
tâi coboritori ai Dacilor neam stipanit de crai paman-
teni, cu pravile i obiceitni ale pimantului §1 cu putere os-
ti§easci simtiti in destul §i de puternica impIrätie a Ro,
mei". In temeiul obar§iei sale, fie din neamul Dacilor, ori
din al Romanilor de vor zice cà ne tragem, tot se arati
neamul nostru cu buni dovadi, mai cinstit §i mai stivit
cleat neamul pisma.plui elinesc. Se cuvine deci unirea Ro.
manilor cki neamul romanesc, indati ce se va impicioroga
prin infratita unire, se va dep5.rta de cel striin. Abia au
cugetat Rominii a incerca s'i se uneascil spre o glIsuire
si iatà, ralti abavi", au clesrobit tata cea dreapta a maicii
lor... care de nenumirati ani sta stransi intru incle§tarea
dintilor grece§ti"... Tot ad se stiruia i asupra trebuintzi de
conlucrare Intre toate clasele sociale la indreptarea neajun,
sunlor (cerere care de asemenea lipseqte din memoriile
dovenalor). Apelul indreptat prin acest memoriu ckre
mâni, aminte§te acoperit §i de ceice nu avurk' norocul
www.dacoromanica.ro
228 CARTEA SATULU1
sà ajungä sub cirmuire nation115, are deci in vedere tot
neamul, cum se vede lamurit din aceste cuvinte: Micar
s'a slobozit un izvor de hrani in gura Romanilor si a ince,
put ali face lucrare fireasci spre impiciorogarea românes-
cului trup, dar fiindei dupà parimie, unul este nici unul, e
de mare trebuintä a se desrobi i ceealala, spre a alckui
totimea trupului romanesc intru intregimea sa cea dintai!
Corabia putreda a neamului romine,sc, are trebuinti de un
corabier iscusit i acesta este unirea Romanilor! Ajuneá-và
punerea de fii, pe cari pina. acum ii incuibati in 15.casul
vostru i ei, in loc de multimire, v'au fa:cut astsizi de ati
ilmas ticàloase lesuri ale deralim5.rii... Romanilor! aveti frati
din maica voastri, cari destoinici sInt a sluji in ocolul
Nu-i mai dati la spate... Datifle rând! Fiti dar uniti
teo glisuire i statornici intru toate spre folosui patriei,
cad voi sunteli patria!"
Eufrosin Poteca, frimIntat si el cu proiecte de indreptare,
nu sta la indoiati m'ärturisi convingerea despre datoria
carmuitorului sà intrebuinteze puterea ce are dela popor
ntunai in folosul acestuia cäci intrebuinti4 spre
sul s5.11, norodul poate 6/1 scoaa si sä- aleag5. altul". Un
om al vremii, Constantin N. Filipescu, care luase bacalau-
reatul in drept la Paris (1829), se gIndea la o carmuire
ereditara (de mostenire) de care tara ar avea nevoie.
Iar Dinicu Golescu, potrivind inv5.0.turile culese din
làtoriile sale in str5.inä.tate la stir& inapoiate ale neamului,
scria cà neinvitkura i injuguirea prosteste pe om,
cându-1 eat". Dorinta unui progres obstesc 11 indemna deci
sà spuni cà ar fi gata sà se lipseasca de toate drepturile
boieresti. Infiintand la Golesti o scoali cu internat i pen-
tru fiji firamlor, aduse aci Ca profesor pe Aron Florian din
Transilvania. Unireá Romariilor o vedea luminatul boer,
inci de pe la anul 1826, cu Putint5. Inteo Dacie Mare.
www.dacoromanica.ro
1. LUPAS: 1STORIA UNIRII ROMAN1LOR 229
11
Ideea Unirii in preajma p*.icii dela Adrianopol §i in punc-

tele .Regulamentului Organic. Generalul Pavel Kisseleff
prieten al granilor. Teama Austriei.
Prin prevedenle Regulamentului Organic, pus in apli-

care pentru Muntenia la jumä..tatea. anului 1831, iar pentru
Moldova la inceputul anului urmkor s'a inceput in viata
politicà a prior Romái' le regimul constitutional-reprezenta-
tiv. Acest inceput de regim parlamentar, cu hotkit carac-
ter aristocratic, s'a ficut sub inrAurirea covarsitoare a poli-
ticii rusesti, care prin isbanzile fizboiului cu Turcii si prin
pacea dela Adrianopol izbutise a-si intinde dreptul de ocro-
tire asupra popoarelor crestine din räskitul Europei. Aus-
tria, tinandu-se deoparte in acest ràz' boiu, a primit prin con-
ditiile picii dela 14 Septemvrie 1829 o grea loviturä. In mIn-
dria ei de ocrotitoare a popoarelor din Balcani, iesind la,
ivealä: neputinta ei 65. se amestece in treburi pentru atinge-
rea planurnor, ce urmärea de multi vreme favl de 'Virile
Române. Friedrich Gentz, colaboratorul ministrului austriac
Metternich, era atat de ingrijorat de infrit' igerile politicii
vieneze, inck spunea ci viitorul Austriei i se arati mai intu-
necat decAt mormintul. Tot atat de intunecat 11 väzuse
hid): de mai inainte contele maghiar Stefan Széchenyi, care
nu s'a sfiit a rosti (1813) prorocia el awastà alcituire po,
kick- se va prälusi in curs de un veac din pricina nedrep-
atilor sälvirsite contra feluritelor neamuri din cuprinsul ei.
In preajma picii dela Adrianopol s'a ivit si din partea
conduckonlor Munteniei si Moldovei incercarea sä..-si ilia,
bunkkeascä. starea politick% Ei nu intazziari a inainta ce,
lor in drept un memoriu cerii' Id ca Valahia si Moldova
www.dacoromanica.ro
230 CARTEA SA TULUI
si se impreune §i si se facà amindoui un principat" a
cirui c.irmuire avind forma unei monarhii märginite dupi
mo§tenire" si fie incredintati vre-unui print din farailitile
domnitoare in Germania de sus". Acest print si fie ales
deocamdati de Austria, Franta i Englitera, urmind si fie
gezat in scaunul monarhiei prin Rusia §i prin Turchia",
cerándu-i-se a cirmui dup5 o constitutie In toad' viata sa".
Dupi moartea lui coroana si treacä la coboritor in linie
dreapti, Insä numai parte birbiteasei". Memoriul mai
cuprindea i cererea privitoare la inapoierea ceeitilor
Briila, Giurgiu i Turnu, precum i ca negotul ace,stor
douà intrupate provincii sä fie de tot slobod". De amân-
douà cereri s'a tinut seami in actul deosebit dela A-
drianopol, prin care Poarta se lega a da indirit ora,sele de
pe malul sting al Dunirii, dirimand Intäriturile caxi
nu mai poati fi reficute niciodati. Iar in privinta nego-
tului, locuitorii Principatelor se vor bucura de libertate de-
plink falti nici o ingrklire. Prin acela§ act se primea ca
durata stäpânirii domnilor alei si nu mai fie mirginiti la
7 ani, cum previ'zuse conventia dela Akermann (1826)
ci si fie investiti cu aceasti putere pe viatl De inchefere
Poarta se lega solemn si intireasci toate regulamentele
administrative" cari vor fi pregitite dupi dorinta.
in adunirile celar mai de seami locuitori ai çrii. Aceste
re mente vor fi temelia regimului interior, dar cu con-
ditia ca prin prevederile lor si nu fie §tirbite drepturile
de suzeranitate ale Sublimei Porti".
Nu era deck prea fireasca nizuinta Rusiei, ca putere
ocrotitoare, sà faci si se tinä. seami de pirerile sale in
opera de pregitire redactare a acestor regulamente orga-
nice, cari imbritisInd intreg domeniul vietii de Stat luar5
infitilarea unei adevirate constitutii. In toate treburile de
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIR]! ROMANILOR 291
seami au servit deci ca linii de indreptare, indrumirile ru-

sesti din Varsovia, cuprinzand in opt capitole prevederile
clauzitoare, cari urmau s alatuiasc.à scheletul nouilor
giuiri.
Incheierea acestor indrumär. trebue amintitä indeosebi,
fiindcà scoate stäruitor la iveali ideea unirii. Insufletitä. de
simtimintele cele mai binevoitoare fat5. de aceste Täri,
rä'teasca. Curte a Rusiei ar fi privit dupi cum spune
incheierea indrumälrilor totdeauna cu supärare riceala
neintelegerea, ce se vedeau intre dansele. De aceea doreste
acum sä fie institutiile ce au a regularisi pe Moldavia si
pe Valahia atat de asenfinate i deopotriva, pe cát
obiceiurile i ideile primite intre locuitorii lor" putand sluji
aceastâ deopotrivi asemanare 85. le apropie intre ele pe
doui noroade, a eiror unime de lege, de indeputul nea-
mului §i de starea locului se cuvine a le tine strans legate
In oricare
Aceste indemnuri spre unire au fost trecute i in textul
Regula.mentului Organic intre dispozitiile generale (cap.
VIII) ca inceputuri de o unire mai de aproape intre
mandou'i Principaturile, arkanduse elementele acestei
niri, cari sunt: inceputul, religia, obiceiurile sälisluitorilor
Intr'aceste doui Principaturi, precum si cele de opotrivä.
trebuinte". S'a hotärat ca locuitorii s aib. aceleasi (kelp-
turi s poatä. dobandi proprietäti in amandouä
monedele s5. aib5. acelas curs si aceleasi preturi.
Stáruintele Rusiei, pentru organizarea constitutionali. a
Tarilor Romane, nu erau numai spre binele lor, dup. cum
se vede llmurit din scrisoarea (20 Februarie 1830) genera-
lului Pavel Kisseleff catre un prieten al su (gen. Za-
krevski) caruia se destäinueste astfel: Eu lucrez aici ca
indeplinitor al vointii Imparatului i ca crestin. Mult mai
www.dacoromanica.ro
232 CARTEA SATULUI
si faci cel ce va domni peste aceste tiri, dar eu
silesc mai ales si ci§tig pentru Rusia bogItiile acestor
täri, prin legkuri comerciale, i sä supun pe Mo1doveni
pe Valahi obiceiurilor ì regulelor noastre".
Generalul Kiaseleff era un prieten al firanilor, a ciror
slobozire treptati o 'ceruse tarului Alexandru I inci dela
1816, cand era ministru al domeniilor Statului, scriind in-
tr'un memoriu: Sire, libertatea cet5.tenilor este temelia bel-
§ugului 0 a bunei sari ohste.sti. Acest adevir e gat de
neindoelnic, ineit gisesc de prisos a mai arita Maiesatii
Voastre, cat este de dorit si se intindi in tot imperiul Vos-
tru slobozitta robilor ingrijitori de pimânt, cari pe nedrept
aunt lipsiti de libertate". Iar mai táirziu, citre sfirsitul zile-
lor sale, cind primi la Paris stirea despre manifestul pen-
t.ru desrobirea tiranilor ru.si (19 Februarie 1861) se gribi
sà multimeasci tarului Alexandru II cu lacrimi de bu
curie. Istoria nu va uita scrie un cercetkor rus (A. R.
Zablotchi Desiatovschi) cä el a fost cel dintâi dintre
oamenii de Stat ai Rusiei, care a inceput a zice cu ark.
ci a venir vremea si se ia in privire nenorocita stare a
taranalor jertfe ale ne,stiintei lor 0 ale nepäsirii guver-
nelor".
Ca om cu tragere de inimi fati de cei obiditi, Ksseleff
a ciutat sà u.sureze 0 in Tirile Române ocânnuite de dan-
sul, traiul tirangor. Din pricina impotriv' irii boierilor, mari
proprietari, n'a isbutit insi decIt in màsurá micà. Dc aceea
a rimas nemultumit. and luat rimas bun dela Adu-
narea Obsteascä. (1833) ficand o reprivire asupra tapte-
lor mai insemnate ale administratiei provizorii, pe care o
prezidase, a tinut sà atragi in deosebi lnarea aminte a vii-
torilor carmaci ai çànii asupra clasei muncitorilor de pi-
mant, subliniind ci numai cand mäsurile contra impilkilor
www.dacoromanica.ro
vor fi Cu stiruinti aplicate, numai atunci täxanul va ea's-

priti prin munc5., boeitie si liniste ceeace-i dati ficandwi
dreptate".
Isbanzle Rusiei pricinuiau destulä. neliniste Turciei si
mai cu searnä. Austriei. Cea dintli nu se putea bucura vä.-
zand cum Rusia ocrotitoare incepe a lua tot mai mult locul
Portii otomane ca putere suzeran5. in politica Principatelor
Romane, cari i-au fost vasale de atata timp. La inceputul
anului 1834, prin conventia dela Petersburg, recunoscu
totus Regulamentul Organic legandu-se a intäsi si legiuirile
desvoltitoare ce vor urma.
lar Austria se simtea stanjenitI in mandria ei si in pla-
nurile de intindere spre sud si ra'säsit de o parte, de alta
se temea cà noua organizare a Täsilor Române, avfind ca
urmare imbunä.atirea imprejuarilor de traiu, nu va läsa
nepäisätori pe RomInii din cuprinsul imperiului habsburgic
sporind nemuItumirea si indarjirea lor in luptele de ordin
politic, national si economic. Aceastä ingrijorare din par-
tea Austriei era deplin indreptititk deoarece multimea Ro-
manilor din Transilvania si Banat, afland ci fratii lor de
peste munti pornirl pe calea unei propäsiri mai väldite, in-
cepurä. ali indrepta gandul spre Tara Romaneasa si spre
Moldova. Manati de dorinta de a trä.'i sub carmuire roml,
neasci, oameni Cu multi inv'itturi ca Ardelenii roan Trifu-
Maiorescu, Aron Florian sau ca B5.nältenii Damaschin Bo-
¡Ind., Eft.imie Murgu s. a., urmand exemplul lui Gheorghe
LazIr, au trecut muntii spre Bucuresti, Craiova si Iasi.
www.dacoromanica.ro
234 CARTEA SATULU1
Ill
Framatari revolutionare in Transilvania, Banat, Mol-
dova fi Muntenia. Societatea secrea Constitutie din
Lugo j. Porniri de maghiarizare. Soarta grea a Roma-
nilor din Transilvania, injäti§at5 de scriitori maghiari.
Conspiratia lui Leonte Radu in Moldova. Pornirile de
imire ivite in cursul acestor främfintä ri. Romfinii din
Transilvania ra'spfinditori ai ideii de unitate natio-
nalfi. Proiectul lui loan C.impineanu pentru un singur
popor unit fi independent-. Cununia lui Gheorghe Bi-
bescu la Foc§ani. Dreptate, frätie lozinca revotu-
tiei din 1848.
Austria era bintuita" de nelini§te adanci §i din pricina

repetatelor incerciri de comploturi §1 revoke, ce se iviri in
diferkele ei provincii. Cu toate cà impiratul Francisc I s'a
silk zeci de ani dearindul si pizeasci popoarele de once
tingere primejdioasi cu propagandi§tii ideilor revolutionare,
aceste silinte ale lui n'au putut avea urmiri statornice. Sis-
temul politiei secrete §i al cenzurei s'a dovedit neputincios
In lupta cu aceste idei. Revolutia poloni din 1830-1831
trezit simpatii in Ungaria §i in Transilvania. Svonuri
despre o apropiattà riscoali româneasci se ri'spindiri la in-
ceputul anului 1831. Preotul satului Bala (judetul Turda)
ar fi vestit in biserici intrlo Dumineci din Ianuarie, cä peste
-patru siptimini va izbucni eas. coala. Guvernul Transilva-
niei s'a gribit s roage comanda militari a lua misuri pen-
tru ajutorul osti§esc de trebuint5.. A chemat apoi la Cluj
pe episcopul Vasile Moga din Sibiu §i pe vicarul Du-
-mitru. Calan din Blaj indrumindu-i sà lini§teasci poporul.
Nobilii unguri nu se mai simteau in siguranti pe la sate.
www.dacoromanica.ro
Incepuri deci a se adiposti la ora § cerand voie sä poati

purta arme. La 12 Marte 1831 guvernul roagä din nou co-
manda militari si trimita armata in mai multe comitate ale
Transilvaniei.
Agenti secreti §i propagandi§ti mi§unau in diferite
indemnand pe Unguri sä se desfac51 de Habsburgi. Tinelli,
un propagandist italian din Milano, mirturisea cä Iosif Maze
care intemeiase societatea Giovine Italia (Italia Juni)
cu scop si pregiteasca unirea acestei àri ca republici de'
mocraticà, socotea ci §i Ungaria ar fi p1in. de clemente
revolutionare, cari la timp nimerit ar putea da mana de
ajutor Italienilor.
La 27 August 1834 s'a otrivit in Sibiu Adolf David
In dipa, cat' id era A fie inchis. Din scrisorile lui s'a pu-
tut vedea cä avea legituri cu elemente revolutionare din
Transilvania, Banat §i Tara Romaneascà urmarind scopul
s. uneasca pe Romani intr'o republica. S'a gisit intre har-
tiile luí §i o taducere romaneasci a imnului revolutionar
francez §i o proclamatie in limba latini. Aceastá pregitire
tiinuitá apta numai un indemn din afari, spre a pi§i pe
tiramul faptelor. Un negutator din Cluj, Caetan Biazzini,
comandase dela fabricantul Hausmann din Viena sibii cu
inscriptia: Traiasca Constitutia!" Insu§i cuvantul consti.
tutie era pe atunci pricinä de ingrijorare, intruclt dupi
cum scria moldoveanul Mihail Sturza (1823) singur
acest cuvant e o atingere a autorititii".
Poliçia secreta din Viena era in§tiintatà cà agenti re
volutionari din Frantz i din Elvetia incearci toate raij-
loacele ca sà infiinteze in Ungaria §i in Transilvania organi-
zatii secrete cu scop si rispandeasca ideile destramitoare
ale revolutiei. Metternich, atotputernicul ministru austriac,
spunea mai tarziu (1844) cä Ungaria se afli in antica-
mera iadului revolutionar.
www.dacoromanica.ro
236 CARTEA SATULUI
In Banat, la Lugoj, se infiintase o societate secret5.: Consti.
tutia, ai c5rei membri §i conducItori erau intelectuali §"1
meseriasi români. Societatea a fost descoperita la sfärsitul
anului 1830, dar ea functionase de mai inainte tinänd ce-
dinte secrete in casa ci1d5.ra§u1ui Damaschin Nedelcu sub
conducerea Preotilor ortodoc§i Dumitru §i Constantin Po.
povici, Ioan Läpidat §i Stefan Bercean. Invinuiri mai grele
i se aduceau lui Ioan Lipädat pentru o ispitire scanda-
loas1 a poporului".
Episcopii romani de atunci, cunoscInd ingrijorarea ce
cuprinsese cercunle oficiale din Viena, au socotit timpul
potrivit sä Innoiasci cerenle de ordin politic-national din
1790-1792, cari au ramas atäta vreme neImplinite. loan
Letneni §.1 Vasile Moga au inaintat deci (1834) un me-
moriu ceränd ca natiunea romani care intrece Cu
mea celelalte natiuni din Transilvania §1 poartä In mai mare
mäsurà toate greutitile in timp de fizboiu §i in vreme de
pace, firá a avea vre-un drept cetatenesc, sâ fie recunos-
cutä, ca natiune de sine stagtoare si intru toate la fel cu
ceielalte trei natiuni recepte (primite)". Isprava n'a fost
mai mare deck cea. din 1792 a inainta.silor lor: Gherasim
Adamovici si Ioan Bob. Li s'a spus din partea Curtii impä-
rätesti sä astepte In liniste silindu-se a fi si in viitor vred-
nici de bunävointa §i de mila cu adevärat pärinteasc5. a
Maiestätii Sale Sacratissime".
Cu trei ani mai târziu, fiind dieta Transilvaniei intru-
niti. la Sibiu, episcopul Moga a incercat din nou sä mijlo-
ceascà vre-o imbunä.'fitire pentru preotii §i credinciqii
locuitori impreuni Cu Sa§ii, in aa numitul pimint criesc.
Incercarea a rimas din nou rajä ispravi, ca §1 cea repe,
tati de Moga impretmä cu episcopul Lemeni la dieta din
Cluj (1842). In loc de vre,o u,gurare, Rominii au rimas
www.dacoromanica.ro
adinc jigniti de proiectele de maghiarizare ale acestei diete

§i nu au intIrziat a protesta impotriva lor prin memoriile
consistoriilor din Blaj §.1 din Sibiu. La 1843 deputatii Ioan
Horvith §i Gavril Bethlen ficeau in dieti propunerea ci,
nefiind destul de ducitoare la scop educatia natiunii romIne
prin dascàli romIni, 81 se infiinteze tot in al 5-lea sat cite
§coali, in care si fie §i un dascil maghiar. Iar in legituri
cu cererea Curtii din Viena si fie primiti §i credincio§ii
sericii ortodoxe romine la functii pubLice §i la egalit ate de
drepturi cu credincio§ii celorlalte biserid din Transilvania, o
comisie speciali intruniti la 3 Mai 1845 sub prezidentia lui
Emeric Mikó, n'a gisit nimic de adaus la raportul lui An-
ton Liszai, care spunea cà dieta din Cluj ar fi incuviin-
tat cre§timlor ortodoc§i tot ce a putut cere spiritul
rari vitimarea legilor de temelie din Transilvania.
Aceasta insemna, fire§te, mai putin decIt nimic, cu toate
cà raportorul se pricepea si imbrace acest nimic in fraze
din cele mai pompoase §i mai viduve de once cuprins:
...nici dreptatea dumnezeeasci, nici cea omeneasci, nici
politica inteleapti nu mai ingidue ca ortodoc§ii, cari de
veacuri ne-au fost tovar4i credincip§i in zile bune ca §1
In zile rele, si fie tinuti §i mai departe in afarâ de ba-
rierele constitutiei §i inliturati din drepturile politice, clacà
nu voim ca trupu1 boInlvicios al constitutiei noastre si se
pribuFascà la cea dintii intllnire cu vre-o Putere din a-
fari"...
Elementele conducitoare ale dietei erau cuprinse de
teama ci se va pribu§i in curkd constitutia feudal a
Transilv-aniei. Presimteau pericolul, dar le lipsea vointa
sà ja msuri pentru inliturarea lui. In publicistica maghiari
din Transilvania incepuse a se strecura cite un glas de o-
sandi impotriva felului, cum era tratat poporul roman de
www.dacoromanica.ro
238 CARTEA SATULU1
atâtea veacuri. Priviti scria autorul unui articol despre
cauza romAna' (in Erdélyi Hiradó nr. 182 din 1846)oare
nu noi i-am fä'cut pe Romini trAndavi, eigiduindu-le drep-
tul la propria lor mo0e, oare nu noi i-am ficut gospodari
tit tipindu-le in &jail partea ma mai bull a muncii lor!"...
Asemenea glasuri de osat' 0 de mustrare s'au auzit
mai târziu. Bartolomeu Szemere, care ca membru al guver-
nului revolutionar din timpul lui Kossuth incercase la Se-
ghedin in vara anului 1849 Si impace pe Nemaghiari
prin o lege racutà in pripà, dup'ice a pornit in pribegie,
recuno§tea nedrept5.0e indurate de Romanii din Transil-
vania veacuri dearkdul, mirturisind inteo scriere a sa (me-
moriu) c nu este popor a clrui soarti trial s'ar putea
asemka Cu a Romanilor... constrIn0 de drmuirea austriaci
la unire cu Roma, prin toate mijloacele ce se pot inchipui,
ale ap5s5xii morale 0 ale puterii armate. Bisericile li s'au
inc.his, nou rlscutii le-au limas nebotezati, perechile c5.-
s5.torite firä binecuvântare, lar mortii neinmormintati... Ei
nu s'au putut afirma 0 nu s'au putut desvolta in nicio
directie potrivit cu firea lor, ci au stat ca un minunat co-
pac viu, bogat in frunze, dar nici o floare n'a putut in-
muguri i nici un rod nu a stralucit vreodatà in crengile
lui intunecate"... Poate 0 din aceastl pricinä.' a luat in cu-
prinsul Transilvaniei revolutia arulor 1848-1849 ;nap-
OH de cruzime inspàimanatoare. Dacà rispundea unei
triste stiiri politice cuvantul lui Metternich, cä Ungaria se
afla, la 1844, in anticamera iadului revolutionar, el era tot
atat de adeväxat i pentru stirile din Transilvania.
Nu erau multumiti nici Moldovenii, cu atat mai putin
Muntenii de starea in care au fost adu0 prin regimul parla-
mentar intemeiat pe dispozitiile Regulamentului Organic.
Inteun memoriu din toamna anului 1837 comisul Leonte
www.dacoromanica.ro
1. LUPAS: 1STORIA UNIRII ROMANILOR 239
Radu din Moldova arita ci alegerea deputatilor pentru

Ob§teasca Adunare se face dupi propunerea Domnului,
vointa Tirii fiind cu totul dispretuiti; slujbele Statului se
vind pe bani unor oameni firi dreptiti §.1 firi merite".
coalele §i spitalele tirii, precum §i alte aseziminte erau slab
ingrijite. In toate ramurile ocirmuirii formele noului Ase-
zimänt (Regulament) §i pravilele erau socotite ca niste
cirti de joc. Nimeni nu ciuta sà stärpeasci, riul. Creditul
public era cu totul scizut din pricina pirtinirii, ce pizea
ocirmuirea citre treapta boierilor mari. Luxul si desfrina-
rea erau incuibate prin toate instantele §i pricinile se
ciutau cu mare prelungire"...
Pentru indreptarea acestor neajunsuri §i pentru reorga-
nizarea Tirii a infiintat Leonte Radu in acela§ an asa nu-
mita conjuratiune confederativi a Moldovei cerind parti-
zanilor sii jurimint ci vor pizi taina §i leg& §i vor im-
plmi instructille Sfatului patriotic, ce vremelniceste s'a al-
cituit, cà nu vor cruta nimic §i vor lupta pinä. la cea de
pe urma risuflare, firi a gindi la interes in parte", silin-
du-se in acelas timp spre sporirea complotului".
Complotistii voiau ca Moldova si pistreze legiturile tra-
ditionale Cu Poarta otomani, dar ace2sta si nu se amestece
In treburile interne; protectoratul rusesc sà fie inlocuit cu
unul colectiv: al Angliei, Frantei, Austriei §i Prusiei cad
sä. punä. Tara la cale precum se vor indura siguripsind
fiinta ei". Domnia sà fie ereditati, cu Domn ales dintre
principii striini, lar Mihail Sturza si fie izgonit ca un 41-
citor de jurimint si, de legi, tiran §i du.sman, ce s'a aritat
Tàrii".
Moldova impreunä: cu Muntenia §i cu Sirbia sà alci-
tuiasci o confederatie potrività cu aceea a Germaniei".
Inteun proiect deosebit pentru indreptarea. ocirmuirii
www.dacoromanica.ro
240 CARTEA SATULUI
din liuntru" era cupring i cerina nispunderii ministeriale,
astfel ca mini.trii si rispunzi pentru greselile si abaterile
Gospodarului inaintea Obstestii A.duniri i a judecitii
rainalicesti". Tara si fie impirtiti, din, punct de vedere
administrativ, in cantoane sau mid gubernii (din cite 4 ju
dete, cu centru la Iasi, Galati, Roman si Botosani) sub
conducerea Cate unui mare vornic sau gubernator. Oar-
muirea bisericeasci si fie incredintati unui sinod de arhie-
rei in frunte cu mitropolitul àrii i in tot cantonul si
poati fi arhiereu i consistorie, atat pentru cinstea
cat i pentru buna cuviintä i orai' Pentru inlesni-
rea creditului sase aseze in tarà un bane de imprumutare
prin bancheri str.ini, insi cu folositoare conditii"; si se
infiinteze fabrici, sà se organizeze poste dupi orandueala
Europei pentru inlesnirea corespondentii obstesti". Evreii
strainii si fie opriti a posesui (a stipani) in Moldova mosii
cu sate". Si fie desrobiti Tiganii, spre a nu mai fi socotiti in
numarul dobitoacelor, si fie ingfäditi libera mutare a
ranilor, deoarece s'a dovedit a fi pentru insis paguba
säràcia lor; de aceea si se hotirasci globiri i infraniri
rentru cei ce ar fugi de prin sate si pentru cei ce i-ar primi
i-ar mistui". Si se izgoneasci 1=11, sà se ridice moralul
spre a se putea reinoi patriotismul in inirmle Moldove-
aor".
Din multimea punctelor de program ale complotistilor
lui Leonte Radu se cuvin scoase la ivealà: cele infäptuite
cursul deceniilor urmitoare: unirea Moldovei cu Mun-
tenia, precum i autonomia interni fati de Turcia, cu res-
pectarea vechiului drept de suzeranitate, era o dorinti ce
s'a putut infiptui in timpul lui Cuza-Vodä.; inlocuirea pro-
tectoratului rusesc Cu unul colectiv al Puterilor europene a
fost incuviintafi prin hotifirea congresului din Paris (1856) ;
www.dacoromanica.ro
I. LUPA .5: ISTORIA UNIRII ROMANILOR 241
cererea clinastiei cu drept de m*enire s'a implinit prin

constitutia dela 1866; ideea unui Stat federativ cu Sirbia
a limas numai ca un gind, care a muncit mnsä§i mai tirziu,
cbiar pânà in zilele noastre, pe fiuritorii de proiecte pentru
injghebarea. unei confederatii a statelor dunirene".
Organizarea sinodului de arhierei, ca supremi instant:a-
bisericeasci, s'a putut inraptui la 1872, in timpul domniei
lui Carol, iar bancul de imprumutare", la 1880, nu insi
prin bancheri striini, d prin infiintarea Sandi Nationale
din Bucure§ti, organizati §i condusi de elemente romine§ti.
Complotul fiind repede descoperit, Mihail Sturza a luat
ni5suri si fie isgonit autorul, Leonte Radu, in tasarabia
rari mult sgomot. Ministrul de externe al Rusiei, NesseP
rode, a felicitat pe Sturza pentru dib.cia, cu care a §tiut
descoperi i innibu§i acest complot.
Oda.ti cu complotul din Moldova s'au ivit incerari de
turburiri revolutionare §i in Muntenia. Conducitorul opcy
ziçiei nationale din Ob§teasca Adunare, Ioan Cimpineanu,
luptind impotriva amestecului rusesc in politica interrl
§i ficind apel la sprijinul Statelor europene, fu intemnitat
impodobinduli astfel numele cu faima de martir al caw
zei nationale. .Agentul polon Woronicz (Carol Werner)
Ii propuneri pentru polono-romini §i
porta principelui Adam Czartoryski, conduci'torul emigra,
tiei polone dela 1830-1856, cà ideea unirii tuturor popula-
romane sub acelaq sceptru fritmânti pe totij ci a ajuns
oarecum ideea stapanitoare sau ideea la moda". Munte,
nia are legituri mai strinse cu Rominii din Transilvania,
cleat cu Moldovenii, fiinda cei dintii nu a§teptau poftiri
deosebite dela Munteni, ci veneau in taxi ca profesori §i
gut'itori indeplinind insà i menirea de tispanditori ai ideii
de unitate nationali; prigoniti de Unguri §1 de Austriaci
16
www.dacoromanica.ro
242 CARTEA -SATULUI
ei se adiposteau in Muntenia având aci o trecere insem-
nati prin cultura lor ceva mai aleasi §i prin spiritul lor
mai viu.
Din scrisorile trimise de Cimpineanu lui Cgartoryski se
vede limurit dorinta lui ca Românil si fie un singur po-
por unit 0 independent", spre a putea alckui, la nevoe
impreuni cu arbii, o barieri tare Rusia §i Turcia., lu-
crând pentru cauza poloni sau pentru o coalitie imp°.
triva Ru§ilor". Cimpineanu era inclinat si, pregkeasci o
revolutie fiind sigur ca va izbuti si atragi la revolutia a.,
ceasta. §i pe Romin' ii transilvineni; de Moldoveni nu era
tot atit de sigur.
La 1 Noemvrie 1838 membrii partidului national din
Muntenia in frunte cu Ioan Cimpineanu redactar i un ma-
nifest aritia' id ci au datoria gi.. redea o patrie indepen,
dentX" tuturor membrilor tisipiti ai neamului rominesc §i
jurit' id pe Evanghelie in fata episcopului Chesarie dela Bu-
au cà vor lupta jertfind totul pentru "mfiptuirea acestui
ideal. Dela sfir§itul anului 1838, dud se svonise ci Ale.
xandru Ghica va fi mailit din scaunul domnesc al Mum*
teniei, Cimpineanu era gata sä plece la Constantinopol,
unde cu sprijinul Angliei §i al agentilor poloni spera si
poati lua el domnia Tirii Romane§ti. Dar s'a ivit ideea
ci Unirea Principatelor s'ar putea infiptui mai u§or sub
domnia lui Mihai Sturza. aimpineanu era gata sá primeasci
aceastl deslegare, pirisind planurile sale de domnie. Sturza
insà nu a primit, deoarece nu se invoia cu proiectul
aliantei polone §1 nu socotea timpul potrivit spre a pune
problema Transilvaniei §i a Basarabiei. aimpineanu i§i men-
tinu programul, ark' a se lepicia niel de actiunea pentru
Transilvania §i Basarabia, nici de plinuita alianti cu Pe.
lonii.
www.dacoromanica.ro
I. LUPA .5 ISTORIA UNIRII ROMANILOR 243
.Actiunea lui politick dei nu a putut avea urmiri in

imprejudrile de atunci, a adtat insä drumul de intregire
nationalk drum ce urma s5. se deschid5. cu opt z,eci de ani
mai tarziu.
In toamna anului 1840 politia capitalei a descoperit o
alcituire tainicI de c'itiva au cugetkori impotriva linitei
obstesti". Cercetarea ficuti Finuia ca autori, morali ai
acestui complot pe loan Campineanu si Cesar Boliac, sti-
ruind asupra legáturilor ce ar fi avut ei cu Constantin Ne-
gri din Moldova si cu Gheorghe Baritiu din Transilvania.
Scopul era pregitirea uncí iiscoale care s aseze in tro-
nul domnesc pe CImpineanu, iar in cel metropolitan pe
episcopul Chesarie i sä aplice pravllele cari se aflau in pre.
&tire. In anii urm5.tori au fost micàri revolutionare la
Alexandru Ghica fu silit a pkisi tronul in toamna anu-

lui 1842, pribegind la Viena si la Drezda, iar in locul lui
a urmat Gheorghe Bibescu, seful opozitiei boieresti din Adu-
narea Obsteasci. Bibescu a liberat pe cei os:indi0 pentru re-
volutia proiectad la 1840 socotincitvi ca du§mani personali
ai lui Ghica. In Septemvrie 1845 Gheorghe Bibescu s'a
cununat la Focsani cu Maria Vkirescu, nas fiind Mihall
Sturza, Domnul Moldovei. Intrio carte pastrad in bise-
rica armean4 s'a scris cu acest prilej insemnarea cà aceasd
cununie s'a ficut mimai spre o stransä legätura Intre Mol-
dova qi Valabia, având drept hotar Focsanii".
In toamna anului 1843 s'a infiintat societatea secreta'
FrXtia, organizad de loan Ghica i Nicolae B5.1cescu,
pilda carbonarllor. Lozinca ei: dreptate, ftitie a amas cu-
vantul de Indrumare i pentru revolutia din 1848, la pre-
gätirea cireia a luat parte.
www.dacoromanica.ro
244 CARTEA SATULU1
rv
Momente de ordin constitutional in mifcgrile revolutio-
nare din 1848-1849. Cheia de boltg: Unirea Moldovei
cu Tara Romidneascg. Teama Rusiei fi a Austriei de o
apropiatg Daco-Romfinie. Mihail Kogglniceanu respinge
invinuirea de daco-romd nism. Proclamatia dela Islaz
nereufita incercgrilor de imbungtätiri in Muntenia. Dgi-
nuirea mai indelungatg a revolutiei in Transilvania. Ce-
rerile dela 25 Februarie 1849 pentru Unirea Romdnilor
din impg rg tia habsburgicg. Safii doritori sg trgiascg
mai bucuros in unire cu Romdnii clec& Cu Ungurii. Rca-
mânii impreung cu SArbii, Slovacii i Croatii cereau (la
26 Aprilie 1849) dreptul de a-fi intocmi viata politicg
deosebit de a Ungarlei. Ingbufirea miga rilor revolutio-
nare i conventia dela Balta Liman.
Mi§c1r. ile revolutionare din anii 1848-49, dei n'au avut

putinta s infiptuiasca..... statornic vreo cerere de ordin con,
stitutional, au fost insufletite de amandouä. laturile Carpa,
tilor de dorinta unor imbunkitiri cari s. imbie poporului
putinta s. scape de sub povara vechilor asupriri. In Tara
Romaneasci §i in Moldova haina Regulamentului Organic
se dovedise prea strâmeà i ocrotirea ruseasci prea supáa,
toare.
Cu toate acestea, cind se intruniri.' la 27 Martie 1848
mai multi boeri moldoveni la Hotel Petersburg in Ia0
cu §tiinta alatuind o listà de dorinte, cu,
prinse in 35 puncte, ei nu cereau schimbarea Regulamen-
tului Organic, ci santa lui plzire in tot cuprinsul i fätà
nid o ristilmIcire. Mihail Sturza domoli repede mirarea
aceasta, areständ pe unii dintre conducaori, exilând pe
www.dacoromanica.ro
intre cari si pe viitorul principe Alexandru Cuza. La 31

Martie publicà instiintarea primita. dela Nesselrode, cà Ru-
sia nu va ingadui pornirile anarhice. Cativa dintre cei
s'au intllnit in Bucovina la mosia, lui Hurmuz,aki,
sarcinand pe Mihail Kogalniceanu sä cuprindi in scris do-
rintele i cererile partidului national din MoldoVa. El a in-
tocmit un proiect de constitutie cerând ocarmuire neatir-
nati, sufragiu universal, alegerea domnului pe 5 ani din
toate clasele societäçii, neamestecul lui in pricinile judea-
toresti, oa.ste regulati, pia nationala, desfiintarea ranguri-
lor boieresti, luarea averilor manastiresti pe seama Statului,
improprietarirea firanilor cu cate 2%3 ralci de fiecare, cu o
despagubire potrivita a proprietanlor. In August 1848 Ko-
galniceanu a publicat la Cernauti brosura intitulati .,Dorin-
tele partidului national din Moldova" in care arata ca Mot.
clovenii nu sunt rasvratiti, dar cer ca dreptatea, lar nu pu-
terca sä prezideze la soarta lor. Cel mai sfant drept este
neatarnarea din launtru: autonomia. Ca o cununa a tu-
turor asezamintelor menite s ajute la refacerea patriei parti-
dul national mai propune una ca o cheie a boltii, Era care
s'ar peibusi tot edificiul national: Unirea Moldovei cu Tara
Romineascil Acum e data putinta a implini ceeace
tasilor nu le era iertat decat a don. Fa1:5. de banuiala Ru-
siei, in legatura cu pornirile intemeierii unui nou Stat ne.
atár. nat cu numele de regatul daco.roman, se aratà ad
ar fi o invinovatire ridicola", nefiind Romanii in stare
sa facà nebunia sa se punk' deodati "rázboiu cu Austria,
cu Ungaria i Cu Rusia. Fireste, c. starea In care se ei-
seau refugiatii atunci, pe pamantul Bucovinei, sub carmuire
austriaci, Ii silea, sà aka purtare chibzuiti. Aceasta nu
insemna Irma, c. ei s'ar fi lepadat de ideea unirii i liber-
tatii nationale, pe care o si rosteau In aceeas brosura astfel:
www.dacoromanica.ro
246 CARTEA SATULUI
Prin 135.rbältia noastri la nenorocire sâ ne arkim vrednici
de Bericirea i libertatea, ce Tafal cel de Sus dela lute-
meierea lumii a pregatit tuturor popoarelor, si care prin
urmare curand sau arziu trebue sä vie j Romanflor".
Destul de rispicati era purtarea Muntenilor, cari cereau
inliturarea Regulamentului Organic si autonomie politic.51
internk insi respectand legiturile traditionale cu Poarta.
Miscarea lor era indreptata contra protectoratului rusesc, nu
contra suzeranititii turcesti i urm5.rea sà incetiteneasci o
democratic cumpita.ti prin organizarea constitutionali, in
care tot Romlnul sä aibä. cireptul de a fi chemat i imde
numai capacitatea, virtutza si increderea publicI" dea
dreptul si fie ales (in Adunarea obsteas6). Pornirea spre
republici se videste in cererea, ca Domnul si fie ales din
toati natia pe timp de 5 ani. Avea un sunet demagogic
fraza cä. tot Romanul e liber, tot Roma.nul e nobil, tot
Romanul e dorm", ca pe vremea revolutiei franceze, ckid
oratorii iacobini spuneau Francezilor: Voi sunteti regi".
Dorintele cuprinse in cele 22 puncte ale procla.matiei dela
TA137i, citite in legitura cu ceremonia religioasi a preotului
Radu apcä.* dela Romanati, urmau si fie legiferate inteo

viitoare Adunare constituanti. Autorul proclamatiei si
conduditorul miçcàrii revolutionare era Eliade Ridulescu,
care Içi luase ca pildi de urmat pe poetul Lamartine, me-
zat de revolutia francezi din Februarie 1848 in fruntea
guvernului si a republicei. Fraza proclamatiei dela Islaz:
respect c5.tri proprietate si respect citrä persoane" era tot
o lozinci a lui Lamartine. Fire plini de contraziceri, suflet
avantat, Eliade se vizu ridicat la un loc, pentru care nu
era in de ajuns pregitit. S'a dovedit in cura'nd slab si ne,
hotirit la lucru insusinduli rostul de linistitor, care in-
cerca s. infraneze miscarea. Urmirea binele general, rar5.
www.dacoromanica.ro
I. LUPA .5: ISTORIA ROMANILOR 247
paguba nimänui", spunänd cä uräste tirinia, dar se teme

de anarhie.
Proclamatia se sfirseste cu un indemn cätre Bibescu-
Vodi, pe care-1 roagi sä. päseasci n fruntea misdrii; sä
nu rimini tara Sri cap in astfel de imprejutiri, in
prada intrigei, ce ar putea duce la anarhie. Bibescu se in-
voise la 11 funk dar, protestind a doua zi consulul rusesc
Kotzebue impotriva innoirilor, s'a speriat si s'a grIbit si
päräseasc5. tronul (13 Iunie 1848).
Proclamatiile revolutionare sunt lesne de asternut pe Mx-
tie, mai anevoie insä de infiptuit. O problemä grea era si
pentru guvernul revolutionar improprietkiréa tkamlor, ur-
mând a se face cu despägubiréa proprietanlor de c5.tre Stat.
Ar fi fo,st mai potrivitä o pire grabnid. i hotiritä. Lip-
seau mnsâ studiile pregkitoare, lipseau inginerii i functio-
narii in stare sä deslege o problemi atit de grea.
La 9 August 1848 s'a intrunit la Bucuresti o comisie
speciali pentru a pregäti un proiect de lege, care sä fie inain-
tat Adunärii Constituante. Din fiecare judet fusese che-
mat cke un reprezentant al proprietanlor si un reprezen,
tant al färanilor. Desbaterile conduse de loan Ionescu dela
Brad, s'au incheiat flea' nici o isprava. simtiti. Jules Mi-
chelet, urmärind aceste desbateri, a rostit urmältoarea
rere: tkanii diduri atunci cele mai frumoase dovezi de
bunä judecatä, de vorbire frumoasà si de alma. simtire.
Indräznesc a spune,,c5. poate in nici o tar5. nu s'ar fi putut
gäsi la locuitorii satelor un mai puternic bun simt strämo-
sesc i in acelas timp o dreapti i pätrunzkoare judecatä,
insusiri pe cari cei de sus hi inchipue, GI le au numai ei".
Comisia a fost insä. desfiintatä. la 19 August ail nici un
rezultat, ceeace a ficut ca çâranii s5.-si plan% increderea
in conduckorii revolutiei.
www.dacoromanica.ro
248 CARTEA SATULUI
Nu au fast mai norocosi revolutionarii nici In pornirea
lor de organizare constitutionali. Pregitiseti un. proJect de
lege electoral', care era urmarea unei tocmeli intre dormtele
democratice si temerile, pe cari le aducea lipsa oricarei edu-
catii politice a multimii aleg5torilor. Aclunarea Constituanta'
era proiectadi pentru ziva de 25 August 1848, cu partici-
parea unui num5x de 250 deputati, cari sä fie alesi tot
la cate 10.000 ceelteni un deputat. Procedeul electoral era
gandit astfel, ca sà triinitä. cite 25 de familii 1 aleOtor
la resedinta judetului, unde alegerea deputatilor ea se facl
de care acesti delegati ai satenilor. Dreptul electoral activ
era statornicit la virsta de 21 ani, cel pasiv la 25. Pe langä
deputatii judetelor,. capitala Bucuresti ar fi urmat
mit-a. 16 deputati i Craiova 3. Dar nefiind listele electo,
rale pregaite, guvernul provizor, desi publicase aceste nora
me, se vazu snit sä amlne alegerile. Revolutia fu innabusiti
la 13 Septemvrie, fàrä ca ele sä se mai fi putut face.
Revolutia Transilvälnenilor, pregititi i indrumatil prirt
circulanle lui Simion Barnutiu, cu toate cä a tinut pani
vara anului 1849, nu s'a bucurat nici de timp, nici de mij-
loace pentru realizari de ordin constitutional. Trebuinta.
cea mai mare era organizarea fortelor militare takiesti in
legiurule Infiripate sub comanda marelui prefect general'
Avram Iancu, care s'a putut impotrivi cu izbanda repetate-
lor atacuri ale ilsculatilor maghiari. Dela Inceputul anului
1849 s'a p'istrat ins5, adresa colectivà, inaintati de reprezen-
tantii Romanilor din Transilvania, Banat si Bucovina la
Curtea ImparlteascI din Viena pentru inmlnuncherea tu-
turor acestor Romani de sub sceptrul habsburgic, inteo sin-.
guri natiune independentr cu senat rominesc, cu un cap
national" propriu, al c5rui nume 6/1 hot:a-rasa imparatul,,
Cu adunare genera15. anualà. Pornirea spre unite si inclepen.
www.dacoromanica.ro
I. LUPA: 'STOMA UNIRII ROMANILOR 249
dent5 nationalO nu a lipsit nici din faptele politice ale Ro--

mânilor din impar5.tia habsburgicO. Dupl cum ceruse Ko-
gOlniceanu in brosura sa din August 1848 Unirea Princi--
patelor ca o cheie de boltà pentru intreg edificiul national,
tot a,sa cereau ei prin adresa din 25 Februarie 1849 unirea.
çi independenta nationalà deocamdatO in margimle Impre-
juririlor de atunci. Dadi s'ar fi putut "maptui, ar fi dat.
puternic avânt micrii istorice de Intregire, a earei desä.-
vársire a fost îngàduità de stOrile politice europene numai
la sfarsitul ra-z. boiului mondial.
Cuprinsul adresei dela 25 Februarie 1849 a rimas
atunci pe hártie. aguna seama de neputinta in-
faptufrii acestei tmiri nationale-politice, a pus toate
tele çi, dupi lupte de 16 ani, a isbutit sä. creeze unirea na-
tionalO bisericeasci intre .Ardeleni i BkOteni prin rein-
viata mitropolie ortodoxi, in care ar fi dorit sà cuprindi
si pe Bucovineni. Dar caracterul schimbIcios i impotrivirea
episcopului Eugenie Hacman I-au impiedecat In aceasti
zuintä, a sa care era impOrtOsitO si de Bucovinenii nationa-
listi.
Precum era invinuit KogOlniceanu, ea vrea sà infiinteze
regatul daco-román çi simtea trebuinta si resping5. la 1848
aceasti invinuire a Rusilor, tot astfel a fost invinuit si An-
drei Saguna cà, luptOnd pentru reinfiintarea mitropoliei or-
todoxe, nu face decIt sà pregiteasci drumul pentru Daco-
Romania. Inteun ziar din Viena (Wanderer din 8 Maiu
18W) apiru o corespondentä, in care se spunea cà cele
douà biserici románe din Transilvania se vor uni inteo,
bisericà nationall çi prin strOduintele lui aguna se va InOlta_
in piata cea mare a Sibiului o mitropolie pentru toti Ro-
mânii din Austria si astfel prin o singurI teisä.turi de con-
deiu Dacorominia va fi gata. Ca sà inspOimânte çi mai
www.dacoromanica.ro
250 CARTEA SATIJLUI
mult pe cititorii ziarului vienez, corespondentul zicea: O
mitropolie daco-romana in Transilvania gi Rasaritul e pier-
dut pentru Austria!"
Un scriitor sas (D. Roth) tiparind la Sibiu (1848) o
brosurä. despre Unire i un cuvant despre o posibili mo-
narhie daco-romana sub coroana Austriei" aräta cà Daco-
românia este o idee ce ear putea inaptui aevea in scurtä.
vreme; dad Muntenia si Moldova s'ar uni rara Transil-
vania, tara aceasta nu ar putea ddnui, cata vreme cu Tran-
silvania impreuna 6a va dobandi o alcatuire minunata, ro-
tunda i puternica. Ii arata deci scriitorul sas pä'rerea
mijlocul cel mai potrivit pentru a zadä.rnici unirea Tran-
silvaniei Cu Ungaria ar fi o monarhie daco-romana sub co-
roana imperiului austriac. Sasii ar fi pentru infaptuirea
acestei idei dorind sà raiasca mai bucuros lute° unire
cu Romanii ingaduitori deck Cu Ungurii cei cranceni".
Miscarile revolutionare ale popoarelor din cuprinsul im-
paratiei habsburgice au dat celor asupriti de clrmuirea un-
g-ureasca prilej a se intalni la o lupta politica obsteasca,
urmärind acelas scop al desrobirii de sub jugul maghiar.
Astfel in primavara anului 1849 Sntalnindu-se la Viena
Andrei aguna cu conducatorii politici ai Croatilor, Sr-
bilor i Slovacilor din Ungaria, -au intreprins cu toti im-
prema o actiune politica, menita 6à grabeasca desfacerea
regatului ungar, dand popoarelor din cuprinsul lui putino
sa-si intocmeasca viata politicl in temeiul egalei indrept5.-
tiri nationale, care fusese incuviintata atunci ca punct de
manecare pentru o noua intocmire a monarhiei habsbur-
gice. Inteun teméinic memoriu, inaintat guvernului central
din Viena la 26 Aprilie 1849, se arata Cu deamanuntul ce
piedeca arunc5. in calea monarhiei regatul ungar, despre
ca. re se zicea ca e calcaiul lui Achile" pentru Austria
www.dacoromanica.ro
§i se cereau drepturi pentru a se putea organiza Slovacii,

Românii §i Sarhii in tinuturile lor, in mod cu totul deose-
bit §.1 färä nici o atâ.rnare de clrma Ungariei. Era deci o
cerere, pe care Nicolae Wesselényi o previzuse de cand
a scris cuprins de ingrijorare (1843) cä Ungaria va fi
mic§oratä in granitele pämäntului locuit de Maghiari, co-
mitatele Slovacilor, ale Romanilor §i "ale Slrbilor urmând
dea organizare proprie.
Ioan Maiorescu, in calitate de trimis al guvernului
volutionar din Bucure§ti la parlamentul german din Frank-
furt, socotea a a sosit cipa pentru inraptuirea unirii na,
tionale politice a Romämlor injghebändu-se din Bucovina,
Moldova, Muntenia. §i Transilvania un Regat la cânni cu
un principe austriac sub suzeranitatm Germaniei. i Lacea
lui Gagern, pre§edintele parlamentului german, o propunere
nu prea indepärtatI de ideea fostului ministru francez Tal-
leyrand care satuise la inceputul veacului al XIX-lea pe
Napoleon sä ja Austriei provinciile italiene, ca des-
p'águbiri teritoriale Valahia, Moldova, Basarabia §i par-
tea de nord a Bulgariei". Ideea a fost imbräti§ati mai tar-
ziu §i de Cavour, infiptuitorul unìtÜ italiene, care prin stk.-
ruintele lui pe langi Napoleon Ill Orea, fi pregätit
deajuns terenul, inclt pe la inceputul anui 1866 sä poatà
afla crezare svonul c5. Austria va läsa Italiei Venetia, ca
s. primeasa in schimb Principatele Romine. Acest svon in-
späimantä pe studentii romani, cari i§i urmau studiile la
Torino §i îi indemnä sà protesteze pe cale ziaristici im-
potriva unei asemenea deslegäri a chestiunii Venetiei in
paguba Tänlor Romane.
Inibu§irea mi§cinlor din Tara Romaneasci s'a fa:cut prin
conlucrarea Turcilor cu trupele ruse§ti. O mndoità ocupatie
rpso-turci a fost soarta Principatelor in urma acestor actiuni
www.dacoromanica.ro
262 CARTEA SA TULUI
revolutionare, neindestul pregitite. Puterea suzerani si Pu-
terea ocrotitoare au luat prin conventia incheiat5. la Balta-
Liman misuri de ordin constitutional §iadministrativ pentru
ambele tki. Inlâtuthid dreptul lor previzut in Regulamen-
tul Organic dela 1831 si-si aleagä. Domni pe viati, au stre-
curat din nou prevederea din conventia dela. Akkerman
(1826) si-i numeasci pe 7 ani, pistränduli cele douä.
Puteri dreptul sà cerceteze din nou lucrurile cu un an Ina-
inte de incheierea acestui termen, ca sàii poati da pkerea
asupra misurilor, ce vor trebui luate pentru viitor.
Chemarea Obstestilor Aduthi ordinare si extraordi-
nare.o tinu pe loc sub cuvint cà aceste intruniri au dat
adeseori prilej la ciocniri dureroase í chiar la fapte de ne,
supunere. Rosturile lor deliberative au fost Incredintate in
mod trecitor unor consilii sau divanuri adhoc, alcituite din
boerii cei mai vrednici de incredere si din ciitiva membri
ai inaltului der. Insircinirile acestor consila erau: asezarea
impozitelor çi examinarea bugetelor anuale.
S'a alckuit si la Bucuresti si la lasi eke un comitet de
tevizoire pentru a cerceta Regulamentul Organic si a arka
schimbirile trebuitoare spre a da administratiei acestor
çri regularitatea i precizia, care adesea le-au lipsit". Cele
doul Curti cercetind aceste schimbiri, prin incuviintare
de-o parte si de alta, ar fi urmat sà le dea intkire deplini.
Pentru grabnica inibusire a orickei incerciri de ris-
rimineau 25.-35.000 ostasi turd si tot atitia rusi,
ca sà pazeasa hotarele Principatelor iar, dupi reasezarea
linistei la granite, aceste trupe scideau la cite 10.000 de
fiecare parte pini la incheierea lucririlor de imbunitätire
organici.
Un comisar extraordinar turc si altul rus rimineau in
Principate pentru a controla mersul treburilor.
www.dacoromanica.ro
L LUPAS: ISTORIA UN1R11 ROMANILOR 253
Actul dela Balta-Liman s'a Incheiat pe o duratá de 7

ani, la ar§itul ar" eia Puterile semnatare aveau de gand sá
ia ma.suri potrivite a asigura pentru un lung viitor btmi-
starea §i lini§tea" Tárilor Romane.
Urmarea de neina.turat a miscárilor revolutionare din
Principate a fost deci conventia dela Balta-Liman, prin care
starea Prilor Romane ajunsese chiar mai rea decit aceea de
mai inainte. N'au lipsit insi mai tas.rziu nici urmárile bune
trezindu-se poporul din vec,hia-i nepása.re §i incepand a se
interesa de trebile ob§te§ti, socotite mai inainte numai ca
dreptul de indeletnicire al unei páturi foarte subtiri. De alta
parte, revolutionarii emigrati in stráinkate pregátirá, prin
o propagandi publicistici iscusitá, opinia publica: europeará
a§a de bine, incat la'vreme potriviti au putut afla. In ea un
insemnat sprijfri in strádania lor de a duce la implinire
treptatá dorintele politice §i nationale româneti.
V
Tratatul dela Paris (30 Martie 1856). Convocarea di.
vanurilor adhoc. Uneltiri impotriva Unirii in Moldova.
Sprijinul Frantei O al Angliei pentru 'Mire. Mihan
Kogälniceanu §i loan C. Brätianu aratä dorintele natio-
nale ale Tärilor Romäne. Ele au fost primite prin voto!
divanurilor adhoc.
Cand a trecut terminul conventiei dela Balta-Liman, stai
rea europeani era schimbati in folosul Tirilor Romane.
Rusia pierduse rizboiul Crimeii §i se gásea f5.rá prieteni, iar
Turcia era sprijinitá de Anglia, Franta, Austria, Sardinia,
Prusia. Másurile pentru o viitoare organizare a Tárilor Ro,
mane nu mai puteau fi luate numai de 2 Puteri, potrivit
conventiei dela Balta Liman, ci de toate Puterile europene
www.dacoromanica.ro
254 CARTEA SATULUI
intrunite in congresul de pace dela ,Paris. Prin tratatul de
pace semnat la 30 Martie 1856 Tärile Romine scapI de
ocrotizea sup5x5.toare a Rusiei, rä.man mai departe sub su-
zeranitatea Turciei, dar cu chezà§ia, tuturor Puterilor sem-
natare. Prevederile privitoare la Tirile Roma= sunt cu-
prinse in articolele 21-27 ale tratatului din Paris.
Articolul 21 arat5. cà p5.mantul luat dela Rusia (cele trei
judete ba.sarabene: Bolgra-d, Cahul, Ismail) se va actiuga
la tara Moldovei, subt suzeranitatea Porçii. Locuitorii aces-
tui pämânt se vor bucura (le drepturile ì inlesnirile asigu-
rate TOxii Romane§ti i Moldovei i in trei ani vor fi in-
gäduii muta locuintele aiurea, avind volnicie asupra
proprieta".'tilor lor.
Potrivit cu hotirirs ea cuprinsà in articolul 24 al tratatului
din Paris au fost chemate in toamna anului 1857 divanurile
aclhoc spre a rosti dorinta ambelor Itari Cu privire la orga-
nizarea lor constitutiona15.-politia.
Alegerea membrilor divanului adhoc a pricinuit in Mol-
dova frimantiri qi nemultumiri adanci, datorite e.buzuri-
lor electorale saivar§ite Cu consimtilmantul caimacamului
(loctiitorului de Doran) Vogoride.
Sprijinul lui Napoleon III §i al Frantei le era garantat,
ceeace a putut fi de mare ajutor conduckonlor politici in
luptele grele cu uneltirile Austriei §i cu ale Turciei, cari
se n'ipustirä, mai cu seaml asupra Moldovenilor din douà
pricini: întâi, pentru Muntenia urmind numai foloase din
proiectata unire ar fi fost anevoie a g5.si ad teren potrivit
spre a o combate §i al doilea, Moldova putea fi mai usor
atrasà lute° actiune potrivnicà unirii, fiinda se §tia
ea trebuia sà aducà pe altanil unirii jertfe destul de mari
chiax însà fiinta sa de Stat.
Pentru indrumarea actiunii potrivnice Unirii s'a eisit
www.dacoromanica.ro
I. LUPA 5t ISTOR1A UNIRII ROMANILOR 266
unealta in caimacamul Moldovei Nicolae Vogoride, gine-

rele poetului Conachi. Insärcinand cu conducerea unor ale-
gen i abuzive pe ministrul de interne Costin Catargiu, acesta
luase mäsuri sä. ni O.' trundä. nici un deputat unionist in
adunarea Moldovei.
In pornirea sa nesocotitä Vogoride a hotärit scoate-
rea arhimandritului unionist Neofit Scriban din postuI
de director al Seminarului inlocuindu-1 cu Vladimir Su-
hopan, dar mitropolitul Moldovei Sofronie Miclescu s'a im-
potrivit sprijinind pe Scriban, care spusese ci nu se va asa
indepktat din postul sä.0 ded.t cu sila. Consulul francez
Victor Place laudä. purtarea mitropolitului care a simtit
a dacä boierii, corporatiile, täranii se läsau zdrobiti in ale-
gen, el ca §ef al bisericii trebuea s5.-§i ridice vocea, intru
cat insä.§ malta lui demnitate nu era respectati; a simtit
cit datoria lui era a nu Lisa, sä. se indeplineasci rail protes-
tare, ticloasa. comedie §i neru§inata imeliciune, ale drei
mijloace§i scopuri nu mai erau pentru nimeni taine. Dupke
a siluit toate clasele societAii, ocIrmuirea Moldovei a ata-
cat pe .Arhiereu, ultima §i cea mai serioasä. piedecl". Insä.§.
sotia lui Vogoride, suplrael de ratidelegile intamplate, §i-a
amenintat bkbatul cu divort, dac.5. nu va inlitura pe Ca-
targiu care a §i fost inlocuit cu Vasile Ghica, fairä. ca aceastä
schimbare de ordin personal sä. fi adus cu sine §i conteni-
rea procedeelor abuzive. Astfel au fast ale§i pentru adu-
narea electivä a Moldovei numai deputati antiunioni§ti.
Aceastä färàdelege a indemnat pe reprezentantii Fran-
tei, Prusiei, Rusiei §i Sardiniei &I mijloceasca' la Sultanul din
Constantinopol, amenintând cu ruperea legkurilor diploma-
tice, dacä nu se vor strica nelegiuitele alegeri moldovene.
Napoleon IIJ ordonä. ministrului Thouvenel sä. cear:á passa-
poartele §i sä. plece din Constantinopol, dad. Poarta ar men-
www.dacoromanica.ro
256 CARTEA SA TULU1
tine alegerile din Moldova. Insu§ Napoleon III, intelegan-

du-se cu Victoria, regina Angliei, cu conditia ca Principa-
tele Sal se invoiasca a rimâne-mai departe sub douä gu-
verne deosebite, Anglia se amestea §i ea, cerând stricarea
alegerilor. Astfel uneltirile turce§ti §i austriace au putut fi
spulberate, iar dintre deputatii cu mandatele anulate nu
a.0 mai isbutit n nouile alegeri decIt trei in§i. Unioni§tii
au triumfat.
In §edinta dela 7 Octomvrie 1857 Mihail Koanicea.nu
a inaintat divanului ad-hoc al Moldovei propunerea sà a,
rate ca, cele întâi, cele mai mari, mai generale §i mai na-
tionale dorinte ale Tkii sunt:
Respectarea drepturilor Principatelor §i indeosebi a
Autonomiei lor in cuprinsul vechilor capitulatii incheiate
cu Inalta Poart5..
Unirea principatelor intriun singur Stat sub numele
de Rominia.
Print strAin cu mo§tenirea tronului, ales dintrto
nastie domnitoare de ale Europei §i ai cirui mo§tenitori s5.
fie crescuti in religia
Neutralitatea p5.mantului Principatelor.
Puterea legiuitoare incredintati unej Ob§te§ti Adu,
niri, in care sà fie repraentate toate interesele
Toate acestea sub garantia -colectivi a Puterilor, eari au
semnat tratatul de Paris".
Propunerea a fost votati cu 81 glasuri pentru §i 2 con.
tra (logoratul Aleen Bal§ §i episcopul Hermeziu al Roma-
nului). Fiecare deputat votul cu isclitura pro,
prie. Mitropolitul Sofronie ca prezident al Adun'irii, sem,
nand cel dintli, a rostit cuvintele: Unde-i turma, aco-
Io-i§i p5storu1". lar un deputat skean, Ioan Roata, a zis:
Noi nu §tim a ura, dar Dumnezeu §tie a se indura.".
www.dacoromanica.ro
Petru Maior ( 1754-1821) Gheorghe Lazar (1794-1823)
www.dacoromanica.ro
_
toVriii.sr---,
4.%-.4
-
-- "".="'".91-e
"
; mr"
;
147
IVc "
, 71.1,;%4 r% . '" -7 .....!
. ., r ,
'',..' ',-..-.7c,
ti ...... yo, - '4; '"V.,::', *-
i..r..:' ' .v_itp,,' --:.o...:.... :

--,' .
.-.:*.r.,..-- - ',,,,;:::. , .: ..: 4'''..

- v ..
...'s i.re..,..: '' ...,
-
(k-cd-
;
A.2e
-1
4
;
4:1 -{!
J
, .17/ t
' ° r-
*-r
)4LA:
-
:^;
t '
t
Grigore Chica (1822-1828) loan Sandu Sturza (1822-1828)
www.dacoromanica.ro
Euftosin Poteca (1786-1859) Dinicu Golescu (1777-1830)
www.dacoromanica.ro
Mihail Sturza (1834-1849) Generalul Pavel Kisseleff (1788-1863)
www.dacoromanica.ro
Gheorghe Bibescu (1842-1848) Maria Ch. Bibescu
(pupa' originalul dela Academia Romanä)
www.dacoromanica.ro
-r
Avram Iancu 1824-1872) www.dacoromanica.ro

Nicolae Balcescu (1819-1852)
Mitropolitul Andrei 5aguna (1808-1873) M. Kogàlniceanu (1817-1891)
www.dacoromanica.ro
litootT,
-
Simion Barnutiu (1808-1864) loan C. Bratianu ( 1821-1891)
www.dacoromanica.ro
In sedinta din 9 ,Octomvrie a divanului adhoc al Mun-

teniei loan Bratianu a adus urmàtoarele 4 puncte, in mie,
zul lor, deopotrivä Cu cele votate la Iasi:
Che7,5suirea Autonomiei 0 a drepturilor noa.stre in,
ternationale, dupä cum stun hodirite amIndouá prin
pitulaçiile incheiate intre Române §.1 malta Poarti,
precum si neutralifatea teritoriului moldo-romln.
Unirea tarilor Romania 0 Moldova inteun singur Stat
0 sub un singur guvern.
Print strain cu mo§tenitta tronului, ales dintr'o di,
nastie domnitoare de ale Europei, ai cärui mostenitori
cuti in tarà am don i si fie crescuti in religia
Guvern constitutional representativ §i, dupi datinele
cele vechi ale %kii, o singura Adunare Ointeasca, care va
fi intocmità pe bail electora1á larg., inclt sä reprezinte in,
teresele generale ale populatiei române"..
In sedinta dela 6 Noemvrie inamteaz5. tot Ioan
tianu un memoriu sau act desvoleitor votului
ad-hoc a Romaniei din 9/21 Octoravrie" ar5.tind cä do-
rintele cuprinse in cele patru puncte sunt condithle sine
qua non ale vietii noastre politice, ale existentei noastre na,
tionale". Intemeind fiecare punct in parte, trebuiro unirii
Principatelor o infitiseazä. astfel: Lumea intreagi stie as-
totdeauna sttädaniile necurmate ale locuitorilor am-
belor Principate au fost s recas' tige unitatea national54
ei au fost §i sunt un singur popor, omogen, identic;
adeea origine, acela§ nume, aceea Iimb, aceea§ religie,
aceeas traditie, aceea§ istorie, aceleassi institutii, legi,
moravuri, aptitudini, interese; aceIeasi primiejdii a in-
conjura, aceleasi trebuinte a multumi, aceleasi p.suri, bucu,
sperante, suveniri, aspirki, cugefiri, instincte, aceeas ur-
sita, aceea§ misiune, acelas geniu, acela§ suflet, cl tot recia-
TI
www.dacoromanica.ro
268 CARTEA SATULUI
mi, cä micile diferinte chiar, ce exisa intre dan§ii, reclanA
a for Unire, cand nici un interes legitim, nici o ratiune se-
rioasi nu se gise§te, ca s5. o combatí; cä uniti inteun
gur Stat... vor fi in stare si-gi apere pi'mántul, si desvolte
resursele lor morale gi materiale, multumeasci toate
dorintele legitime, si dea sbor geniului roman gi astfel
dobandeasci pacea sufletului, fia de care ei niciodati nu
vor putea fi ceeace le cere si fie interesul Europei §i
teresul conservirii lor... i numai Romanii sà nu §tie, cee.a.
ce lumea intieagi cunoa§te? Ei singuri si nu sima, ceeam
ce este in inimlle lor? Socotim dar de prisos, sà mai sti-
ruim a demonstra c Unirea Principatelor este avantajoasi,
necesaa gi cà dorinta tmanima a Román' ilor este sao vaza'
cat mai curai' realizatà in fapa, precum ea este realizaa
in cugetarea §i in inimfle lor".
lar dinastia staini o infiti§eazi ca imperioasi, -abso-
lua, cici caua s'o mirturisim spunea Britianu regi-
mul Domnitonlor plmanteni este alit de compromis in
Moldo-Román. ia, inch astizi un Domn ales clintre
teni, drdearfiunomdegeniuidearaveavirtuçi1e
unui stint, nu s'ar putea sustine mult timp in contra ge-
neralei gi nestrimutatei dorinte a Romarulor de a avea un
Domn dinteo dinastie europeani. Astfel Inaltele Puteri ga-
rante, in intelepciunea §i solicitudinea lor pentru
pate, pot vedea, ci refuzat' idu-se un principe stain, calami,
title ì suferintele, in cari ele zac de veacuri, nu numai n'ar
inceta, ci s'ar Înmulçi cu un Principe pimantean".
In sfar§it, guvernul constitutional representativ cu o sin-
guri Adunare Ob§teasci il intemeiazi pe imprejurarea
acesta ar fi forma preferaa gi adoptaa asaz' i de mai
toati Europa" gi pe faptul cà niciodati Românii n'au
simtit trebuint5., nici n'au posedat elementele, ca sà consti,
www.dacoromanica.ro
L LUPAS: LSTOR1A UN11111 ROMAN1LOR 259
tue si un Senat si astazi acele demente le lipsesc si mai mult

decat in timpii trecuti".
Memoriul prezentat de Britianu a fost primit de Adu-
nare in a.ceeas sedinti.
Tocmai cererile, asupra cirora se stáruea mai mult in a-
cest memoriu urmau s intampine greutiti din partea Pu-
terilorprante.
VI
Conventia dela Paris (7-19 August 1858). Amestec de
unire i vialg aparte. Influenta franceza i cea belgiana
asupra Conventiel. Roma nia Belgia Orientulut Llni-
rea e cu putinta peste uneltirile turce0 i austriace4
Sfatul lui Napoleon 111 pentru amanarea alegerii unui
Print strain.
Dorintele nationale rostite prin hotiritile divanurilor ad-
hoc urmau si fie cercetate de citre reprezentantii Puteriloi
guante cari, primind autonomia interni, nu au incuviintat
decat in parte Unirea Principatelor, lar de dinastia striu-
n'au vrut sä tie searak arätând in articolul 13 al conven-
tiei din París ci nu poate fi ales la domnia vre-uneia din
aceste Täri decat fiu al unui tatä. niscut moldovean sau
valah".
Pentru a implca interesele potrivnice ale Puterilor ga
rante Turcia, Austria, Anglia fiind contra Unirii Prin-
cipatelor, iar Pranta, Sardinia, Rusia si Prusia pentru
s'a urmat calea mijlocie a unui amestec nefiresc l'Are cee
finta de unire i traditia de viati aparte a celor douä.
Romane. Astfel ele urmau si poarte de ad inainte numirea:
Principatele Unite Moldavia §i Valahia, continuand
mani cu guverne i aduniri obstesti deosebite. In semi-
www.dacoromanica.ro
260 CARTEA SATULU1
ciul ideii de unire se intocmea o comisie centrali cu reset
dina in Focsani pentru a pregki ,proitctele de legi de in..
teres coman; in acela§ loc urma sä ja fiintä. o Curte inal-
tä de dreptate §i de cassatie, comunI amanduror
pate", iar militiile regulate" ale ambelor Tri vor primi
ceeas organizare ca sä poata.- la trebuint5, 8à se uneasci
sä faci o singuri arnaie" (articolul 42).
Articolul 46 al convontiei avea o insemna'tate deosebiti
intruclt statornicea indreparile viitoarei desvolari consti-
tutionalg astfel ca toti cetItenii Si fie egali inaintea legi
s't de o potrivä primiti la dregitorli publice in ambele
libertatea individualä sl fie ,garantati, nimeni sä nu poat.,
fi urmàrit §i inchis cleat potrivit cu prevederile legii,
proprierea Si fie inglduità numai in interes public si cu des-
päigubire corespunatoare. Privilegiile sà fie desfiintate si
sä. se inceapIfar. intlrziere revizuirea legilor agrare pen-
tru a imbunä.täti soarta tiranilor.
In mä.'surile liberale ale conventiei din Paris se simte
In parte inraurirea constitutiei franceze dela 1812, dar si
mai mult a celei belgiene dela 1831, ceeace nu se poate
intelege deal socotind cà vreiunul dintre emigrantii ro-
mâni va fi inaintat contelui Walewski, reprezentarttul Fran-
tei la lucràrile comisiei, un proiect ficut dupäi modelul
constitutiei din Belgia, spre a servi ca temeiu
din cari a iesit textul conventiei.
Dup. zádknicirea miscäxii revolutionare in toamna anu-
lui 1848 §i indeosebi dup'i lovitura de stat a lui Napoleon
III emigrantii români se ada-postirä. in Belgia continuandu-si
propaganda publicisticà In capitala acestei çäri (unde ap'área
la 1853 nurdirul 2 al revistei Republica Romanäl; I-iul api-
russ la Paris 1851). Steam Dunärii ne mai putând fi pu,
blicatä. In Moldova din pricina censurii, apäiru §i ea la
www.dacoromanica.ro
1. LUPAS: ISTORIA UNIRI1 ROMAN1LOR 261
Bruxelles (Decemvrie 1856) preaslivind Belgia ca tara

bertitilor, care poate servi ca model pentru viitoarea or-
ganizare a. Romanilor dela Dunäre, a clror tarä, era nu-
!ilia in acelas nunair: Belgia Orientului. Interesul emigran,
tilor pentru organizarea constitutiona15.-politia a Belgiet
spori, mai ales dupä, incheierea tratatului dela Paris, care
deschidea Principatelor calea cItre un viitor mai bun.
Moldoveanul Teodor Veisa, care studiase acolo cu oar&
care jertfä" a çàrii, se simti indemnat &al traducä. (1857)
constitutia belgianä, legea electoralä i legea de organizare
juded.toreascä, spre a.,si da partea la o mai bunà indrep-
tare a compatriotilor sài, cuprinsi de grijile viitoarei or-
ganizäri politice.
In codul civil lucrat dupi Unirea Principatelor, de o co-
misie alcituitä la 1862, se gäsesc de asemenea irme bel-
giene, mai ales in partea despre regimul ipotecar.
Mai puternia 1'114 deal in domeniul dreptului civil a
pätruns inrIurirea belgianä in acela al dreptului constitu,
tional. Fruntasii micàrii revolutionare romá.'nesti, adlpos,
titi in Belgia, au limas incantati de felul cum carmuia re,
gele Leopold II, pe care 11 numeau rege sublim", socotin-
du-1 ca pe un model de suveran constitutional. S'au simtit
deci indemnati a pätisi deocamdatà porninle republi-
cane, stäruind insä. pentru monarhie constitutionalä, sub
un principe din dinastie sträinä. La aldituirea proiectului
de constitutie dela Focsani (1859) nu s'a tinut indeajuns
seamà de indreptärile constitutiei belgiene, iar in proiectul
dela 1863, ajuns apoi Statutul lui Cuza, s'a luat ca te-
meiu mai mult constitutia francez5. din 1852, fiindcli asi,
gura monarhului puteri mai largi. Se gasesc totus in textul
acestui Statut prevederi potrivite a dovedi, cà inräurirea
belgianä nu a lipsit nici la redactarea lui.
www.dacoromanica.ro
262 CARTEA SA TULUI
Celor ce au rimas nemultumiti de jumatitile de masuri,
incuviintate Tärilor Romane prin textul conventiei dela Pa-
ris, Vasile Boerescu le spunea in chip de incurajare
dei s'a recunoscut numai o jumitate de unire, ramlne ca
prin o purtare cu tact §i prin intelepciune 7.1100 Romlnii
o intregeasca. El se simtea dator sà aduca reprezentantilor
Puternor europene multumiri, fiind cl au aratat Romani-
lor cà unirea este cu putinta% Pani la inchegarea Principa-
telor sub o singura carma nu mai era decat un pas: alegerea
aceleia§ persoane ca Domn atat in Moldova, cat §i in Tara
Romineasca, ceeace urma sa se intample la inceputul anu-
lui 1859.
Dar imparatiile vecine, Turcia §1 Austria, priveau cu
groaa pornirile de apropiatä unire a Tanlor Romane. Au
incercat deci sä le impiedice. Mai ales Austria se temea
foarte de urniárile mai indepartate, pe cari prevedea ea*
le va avea pentru viitorul ei Unirea Principatelor. Re-
prezentantul Austriei la Constantinopol, baronul Prokesch-
Osten, scria ministrului francez Thouvenel ca, dad,: vor fi
incurajati Românii din Principate a se uni inteo singura
tara, nu se vor multumi numai cu atat, ci vor gasi tara
lor prea mica §i vor nizui la un Stat neatarnat cuprinzand
Bucovina, Transilvania, Banatul i cu cerinta Balcanilor
ca granit5. Frumos viitor pentru Austrial... Nu, un aseme-
nea Stat nu trebue sä ia fiinta. El ar ameninta Austria pOn5
In mAcluva oaselor"... Cu tot protestul j Cu toate in-
cercarile de zadarnicire a Unirii Principatelor, ea s'a putut
Implini, nu insa indata cu print strain", cum 1§i rostisera
divanurile adhoc dorinta, ci deocamdatà cu un domnitor
pamantean, cum Ii sfatuea Napoleon III. In ce masura se
interesa el de soarta Principatelor Romane, dovede§te §i
biletul secret adresat la 1858 agentului roman la Paris,
www.dacoromanica.ro
I. LUPA .5: ISTORIA UNIRII ROMANILOR 263
loan Biliceanu, arätândwi c5. nu ar avea sorti de izbfindi

combinatia cu print stegin, fiindci se impotrivesc Turcia,
Rusia, Anglia §i. Austria. Singura cale pentru a se putea
implini mai tIrziu aceasa dorintà era, dupl p5rerea lui
Napoleon, sl se multumeasci Românii deocamdatà cu o
stare de trecere, alegâ.nduli un domnitor pe timp de 4 ani,
iar chestiunea printului stràin am'anind,o, spre a da timp
Puterilor cari resping acest lucru, iä gindeascl mai adanc
asupra lui §i, poate, chiar si-1 primeasc5.".
VII
Indoita ale gere a lui Alexandru Cuza. Cuvfintarea lui
Mihail Kogälniceanu. Lauda lui Ludovic Kossuth despre
alegerea luí Cuza la Bucure§ti. Firmanul din 2 De-
cemvrie 1861. O singurl Românie . Autonomia. Re-
formele. Rostul lui Mihail Kogälniceanu. Plirerea unuí
istoric francez despre domnia fi politica lui Alexandru
Cuza.
Articolul 49 al conventiei din Paris prevedea a in mo-

mentul publicarii hati§erifului (actului de promulgare a a-
cestei convente) administratia Principatelor va fi datil in
grija unor comidi vremelnice" alcatuite potrivit cu hotai,
ririle Regulamentului Organic, cu indatorirea a pregiteas,
cä. listele electorale §1 s'a: le afi§eze in termin de 5 iiptit-
máni, dupä afi§are la 3 slipt5mini urmand alegerile, iar
dupä sávar§irea lor la 10 zile se vor intruni deputatii in
fiecare Principat spre a trece la alegerea hospodarilor".
La 5 Ianuarie 1859, dupä oarecari frámantàri intre par-
tizanii petitorilor de tron, colonelul Alexandru Cuza a
fost ales Domn al Moldovei.
www.dacoromanica.ro
264 CARTEA SATULUI
Dupi alegere ficu inaintea Adunirii urmitorul jurimint:
jur in numele Prea Sfintei Treimi §i in fata Tirii mele, ci
voiu pizi cu sfintenie drepturile §i: interesele Patriei, ci
voiu fi credincios constitutiei in textul §i in spiritul ei, ci
in toati domnia mea voiu priveghea la respectarea legilor
pentru toti §i in toate uita.'I' id toati prigonirea §i ura, iu-
bind deopotrivä. pe cel ce m'a iubit q.i pe cel ce m'a irk,
neavind dinaintea oclulor mei, cleat binele q'i fericirea na-
t.iei române. A.,sa Dumnezeu §i compatriotii mei si-mi fie
ajutor".
Iar Mihail Kogälniceanu rosti aceste cuvinte: Dupä. 154
ani de duren, de umiliri qi de degradare nationali, Mol-
dova. a reintrat in vechiul ei drept, consfintit prin capitu,
latfile sale, dreptul de ali alege pe capul siu, pe Domn.
Prin inilorea ta pe tronul lui Stefan cel Mare, s'a iniltat
insi§i nationalitatea. romani... AlegIndu-te pe tine Domn
In tara noastri, am voit sà aritim lumei ceeace toati tara
dore§te: la legi noul oameni noi.
0 Doamne! Mare §i frumoasà iti este misiunea. Consti-
tutia din 7 (19) August ne insemneazá o epoci noui ¢i
Mirla ta e§ti chemat s'o deschizi!
Fii dar omul epocei; fi, ca legea si inlocuiasci arbitra,
rul; fi, ca legea si fie tare, lar tu, /vraria ta, ca Domn fü
bun, fu i blind; fii bun mai ales cu acei pentru care mai
toti Domnii trecuti au fost nepäsitori sau rii... Fi, dar,
ca domnia ta si fie cu totul de pace §1 de dreptate; impaci
patimile §i urik dintre noi §i reintrodu in mijlocul nostru
strimo§easci fritie. Fii simplu, Miria ta, fu i bun, ffi Domn
cetitean; urechea ta fie pururea deschisi la adevir §i in-
chisi la minciuni §i la lingu'ire.
Porti un frumos §i scump nume, numek lui Alexandru
cel &In. Si trie§ti dar multi ani, o Doamne! ca prin drep,
www.dacoromanica.ro
tatea Europei, prin desvoltarea institutiilor noastre, prin

simtemintele tale patriotice sl mai putem ajunge la acele
timpuri glorioase ale natiei noastre, dud Alexandru cel
Bun zicea ambasa. dorilor din Bizant Rominia nu are
ocrotitor deck pe Dumnezeu §i sabia sa. Sä triie§ti,
ria ta!"
In Tara Romineascà antiunioni§tii lucrau falti§ pentru-
realegerea fostului Domn Gheorghe Bibescu, care c.hiar in
preajma alegerii se simtea atit de sigur de rezultat incit
îi pregitise §.1 banchetul de izbandi. Era ingrijitoare lipsa
de indrumare a opiniei publice in aceasti insemnati
nationali chiar i in preziva alegerii, când toti consulii
din Bucure§ti telegrafiaseri cä alegerea lui Bibescu este a-
proape siguri.
Dar la 24 Ianuarie 1859 partidul national unionist avu
aci o mare izbindi: Colonelul Cura a fost ales cu toate
glasurile ca Domn al Tárii Române§ti. Despre alegerea
aceasta s'au pistrat in amintirile lui Ludóvic Kossuth din
pribegie citeva pagini, in cari arati prin ce cuvinte inte,-
lepte a izbutit tânärul deputat VasAe Boerescu sä induple-
ce pe membrii Adunárii din Bucure§ti a se ridica la iralti-
mea de intemeietori ai Patriei, spre a pune Unirea ca fapt
implinit in lata Puterilor europene. 64 deputati au fost she-
mati sä1i dea votul in tain5.. Mitropolitul Tärii cu crucea
inteo min. §i. cu evanghelia in cealalti, le-a citit jurám5n-
tul acesta: Jur ci la vot nu voiu fi povátuit nici de inte-
rese personale, nici de papte striine sau de alti socotintl,
ci numai §1 numai de binele ob§tesc". Dupà rostirea
deputatii purced la votare. Sau dat 64 de bule-
tine §i, despoindu-se urna, .A.lexandru Cuza avea 64 de vo-
turi. Prin votare tainicI a fosi deci ales cu unanimitate.
Incepurá atunci sä sune clopotele i strigitele de bucurie
www.dacoromanica.ro
266 CARTEA SATULU1
ale poporului cutremurau väzduhul. Insufletirea era de ne-
descris. i guvernatorul pribeag al Ungurilor risvatiti din
1848-49 i§i incheie povestirea scriind: Aa duh este de
trebuint5, ca un popor si intemeieze o Patrie ori, daci a
pierdut-o, sá §i-o redobindeascal... I§i va mai fi adus aminte
Kossuth scriind aceste cuvinte de laudä pentru duhul
nätos al neamului românesc din sudul Carpatilor, c cu 11
ani mai inainte, intr'o cuvántare rostità in toamna anului
1848 amenintase cu stárpirea cealalt5, jumitate a acestui
neam, pe Románii din Transilvania, daci nu se vor gräbi
sä depuni armele, la porunca lui?... Prin aceastä indoiti
gere a lui Cuza, ca,re se abätea, dacá nu .dela litera,
de sigur insi dela spiritul conventiei din Paris, natiu-
nea románá päqea cu indrásneali spre indeplinirea dorin-
telor sale de unire nationalä.
Indoita alegere a lui Cuza §i prin aceasta Unirea Prin-
cipatelor fu incuviigatà din partea Putenlor europene, la
stäruinta Frantei §i a lui Napoleon III, care sprijinea cu
toatà hotárirea nälzuintele spre unitate nationali atát ale
Italienilor, cát §i ale Românilor. De aceea in cuvántarea
de deschidere a Corpunlor legiuitoare din 8 Februarie 1859
spunea: dad: ne-ar intreba cineva, ce interes are Fraga in
acele tinuturi depärtate, udate de Dunäre, a. räspunde
cà interesul Frantei este pretutindeni, unde e vorba de a
sprijini o cautá dreaptá §i civilizatoare". La 6 Septemvrie
1859 intrunindu-se minktrii plenipotentiari al Austriei,
Frantei, Angliei, Prusiei, Rusiei, Sardiniei §i Turciei in con-
ferintä la Constantinopol, spre a hotäri cu privire la Uni-
rea Principatelor dunärene, cel din urmä. s'a rostit ca Su-
blima Poartä, tinánd seamà de recomandatia racutä de cä-
tre cinci dintre Putenle garante, dà in chip exceptional §i
pentru aseà datá investitura pentru colonelul Cuza ca hos-
www.dacoromanica.ro
podar al Moldovei i Va1thiei, urmând bine inteles ca pen-

tru toate alegerile i investiturile viitoare si se lucreze
tocmai dupa cum cereau principle cuprinse in conventia
deja 19 August 1858.
Indoita alegere a lui Alexandra Cuza i prin ea Unirea
personali primi deci incuviintarea Puterilor garante, cu
toate a nu era intocmai" cu principle conventiei dela
Paris. Turcia nu era Iasi in stare a se impotrivi, iar Aus-
tria care combituse cu mai multi stiruinti aceasti Unire,
fiind invinsi de care Napoleon III in rizboiul pentru in-
dependenta italiani, a trebuit si se,supuni §i ea, dupi cum
'a supus ei Sublima Poartii.
Trei ani a domnit Cuza deosebit in fiecare tari cu alte
guverne i camere legiuitoare. In acest scurt ristimp se
schimbaseil 9 guveme in Tara Româneasci §i 6 guveme
in Moldova. Ada de mare era lipsa de avezare statornici.
La 24 Ianuarie 1862 camerele-legiuitoare s'au putut insi
intruni in Bucure§ti ca întâiul parlament al României, dupä
ce Cuza izbuti c4tige increderea Sultanului i invoirea
lui la contopirea guvemelor i adunirilor legiuitoare, invoire
ce i-a fost incuviintati prin firmanul de organizare admi-
nistrativi a Moldovei i Valahiei cu data de 2 Decemvrie
1861", prin care erau desfiintate drepturile comisiei centrale
din Foc§ani pentru intreagi durata unirii acestor guveme
aduniri. Cuza putea sà aduci la cuno§tinti cu Indrep-
tàçità in prodamatia sa dela 11 Decemvrie,
Unirea este indepliniti, nationalitatea romanä este Inteine-
iatä. Acest fapt dorit de generatifie trecute,... chemat cu
cilduea', de noi a fost recunoscut de malta Poarti §i de
Puterile garante... Alesui vostru và dà astäzi o singtui go-
inanie"...
Cele mai insemnate probleme, cirora Cuza cu ajutorul
www.dacoromanica.ro
268 CARTEA SA TULU1
lui Mihail Kogilniceanu, isbuti a le da o deslegare corespun.-
z*.a."toare intereselor nationale, erau: secularizarea averilor
m5nistire§ti, improprietärirea täranilor i democratizarea.
Trii prin o lege electoral, care si asigure drepturile
tene§ti §i pe seama celor nerisfitati de soarti. Fiindcà aceste-
doui din urmi reforme nu se puteau implini cu o cameri
ca cea aleas pe temeiul conventiei din Paris,
Kogilniceanu indupleci pe Cuza, sà faci o potriviti lovi-
turi de Stat, care a i urmat la 2 Mai 1844.
Guvernul prezidat de Mihail Kogilniceanu (cu Alex. Pa-.
piu Ilarianu la justitie §i D. Bolintineanu la culte) deslegl.
mai intäi chestiunea anevoioasä a secularizirii mänästirilor
inchinate, firi consinnimintul Puterilor garante, dar cu)
sprijinul vidit al impäratului Napoleon, care in Noemvrie
1863 spunea lämurit c5, ar fi potrivnic dreptului public
european si se sileasc5. guvernul Moldo-RomIniei si lase
cari alcitueau, in stare de mäni moarti.,
foarte mare parte din teritorul lor, sub ocar' tnuirea
rilor straini". Legea secularizirii a fost votati. Cu insufle-
tire aproape din partea tuturor (la srar§itul anului 1863).
Cu mult mai anevoioasi era chestiunea legii rurale §i a
legii elector-ale. Proiectul inaintat de Kogalniceanu urma-
rea deplina improprietArir4 a fáranilor. Majoritatea Adunä-
rii fiind contra acestui end, Impiedeci desbaterea lui, dânct
vot potrivnic guvernului. Acesta I§i inainta dimisia, pe care
insà Cuza nu o primi, ci Insarcina pe Kogalniceanu, sa pre-
zinte Adunarii proiectul de lege electoral cire sà asigure
tuturor claselor sociale putinta si fie representate in Adu-
nare apere interesele. La 2 Maiu 1864 Adunarea
nu voi sà ja in desbatere proiectul, pani nu se va inatura
neintelegerea constitutionali dintre ea si,guvern. Atund
Kogilniceanu citi decretul de disolvare. Constantin uu ce.
www.dacoromanica.ro
ruse interventia armatá.- a Turciei contra lui Cuza i Koggni-

ceanu, scriind: dacä prea puternicul imp'ärat are milä de
aceste provincii §i nu voe§te a le trida unor talhari de dru-
mul mare, 0. se milostiveaseà inainte de 2 Maiu, sä ne
mintuiasa de biciu prin prea biruitoarele sale o§tiri
ne scape de lepra sansculotismului, ai aruia. §efi sunt prin-
tul §i adjutantul säu, primul ministru, visul dracului"...
La 2 Mai pi Cuza la lovitura. de Stat arältand inteo
proclamatie cätre popor cà, dupá ce toate serviciile sale pen-
tru cauza nationalä au fost uitate de Adunare §i drept
platä. pentru devotamentul sä.0 alesul Romaniei n'a g5.sit
cleat ultragiul §i calomnia", s'a välzut nevoit a supune vo-
tului ob§tesc al poporului schimbarea constitutiei i noua
lege electoral. La 21 Maiu s'a proclamat rezultatul
citului cu 683.928 voturi pentru reformele luí Cuza í 1107
contra.
Prin noua organizare cuprinsä. In Statutul lui Cuza, se
prevedea §i. un Senat ca un corp cumpànitor cu membri de
drept §i 64 senatori numiti de Domn; afati de buget, nici
run proiect de lege nu putea lua fiinçà +16. Incuviintarea
Senatului. Preeitirea legilor o putea face cu temeiu consi-
liul de stat. In caz de grabä. insä guvernul va putea sä ja
oríemàsuri prin decrete_legi, cari urmau iä fie supuse mai
tarziu încuviinçàrii Corpurilor Legiuitoare. Statutul lui
Cuza nu inatura conventia dela Paris, ca.re a continuat
sà timanä, la temelia organizäxii constitutionale a Principa-
telor-Unite, schimba ins5. acele pärti ale ei, cari nu mai
aveau rost prin cles5Ar§irea. Unirii sub un singur Domn,
cu un_singur guvern. Caracterul cesarian al Statutului insem.
na, 6à el a fost dat Prii de atre Domn, a avut Insä. §i
cuviintarea natiunii prin plebiscit. C5.6 vreme Regulamen-
tul Organic §i conventia dela Paxis fuseseu constitutii im-
www.dacoromanica.ro
270 CARTEA SA TULUI
puse in parte de straini, Statutul lui Cuza era diruit de un
Roman, de Domnul ales al Tárilor Unite. Sistemul unica-
meral de mai inainte fu deci inlocuit cu sistemul bicameral..
Legea electorala prevedea doui colegii. Cate 100 de ale-
gatori primari delegau un alegator direct; la 25.000 de su--
flete se alegea un deputat (i se cerea varsta de 30 am) pe
tara intreagá erau 160 de deputati. Era prevazut §i un cens
material (48-110 Lei dare) §i un cens intelectual (cuno-
§tinta scrisului §i cititului).
Presa strainä pornise la atacuri impotriva loviturii de
Stat, socotind-o ca o idee napoleoniana. Conferinta diplo-
matilor din Constantinopol de asemenea o privea Cu oc.hi
rii; Turcia cerca interventie diplomatica.
Cuza pieza la Constantinopol (25 Maiu) unde isbuti
capete recunonterea Statutului §i a legii electorale, cu mici
schimbári, precum §i a plebiscitului care le consfintise. La-
vitura de stat trecu astfel in domeniul legalitäpi internatio-
nale. S'a incuviintat chiar principiul autonomiei depline,
ca Principatele Unite sa-§i poata schimba In viitor legile
privitoare la ocarmuirea din liuntru rara nici un amestec
strain, afara bine inteles, de legaturile cu imperiul otoman
La 6 Iulie 1864 Cuz,a putea si vesteasca Tarii prin pro-
clamatie acest rezultat spunând: Romania numai de as-
thzi in autonomia ei dinlauntru. Inaltele puteri au
consfintit acum in toati intinderea, autonomia noastri".
Adversarii politici (Eugen Carada §. a.) 11 invinuiau pe
Cuza, c. prin calatoria sa la Constantinopol ar fi facut act
de vasalitate qi crima de les-nationalitate. Vorb5. izvorata
din patima politica! De fapt, Alexandru Cuza a izbutit sa
desfiinteze privilegille sociale §i politice ale oligarhiei §i si
asigure autonomia intern5 a Tárii Romano:1d. Rásplata lui
fu detionarea (la 11 Februarie 1866). Avea dreptate Mfflail
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIRII ROMANILOR %71
Kogálniceanu sä sputa ci nu greeli1e Principelui Cuza au

fost cauza ciderii lui, ci faptele sale 1-au risturnat. Intári-
rea naçionaiitàçii románe, inchegarea Statului romln, dem-
nitatea lui de adevirat RomIn au indárjit pe sträini, pe
räuvoitorii natiunii romine. De ad noaptea urItä din 11
Februarie. Aratä totodatä convingerea c faptele cele mari
ale lui Cuza rimán nepieritoare. In adevär, indreptirile
cele mai de seamk acute cu ajutorul lui Kogálniceanu,
un principe sträin nu ar fi avut nici indrisneala, nici pu-
tinta a le indeplini atilt de repede §i cu rezultat ga de
multämitor. Ele vor pistra pentru totdeauna in istoria Ro-
mánilor numele lui Cuza §.1 pe al lui Mihail Kogilniceanu,
al cirui rost in pregitirea unirii nationale-politice a
Românilor a fost aseminätor cu al lui Bismarck in gurirea
unitatii germane §i cu al lui Cavour in pregitirea, celei
tiene cu deosebirea insà, c.ä el a isbutit sä, implineasci
zuintele neamului säu din sudul §i tisäritul Carpatilor,
färä a fi fost sut sä arunce cum spune Bilcescu grew
tatea puterii armate in cumpäna politic:a%
Un cercetitor francez (profesorul Paul Henry) publi,
cánd despre abdicarea lui Cuza o carte temeinici, tine sä
scoati la iveaià, Cu cátil stäruir4à urmärea el deslegare,a
celor mai insemnate probleme, luptind pentru izbândirea
lor, clit curaj §i câti ti'bdare trebuea sà ai1 i fati de
Puterile europene, cari nu pierdeau nici un prilej de
pune piedeci in cale §i fat.5. de Poarta otomani, ca si fati
de opozitia indIrjitä. §i necrutitoare a potrivniclor säi
Liuntrul Tärii. Cu toate cà i eau adus lui Cuz,a multe in-
vinuiri, profesorul francez nu stä la indoiall infaiti-
seze ca pe un mare Donmitor, ca pe cel dintli care a iz-
butit sà aseze piatra de temelie a Romániei de astizi. Po-
litica lui Cuza, dei nu putea fi primitä in toate Impre-
www.dacoromanica.ro
272 CARTEA SATULUI
juarile, din pricina unor mijloace anevoie de incuviintat,
a amas insä totdeauna o politica".' de mare curaj, o poli-
ticà a faptelor indeplinite rara' §oväire. Dela el §iau in-
sulit i ceice iurpat domnia in noaptea dela 11 Fe-
bruarie 1866 acest fel de politicä roditoare de ispavi ne-
2.5teptate.
VIII
Incercari constitutionale la Romgnii din Transilvania
(1861-65). Cererile lui Andrei .Faguna in senatul im-
perial din Viena. Conferintele nationale-politice. Dieta
Transilvaniei la Sibiu i legue ei prielnice natiunii ro-
mgne. Asemgnare intre progresele Romgnilor din Tran-
silvania §i ale fratilor de peste munti. Pentruce nu a
fost cu putintg in zilele lui Cuza-Vodg s5 se uneasa
qi Transilvania cu Romfinia? Anul 1873 anul 15crg-
milor-.
Incerárile triste din cursul revolutiei dela 1848 d'äduri

tár' impärat Francisc Iosif I prilej a risipi parlamentul
din Kremsier in primavara anului 1849 si-1 indemnará
arate in manifestul ráispän' dit atunci popoarelor cä §i-a pus ca
'tinfä a vietii sale reinvierea Austriei tari, pe care socotea
n'o poate inaptui decIt printeun regim absolutist. Ab-
solutismul .austriac, al cáirui reprezentant principal era mi-
nistrul de interne Alexandni Bach, ui-märea scopuri de cen-
tralizare §i de germanizare. Acest fel de politici a däinuit
pänä la infrangerea armatelor austriace In luptele Cu Italienii
(1859). In urma neisbanzii de pe câmpul de luptä s'a fi-
cut incercarea sà se inlocuiasci absolutismul cu un fel de
constitutionalism, intemeiat pe felurite is-
torice-politice" cu un parlament central In Viena i cu
www.dacoromanica.ro
diete provinciale in numeroasele taxi ale monarhiei.

ceasta insemna o biruinti a autonomistilor §i o infrangere
a centrali§tilor, cari nu erau impacati socotind cà prin mul-
timea dietelor provinciale unitatea monarhiei va fi pusä la
grele incercari. Nu erau multumiti nici federali§tii,
cat organizaxea pe temeiuri nationale a fiecirui popor era
impiedecata. de individualitatile istorice-politice. Teama
monarhia va fi primejduita de názuintele nationale diferite,
nu putea s. dispara. Scriitorul maghiar Iosif F,ötvös, Cu
ger simt de patrundere in tainele viitorului, 8punea cà pra-
bu§irea neaparata a imperiului otoman va crea §i in Sarbia
§i in Principatele Romane cate un Piemont in folosul Jugo'
slavilor §i al Romlnilor asupriti.
Constitutia din 26 Februarie 1861 era priviti ca temelia.
desvoltärii A.ustriei de atunci §i pana la pea:1)4re. Ca autor
al ei se amintea. ministrul Anton Schmerling, càruia i se
cea parintele constitutiei". .Adevaratul autor a fost insa
invatatul doctor in drept Hans von Perthaler, care a in-
tocmit toate actele de stat mai insemnate in legaturä cu
pregatirea ei, chiar §i cuvahtarea cu care imparatul a inau-
gurat la 1 Mai 1861 viata parlamentara in Austria.
La doua zile dupa promulgarea constitutiei din Februa-
rie imparatul Francisc Iosif I a chemat in consiliu de co-
roana pe toti mini§tri spunandu-le, c5. irt aceasta constitu-
tie sunt marginile cele din urma, pan5. la cari a putut merge,
§i rugandu-i sa apere cu tarie tronul de alte cereri. Tot ai
tunci spus ca nu ingadue parlamentului nici un fel de
amestec in chestiunge exteme, nici in cele privitoare la
armata, fiindc5, s'ar putea intampla, s. ia hotaririle cele mai
primejdioase. Din acest amestec intre ideea de stat ditiAstic
§i intre cerintele constitutionale ale veacului XIX a igit par-
lamentarismul austriac jalnic, sprijinit pe o parere de libe.
18
www.dacoromanica.ro
274 CARTEA SATULU1
ralism §i pe alta de autonomism. La cel mai apropiat pri,

lej Francisc Iosif s'a gribit a pune capit acestui parlamen.
tarism In anul 1865 prin ministerul contelui Belcredi.
La lucririle senatului imperial c.hemat la Viena, in preaj,
ma intocmirii acestei constitutii, a luat parte §i Andrei §a,
guna, care §i-a limurit pirerea sa fati de aceasti insem,
nati problem5. de Stat cerind inteo cuvintare: 1. unitatea
monarhiei cu puterile, pe cari le va hotiri impiratul; 2. con.
stitutii provinciale corespunzitoare autonomiei §i impreju,
ririlor din fiecare provincie; 3. deopotriva indrept4ire a
tuturor natiunilor §.1 religiilor, precum §i dreptul limbei lor-
la toate dregitoriile. A saruit insi ca sub numirea de indi-
vidualitàçi politice-istorice si nu se inteleagi numai in
semnarea granitelor teritoriale ale singuraticilor çri, ci
gala indreptitire §i egala indatorire a tuturor factorilor so-
ciali §i organici, cari au ajuns a se afirma in cuprinsul in-
dividualitàçii a unei
La inceputul anului 1861 s'aintrunit la Sibiiu o confe-
rintä nationallpolitici, la care au fost de fati multi Români
ardeleni, sub conducerea arhiereilor §aguna §i ulutiu. La
propunerea celui dintai natiunea români reprezentafi acr
rostit din nou ca natiunea politici independena fati cu
celelalte natiuni", cum se rostise §i la 1848 pe Campia
Intrunirea dietei ardelene era plinuità pe ziva de 4 Noem.

vrie 1861 la Alba Julia, dar impotrivirea guvernului §i u-
neltirile aristocratiei maghiare zädàrnicirä acest plan. Co-
laboratorul revistei franceze (Revue des Deux Mondes) era
bine informat când scria la 15 Decemvrie 1861 ci Unga-
ria cerea din nou alipirea Transilmaniei la ea, cum o ceruse-
§i in 1848, peste voia Românilor si a Sa§flor, dar cl
tul nu-§i poate da invoirea la o alipire respinsi de locuitorii
www.dacoromanica.ro
1. LUPA: ISTORIA UNIR11 ROMANILOR 275
acestei provincii i fàrä nici un temeiu istoric. Astfel dieta

infizzia mereu. Intrio conferintä ministeriall din Viena,
prezidati de insus imPiratul la 15 Ianuarie 1863, came-
larul de curte Nidasdy a spus c in Transilvania nu ar
fi Cu putinp chemarea dietei provinciale decat cu con-
ditia sI fie multumiti Românii i cipetenia lor
Andrei *aguna. La 7/19 Aprilie (Dumineca Tomii)
1863 s'a tinut in Sibiu un congres national-politic romi-
nesc sub conducerea celor doi vlàdici. O delegatie de
10 insi in fi-unte cu agi.ma a fost trimisà de acest congres
la Viena pentru a mijloci in folosul Rominilor. Aci au fost
primiçi cu multe simpatii acesti patrioti dela marginile cele
mai indepirtate ale monarhiei", (rind orasul Viena un ban,
chet in onoarea lor. §aguna spunea inteo cuvintare cä pa-
triotismul vechiu, strimt i foarte provincial, va trebui
locuit in viitor printfun patriotism nou, cu veden i mai
inalte i mai cuprinatoare, potrivit lozincei impirite§ti cu
puteri unite". In sarsit, dieta Transilvaniei s'a putut intruni
la 1 Iulie 1863 in Sibiiu. Rominii au isbutit s trimità
In dieta aceasta 46 deputati, fati de 43 ai Ungurilor si 32
ai Sasilor. Imp'äratul mai chem5.çi cate 11 regalisti (sena:
tori) din skul fieckei natiuni. Astfel Româníi erau re-
prezentati prin 57 de insi. Deputatii maghiari si 9 dintre
regalisti urmInd sfatul lui Juliu .Andrisy i Coloman Tisza
n'au vrut sà la parte la dieta din Sibiiu, pe care ziarele
kingurqti o numeau in batiocuri scupstinI valahr.
Intaia lege votatit in aceasti dieti sibiani. a fost cea
vitoare la egala indreptátire a natiunii romát' si a confe-
siuni1or ei, sanctionati de impäratul la 26 Octomvrie 1863
in castelul din Schönbrunn (si promulgadi la 30 Maiu
1864 in a 49-a sedinta" a dietei ardelene). Tar la 21 Noem-
vrie se indirise si legea a doua, privitoare la egala. indrep-
www.dacoromanica.ro
276 CARTEA SATULU1
tatire a celor 3 limbi in Transilvania (romlna, germana,

maghiara).
Soarta acestor legi fu insa curand pecetluita. Caci incer,
carge constitutionale incepute de guvernul Schmerling, ne-
putánd infrange impotrivirea maghiara de o parte, de alta
sporind greutatile in politica externa a monarhiei, au fost
parasite in vara anului 1865, cbd Schmerling gi-a dat di'
misia. Sub guvernul lui Belcredi s'au reluat tratativele de
impacare cu Ungurii, cari cereau aplicarea legnor votate
la 1848. Intre ele era §i legea privitoare la unirea Transil-
vaniei cu Ungaria. Neatarnarea constitutionali a Transil-
vaniei urma sa fie jertfita acum din nou, in interesul im,
picirii Ungurilor cu dinastia Habsbureor. Imparatul Fran-
cisc Iosif avu in aceasta chestiune insemnati o purtare di,
buitoare. In conferina ministeriall dela 27 August 1865
4i ar'a'tase dorino 8ä se afle o deslegare, care sa multi',
measci nu numai elementul maghiar, ci §i nazuintele drepte
ale celorlalte natiuni ardelene. Spunea chiar ca dieta Tran-
silvaniei ar trebui oprita dela once pas pripit, intrucat nu
ar fi potrivit sa se contopeasc5. Transilvania §i administra-
tiv cu Ungaria, nici nu ar fi practic, deoarece sunt ad
multe probleme gi interese cu totul cliferite de ale Unguri,
lor.
Gandindu-se la Romani §i. la Sa§i, imparatul staruia sa
fie ocolit cuvantul, ca prin unire ar inceta once autonomie
a Transilvaniei. In aceea§i §edinta atragea luarea aminte §i
contele Belcredi ca fat5. de Romani trebue 8ä se lucreze
cu deosebita bagare de seami, deoarece un pas nepotrivit
cu imprejurarile i-ar jigni §i i-ar impinge spre Principatele
Romane, spre care §i de altfel se indreapta gandurile lor ne-
contenit. Cu doua zile mai tarziu, in conferinta ministerial
dela 29 August, acela§ Francisc Iosif staruea insa pentru in-
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTOFtlA UNIRII ROMANILOR 27?
corporarea Transilvaniei, fiind aceasta o cerintä neapa.rata

pentru ca dieta Ungariei poat5. deslega problema. De-
aceea spunea, cà masurile in vederea acestui scop trebuesc
luate cu tarie §i searuinta, iar guvernatorului, ardelean, con,
telui Crenneville, s i se trimita indrumari amanuntite §1 in
toat5. actiunea aceasta s se vorbeasca de continuitatea ad-
ministratiei independente a Transilvaniei.
La sfar§itul lui August 1865 a fost primit aguna in
audienta la imparatul, care i-a adus la cunNtintä schimbi-
nle de temelie, ce se vor face de dragul impacarii cu Un.
gurii. La 1 Septemvrie dieta din Sibiu fu desfiintati prin
decret imparatesc §i chemata alta la Cluj pe dua de 19
Noemvrie, potrivit legii electorale din 1791. Elementul ma-
gbiar patrunse ad in majoritate covars. §itoare fa. de Ro-
mani §i de Sa§i:Unirea. Transilvaniei Cu Ungaria fu votata
din nou in aceasta di/ta din Cluj; de protestul Romamlor
§i al Smilor nu s'a vnut seam5.. lar la 25 Dedemvrie 1865
dieta aceasta fu amanati pana la altä hotkire" Ingaduind
imparatul sà ia parte §i deputatii ardeleni la dieta ungara,
desahisa solemn in 14 Decemvrie, asigurandwi cà va,
loarea §i puterea legilor &cute 0.115, acum intru nimic n' au
sa fie slabite".
Asigurarea aceasta n'a avut insi nici o valoare, cad
Francisc Iosif dupi ce s'a incoronat rege al Ungariei (8
Iunie 1867) a desfiinot intarziere (12 Iunie) cele
dou5 iegi votate in dieta din Sibiiu çi cari fusesera sancticr
nate de el.
Pricina acestor schimbari adânci §i repezi in politica in-
terna a monarhiei o lamure§te infrângerea armatei austriace
In lupta cu Prusia, la Sadova §i Königgrätz. Francisc Deák §i
aristocratia maghiari. au §tiut sà tragà foloase din aceasti
frangere, dobandind prin pactul dualist din 1867 o izbanda
www.dacoromanica.ro
278 CARTEA SATULUI
neasteptati. Ministrul Beust, atacat mai tarziu in parla.men-
tul austriac, unde i s'a spus cä locul lui nu ar fi pe banca
ci pe alta baneá" flinda a dat asa de mult
Ungariei in paguba Austriei a spus c se infatiseaza 11a
teami inaintea scaunului de judecata al istoriei, unde vor
trebui chemati i aceia cari au inceput in ceasul al 11-lea
tratative cu dieta ungara din Pesta, fara a pune alaturi de
aceasta Reichsrat-ui (Imparatul desfiintase constitutia au-
striaed inca din Septemvrie 1865). Rostea Insà tot atunci
speranta, cä. istoria nu va tinea scaun de judecati, ci va
gasi cuvinte de iertare pentru vina tuturor celor cari au
gresit mai mult sau mai putin.
Totus greselile savar' site de Francisc Iosif in pregatirea
pactului dualist au fost scump platite de dinastia lui si de
intreaga monarhia.
Odata cu schimbarile de temelie aduse in România din
sudul i rasaritul Carpatlor prin conlucrarea lui Alexan-
dru Cuza. cu Mihail Kogalniceanu, la Romanii din Transil-
vania si Banat s'au putut ivl progrese aproape la fel in do-
meniul vieçii constitutionale-bisericesti. Fiindu-le interzisä.
organizarea politica inteun corp national, cum proiectaserä
la 1849, ei s'au organizat bisericeste lute() mitropolie or-
todoxi-autonoma, care unea pe Ardeleni i Finateni sub
aceeas carja arhiereasca a lui Saguna, scotandu-i de sub
rarhia sarbeasca. i legiferand Statutul Organic cu Introdu-
cerea votului obstesc in viata constitutionala-bisenceasca.
Au ficut progrese insemnate in domeniul invä.tamantului
si au infiintat Asociatiunea transilvanI pentru literatura ro-
tn'anI si cultura poporului romin. Aceste progrese arafl o
intudire in n'aez,uintele, de care erau insufletiti conducitorii
Romanilor de amandouä. laturile Carpatilor. Progresul in-
faptuit in Transilvania si Banat anevoie ar fi fost cu pu-
www.dacoromanica.ro
tinti f5.rO autoritatea covár§itoare a lui Andrei aguna, pe

care cercurile din Viena il considerau drept un arhiereu
puternic politice§te. Iar colaboratorul (L. Buloz) unei mari
reviste franceze (Revue des Deux Mondes) 11 numea la 15
Octomvrie 1867: pe aprigul" v1àdic.*aguna §eful poli'
tic necontestat al rasei romane§ti din Transilvania".
Domnia lui Cuza, dei scurti, pirea menit5. sä dea prilej
de alipire §i Transilvaniei la vPrinciPatele Unite". Dupi iz-
bucnirea fizboiului dintre Austria §i Italia (1859) Alexan-
dru Papiu Ilarian scria inteun memoriu trimis.la 1860 lui
Cuza c poate cea mai apropiat5. lupti In rOsOritul Europei
revolutia ungureasci" í c5. aceasta, dacà ar triumfa, ar
putea si sc.himbe fata Eur6pei §i pozitia politick' a Roma.
Amintind numele lui Mihai, infiptuitorul unirii dela
1600, §i arkand ci top Romanii din Transilvania ar fi gata
sä moari pentru Domnul Cuza, Papiu 1§i incheia mernoriul
Cu dorinta, care nu era numai a lui: O Principe §i Domn
al Romanilor! fie ca sà v stea intru ajutor geniul romanesc,
ca sâ fizbunati cu Intelepciune moartea §i sa fiçi executorul
fericit al planului celui mai mare Domn §i Roman, ce a avut
vre-odatä Dacia lui Traían".
Cuza Insu§ nu era striin de dorinta aceasta, dupi cum
arati cuvintele lui de atunci cOtre trupele muntene i mol-
dovene, concentrate In tabka dela Furceni, tan& Ploe§ti.
Gandul lui era destul de striveziu, ca poatà intelege cei
ce ascultau rostirea Domnitorului Alexandru: v5. stà in
maul, ca inteo zi Tara noastrI sà v poatà datori m5rirea".
Ateste cuvinte indreptatesc presupunerea cà, dup. convin-
gerea lui Cuza, intregirea Romaniei ar fi fost chematä
si o infaiptuiasea insO.§ generatia sa. Nu nesocotea fire§te
Domnitorul TOrilor Unite piedecile ce se iveau In calea
acestei inraptuiri §i intelegea sà se fereasc5. de primejduirea
www.dacoromanica.ro
280 CARTEA SATULU1
orickui element ce poartä numele de Romin", dupäcum

se vede lämurit din scrisoarea lui, trimisä la 2 Mai 1860
agentului piemontez din Constantinopol, ci.ruia nu pregeta
fad. amintire de proiectele uria.7e ale Daco-Rominiei",
adiugInd insà c marginile ei Ii par atät de nedeslusite ca
planul însu. Farä îndoiaTh. seria Cuza evenimen-
tele ce se pregkesc pot rezerva un viitor mai bun Tärii
ce m'a asezat in fruntea ei si nu voiu scäpa nici un prilej
prielnic de a-i intâri situatia. Dar nu mä. arunc in aventuri,
al ckor scop nu4 intrevid atät de Limurit si ale cäror fo-
loase nu imi apar destul de sigure; in once caz si rari a
indepirta privelistea unui cioig teritorial, nu aceasti spe-
rantà m'ar determina sä dau ajutorul MoldoNlahiei unei
intreprinderi oarecare, cât m'ar hotki certitudinea de a
asigura soarta, bunä starea i libertatea atot ce poartX nu-
mele de Romin".
Cumintenia lui Cuza. Vodà a fost dovediti de fapte.
Dar sperano implinirii idealului de imitate nationalä nu4
pärlsea. Aceasta se vede si din &dui strecurat cu dibäcie
in scrisoarea, pe care o trimetea in Martie 1861 lui Victor
Emanuel II dupi proclamarea oficiari a Regatului: Ita
lienii, cari sunt fratii nostri mai mari, si-au atins scopul
inaintea noastrA. Departe "msà de vi pismui, salueim
potrivä izbanda lar ca o chezàie §i o nAdejde pentru vii.
torul nostru"...
Alt priler s'ar fi ivit la 1866, când s'a destintuit ràzboiul
dintre Prusia si Austria, elmInand aceasta din urmi in
vinsi ca si la 1859. Nici acest prilej pu a putut fi
folosit de Principatele Unite, cuprinse atunci de manle
grijorki pricinuite de intemeierea dinastiei ereditare si de
incetitenirea noului regim constitutionaFpolitic.
Pe temeliile Unirii dela 1859 trebuiau asezati incà doi
www.dacoromanica.ro
stiapi: al independentei gi al regatului, ca sä aibä pe ce se

sprijini crádirea politicä, a direi cheie de bolfai o alcitue§te
Unirea a treia: cea iraptuiti la sfär§itul anului 1918.
moartea lui Alexandru Cuza in acela*
an (1873) Cu a lui Napoleon III i cu a lui Andrei a-
guna, aceste trei nume Cu räsunete prelungite in istoria
Românilor au fa,gt wzate atturi intriun ziar din sudul
Carp4or care scria cä anul 1873 a fost anul
Napoleon, Cuza i Andrei Saguna in ju,mitatea intäia a
acestui an trecurä la eternitate: trei uricai luptätori pentru
Romini i românism. La trecerea lor din aceastà lume la-
aim& au curs... dela Tisa päni la Marea NeagrI"...
Aceste lacrämi vor fi avut §i ele o parte in pregItirea
vremilor ce au urmat. Cki dup. cuvintul Sf. Scripturi
cei ce samini intru lacrmi, vor secera intru bucurie..
www.dacoromanica.ro
CARTEA A VI-a
UNIREA A TREIA *I CEA DIN URMA

1866-1918
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Chemarea lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.

separatiste la lafi. Sosirea lui Caro/ in Tara §i pro-
clama tia catre popor. Bucuria Romanilor din Transilvania
fi Banat. Prevestiri pentru o apropiata unire a lor
Cu cei de peste munti.
Dupi eásturnarea lui Cuza s'a alcituit Locotenenta Dom.

neasci (din care ficeau parte gen. Nicolae Golescu, Ni,
colae Haralambie §i Lascar Catargiu), numind indati un
minister sub pre§edintia lui loan Ghica. Spre a lua misuri
pentru deslegarea crizei de tron, Camera §i Senatul se in-
truniri chiar in ziva de 11 Februarie 1866, chemind prin
votul tuturor ca Domn stipinitor al Principatelor Unite
Române" potrivit cu dorintele arita.te de Adunirile
adhoc din 1857" pe fratele regelui Leopold II al Bel-
giei: pe Filip comite de Flandra §i duce de Saxon-a".
Dar in ziva risturnirii lui Cuza nu era sorociti sà ja
§i noua dinastie a Rominiei.
Cu trui zile mai tirziu ministrul afacerilor striine din Bel-
gia in§tiinta la Bucure§ti: Alteta Sa Regará crede CA nu
poate primi chemarea ma de migulitoare a poporului ro,
chemare pentru care, cu toate acestea, Altea Sa Re,
gab'. este foarte recunoscitor §i de care a fost i Regele
foarte mult mi§cat".
Alegerea comitelui de Flandra a pricinuit nelinikte la
Curtea ruseasci §i nu era nici pe placul lui Napoleon al
III-lea. Trebuea deci ciutati altä persoani potriviti
urce tronul rimas vacant prin ristumarea lui Goza.
Guvernul trimise pe loan Britianu §i Scarlat Fikoianu
ca delegati la Paris, uncle la 10 Marta se intruni in §e-
www.dacoromanica.ro
286 CARTEA SATULL11
dino conferino Puterilor garante. Imputernicitii Turciei
çi ai Rusiei nu incuviintau alegerea unui principe stain;
ai Frantei, Angliei ci Italiei sprijineau pe Romani, ai Aus-
triei çi Prusiei aveau purtare mai putin lämuritä.
Ad s'a ivit pärerea sl fie chemat principele Carol de
Hohenzolern, sprijinit de Frano si de Anglia. Carol avea
atunci vIrsta de 27 ani si era locotenent in regimentul de
dragoni al gardei prusiace. Era al doilea fiu al principelui
Carol-Anton de Hohenzolern-Sigmaringen ci prin mam5,-
sa, principesa Iosefina, inrudit Cu implratul Napoleon al
coboritor din Frederic al VI-lea de Zollern, bur-
gravul de Niirnberg, care Iuptase la Nicopol in 1396 allm
turi de Mircea cel
La n Martie (Vinerea Patimilor) sosi la Diisseldorf
loan Britianu si se întini Cu principele Carol, care venise
dela Berlin in concediul de Pasti.
La 1 Apnlie (ziva de Pasti) Britianu a telegrafiat lui
loan Biliceanu, agentul diplomatic al Romaniei la Paris:
Carol de Hohenzollern primeste Coroana fàrä conditii; s'a
pus indatä in legituri cu Napoleon al III-lea.
Si Stefan cel Mare fu ales in Joia Pastior 1457, dupä
biruinça asupra lui Petru Aron, pentru cea mai glorioasä
domnie a Moldovei, timp de 47 am. O intämplare vesti-
toare de bine. Carol avea sä doraneasa chiar ceva mai
mult: peste 48 de ani!
Locoteneno Domneasci ci guvernul ficuri pregitirile
cuvenite pentru alegerea lui Carol prin vointa de obste a
poporului intzeg. In ziva de 8 Aprilie 1866 votaiä 685.969
cetloni pentru, 224 contra alegerii.
Nu au lipsit Insà intetirile potrivnice intre Moldoveni,
Intetiri cari au stirnit la Iasi ciocniri sIngeroase, fiind
nit insus mitropolitul Calinic Miclescu. Locotenenta dom.
www.dacoromanica.ro
L LUPA$: ISTORIA UNIEW RO1VIANILOR 287
neasci fiind ingrijoratä de puternicul curan potrivnic al

Ie§enilor, generalul Nicolae Golescu §i Lascar Catargiu ple-
cari la Iai cu hotirirea si inibuseasci once incercare de
zidimicire a plebiscitului.
Unii dintre Moldoveni se indirjeau "insà contra idiii Dom-
nului striin grupäridu-se in jurul boerului Nicolae Rosno-
vanu, sub a cärui conducere se alatuise un comitet sepa-
ratist. Prin propagandi sdruitoare, neastimpäratii Rosno-
veni au izbutit sà atragi de partea lor §i pe mitropolitul
Calinic Miclescu. In india Dumineci din Aprilie, fiind
catedrala mitropoliei ticsid de lume, dupi sivir§irea sluj-
bei duranezee§ti el avu nesocotinta sà iasä in fruntea mul-
timii intidtate pornind spre Palatul administrativ, unde
se gäseau atunci membrii Locotenentei. Inainte de plecare,
In curtea mitropoliei Teodor Boldur Lätescu rosti o cu-
vintare Inflàcàratä despre drepturile Moldovei, indetnnand.,
multimea sä urmeze pe mitropolitul Calinic. Pomirä apoi
cu mare alai, in sunetul clopotelor. Dar in piata Palatului
multimea fu intImpinati de o companie de soldati, cari-
nu se lisarä induplecati sâ se dea in lituri nici In fao
crucii purtad de mitropolit. Acesta, impins de multime,
au s'a mai putut retrage §i inteo clipi de spaimä, in mij-
locul Invälmàelii tot mai intetite, a lovit Cu cirja pe unuI
din soldati, care n'a stat la indoialä sà ráspundä cu bajo-
neta stribitir' odájdiile mitropolitului si ränindu4 putin.
Calinic a strigat mai mult de spaimä. decit de durere, apoi
a azut le§inat la pämänt; indad s'a lätit svonul câ ar fi
fost ucis. Unii din multime spuneau chiar cà i-ar fi v5.z. ut
sufletul sburát' spre cer in chip de porumb. Multimea in-
furiad, incepárid sä atace soldatii cu pietre, a fast impinsi
de acestia inapoi pini in curtea Mitropoliei.
Invälmä§eala a tinut pänä la ora douä dupä masa', dänd
www.dacoromanica.ro
288 CARTEA SATULUI
capitalei moldovene o inflti§are tristi, stropifa.' cu piraie
de sange.
Mitropolitul Calinic, cuprins de spaimä.' §i adä'postit trite°
pivnit.ä adânck trimise un preot care chemäi pe Titu Maio-.
rescu s5.-1 scape.
lute° conferinfi rostiti la Bucuresi (1937) . In amintirea
zilei de 24 Ianuarie 1859" profesorul N. Iorga fälcând amin,
tire §i de ciocnirea sangeroas1 dela Ia§i, o fälmke§te pre-
cum urmeazi: ...Dacà s'a mers panä la procesiunea ple-
cati dela Mitropolie, dupà vechia datini, cu vliciica in
frunte, §i la o adev5.ratà lupti cu armata, cu acel regiment
muntean care a fa:cut uz de arm5, §i s'a vIrsat destul sange,
era pentru altceva: pentru detronarea lui Vodi Cuza, care
era pentru Moldova jertfifi o mandrie 0. o mângäliere.
Acea zi trise-a. dela Ia§i represintä astfel pedeapsa pentru
noaptea. din Februarie a aceluia§ an, §i a fost un mare
act de curaj c5., peste calcarea de jur5mant a unui ofiter
moldovean, un om politic din Moldova, Lascir Catargiu,
regent, a india'z' nit cu primejdia pierderii ori 'cal' -or simpatii
moldovene§ti, s5. apere §i cu pu§ca unitatea nationa15. care
.abia se inaptuise. i, dupà tot ce a putut s5., lase in suflet
un astfel de tragic moment, fatà de Bucure§ti, daci nu
fatä de toaa lumea romaneasci dela miaa-zi, a continuat
o atitudine de impotrivire... Se evita drumul la Capitala
cea nouà §i, dacà n'ar fi fost acolo un singur Parlament,
datoria ar fi fost §i mai rar'al. Oanieni culti n'o cuno§-
tea.0 Ind_ Antipatia era linsà mai puternia la femei §i la
spiritele cele mai culte §i mai nobile. E adevälrat c51§i mij-
loacele de comunicatie au fost o bucati de vreme foarte,
grele".
Aceasa Vársare de siinge a putut fi pricinuita §i de a-
genti stealini, cari vor fi stat in slujba unora dintre Puterile
www.dacoromanica.ro
1. LUPA$: ISTORIA UNIR11 ROMANILOR 289
garante, potrivnice plebiscitului dela 8 Aprilie. Impotrivi,

rea s'a arkat qi prin hotkirea conferintei dela Paris (20
Apt-Me-2 Mai) care spunea cà plebiscitul nu era pre-
vizut in punctele cuprinse in conventia dela 19 August
1858; alegerea domnitorului fiind un drept al Adunkii
electiv. e, trebue sä se intruneasca aceastai i, daci majorita-
tea ei s'ar rosti impotriva, votul astfel dat ar avea ca ur,
mare stricarea Unirii celor dou5. Principate. Alegerea nu
s'ar putea face decat dintre plmanteni, potrivit cu preve'
derea articolului XIII din aceeasi conventie. Consulii vor
veghia inteo intelegere obsteascal pentru a apara libertatea
voturilor.
Adunarea s'a intrunit la 1/13 Maiu §1 a intarit rezulta-
tul plebiscitului din 8 .Aprilie proclamand pe Carol Domn
mostenitor al Romaniei, votand i o lege pentru impaman-
itenirea farniliei de Hohenzollern, ca in felul acesta sä poata
desarma impotrivirea conferintei dela Paris.
La 8 (20) Maiu a trecut principele Carol cu un pasaport
pe numele: Carol Hettingen in Romania, pe la Portile de fier,
intr'un vapor austriac. El calkorea in clasa a II-a, suita
clasa I-a, ca sa nu poafai fi impiedecat prin vre-o banuiala
din partea Austriei asupra car' eia cancelarul de fier" al
Prusiei, nesova'itorul Bismarck, era hotarit sä deslämtuiasei
curand primejdia ralzboiului. Dela Turnul Severin, unde
sosi in Pumineca Rusaliilor apusene, Carol trimise o tele.
'gramäl de multumire Locotenentei Domnesti. Iar la 10 (22)
Maiu, clnd a intrat in Capitali, o ploaie manoasa, urmata
dupä lungi seceta, rkorea Pimantul T'irii ca o solie ce-
reasca de buriá vestire pentru viitorul domniei atat de im-
belqugate in roade. Mitropolitul Nifon savar§i serviciul re-
ligios, apoi Carol in fata Adunkii falcu acest juramant:
Jur a fi credincios legilor Tarii §i a pazi. religiunea Roma-
19
www.dacoromanica.ro
290 CARTEA SATULU1
niel, precum §i integritatea teritorului ei §i de a domni ca

Domn constitutionar.
Raspunzát' id la cuvantarea lui Manolake Kostake, prese-
dinteleteidunarii, Carol marturisea cá din clipa in care §i-a
pus piciorul pe pamântul Tarii, a §i devenit Roman; i§i da-
bine seama cat de mari sunt datoriile ce Il asteapta, nadij-
dueste insà cà le va putea indeplini, fiindcà in slujba Tarii
aduce o Mimi lealà, cugetari drepte §i o vointa tare de a
face binele,, un devotament fara margini catra noua sa pa-
trie §i un neinvins respect catre lege, respect pe care I-a
cules din exemplul alor Credeti in mine, -precum eu
cred in Traiasca. Romania!" A.§a i§i incheia marturi-
sirea. A doua zi noul Domn al Romaniei" a publicat un
manifest clomnesc catre popor incheind cu aceste cuvinte:
Roman.' Sunt al vostru din toata mima §i din tot sufle-
tul. Puteti sa và intemeiati pe mine in once timp, precum
eu mà intemeiez pe voi".
Sosirea lui Carol in Romania fu salutati cu bucurie nu
numai de catre cetatenii acestei Tari, ci §i de catre Roma-
nil din Transilvania §i Banat, dupà cum arata tmele rostiri
ale lor de ordin literar. Un versuitor al timpului (Atanasie
Marienescu) talmacea ob§teasca bucurie intriun fel de co-
Colo sus la Rásár. it,

Carole Doamne,
Steaua nouá s'a ivit,
In strátuciri cere§ti
S'a oprit Ia Bucureqti"...
Inainte sà se fi hotarit sà primeasca tronul Romlniei,
Carol ceruse §i parerea regelui Wilhelm al Prusiei, care-I
sgtuia sà a§tepte hotar' irea conferintei din Paris §i sa. nu
www.dacoromanica.ro
plece, fiind sub demnitatea unui Hohenzollern sä. urce tro-

nul unui Stat vasal. Carol raspundea insa eal va recunoa§te
la inceput suzeranitatea otomani, dar e hotarit a cuceri
independenta cu sabia, pe campul de lupta. a fie convins
Regele c5, va face totdeauna cinste numelui sau in once
Imprejurare s'ar afla.
In schimb Bismarck, ministru-pre§edinte al Prusiei, che-
mand pe Carol la sine, il indemna sà primeasca far5. §ovaire
§i, cerand regelui Wilhelm un concediu pentru strainatate,
sà plece indat5, ce va fi luat intelegere §i cu Napoleon al
Sa nu a§tepte hotarlrea conferentei dela Paris, care
ar putea sà intarzie Cu anii. Rusia §i Turcia vor protesta,
dar Franta, Anglia §i Italia ii vor sptijini alegerea. Austria
va face totul s'o z5idarniceasca. Dar si nu se team5., c5.ci
el (Bismarck) va da Austriei altceva de lucru pentru catva
timp...
Europa sa fie pusa In fata unui fapt implinit, per care
nu-1 va mai putea strica. Il mai sfaltuia, sà scrie tarului ru-
sesc asigurát` idu-1 &IA va socoti ca pe un putemic ocroti-
tor §i impartI§indu-i nadejdea cà impreuni vor deslega
chestiunea Orientului.
Opinia public5. din Berlin, preocupata de apropiatul riz-
boiu Intre Prusia §i Austria, nu avea. r'aigaz Si discute a-
manuntit chestiunea rom5.neasc5.. In schimb cea din Viena
intelegea 85.-i dea mal multi luare aminte, zeflemisind-o §i
numindu-I pe Carol un amestec de familii prusiacegnapo-
leoniene". Soarta printilor romani §i sarbi nu ar fi fost
de pismuit, dupà cum scriau gazetele austriace de-
cat in acee* masura ca §i a celor eleni §i mexicani. Nici
un print pamantean, nici unul strain nu va putea face
randuiali in tara aceasta; ea va ajunge 8à fie stapaniti de
o putere vecink careli va infar. dreptul cu sabial... Daca
www.dacoromanica.ro
292 CARTEA SATULUI
gazeteie din Viena scriau astf el, este de inteles necazul lor
simtind fig Austria a pierdut jocul in aceasti chestiune de
mare interes politic pentru ea.
In schimb, intriun serios ziar din Germania se afita cu
drept cuvint ci in impara.tia austriack in Bucovina, Tran-
silvania i Ungaria taiesc aproape =al multi Romani 14
6=0 dec.:it in Principatele Unite §i câ ace.Iti Romani au in-
ceput a da dovezi de con§tiinta nationala puternica. Jugo-
slavii din Ungaria §i din Austria nu s'ar impotrivi, daci o
treime din teritorul ungar va trece in folosul unui viitor
Stat romIn. Europa s'ar putea felicita de un Stat inchegat
la Duziärea de jos, in stare si alatuiasci un puternic dig
intre Rusia i Turcia, punnd stava ç1 curentului pan-
slavist. Austria va incerca, bineinteles, toate mijloacele
spre a impiedeca. int.rirea Romaniei viitoare (hohenzoller-
nice).
Din Constantinopol se aspandeau svonuri cà Poarta va
impiedeca, chiar cu interventie militark o nou5.' cilcare a
punctelor din conventia dela 19 August 1858. Gazetele
austriace publicau §tiri luate din vânt, câ ti-upe turce§ti §i
ruse§ti ar fi intrat in Moldova. Svonurile acestea s'au spul-
berat §i ele dupi ce tronul gäsit sealpInul prin hot5.'rfrea
Virb5.teascil a Tärii, Insotitä. de aceea, nu mai putin Värbl-
teasci, a alesului su, a noului Domnitor Carol.
www.dacoromanica.ro
II
incuviintarea plebiscltului din Aprilie 1866. Constitutia
Roma' niei i schimbarile ei. Thrdurirea belgian5 i rezul-
tatul firesc al staduintelor constitufionale politice
din cursul unei jumätäti de veac.
Dupi detronarea lui Cuza s'a purces, dupi cum s'a

aritat,mai inainte repede la chemarea printului sträu-1,
spre a indeplini astfel dorinta divanurilor adhoc din 1857.
Locotenenta domneasci i guvemul provizoriu de sub pre-
zidentia lui Ion Ghica, alcituit din conservatori i liberali,
a risipit Adunarea Deputatilor i Fclintele Senatului la 18
Martie, vestind alegeri noui pentru aa numita. Adunare
constituantI". Alegenle s'au ficut la 9-17 Aprilie, iar
§edintele Adunirii s'au deschis la 28 aceea lun. Condu,
politici cu simt de rispundere sprijineau actiunea
politici, pentru dinastie stràin in cursul càreia s'a decks&
bit prin destoinicia sa Ioan C. Britianu.
Erau îns çi potrivnici ai acestei actiuni. Astfel loan
Eliade Ridulescu scria ziarul Legalitatea) cà e impo.
triva printului strain, fiindcà nu-i lucru potrivit ca doui
corpuri, in care curge sange romanesc, si fie puse sub un
cap cu sange
De asemenea, combituse ideea printului striin, cu drept
de mo§tenire a tronului, i profesorul dela Iai, Simion
Birnutiu, spunand in lectige sale a Romanii au pricini
foarte multe §1 grele si se teami, si nu fie toati sistema
unirii cu domn strain numai o apucituri. diplomaticà scor-
nitil. de striini Cu scop ca Romanii si nu poati fi liberi nici
.dupi moartea Turciei, ci s. inceapi. chiar dupi moartea
www.dacoromanica.ro
294 CARTEA SATULUI
acesteia a fi ce n'a mai fost, dreptul de moqtenire al unei

dinastii straine, care 8ä stea narturie la inmormantarea
Turciei §i a Romaniei. Natiunea romini, are datoria a se
tine de dreptul s5.-§i aleag5. domnitor, pentruc5. &rank cu
drept de mo§tenire e o sarcinà impusa generatiilor viitoare,
prin urmare nedreaptä §i socote§te maiestatea nationalI ca
pe o proprietate a sa.
Din §coala lui Bärnutiu a ie§it gruparea politic.à cunos-
cut5. sub numirea de fractiunea liberi i independentä, ai
-ei membri erau antisemiti §.1 potrivnici ai printului straiin.
Isbutind cativa dintre ei sä intre in parlament, §i-au päs-
trat aceastä pärere. A§a s'a intImplat, ci la incuviintai
rea plebiscitului pentru alegerea printului Carol din 115
deputati 109 au sprijinit aceasti incuviintare, iar 6 in§i
(fractioni§tii) au votat contra ei.
Adunarea constituantä, a c5.rei problemä era s5. dea Tärii
o organizare coräspunzätoare sub viitoarea dinastie eredi-
tali a trebuit sä. purceadi §i la alatuirea unei constitutii.
La 16 Iunie s'a inceput desbaterea proiectului de consti-
tutie. Din cauzácà proiectul (publicat in ziarul Romanul
din 5 Maiu 1866) in forma, ce däduse guvernul
cotenentei Domne§ti, prevedea la articolul 6 65. religia nu
poate fi un obstacol la impämäntenire", opinia publicà
s'a alarmat mai ales in Moldova pe chestia evreeasca.
Moldovenii inaintar5. Adur&ii proteste cerând sä nu se
dea drepturi politice Evreilor §i sà nu fie impämânteniti.
S'au pornit agitatii antisemite in multe ora§e moldovene,
participand §i studentii crescuti in ideile lui Bärnut §i ale
fractioni§tilor. Evreii plangandu-se consulului austriac §i
prefectului din Ia§i, acesta a intervenit st5ruitor intru apä-
rarea lor, arestand cu invoirea guvernului pe antisemitii
Dr. Fitu §i profesorul Petni Suciu, cari au fost ins5. curand
www.dacoromanica.ro
I. LUPA.5: ISTORIA UNIR/! ROMANILOR 295
Sub "mraurirea ace.stor micãri antisemite, comitetul de-

legatilor insäxcinati cu cercetarea proiectului, padrand prin,
cipiul aratat in articolul 6 adaugä un alineat nou propu,
nand sa fie läsata In grija viitoarei Adunari legiuitoare re,
gularea felului cum sa se dea drepturi politice Evreilor.
Nu era in aceastà propunere dear un mijloc potrivit pen,
tru amanarea chestiunii.
Agitatia contra. Evreilor spori, &pace a sosit in Bum
re§ti corelegionarul lor Isac Adolf Crémieux, fost ministru
de justitie al guvernului revolutionar din Paris la 1848. Cu
scop sà induplece guvernul i Adunarea &a.' fie cu priinta
Evreilor, Crémieux a tinut o consfatuire intima Cu un insem
nat grup de deputati chiar in localul Camerei, apirand cauza
Evreilor i fagaduind un imprumut de 25 milioane franci
fagaduiala ademenitoare in imprejurarge de atunci, cand
Tara lupta cu maxi neajunsuri i lipsuri bane§ti..Aceastl in-
terventie a indemnat guvernul §i pe multi dintre deputati
sà pastreze principiul aratat in articolul 6, ceeace a prici
nuit tulburari antisemite i in capitala çrÜ. Locuitorii Bu-
cure§tilor au inconjurat localul Adunarii amenintand cu
strigate impotriva Evreilor. Bratianu, care la inceput spri-
jinise principiul admiterii Evreilor la impamântenire, sub
apasarea acestui curent popular, cu simtul sa'u de potrivire
la imprejurari, s'a mladiat repede staruind pentru retrage-
rea articolului §i afirmand ca. Evreii au devenir o pla0 so-
ciatä pentru Romani §i cand natiunea este amenintatä,
atunci se de§teapti §i devine nu intolerang, ci prevailtoa-
re". Multimea intaratata a devastat atunci sinagoga evre,
easca din Bucure§ti.
Ceice aparau pe fata in Adunare ideile antisemite, erau
deputatii moldoveni fractioni§ti", iar dintre Munteni cei
grupati in jurul ziarului Trompeta Carpatilor" (redac-
www.dacoromanica.ro
296 CARTEA SATULUI
tat5 de Cezar Boliac). Antisemitii nu erau grupati inteo

singura tabara, ci raspanditi intre celelalte particle politice.
Chestiunea evreeasci luindu-se a doua (meal in desbatere,
textul articolului 6 din proiectul de constitutie a fost in-
locuit cu dispozitia, ca numai locuitorii de rit creftin pot
primi dreptul de impamantenire.
Astfel miscarea popular a antisemiti a avut atunci rezul-
tat. Majoritatea deputatilor s'a putut sprijini pe dorinta
maselor populare, potrivnice oricarei concesiuni in folosul
Evreilor. Mai tarziu insa, Cu prilejul revizuirii constitutiei,
la 1879, in chestiunea naturalizarii Evreilor, Romania a fost
silita a se indoi sub apasarea politicii din afaia-..
A doua chestiune, ce trebuea de,slegatl, a fost chestiunea
Senatului, pe care guvernul provizoriu 11 rasa. pur si simplu
la o parte, desi pastrase toate celelalte aseaminte create in
timpul domniei lui Cuza.
Leg& votate in timpul Locotenentei domnesti furä des-
batute numai in Adunare. Astfel se ivira indoieli cu privire
la puternicia lor. Insusi presedintele guvernului provizor,
loan Ghica a incurcat putin luarurile prin dedaratia ca Se-
natul ar exista, dar n'a fost convocat din motive de econo,
mie, fiinda lipseau mijloacele banesti pentru a plati diur
nele senatorilor. In adevar "nisi, pricina neconvocarii Senatu-
lui era de ordin politic: potrivnicilor lui Cuza nu le venea
la socoteala si mai convoace Senatul in forma ramasi din
timpul Domnului detronat, cu majoritatea senatorilor nu-
miti de el. In urma unor desbateri lamuritoare s'a incuviin-
tat de guvern propunerea pentru "mlaturarea Senatului din-
tre a,seamintele OHL
Dar cu prilejul desbateri proiectului de constitutie ches-
tiunea Senatului a fost reluata. Proiectul guvernului era pen-
tru sistemul unicameral (cu o singura adunare legiuitoare).
www.dacoromanica.ro
Comitetul delegatilor sprijinea ing pe ce! bicameral (cu

douä aduniri legiuitoare), aritat' C pretutindeni in Eu-
ropa §i c.hiar in republicile americane, unde libertàile pu-
blice sunt desvoltate in cel mai inalt grad, existi a§eziman-
tul Senatului. Prin impirtirea reprezentantei nationale in
doui camere se poate mai cu inlesnire pune stavilà porniri,
lor pripite i surprinderilor din partea puterii ministeriale,
dandu-se hoaririlor luate in ambele camere o chibzuiali
seriozitate mai mare. Daci pentru garantarea uncí bune im
pirtiri a dreptitii sunt de neapirati trebuinti mai multe in-
stante de judecati, trebue si se incuviinteze i pentru pu-
terea legiuitoare un bun sistem de control mai ales la Ro,
mlnii cei cu firea aprinsi, de obiceiu, ca a tuturor popoare.
lor de vi tiiatmà. Acestea erau temeiurile celor cari stiruiau
pentru pistrarea sistemului bicameral. Minoritatea
nicà incerca si faci dovada cà sistemul bicameral nu are
nici un temeiu in traditiile Tirii i cà n'ar fi nici un ma
tiv a desbina reprezentantii naiuniii in Adunarea deputa-
tilor, care ar voi sä gribeasci progresul, i in Senatul care
ar putea si ajungi cuibul conservatismului, deoarece in Ro-
mania si conservatorii sunt progresi§ti i liberalii sunt con-
servatori.
In cele din urmi propunerea, prezentati in comitetul de-
legatilor fiind primiti, in textul noii constitutii fu prevt
zut i asezinaIntul Senatului.
Cu privire la dreptul Domnitorului si nu incuviinteze
legile pe cari le socote§te rele, s'au ivit iarLi oa-
recari deosebiri de päreri, liberalii sdruind ca acesta sà nu
aibà decat o putere neinsemnati, pentru un timp
nit. Printul Carol, care venea dinteo tarl cu adanc
cinate traditii de autoritate, socotea insi, cà dreptul de veto
absolut este de trebuinti mai ales pentru a spori prestigiul
www.dacoromanica.ro
298 CARTEA SATULUI
Coroanei. La interventia lui a fost deci primit §i trecut

textul constitutiei dreptul de veto neconditionat ca o pre-
rogativà a celui mai inalt factor constitutional.
Libertitile publice au fost incuviintate, in plini misuri,
prin constitutia dela 1866. Raportul delegatilor stkuia sá
arate cal se garanteazi poporului roman toate libertätile
publice, de care se bucuri popoarele cele mai hberale din
Europa civilizat5.. Astfel libertatea con§tiintei, libertatea in-
dividual, egalitatea, inaintea legii, In dobkdirea cirepturi,
lor politice, libertatea presei, inviolabilitatea proprietitii de
once naturi, libertatea invifimantului, participarea tuturor
Romanilor la drepturile civile §i politice.
Liberalii cereau ca aceste libertiti si fie declarate drep-
turi fire§ti ale omului (ca in revolutia francezi dela 1789)
§i s5. se prevadi Intr'un alineat nou cä nici o lege viitoare
nu va putea s. mic.,oreze aceste drepturi. Vasile Boerescu
a combitut ins'i aceasti propunere, spunand cà inteun ase-
menea caz nici indemnul la omor, facut prin presi, nu ar
putea fi pedepsit. Conservatorii erau i el pentru liberati
constitutionale, combiteau Insà exagearile, aritând
trebue si fie potrivite cu starea culturali a
cad n'ar fi de nici un folos a da poporului libertiti pe Ur-
tie in forme pe cari imprejuarile vietii nu le-ar putea
cuviinta.
Legea electorala a fost de asemenea desbitua de Adu-
narea constituantl dându-i-se cuvenita atentie ca uneia,
care urma sä alcituiasci ins4i temelia regimului constitu,
tional. S'a admis in principiu votul ob§tesc insi nu in
chip egal pentru top cetitenii, cu motivarea cà Insà.i sta-
rea de culturi a poporului nu cere aceasta. Corpul electoral
urma si fie impirtit in 6 colegii: 2 pentru senat §i 4 pentru
cameri (1 al proprietitii mari, 1 al proprietitii mid, 1 al
www.dacoromanica.ro
industriei, comertului i inteligentei, al tuturor contribua-

deci al maselor populare). Au fost i oameni
tici, care se gändeau sä restringâ votul obstesc renuntând
la colegiul al 4-lea, dar n'au cutezat a lipsi tiränimea de un
drept castigat prin Statutul i legea electorara din timpul lui
Cuza. Nu am voit sà se spunä. motiva conservatorul
Blaremberg cà am ficut mai putin deck Cuza-Vodi
nu am putut uita mai ales cà chiar noi suntem fructul vo-
tului obstesc".
Constitutia din 1866, care izvorise din lucrarea impreuni
a conservatorllor si a liberahlor, a fost votatà cu unanimita-
tea deputatilor prezen,ti (91). Principele Carol puse juri-
mantul pe constitutie la 30 Iunie 1866. Constitutia romanà
garanta libertAi prea laxgi in unele privinte, arkiind oarecare
nepotrivite intre starea de fapt a Tkii. i imbrád.mintea ei
juridicä. arerea Principelui Carol era 61 pentru Tara ar fi
fost mai nimerit un regim mai strans, dar GI un atare
regim nu mai era cu putintä.. Cornu, care a avut rost
insemnat sprijinind alegerea lui Carol pe lIng5. Napoleon,
spune si ea inteo scrisoare cä. regretà lipsa unui Ink geä-
mite de absolutism, de neapäratà trebuintä pentru a face sà
precumpineasci bunele ganduri ale lui Carol. Acesta a iz-
butit insà prin intelepciune i deosebit tact politic a-si face
vointa sa de Suveran precumpänitoare in toate trebile vie-
tii de Stat, in i dincolo de maxginile constitutiei dela 1866.
Prin textul acestei constitutii s'a asezat pentru intSias
datä. in România principiul monarhiei ereditare 15.murindu-
se ci puterile constitutionale ale Domnului sunt ereditare
In linie coboritoare directà i legitimä. a Märiei Sale Princi-
pelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen din 135.rbat in
bärbat in ordinea de primogenituri si cu exceptia per-
www.dacoromanica.ro
500 CARTEA SATULUI
petuä. a femegor i coboritorilor lar" (art. 82). Acea.sti
dispozitie s'a pästrat §i in textul constitutiei dela 1923.
Constitutia avea §1 are intaietate fatä.' de celelalte legi, in-
trucat legiuitonil e dator sä respecte principiile ei cu ocazia_
pregkirii orickei legi nouá. i dacà s'ar intampla sä. se
strecoare in textul vre-unei legi dispozitii potrivnice princi-
piilor din constitutie, nu pot fi aplicate. Inalta Curte de
casatie i justitie este instanta de judecati chematà sä cer-
ceteze i s hotarascäi, dacá o lege este intru toate coea's-
punzkoare principiilor cuprinse in textul constitutiei.
I s'a garantat constitutiei din 1866 si neclintirea (rigi-
ditatea), prevazIndu-se (in art. 129) cä textul ei nu poate
fi schimbat de puterea legiuitoare ordinafi. Acesteia nu i
s'a pastrat deck dreptul si constate trebuinta schimbirilor
de introdus in textul constitutiei. Aceastá constatare citità
de 3 ori la intervale de cite 15 zile, dacä: e primitä: de aman--
douäl Corpurile Legiuitoare, ele se disolvi urmInd a se
face noui alegeri pentru Adunar. ea Constitutanti. Aceasta,
in intelegere cu Domnitorul, purcede la pregátirea
pentni a caror votare §i introducere in textul consti-
tutiei se cere majoritatea. de 2/3.
Modificä:ri mai insemnate s'au introdus in textul consti-
tutiei din 1866 la 1879 §i la 1884, cea dintli fiind cerutil
de congresul din Berlin, iar a doua de iniltarea. Romlniei
la rangul de Regat.
Prin articolul 44 al congresului din Berlin, care a trecut
Rusiei judetele Ismail, Bolgrad §i Cahul din sudul Basara-
biei, and Romániei Dobrogea, pentru recunomterea inde,
pendentii Statului Roman s'a pus conditia a se introduci
in textul constitutiei principiul egalitátii de drepturi pentru
toti cetátenii Rominiei firl deosebire de religie. Articolul 7'
al constitutiei din 1866 prevedea cà insu§irea de Roman
www.dacoromanica.ro
se dobande§te, se pastreaz5, §i se pierde potrivit regulelor

stabilite prin legile civile. Numai strainii de rituri cre§tine
pot dobandi impamantenirea". In locul acestui text a fost
introdusa modificarea urmatoare: Diferenta de credinte re-
ligioase §i confesiuni nu constitue in România o piedicA pen,
tru a dobindi drepturile civile §1 politice §i a le exercita. Strai-
nul, Era osebire de religie, supus sau nesupus unei protec-
tiuni straine, poate doblndi impamântenirea in anume con-
diçiuni in Monitorul Oficial din 13 Octomvrie
1879) menite a salva interesele nationale §i materiale ale
Tani. Conditia ca naturalizarea sä. se faca prin lege, a fost
foarte buna, caci altfel, daca Romania s'ar fi supus in totul
tratatului dela Berlin, un numar mare de elemente straine
ar fi ajuns numai dech cetatenii ei, putand sä primejduiasc.a
lurzeala 01.1 Prin constitutia dela 1923 dreptul de a incu-
viinta naturalizarea strainilor a fost trecut dela putera le-
giuitoare la puterea executiva. Articolul 7 are in constitu-
tia. dela 1923 textul acesta.: Deosebirea de credit* reli-
gioase §i confesiuni de origine etnica §i de limba, nu con-
stituie in Romania o piedica spre a dobandi drepturile
vile §i politice §i a le exercita. Numai naturalizarea asea-
mana pe strain cu Romanul pentru exercitarea dreptunlor
politice. Naturalizarea se acordä, in mod individual de con-
siliul de ministri, in urna constatarii unei comisiuni com-
pusä din primul presedinte §i presedintii Curtii de apel din
capitala çärii, cä solicitatorul indeplineste conditiunile
gale. 0 lege speciali va determina conditiunile §i procedu-
ra, prin care stra:mii dobandesc naturalizarea. Naturaliza-
rea nu are efect retroactiv. Sotia §i copiii minori profita,
in conditiunile prevazute de lege, de naturalizarea sotului
sau tatalui".
Dupi inaltarea Romaniei la rangul de Regat, trebuia po-
www.dacoromanica.ro
$02 CARTEA SATULUI
trivit textul constitutiei cu noua stare de lucruri, ceea ce
s'a ficut prin modificarea constitutionalà dela 1884 prev5.-
zándu-se in articolul 133 cà dispoziçiil. constitutiei se vor
putea aplica prin legi speciale i in pattea Romániei de
peste Dun5re (Dobrogea). S'A schimbat i legea electorark
sclandu-se numärul colegiilor la trei.
La intocmirea constitutiei din 1866 a servit, in parte, ca
model cea belgiani din 1831. Fatä de criticile, adeseori exa-
grate, ce slau rostit in leg5.turi cu constitutia románi din
1866, luminatul consilier al Curtii de casatie Andrei
R5..dulescu, membru al Academiei Románe, admitánd
cá ele erau in parte indrepatite, s'a simtit dator si arate
cä in imprejur5rile de atunci, cánd era discutatá" din nou
amenintatá Unirea Principatelor, nu era vreme gfacem
teorii juridice i sä, intocmim pe indelete o constituti nouk
care sä inature toate intámpinrile. in graba, cu care tre-
buea lucrat, s'a cktat una din cele mai bune. i coea mai
cea mai inaintatä era socotitä in acel timp, aproape
de toti, cea belgianä. Socotind-o i cea mai potrivitä pen-
tru idealul politic al generatiei de atunci, a fost primitä §i.
de Romani i astfel jai unite, prin ace.st temeiu juridic,
cele douä mid popoare din apusul §i din räsäritul Euro-
pei: Belgienii i Románii.
Intáurirea belgianà, dacá nu s'a mai sistit a..,sa de puter,
nic in decenille unatoare, a continuat pätrundä atilt
prin oameni de seami ca moldoveanul Vasile Conta care
a studiat dreptul la Bruxelles sau ca axdeleanul loan Lape-
datu, ca,re a dobandit titlul de doctor in filosofie in acelal
ora,, cat i prin 1,sezäminte la a cäror organizare nu s'a pier.
dut din vedere modelul dat de Belgia.
Astfel, la infiintarea institutului de emisiune (1880) a
servit ca model Banca Nationalä din Belgia, care dupä
www.dacoromanica.ro
cum arbita in expunerea de motive Glieorghe Chitu, rapor-

torul legii dela 1850 panä. la 1880 intr'un timp destul
de scurt, a dat acelei mici, dar fericite tiri cele mai frt.',
moase §i mai bune rezultate, avand cea mai binerac5.toare
inriurire asupra comertului, industriei §i intregii sale bunä.-
sari economice. Incheind, raportorul de atunci rostea nä.-
dejdea ca, precum imprumutul constitutional, ce s'a fkut
din partea Romanilor la 1866 proclamând drepturile §i
publice, dupä modelul c,onstitutiei belgiene din
1831, a avut fericite §i mari urmäiri pe firamul politic, so-
cial §i moral, tot astfel imprumutul ce se face dela aceastà
tark sà dea tot atilt de frumoase §i fericite rezultate pe te-
renul financiar-economic.
Alt cercetAtor (Ioan C. Filitti) scriind despre hvoarele
constitutiei dela 1866, sarue sä arate a nu constitutia
belgiara a fost izvorul direct al constitutiei dela 1866, §i
proiectul pregältit de comisia centralä. din Foc§ani la 1859.
.Adev5.rat mnsä c'a" §i la pregä,"tirea acestui project se luase
ca temeiu modelul belgia,n. Insu Mihall Kogälniceanu re-
comandase acest model, deoarece §i sträini asemLinau
noastre cu Belgia §i trebuea sà merite numele ce li s'a dat
de mai multe ori de Belgia Orientului"...
Din studiul comparativ al proiectelor anterioare §i al
textUlui dela 1866 iese la ivealà c, acesta nu e deck rezul-
tatul firesc al indelungatelor strä.duinte politice-constitutio,
nale din cursul unei jumältati de veac (dela 1821-1866),
cu toate cä nepotrivirea unor articole cu st.rile sociale de
atunci ale Tälrii, nu poate fi tägIduifi.
www.dacoromanica.ro
304 CARTEA SATULUI
III
Cglgtoria lui Carol la Constantinopol,Firmanul de inves-

titurg (23 Octomvrie 1866). Agezgmintele culturale-gtiin-
tifice in slujba ideii de unire natipnalg. Intfilnirea lui Carol
ca tarul Rusiei (1868). Greutgti in politica din läuntru gi
in cea din afarg. Chestiunea Strousberg. Llrmärile rgz-
boiului franco-german. Incercarea revolutionarg dela
Ploegti. Frgmgntgrile din Capitalg. Hotärirea lui Carol sg
pärgseascg Tara. Rolurlui Lascgr Catargiu in asemgnare
ca al lui loan C. Brätianu.
Turcia care la inceput se impotrivise alegerii lui Carol,

avind chiar purtare amenintitoare, a fost induplecati in
cele din urmà si se inchine inaintea faptelor implinite.
Astfel in toamna anului 1866 a putut cilitori printul Ca-
rol la Constantinopol, unde fu primit in audienti la sulta-
nul Abdul Asis, dela care a dobandit fermanul de investi-
turä, (23 Octomvrie 1866) cu conditia ca Principatele
Unite si Lei parte, ca §1 pinä.' ad, din imperiul oto-
man, in marginile statornicite prin vechile capitulaviuni §i
prin tratatul dela Paris. Taal siu, Principele Carol Anton,
sia gribit si-1 felicite pentru izbinda cilitoriei la Constan-
tinopol, izbutind prin acest firman si smulgi Puterilor po-
trivnice Unirii Principatelor, once pricini de nelini§te pen-
-.tru desvoltarea normall a Tärii. Ti arita tot atunci bucuria
§i iiimirea ciprezenta fiului siu la carma acestei Tiri a pu-
tut si aibi in timp scurt urmiri ma de insemnate, sfituin-
du-1 totodati si fie plin de curaj §i de incredere in
Dumnezeu in once imprejuriri ale vietii.
In anul urmitor (1867) ii impirti.Fa §tirea ci Bismarck
urmire§te Cu viu interes -activitatea lui. Fiind convins ci
România este Belgia sudestici, spunea ci in politica ei ex-
www.dacoromanica.ro
terra trebue s pistreze bune legaturi cu toate statele ve

cine. Va vend o vreme and se va bucura de roadele ce-i
vor &idea la timp din cerul Europei, dar sa nu caute a le
culege singura inainte de a fi coapte. Era o vadita sprinire
pentru nadejdea Romanilot de sub clrmuiri straine, ca va
veni vremea când vor fi toti laolalta cu fratii din Princi-
patele Unite.
Grijile impreunate cu framantarile politicii interne erau
destul de grele, cerand o atentiune §i staruinta incordatà din
partea tanaruluiDomnitor, care se interesa in intaiul rand
de o§tire §i de imbunatatirea sarilor economice-financiare,
fara a pierde insa din vedere nici lucrarile Societatii Lite-
rare Academice care, chemand intre membrii ei reprezen-
tanti ai Românilor din toate provinciile, pregatea prin mij-
loace de cultura §i de §tiinta calea spre unitatea lor natio-
nala"-politica. and lucrarile acestui insemnat a§ezamant de
unitate a gandului roma'nesc erau impiedecate din pricina
lipsei de bani, Carol scria ministrului de instructie: trebue
sà puneti neapärat i fara zabava 1000 de galbeni la dispo-
zitia Academiei; lipsa de bani a oprit toate lucrarile ei; daca
nu-i gase§ti la minister, Ii vei lua din lista mea civila".
La 1861 se infiintase la Sibiu Asociatiunea transilvana
pentru literatura romana 0 cultura poporului roman" ur-
marind scopul sä de§tepte con§tiinta nationala in paturile
adanci §i largi ale poporului, iar cu un an mai tarziu s'a
infiintat la Cernauti Reuniunea romana de lectura, care la
1865 §i-a luat numele de Socktatea pentru cultura §i lite-
ratura poporului roman, dar autoritatile austriace vazInd
In acest titlu primejdia unui iredentism panromlnesc, au ce-
rut sa se arate lamurit caracterul provincial, ceeace a in-
clemnat pe conducatori sM dea numele de Societatea pen7
tru cultura 0 literatura romana din Bucovina.
20
www.dacoromanica.ro
306 CARTEA SATULUI
Imbunatatindu-se §i starea politicei externe, Carol facu
In vara anului 1868 o alitorie in Crimea, unde a cercetat
la Livadia pe tarul Alexandru al II-lea, iar in toamna anului
urmator calatorind la pa.rinti, s'a oprit in Viena §i a fost
primit Cu prietenie de tanarul imparat Francisc Iosif I.
Ajuns acasa la p5.rinti, a fost cercetat de catre trimi§ii
Spaniei, cari au venit sa-1 cheme la tronul vacant al tarii
lor. El n'a primit însä spunand cà simtul datoriei nui inga-
duie nici a se gandi macar sa paraseasca Romania. Tronul
Spaniel a fost oferit apoi fratelui sau mai mare: Leopold
care a primit cu conditia si fie ales de toti, fara contracan-
didat.
Ficand cuno§tinti, in cursul acestei cà1torii, cu princi-
pesa EliFabeta de Wied, s'a cununat cu ea (15 Noemvrie
1869) 0 s'a intors in Tarä, fiind primit in capitali cu atata
insufleitre ob§teasci, incat s'a simtit indemnat a spune
vede cum iubirea care dinastie a inceput a incolti in sufle-
tul poporului. 50 de perechi tinere, cari fuseserä cununate
In aceea§i zi (15 Noemvrie) §i inzestrate de ckre Stat, au
defilat sarbatore§te in fata inteleptului domnitor Carol §i a
fericitei sale sotii: Elisabeta.
Urmara pentru Carol zile de viata familiarä fericita; cu
atat mai grele eran insa. sbuciumarile §i amaraciunile
nuite de valurile politcei din launtru §i de intimplarile din
afara.
Intre grijile lui de ordin economic-financiar, chestiunea
cailor de comunicatie §i in deosebi aceea a cailor ferate a
dat prilej multor fraimantari. Camera concesionase (la 186'7)
linia ferata Bucure§ti-Giurgiu unei societati engleze care a
izbutit sä o §i dea gata pinä in anul urmkor, iar pentru
nia Suceava-Ia§i-Galati-Bucure§ti s'a oferit o societate au-
striaci. Dar consortiul berlinez, prezidat de contele Lahr',
www.dacoromanica.ro
1. LUPAS: ISTORIA UNIRII ROlVLkNILOR 307
dorff si de doctorul Strousberg, fägiduia si o construiasci

In timp de doi ani §1 in conditii mai prielnice pentru inter&
sele Statului roman. Carol a sprijinit acest consortiu care-i
pricinui mai tarziu multe nemultumiri.
In politica intern:5. chestiunea Strousberg starnea valuri
de nemultumire impotriva slujba,ilor sträini chemati la lu,
cririle de constructie a ciilor ferate romane. Fiind instituit
un comisar al guvemului in persoana consilierului Am,
bronn, opinia publicà nemultumità cerea sä nu fie invred-
nick de increderea guvernului un Prusac, ci un Roman.
Mid s'a cenit chiar de care consiliul de mini§tri inlocui,
rea comisarului Ambronn, Carol s'a impotrivit spunând
schimbarea ar fi in paguba intreprinderii i nu a stat la in,
doiala.' a lua asupra sa intreaga rispundere, fiind convins
mai arziu Tara 11 va binecuvinta pentru lucrinle de cari
era deocamdati nemultumiti Främantirile in chestia
Strousberg s'au adancit mai ales dupi ce societatea, ne mai
putkid pláti cuponul (1 Ianuarie 1871), actionarii din Pm,
sia pretindeau incaseze dela Stat, cu toate cá starea fi,
nanciarä era din cele mai grele. Ioan C. Britianu spunea
intrio cuVantare parlamentarä. (4 Martie 1871) cà, daci
guvernul din Berlin va izbuti sä sileasci Tara la plata cu,
ponului, atunci se va qti ci nu plite§te o datorie, ci urna-
rea simpatillor ce a avut §i are pentru natiunea francezi.
La Cameri §i la Senat s'a cenit si fie dati in judecati
cari au avut vre,un amestec in chestiunea Strous,
berg. In primivara anului 1872 s'a gisit in sfar§it o desle
gare potriviti incheind societatea o intelegere cu ni§te binci
mari din Berlin, care au pus la indeminä mijloacele pentru
isprivirea lucririlor. S'a ivit totusi un inceput de pornire
impotriva Nemtilor i in parte impotriva dinastiei. Aceasti
pomire s'a arätat in câmpul vietii politice prin alegerea. de-
www.dacoromanica.ro
308 CARTEA SATULU1
tronatului Alexandru Cuz,a ca deputat, iar in al gazetiriei

prin atacurile tot mai indriznete impotriva lui Carol, care
nu a volt. sä dea guvernului incuviintare pentru vre-un
proces de presk dup5, cum s'a impotrivit a-§i da invoirea
sá se chimbe constitutia prea liberará, spunând ea el null
poate c511ca jurimântul ficut la 1866 pe textul acestei con-
Izbucnirea rázbolului franco-german a avut deasemenea

urm'ári nepacute pentru Carol. Se §tie cà acest eizboiu a
fost preg5..tit cu iscusintá de eätre faimosul cancelar de
fier" Bismarck care, dupi ce a putut sà asigure prin infrân-
gerea Austriei (1866) sapanirea Prusiei in toatä Germa-
nia, socotea momentul potrivit s51 dea Frantei lovitura §i sá
deschia calm sfipinirii germane in Europa. Napoleon al
111-lea ficuse gre§eala de a nu se fi amestecat in cursul
boiului pruso-austriac §i de a nu fi luat masuri destul de seri-
oase pentru pregátirea armatei franceze in vederea unui
apropiat fázboiu cu Germania.
Candidatura lui Leopold, fratele lui Carol, la tronul Spa-
niel pomise din §iretenia lui Bismarck, care §tia c5. pentru
Pranta va fi prilej de nelini§te, dacà s'ar §ti impresurati de
Hohenzollerni §i la Rin §i la Pirenei, cum fusese odinioarà,
In vremea lui Carol al V-lea, impresurat5. de Habsburgi. La
stáruinta. lui Napoleon al III-lea, regele Wilhelm n'a intar-
ziat a indupleca pe Leopold s5.-§i retragi candidatura. Dar,
ráu satuit, Napoleon a cenit lui Wilhelm o nouä garantie
ea' el nu va ingádui niciodatl vre-o intoarcere la aceastà
candidatur5... In locul acestei garantii a urmat vestita tele-
gram5. dela Ems (13 Iulie 187(0) ticluit5. de Bismarck anu
me cu elndul ascuns sä inaelte Franta ca sà atace Germa-
nia, §tiind c.à in acest caz va izbuti sä arate cat e de mare
primejdia francea §i sà dea na§tere unui curent prielnic
www.dacoromanica.ro
pentru inf5.ptuirea unit5.tii germane. De aceea spunea la

sfar§itul telegramei c5. regele Wilhelm al Prusiei nu a vrut
si primeascA in audienfl pe ambasadorul francez, ins5.r-
cinat si-i inainteze noua.cerere a lui Napoleon fiindci
nu rnai avea niniic de impirti§it.
In urma acestei telegrame dela. Ems s'a daslintuit ia-z" bo-
iul franco-german, pentru care pre§edintele consiliului de
mini§tri din Franta, Emil 011ivier spunea, cu dou5. zile mai
tarziu in §edinta parlamentului, cà prime§te intreag5. r5.s-
punderea cu inimi u§oari". Aceasti mirturisire a fost in-
circati de cele mai triste urmiri pentru cel ce o rostise in
§edinta dela 15 Iulie §i pentru Franta, c5.reia fusese adresati.
Simpatiile Rominilor de pretutindeni se indreptau spre
Franta. Chiar in Camera Romaniei s'a auzit, ca r5spuns la
o interpelare, mirturisirea lipsiti de tact a unui ministru
(P. Carp) c5. uncle falfiie stindardul Frantei, acolo sunt
interesele §i simpatiile României". Iar in numele Românilor
din Transilvania §i Banat se publica in ziarul Albina (Bu-
dapesta la 21 Iulie 1870) aceasti mirturisire cu adanc in-
teles: ...Orick am fi de ata§ati principelui Carol din Ro-
mânia §i rudeniilor lui din Germania, simpatiile noastre
toate trebue si fie langi Franta; toate offir. ile noastre tre-
bue si fie lIngi armele franceze"...
Carol era insi mai bine informat, spunea cu hotirire ci
rizboiul va fi de scurt5. durat5. §.1 se va termina cu Infran-
gerea Frantei. Iar regelui Wilhelm ii arita cum imprejuri-
rile ii impun si inteleag5. a simpatiile poporului sä.'u latin
merg in chip firesc spre cei de rasi latini; el insi roagi pe
Dumnezeu si intireasci viteaza armati prusiaci!...
Ca urmare a intetirllor antigermane §i antidinastice, s'a
infiripat la Plowi (8 August 1870) o incercare de tevoltà
republica.ni sub conducerea cipitanului de artilerie Candi-
www.dacoromanica.ro
810 CARTEA SATULUI
ano Popescu. Acesta avand tovari0 pe Radu Stanian, G. Ki-

rftescu, Stan Popescu i Eugen Carada din Bucure§ti, a in-
stituit un comitet revolutionar. Arestind organele adminis-
tratiei civile i proclamindu-se prefect al judetului Pra-
hova räspandi svonul cä Brätianu, Cretulescu i Goles'
cu ar fi detronat pe principele Carol, insciunand un guvern
provizoriu in cap cu generalul Golescu ca regent". Multi-
mea striga in ne§tire: Ura, träiasc.5. republica! Ura, träiascä
Britianu! Ura, am scäpat de Nemti!... Dar cand s'a dus
Candiano, insotit de multime, s cear'a' trupelor jurämänt
pentru noul guvern provizoriu, a intämpinat impotrivire din
partea acestora. Maiorul Grigore Polizu, lulnd comanda in
locul maiorului absent Paleologu, plecat la vie, a cerut sä
i se arate ordin venit pe cale ierarhici 0, neputandu-i-se
aiaita, a inaintat raport generalului Solomon, care trimise
pe maiorul Gorjan cu un batalion de Va'nätori sà restabie
leasd. ordinea. Astfel in aceia0 zi seara s'au inceput
iar prefectul Roban fu pus in libertate.
Curtea cu jurati a adus insà sentintä de achftare in prcr
cesul contra autorilor revolutiei dela Ploe§ti. Sentinta län-
datä. in ziarele de opozftie ca o faptä patrioticä, supärat
pe Domnitorul Carol indemnandu-1 a se gändi sä päräs' eascä
tronul i tara. Tatäl sälu il satuia sä. fie cu räbdare, sà mai
rimâni in taiä, punand insä conditii cari, clacà nu vor fi
implinite in cel mai scurt timp, el va fi in drept sä plece,
putänd consimti sà ajungà o minge in jocul partidelor in-
vfájbite. Atunci lumea va intelege c'al nu strälucirea inchi-
puitä. a unei coroane de spite putut indemna sà fadi
pasul acesta, ci lipsa de izbändà a incercärilor sale cinstite
ca sà fie folositor
Räspunzánd tatälui sä.'u prin o temeinia scrisoare-memo-
riu, la sfär0tul anului 1870, i-a dat voie s'o publice ca fi-
www.dacoromanica.ro
ind adresata unui prieten. Astfel scrisoarea s'a tiparit

tr'un ziar german la 11 Ianuarie 1871, faca'nd adanca fin-
presie prin cuprinsul ei, in care situatia tarii era zugrävità
In culori mohorite §i nu erau nici de cum crutati conducb.',
torii politici ai acesteitar' a§a de bogat inzestrati de na-
tura §i totu§ a§a de saraca sub alte raporturi"... Lipsa de
respect 11 supra pe autorul scrisorii, de aceea spunea cu
drept cuvant ca te necinste§ti Insuçi, cand nu §tii respecta
ceeace ai creat".
La 10 Martie 1871 colonia germana din Bucure§ti, vrat'id
prasnuiasca ziva na§terii regelui Wilhelm printeun ban-
chet, s'a ficut mult sgomot potrivnic, incepand a suna clo-
potele bisericilor din apropiere §i auzindu-se strigate: Tr5-
iasa republica!
Carol a trimis Indatà dupi ministrul pre§edinte Ioan
Ghica, chemandu-I la Palat, impreuna cu prefectul politiei.
Dar nici unul nici altul n'au putut fi gäsiti. .Atunci suparat
chema la sine pe fo§tii membri ai Locotenentii Domne§ti:
pe Luck Catargiu §i Nicole Golescu spre a le imparta§i ho-
tarirea sà para.s. easca tronul §i tara. Din norocire insa, chib-
zuitul Catargiu a izbutit sà induplece pe Domnitorul Ca-
rol a se abate dela gandul acesta, luand el insu§i sarcina
.a.katuiasci un guvern din oameni energici §i priceputi,
stare sa ia masurile de trebuinta pentru o mai bunk' Indru-
mare a carmuirii Statului. Astfel s'a injghebat guvernul con-
servator, care a carmuit ora timp de 5 ani (1871-1876).
Era intaiul caz de cand s'a introdus parlamentarismul in Ta-
rile Romane, cà un guvern s'a putut mentine timp a§a de in-
delungat, intemeind buna randuiala a unei statornicii folo-
sitoare pentru interesele Statului. Era un rezultat, ce putea
fi socotit ca o dovada de progres. Totu§ pe unii dintre frun-
ta.§ii opozitiei liberale nemultamit aceasta lunga carmu-
www.dacoromanica.ro
312 CARTEA S ATULU 1
ire, indemnandu-i la atacuri destul de grele chiar contra

Domnitorului. Inteun ziar din Praga (Politik) Dimitrie
Sturza mergea pani acolo sä. scrie cà Romanii n'ar fi gäisit
In Principele Hohenzollern pe omul cautat. Acela§ om po-
litic spusese insi mai inainte intrio §edint.ä. a Senatului des-
pre Carol ea, primind alegerea §i urcand tronul, a scapat
Romania de un razboi civil §i de prapastia ce o ameninta
aproape färä nidejde de scapare. Atacurile din ziarul dela
Praga se grabea C. A. Rosati sä, le reproduca in Roma.
nul" din Bucure§ti. Nici oamenii politici dela Ia§i nu voaiu
sa eámanä, in urma.
Rolul lui Catargiu in asemenea imprejurari a fost tot
atat de insemnat ca §i al lui loan C. Brkianu la 1866. Dacà
acesta a izbutit sa-1 induplece pe Carol a primi tronul ofe-
rit, cel dinfai a fost destul de dibaciu spre a-1 sratui §i con-
vinge sà nu4 paraseascà in imprejur'ar. destul de grele, clnd
Turcia ameninta cu interventie militara pentru a impiedeca
repetarea incercarilor de revolta, iar ministrul Rusiei, Goy
ceacof spunea cä ar fi potrivit a se desface Tara din nou
In douä. Principate, spre a-i da putinta sà reintre in desvol-
tarea ei normará!
Carol ramase. Scriind lui Wilhelm, 1§i arka parerea de
rau pentru cele intamplate impärta§' ea ca, unindu-se
fractiunlle conservatoare, au putut da un guvern tare, ho-
tärit sa-1 ajute in nazuintele sale de imbunk4iri. Viitorul
stä, nepkruns inaintea mea scria Carol dar cu cat e
pericolul mai mare, cu atat este mai pupa iertat a mic§ora
curajul".
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: 'STOMA UNIRII ROMANILOR 31$
IV
1ndependenta i regalitatea. Conventia dela Livadia. Des-
fiintarea suzeraniatii turcefti (9 Mai 1877). Romania li-
bera' raspundea unui mare interes european. Tovara0a
militara cu Ruii. Principele Carol comandant al trupelor
ruseoi i romfineOi din fata Plevnei. Stralucitul rezultat
militar, umbrit de rezultatul nemultamitor al actiunii di-
plomatice. Congresul din Berlin. Proclamarea Regatului.
Urmarea acestor intamplari asupra Romanilor sub jugati.
Cand inceput principele Carol domnia, Imprejursárile

politice 11 silirä sä recunoasci suveranitatea otoman51, pe
care el o socotea ca o form5. Farà cuprins prea supàritor, fi-
id hot5xit a-vi cuceri independenta Cu arma la cel dintli
prilej. Prilejul acesta nu era sä. IntIrzie prea multi vreme..
Rusia, neputându-se impäica Cu dispozitia tratatului din Pa-
ris, privitoare la neutralitatea Márii Negre, res-
trIngea peste msälura' puterea navalä, din timpul
francagerman, Incepuse a se socoti deslegati de
aceste ingràdiri, (Inca' din Noemvrie 1870). Prin protocolul
dela Londra (1 Martie 1871) pasul ei unilateral a fost In-
cuviintat. Se prevedea o nou5. treapei In desravurarea crizei
r5s5..ritene. Bismarck satuise pe Carol inc5. din 1866, 3a fi-
giduiasca tarului sprijinul s5u pentru deslegarea acestei
crize.
Dupä: repetatele tulbur'iri ale popoarelor crevtine din
Bosnia vi Hertegovina, la 1876 a pornit i in Serbia un pu-
tunic curent de räsvritire contra Turcilor. Voluntari ruvi
alergau s'a" lupte in oastea sarbeasck sub comanda genera-
lului rus Cernaiev. Istoricul 6:6 Slobodan Iovanovici a dat
de cutind o prea interesantà descriere a Insufletirii, de care
fusese atunci strällYátua sfânta Rusie" pentru cauza Ser-
www.dacoromanica.ro
314 CARTEA SATULUI
biei care, abia cu ceva mai mare cleat o gubernie ruseascá,
a.vuse curajul sà porneasc.à la luptai impotriva Turciei. Nu-
marul ofiterilor ru§i veniti sà dea ajutor fratilor cre§tini se
urca la 700, ofiteri sarbi nu erau declt 460. Intreaga ar-
mata sarbi era sub comanda lui C,ernaiev, care la sosirea
sa in Serbia spunea cu ingamfare: intreagi Rusia e la spa-
tele meu! Acela§ istoric aratà parerea scriitorului slavofil
Aksakov care spunea c5.voluntarii ru§i se vor bate bine, dacà
nu se vor imbátal... Multi veniserá insà beti din Rusia §i, so-
siti la Belgrad, cereau numai deal rachiu de 36 grade, fi-
ceau 015.gie, se bateau prin cafenele, se repezeau asupra
femeilor, achitau consumatia, §1, dacà autorifátile in-
drázneau sa le adreseze vre-o mustrare cat de blajini, sco-
teau Sarbii, cari priveau uimiçi aceasta minune, se
intrebau: mai are oare tarul Ru§ilor §i vre-un soldat treaz?
In astfel de imprejurari nu era de mirare cä. numai Mun-
tenegrenii cu printul Nichita au invins, iar betivanii lui
Cernaiev au ramas batuti de Turci in cateva puncte. Carol,
intrebat care va fi purtarea Romaniei in cazul unui r'lzboiu
ruso-turc, n'a voit sà dea ras' puns hotárit. S'a preeitit in
schimb inspectand adeseori cazar' mile §i map ziile de mu-
nitii.
Iar toamna, prin Octomvrie, a trimis pe loan Brátianu
la tarul Alexandra in Livadia unde, stand de vorbä. §i cu
ministrul Gorceacof, acesta cerea României sà incuviinteze
trecerea trupelor ruse§ti prin teritoriul ei raiä nici o con-
c5.ci altfel s'ar expune sá fie din nou ocupatl, cum a
mai fost de atatea ori in trecut. Bfatianu iáspundea
urmand astfel, Rusia ar face un rau inceput al expeditiei
sale pentru desrobirea fratilor cre§tini de subt jugul Olga-
Rusia primi (5 Decemvrie 1876) incurajare din partea
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIRII ROMANILOR $15
Germaniei, in numele careia Bismarck spunea cà nimic nu

va putea atinge prietenia ei de veacuri cu Rusia". Austria
incheiase intelegerea secret:3'. dela Reichstadt (8 Iulie 1876)
fagaduind neutralitate binevoitoare cu conditia sä i se in-
cuviinteze sà cuprindi Bosnia §i Hertegovina. Unii dintre
conducitori politici ai Romaniei erau pentru neutralitate,
ca d. p. Dimitrie Sturza, ministru al lucrarilor publice In ca.,
binetul prezidat de Bratianu. Ioan Ghica publicase chiar
o bro§ura cu titlul O cugetare politicI (1877) staruind pen-
tru o neutralitate adevarati, iar nu o neutralitate cu me"
te§uguri".
Nicolae Cretulescu, fost ministru pre§edinte in tim-
pul lui Cuza, vedea tusä mai limurit lucrurile, fiind mai
bine informat. Intors dinteo calatorie politica dela Berlin,
el spunea Ina din Februarie 1877 ca Rusia vrea sa des-
fiinteze cu once pret tratatul din Paris §i, in ce prive§te
Romania, sa,i ripeascä. Basarabia. Banuia cà trebue si fi
avut o intelegere Cu Beitianu pentru acest scop §i cà pre-
.01 ingiduintei roman' e§ti va fi independenta i regalitatea...
La 4 Aprilie 1877 conventia cu Rusia fu seranata de
dtre baronul Dimitrie Stuart §i de catre Mihail Kogal-
niceanu, car' uia Bratianu Ii oferise anume pentru durata
razboiului conducerea ministerului de externe, In locul pro,
fesorului Nicolae Ionescu dela Ia§i.
Prin textul acestei conventii orul se Indatora sa respecte
drepturile politice ale Statului roman astfel, cum rezuleal
din legile anterioare §i din tratatele existente", precum si
sà mentina §i apere integritatea actual a României". Con-
ventia ar fi urmat si fie pusa in aplicare numai dupa intO-
rirea ei prin vdtul parlamentului roman. Dar Ru§ii nu au
mai mteptat acest vot, ci la 11 .Aprilie au inceput a trece
Prutul cu cele dintai trupe. Pentru guvernul roman situa-
www.dacoromanica.ro
816 CARTEA SATULUI
tia era anevoioask intrucat textul constitutiei nu ingaduia
nici unei trupe straine si tread pe teritorul %aril deck in
puterea unei legi. O asemenea lege insa nu se votase. Carol
primind o telegramä. dela Poartä. cu invitarea sà stabileascà
In intelegere cu autorit5.ti1e militare turcesti masurile de
luat pentru apararea teritorului roman, a raspuns ca in
privinta aceasta va hotki parlamentul convocat pentru ziva
de 14/26 Aprilie. Turcii incepura atunci sa bombardeze
oraFle romane§ti dela. Dunare (Calafatul, Giurgiul, °he-
nita, Islazul, Bechetul, Corabia). Parlamentului din Bucu-
re§ti nwi mai ramlnea decat sà ja cuno§tinta cà Tara se
afla in stare de razboiu cu Turcia 0, intarind conventia
incheiata cu Ru0i, sä proclame indepenclenta Romaniei,
ceeace s'a 0 intamplat in ziva de 9 Maiu 1877.
Se implineau tocmai 189 de ani, de clnd se semnase la
Sibiu declaxatia de renuntare a Transilvaniei la legaturile
ei cu Poarta otomana.. De sigur alta ar fi fost desvoltarea
Romaniei, daca provinciile ei dintre Dunare i Carpati ar
fi putut scapa din ckusele suzeranitatii turcesti Cu doui
veacuri mai de vreme, deodatà cu cele dintre Carpati
Tisa. Mai ales daca imprejurarile ar fi ingiduit i acestora
sä pa§easca spre independenta, iar nu spre carmuirea hab-
sburgic5., mai apasatoare decat cea turceasca.
A doua zi, la 10 Mai, fu sarbatorit acest moment in-
semnat din istoria Romanilor, Cu slujba dumnezeeasca la
Mitropolia din Bucure§ti, aducal' idu-i-se laude lui Carol ca
celui dintai Principe (s'a spus chiar cuvântul: Rege) i os-
ta al României libere. Carol insu§ marturisea cà nu re,
greta cltu.s, de putin paräsirea tarii sale de nastere, fiincica
a izbutit s5.-0 0:wawa adevarata patrie in Romania 0 e
hotarit sä lupte pentru desrobirea ei din ceeace la Constan.
tinopol se nume§te suzeranitate, iar la Bucure4ti vasalitate.
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTOFtlA UNIRII ROMANILOR 317
Implinirea acestei chemiri istorice 1-a indemnat si coboare

dela izvoarele Dunirii spre gurile ei. Romania liberi vrea
sä fie un factor pamic si civilizator intre statele Europei.
Ea nu va tulbura lini§tea vecinilor §i nu va implini numai
cerintele sale nationale, dar va servi §i. un mare interes eu-
ropean!
Iar intr'o scrisoare trimisi tatilui s5.0 spunea: Am rupt
legiturile cu Poarta, suntem in Tizboiu cu ea. Era singura
cale demn1 pentru mine §i pentru Tara mea; nu era cu pu,
64. si rimanem simpli privitori pa,snicii aseptit' id fritia
ahora. Chiar daci declaratia de independenti nu ar fi
atins plicut cabinetele europene, armatei mele ii revine
rolul frumos sa lupte pentru o idee. PInä, acum a primit
Romania totul firi lupti, acum are prilej sili apere fiinta
cu arma in mani... Românii si Ru§ii traesc in cea mai buni
intelegere. Diplomatia ruseasci ne di insi mult de lucru...
In adevir, diplomatia aceasta dispretuia la inceput st5.-
ruintele desraprate din partea Romanilor pentru statorni,
cirea unor conditii limurite de toviri§ie militari, socotind
ci trupele romane vor putea fi amestecate deavalma cu
cele rusesi, sub acee* comandi. S'au in§elat insi in af
cea.sti socotinti a lor. Carol nu voia si incredinteze vre-
unui general rus comanda o§tirii sale, pentru a cirei or,
ganizare moderni ostenise atit de mult timp de 11 ani §i
nici nu putea consimti la vre-un rol de a doua mlni, ce i
s'ar fi dat armatei sale. El tinea si afirme cu once pret
individualitatea acestei armate. Astfel cand Ru§ii, dupi
luarea Nicopolului, au cenit 8à primeasci armata ro,
mâni ingrijirea prizonierilor turci, Carol a respins aceasti
cerere spunand c5, osta§ii säi nu pot indeplini servicii de
jandarmi ai Ru§ilor, nid nu vor intra in grija vre-unui oras
cucerit de oSirea ruseasci... Aceasta, fiind slab pregititi,
www.dacoromanica.ro
318 CARTEA SATULUI
dup. oarecari succese la inceputul campanidi, fu 135.tua la
Eski-Zagra (18 Iulie) gi suferi douà infrIngeri la Plevna,
a drei fortireati era bine ap5.rati de trupele viteazului
Osman-paga. Aceste intamptiri au micgorat trufia dela in-
ceput a Rugilor, &Ind bun prilej armatei romane sa
sc.himbe, prin interventia sa energicb.-, cele douà infrangeri
rusegti dela Plevna intrio strilucità izbIndi finali.
Marele-duce Nicolae, fratele tarului Alexan.dni al II-lea,
ceru telegrafic ajutorul lui Carol poftindwl iii treacä Du-
nä.r" ea pe unde va voi. La 16 August, Carol, intrlo intre-
vedere cu Tarul gi Cu Nicolae, fiind intrebat de acesta, daci
doregte 6'.3".. aibà personal comanda ogtirii române, a räispuns
cà e lucru de sine inteles. Aritanduii insi Nicolae teama
cà s'ar putea ivi incurcituri, intru eat n'ar fi cu putinti
sà stea el sub porunca vre-unui general rus, Carol a spu§
cu demnitate: firegte ci nu, dar 10 generali rugi ar putea
sta sub porunca mea! Acest räispuns a impresionat plicut
pe tarul Alexandru, care i-a oferit comanda tuturor tru-
pelor rusegti din fata Plevnei. Carol a cenit putin timp,
spre ali culege informatiile de trebuinti, apoi a primit.
aceastl iniärcinare pe cat de aducatoare de cinste, pe atat
de grea gi. plink' de rispundere. Ca adjutant i-a fost dat
generalul rus Todleben, vestitul apàfi'tor al Sebastopolului
In timpul fi'zboiului Crimen.
La 20 August, dupi slujba dumnezeeascä ficuti la Co-
rabia de episcopul Ramnicului Atanasie Stoianescu, ar-
mata romInà a trecut alarm pe la Siligtioara avand po-
runci s'ii cont.inue toati noaptea margul spre Plevna. Mif
nistrul de ra'z' boiu al Rusiei, Miljutin, gtiind ci starea lu-
crurilor pe campul de luptit e primejduità, a salutat cu
bucurie interventia armatei române, a cirei artilerie a in-
trat in foc la 26 August incepInd bombardarea intirituri-
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA LINIRII ROMANILOR 319
lor turce§ti dela Plevna, pentru ca patru zile mai tarziu, la

onomastica tarului, batalioanele romane§ti atackd cu deo.
sebit avant sa izbuteasca a cuceri reduta Grivita, care era
in nordul fortaretii cheia situatiei strategice a Turcilor. Pre-
tul acestei cuceriri 1-au platit Romanii destul de scump:
cu 50 ofiteri §i 2600 osta§i caz' uti in cursul atacurilor §i
contraatacurilor repetate de dimineata pána tárziu dupa
miezul nopçii. Deaceea Carol se grabea sä trimita a doua
zi sotiei sale §tirea cà ziva de ieri n'a adus o biruintä, ci
numai un succes militar.., am cucerit un steag turcesc, pe
care ti-1 trimit; §i tunurile luate dela Turci le voiu trimite
cat mai curand la Bucure§ti". Iar osta§ilor multumit
printeun ordin de zi, in care spunea Cu mandrie cà vit,
tutile stramo§e§ti n'au pierit din randurile o§tenilor romani,
dimpotriva sub focul cel mai viu al du§manului ei au §tiut
infrunte moartea cu barbatie. Deplangár' moartea viteji-
lor cazuti pe campul de onoare, tinea eà afirme cà sangele
lor n'a fost varsat in zadar, caci dintrinsul va rodi märi-
rea i independenta patriei...
Succesul militar dela Grivita sporea in insemnatate prin
faptul cà general ru§i Krylov §i Skobelev, cari atacara
fortareata in alte puncte, nu putura dobandi vre-un rezul-
tat. In dupätamiaza zilei de 30 August ckd au vazut lup-
tatorii romlni, cà o coloana ruseascà se apropie de locul,
unde atacau ei, eau grabit a o impiedeca sà patrunda in
linia de foc temandu-se ca nu cumva sà le-o ja inainte"
§i sa le smulga biruinta pentru ca§tigarea careia pornisera
al doilea atac.
Biruinta dela Grivita era, dupà lungà trecere de vreme,
&a dintai pire eroica a o§tirii romine, reorganizate dupi
cerintele veacului al XIX-lea. Tarul Alexandru vidit
presionat de acest câtig, decorand pe Carol cu crucea Sf.
www.dacoromanica.ro
820 CARTEA SATULU1
Gheorghe purtitorul de biruinte", a pretuit in cuvinte
insufletite eroismul romanesc, al cirui martor a fost in
ziva numelui
Ru§ii descurajati voiau retragä trupele, dar Carol
.seiruea co ele sä rimanä pe pozitiile cucerite, fiind con-
vins ca de soarta Plevnei atarni insi§ soarta rizboiului.
Spre a tiia lui Osman-poa once putinti de primit vre-un
ajutor din spre nord-vest, Domnitorul Carol poruncise tru-
pelor.si atace Rahova, ora§ intirit längi Duniré, pe care
Românii au izbutit cucereascä. (9 Septemvrie) sporin-
astfel faima dela Grivita cu o noui izbanda. militari.
Insu§ marele-duce Nicolae a recunoscut ca izbanda dela
Rahova apartine in intregime armelor române". Bulgarii
au salutat cu bucurie intrarea Romanilor in Rahova.
Un ziar englezesc (The Morning Post dela 1 Octomvrie
1877) publica despre ispravile osti§e§ti ale Romanilor
duri pline de inteles ca acestea: Daci vre-odati Ungurii
au binuit ci la Bucure§ti sunt.planuri de a se folosi de
vre-un prilej datorit unor intampliri, spre a intruni
tile impri§tiate ale neamului moldo-valah inteun regat ro-
manesc, binuiala aceasta trebue si fie intiriti prin desco-
perirea C. .:31 Românii nu sunt ntnnai ambitioqi, ei pot sä fie
bravi. In fata Plevnei brigadele románe§ti au secerat sin-
gurul succes al zilei... s'a uitat cà numele poporului roman
acela al unui nea.m vanjos §i voinic. Avand in vedere
sunt tnai multi Romini in cuprinsul tärilor Coroanei austro-
ungare, decal in afarä de ele, capacitatea militari (destoi-
nicia ost4easci) §i aspiratiile vidite ale satelitului Rusiei
nu pot fi binevenite pentru oamenii de Stat dela Pesta §i
dela Viena".
La Nicopol §i la Rahova furl arzate garnizoane romane,
ceeace era un moment insemnat §i din punct de vedere
militar §i din punct de vedere politic.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
I. Lupa: Istorla Unirlt RomPallor. XXXI II
Regina Elisabeta (1843-1915) Regele Carol 1(1866-1914)
www.dacoromanica.ro
Lasciir Catargiu (1823-1900) Contele Filip de Flandra
www.dacoromanica.ro
Titu Maiorescu 1840-1917) Ehnatrie Sturdza (1833-1914)
www.dacoromanica.ro
loan 1 C. Brifianu (1864-1927) Take linseacu (1858 --1922)
www.dacoromanica.ro
1_.
Nic. Filipescu (186 1-1914) Andrei Efirseanu (1858-1922)

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Semnäturile delegatilor romfini pe tratatul de pace
I. Lupas: Istoria Unirii Rornitnilor. XXXIX
M. S. Regina Maria
Regde Ferdinand (1914--1927) a
www.dacoromanica.ro x
1. LUPA: 1STORIA UNIRII ROMANILOR 321
In sfarsit, la 28 Noemvrie cäzu §i fortäreao Plevna. Os,

man,pa§a 'Ink a predat sabia colonelului roman archez,
care nu voia sal o primeasa, generalul rus Strukow o ceru
insä spre a o inmana tarului Alexandru. Acesta o inapoie
nefericitului erou in sean de respect §i admiratie pentru
vitejia lui.
La inceputul lui Decemvrie Domnitorul Carol, lisand co-
manda, se intoarse la Bucure§ti, unde fu primit §i särba-torit
cu insufletire (15 Decemvrie). Dupäce s'a incheiat armisti-
tiul la Adrianopol, a urmat actiunea diplomaticà pentru
Romani cu mult mai slabä §i mai lipsitä de rezultate de-
cat cea militarä, care pe langi izban' da dela Grivita, Ra,
hova §.1 Plevna mai adaose pe cele dela Smardan (11 Ia,
nuarie 1878) §i Vidin.
La discutiile ce au precedat tratatul preliminar dela Saw
Stefano (3 Martie 1878) Romania nu a putut lua parte,
nefiindwi Inca' recunoscuta independenta. Textul acestui
tratat cuprindea insi o dispozitie, indatorand Poarta.
recunoasci aceastä' independent& lar prin altä dispOzitie se
dädea. Rusiei sangeacul Tukea cu putinta sä,1 schimbe mai
tarziu pentru Basarabia, a card redobandire o socotea Gov
ceacof ca o chestie de demnitate pentru Rusia, care nu Ina,
poiase Romlniei, ci Moldovei cele trei judete arätate in
textul tratatului dela Paris (1856). Tratatul acesta Rusia
nwl mai socotea in fiintä, dupäce anume dispozitii ale lui
fuseserä dicate de Principatele Unite atat cu prilejul ine
doitei alegeri a lui Cuza (1859) cat §i prin a§ezarea di-
nastiei ereditare §i prin constitutia dela 1866.
Parlamentul Romaniei a protestat unanim (26 Ianuaxie
1878) contra oriclrei insträillri de teritoriu. Ameninti,
rile cu impotrivirea armatä nu speria.0 insi pe Ru§i; ei ras-
puideau c Românii vor fi desarmati, ceeace racea pe Dom-
21
www.dacoromanica.ro
322 CARTEA SATULUI
nitorul Carol ea rosteasca, plin de incredere, neuitatele cu-
Armata care a luptat la Plevna sub ochii tarului,
poate fi sdrobitä, nu "insä dezartnatä!
La congresul din Berlin, care s'a deschis la 14 Iunie
1878, Romania a fost reprezentata prin Ioan Bratianu §.1
Mihail Koaniceanu, care in §edinta dela 19 arata cum
trupele romlne s'au luptat coastä la coastal" cu o§tile ru-
se§ti. Daci acea.sta nu este un titlu pentru a spori teritoriul
Romaniei, de sigur nu poate fi nici un titlu pentru mic-
§ora. Mai amintea apoi §i jertfele nenumarate, pe cari
dat Romania, fiind de repetate ori baza operatiilor mili-
tare ale Rusiei, granarul din care se nutreau o§tirile ruse§ti
chiar car' id ele luptau dincolo de Dunire §i teatru adeseari
al celar mai inver§unate incaierari"... Dar toate silintele de a
sust.ine dreptunle Ramâniei nu au izbutit 85.'4 asigure atunci
integritatea teritoriala. Bismarck ii sfaituea sa fie ingaduitori
In chestiunea Basarabiei primind in schimb o despagubire de
200 milioane franci §i teritoriul Dobrogei pana la Varna §i
Rusciuc. Principele Carol §i ministrul de externe Kogal-
niceanu ar fi fost inclinati a se intelege asupra acestei pro-
puneri, dar Bra'tianu a ramas neinduplecat pe langa pro-
testul parlamentului roman dela 26 Ianuarie 1878.
Prin tratatul dela Berlin (13 Iulie 1878) care a schim-
bat in cateva puncte pe cel preliminar dela San-Stefano,
dreptunle Romlniei fiind jertfite, ea a pierdut din nou cele
trei judete din sudul Basarabiei, oferindu-ke in schimb Do-
brogea pânä la Silistra. §i Mangalia, recunoscandu-ke inde-
pendenta cu conditia insa a sc.himbaril articolului 7 din
constitutie indepartand ingradirea privitoare la exercitiul
drepturilor politice numai de catre cetatenii de rit cre§tin.
Rezultatul congresului din Berlin a pricinuit nemultu-
miri in opima publici a Tarii, care dupa inaltatoarele isbanzi
www.dacoromanica.ro
1. LUPAS: ISTORIA UNIRII ROMANILOR $28
de pe campul de luptä. se vedea acum nevoitä, a prim'i ca

edsplatä. infrangerile diplomatice. Aruncand räspunderea
pentru ele asupra lui BrOtianu, situatia lui politicà ajun-
sese destul de putin plOcutä.. Spre a §i-o mai u§ura, el
putea sä arunce vina asupra lui Koaniceanu intrucat sem-
nase conventia cu Rusia (4 Apnlie 1877) in care nu fu-
seserä: mi:tate destul de amurit conditiile politice 0 teri-
tariale. Invinuirea aceasta era insO frä temeiu, deoarece
KogIlniceanu, numit ministru de externe tocmai in preajma
semnärii, nu luase parte, ca Britianu, la tratativele din
cari a isvorit textul ei.
AmirOciunea pricinuitä de slabele rezultate diplomatice
a putut fi insO u§urati prin ob§teasca bucurie, de care s'a
mi§cat sufletul poporului roman de pretutindeni, and Tara
i-a fost inältatà la rangul de Regat liber 0 independent
(14 Martie 1881). Puterile europene incuviintand aceastà
ingtare, deschiz:itoare a nouilor di de progres in viata
neamului, Domnitorul Carol a fost incoronat ca ce! dintai
Rege al Romaniei cu o coroanä: de otel, falcutà din tunurile
cucerite la Plevna, iar Regina Elisabeta Cu o coroani de
aur.
Cu prilejul incoronärii intaiul Rege al Romaniei a rostit
aceste cuvinte de adanc i bogat cuprins: Primesc cu man-
drie coroana aceasta fa:116a dinteun tun luat la Plevna,
stropiti Cu sangele eroilor no§tri i sfintia de biserici.
primesc ca un semn al neatarnOrii i puterii Romlniei. Ea
va fi o märturie a clipelor grele 0 a timpurilor glorioase,
ce am stribOtut impreunä. 0 va arOta generatiilor viitoare
vitejia Romanilor unirea ce a doranit intre taxi 0 co-
roanäl. Insä cea mai frumoasä coroani pentru Regini
pentru mine este 0 va fi dragostea i Increderea poporului,
cä.r. uia inchinat toate gandurile i sentimentele noas-
www.dacoromanica.ro
824 CARTEA SATULUI
tre..." Ca inteun sâmbure era cuprinsà in aceste cuvinte
falgäduinta pentru o izbIncli apropiatä, care urma sä 6/
sarà spre sfär§itul domniei lui Carol din aceea§ nesdrunci-
natà unire a puterilor rege§ti cu cele populare. Atät par,
ticiparea cu glorie a tinerei armate romäne la räzboiul din
1877-1878, clt §.1 urminie politice, in deosebi proclama-
rea Regatului, au produs un puternic §i inviorätor curent
de insufletire in päturile gonduckoare ale Romanilor sub-
jugati. Acest fericit rezultat politic era sortit 64 incura-
jeze in nidejdile lar de unitate nationali-politic.5., pe care
o pregäteau stiruitor, de amândoui laturile Carpatilor, in
domeniul vietii culturale. Bucuria adänd. §i netilinuitä a
acestor Romäni se resimte din felul, cum ziaristica lor in-
eitu§atä politice§te intelegea tau sä talmäceascà intelesul
evenimentului scriind: jai, unde duce urmarea. stäruintii
§i a cutezatelor lupte, incepute cu alungarea Fanariotilor,
continuate cu Unirea dela 1859 §i cu independenta, impreu-
natä cu rä'zboiu glorios (1877). Cu deosebire insä, unde
duce adeväratul patriotism, care a fost sublim ii a inlätu-
rat discutiile de partid de ciite ori România a fost chemati
ea treaci prin cupe hotZiritoare.
lute° descriere englezeascà a Transilvaniei (tiplrità de
E. Gerard in Londra la 1888 cu titlul The land beyond the
forest"= Tara ck dincolo de padure) se aratä. 15.murit ca o
stare sufleteasci mai presus de orice indoialä cà multimea
covir§itoare a Romärulor din Ungaria §i Transilvania, sim-
tindu-se asupriti de jugul cIrmuirii sträine, privesc in tainä
peste granità spre adeviratul lor monarh §i cine le-ar pu-
tea lua aceasta in nume de räu?... In multe colibe romi-
ne§ti, pe cari le-am cercetat mäturise§te descrierea en,
glea am ea-sit adeseori chipul Regelui Romaniei (Carol)
a§ezat la locul de cinste, dar nici °data- pe al Maiestätii
www.dacoromanica.ro
I. LUPA-5: ISTORIA UNIRII ROMAN1LOR 325
Sale austriace (Francisc Iosif). Si te poi a§tepta, cu oar&

care siguranti sà afli pe peretii unor colibe chipul lui
hai Viteazul, eroul Românilor, 0 pe acela al ra.zwititului
Horia"...
Rom'Anii osInditi sà mai p5.timeascä.', un sfert de veac
0 mai bine, sub casna stàpânirllor stiiine îi mang5lau
marul cu credinta trite° apropiati izb5.vire. Din Cif' id in
cif' isbucnea din adancul sufletului lor sbuciumat ciite
un strig5.t de revolti ca acela al tiranului loan Morariu
din Sicula (jud. Arad) care in fata unui judeditor ma,
ghiar §ovinist a avut curajul sà strige (in luna Maiu 1914) :
pentru noi Romanii nu mai este dreptate in tara. aceasta
(Ungaria). Ar fi timpul sl vie Regele taro!, sà ne-o deal...
V
Politica externä a Regelui Carol. Thdreptarea Romaniei
spre Trit la Aliantä. Schimbare de front. Sporirea te-
ritorului Romaniei in sudul Dunärii ca semn al apro-
piatei jab egiri nationale. Valoarea morati gi politia a
päcii dela Bucuregti -- 1913. -- Curentul national propo-
veduit prin ziarele Românilor de sub cfirmuiri sträine,
Dualismul austro-un gar 1867. Legea nationalitätilor
din1LIngaria-1868..Maghiarizarea prin gcoli. Lupta de
cuvinte a lui Björnsitjerne Björnson cu ministrul Albert
Apponyi. lmpotrivirea pasivä l Memorandul Roma nilor
din Transilvania Erdélyi Magyar Kultur-Egylet gi Liga
Culturalä din Bucuregti. Inaugurar-ea activitälii parla-
mentare. Arhiducele Francisc Ferdinand si Aurel
C. Popovici.
Dupà tri stele experiente in chestiunea Basarabiei, când

s'a ivit trc buinta unei indreptiri noui in politica extemi,
era de int.( les cà tânärul regat al României nu simtea nici
www.dacoromanica.ro
326 CARTEA SATULUI
un fel de atragere spre politica ruseasca, a carei lipsa de re-
cuno§tinta anevoie putea fi data uitirii. Titu Maiorescu
aratase inch dela inceputul anului 1881, printr'un articol
publicat int r'o revista germana, datoria indreptarii politice
spre Puterile din Europa Centrati. Iar Petru Carp, minis-
trul Romat iei la Viena, pregati cu doi ani mai tarziu tere-
nul pentru H.propierea. României de Tripla Alianta (Austro-
Ungaria, C ermania, Italia). In vara anului 1883, carato-
rind la Berlin, Regele Carol avu prilej sa discute ches-
tiunea §i cu imp5.ratul Germaniei §i cu al .Austriei. In scurta
vreme se intalni §1 Bratianu cu Bismarck la Gastein sta-
tornicind astfel noua directie a politicii externe, de care
urma sa fie calauzit regatul României timp de treizeci de
ani, aproape pina la sfar§itut domniei lui Carol I.
Aceasta noua indreptare politica a Romaniei nu putea
fi incuviintaa de publicistica franceza, care socotea alianta
cu A.ustro-Ungaria ca un fel de impietate, ca o crima de
lese-natiune" de care ar trebui crutat nobilul popor ro-
man". Era, in adevar, destul de nefireasca apropierea Ro-
mâniei de Austro-Ungaria, in cuprinsul Car' eia traiau mi-
lioane de Romani despoiati de drepturi nationale-politice.
Dovada se grabi sà o dea chiar in anul 1883 fostul
nistru pre§edinte al Ungariei Coloman Tisza, a carui car-
muire a fost de o durata §i mai lunga de cat guvernarea
de 12 ani (1876-1888) a lui Ioan Bratianu in Romania.
Anume in toamna acestui an, cu prilejul serbarilor dela
Seghedin, veni in acest ora.' insu§ Francisc Iosif I, intru
intampinarea caruia trebuira sä iasa numeroase delegatiuni.
Printre ele era si aceea a Romanilor ortodoc§i in frunte cu
mitropolitul din Sibiu Miron Romanul, care avu indraz-
neala sä r )steasca in fata imparatului o cuvantare in limba
romana, subliniind nemultumirea credincio§ilor sai fata de
anume nr:dreptati savar§ite de guvernul dela Budapesta.
www.dacoromanica.ro
Coloman Tisza potrivi astfel lucrurile, ca impiratul sä.

pundi in limba maghiari, dInd mitropolitului §i credincio-
§ilor si o lectie de patriotism §i de respect al legilor un-
gure§ti. Cazul acesta stâxnind un val de revoltä in opinia
publicà româneaseä, a dgua zi foaia mitropoliei (Telegraf
ful Romin) a atacat pe Tisza inteun articol scris de Loan
Slavici spunind cà guvernantii dela Budapesta nu fac de,
cat si loveasci in Rominii din Austro-Ungaria" ca sä simti
§i Românii din regatul vecin, si se instriineze de monar
hia noasträ §i si se impiedece alianta dintre regat §i
Habsburgilor. Maghiarii îi Inchipuesc a fi ni§te At-
lanti, in stare si poarte globul pimintului in spatele lor.
Sà nu cumva sà faci Tisza §i ceilaiçi ovini§ti experienta
proverbului german: semetia se arati'' inainte de cAderle!...
Pentru acest articol i s'a cenit mitropolitului Miron si,
jertfeasci pe redactorul Nicolae Cristea, care fusese a§ezat
pe viatà la cirma Telegrafului Romin" prin insu§ testa,
mentul lui Andrei §aguna, intemeietorul acestui ziat
(1852). Era firesc deci ca alinta siliti, poruncità numai de
socoteli diplornatice, si nu poatà prinde rädkini mai adinci
in opinia publica' a Tàrii, cu toate c.à tratatul pe care se in-
temeia a fost mereu prelungit de citre guvernele liberale
§i conservatoare ce s'au peeandat pini la 1913, c.5.rid insu§
Titu Maiorescu, in calitate de ministrwpre§edinte, avu
lej s5.-1 prelungeasci pentru ultima oari, cu durata
la 1920, färà a se mai fi putut tine seamà de aceasti pre,
lungire. Abia cu citeva luni mai tärziu s'a intimplat o in-
semnati sahimbare de front in politica externi a Roma,
imbiindu+se bitränului Suveran, in ultimul an al vietii
§i al dornniei, prilej sà sporeasei in sudul Dunàrii teritoriul
Regatului roman ca un semn prevestitor al apropiatei intre-
giri nationale.
www.dacoromanica.ro
828 CARTEA SATULU1
Izbucnind in toamna anului 1912 r'aizboiul balcanic,
Mtmtenegrenii, Bulgarii i Grecii aliaçi izbutiri sal in-
vingi pe Turci liberIndlysi fratii care tánjeau de atIta
amar de vreme sub jug pigln. In anul urmkor îns Bulgarii,
nemultumiti de partea ce le venise din teritoriile desrobite
impinsi de pofta sä. smulgi mai mult, au pornit rälzboiu im-
potriva fostilor aliaçi. Austro-Ungaria i Germania incu-
rajau pe Bulgari, cât vreme Rusia era de partea Serbiei,
Muntenegrului i Greciel. România n'a tinut seamä. de sfa-
turile Vienei i ale Berlinului, ci a intetvenit in rázboiu
armata, care sub comanda principelui mos-
tenitor Ferdinand a trecut Dunk-ea, inaintár' id in marsuri
fortate pini la portile Sofiei. Regele Bulgariei se v'äzu con-
steins atunci sä ceark' pace. Un congres s'a intrunit la Bucu-
resti si a fost prezidat de Titu Maiorescu, ministru-prese-
dinte al Romániei. Pacea a fost incheiatä, la 10 August
1913 printeun tratat care lasä, României Cadrilaterul cu
judetele Durostor i Caliacra, cu orasele Turtucaia, Silistra,
Bazargic çi Balde, deci partea sudici a Dobrogei, care4
fusese destinatä. Incà din partea congresului dela Berlin.
Era un modest spor de teritoriu. Cu atát mai insemnati
era valoarea lui moralci politicà, ficánd dovada
si a bunului nume de care incepuse a se bucura tara noa-
stri in fata statelor din Peninsula Balcani6, precum
curajului conducitorilor ei sä. se scuture la vreme de sub
epitropia politicâ vienezà i berlinezà urmánd calea porun-
cità de interesele Tärii si ale neamului romInesc.
Armata románà mobilizati la 1913, ca sä. treaci Du-
nä.rea, astepta sä. fie comandatà tocmai- in directie con-
trail: peste Carpati ca desrobeasci nulioanele de frati,
stránsi de veacuri in obezile pajurei cu douâ capete dela
Viena si dela Budapesta.
www.dacoromanica.ro
In revolutiile dela, 1848-49 curentul nasional, cu toate

ci se afirmase hotkrit in cele mai multe state europene,
nu fusese luck destul de putemic, spre a cuceri biruinta de-
Unitatea Germaniei si a Italiei urma sk se infalptuiasck'
in jumktatea a doua a veacului al XIX,lea. Cu atkt mai
putin desivIrsitä putea sk fie isprava politick' a acestui cu-
rent in rkskritul Europei.
In ce priveste in deasebi pe Românii de sub stkpinirea
Habsburgilor, ideea libertktii §i a uniatii nationale a glsit
rostire destul de 15.muriti in ziaristica lor din cursul vea-
cului al XIX,lea. La scurtk vreme dupk adunarea natio,
nark. depe Ckmpia Libertktii Gazeta Transilvaniei" publica
(17 Maiu 1848) aceste cuvinte rkspicate: Soarta natiunii
romkne se va hotiri In Bucuresti si in Iasi, iar nu In Cluj,
nici in Budapesta; o stiu vrkjmas.ii nostri, pentru aceea se
si arunck asupra ziselor capitale cu toati povara silei lor...
i ideea rostitI lkmurit in Gazeta" dela. Brasov pkrea a-
junsk in pragul realizärii prin revolutiile dela 1848, cari
incepuserk a sgudui din temelii monarhia habsburgick, re,
actiunea austro-rusi izbuti sä mai intIrzie cktva timp im-
plinirea destinului istoric. Desi Romknii pecetluirk Cu sange
protestul lor contra unirii silnice a Transilvaniei cu Un-
gana, solia lui Simion Bkrnutiu pentru neatImarea natio-
nalk,politick, eroismul dacic al lui Avram Iancu si intelep-
ciunea departe strkbkatoare a lui Andrei aguna urmau
sk,si primeasc.ä nevestejita cununk a inaptuirii depline a-
bia mai tkrziu, la 1 Decemvrie 1918.
Dar si 011 atunci biserica, scoala, presa si asezkmintele
culturale au continuat a pregkti sufletul Romarulor pentru
apropiata intregire nationalk. Ziarul Albina", care se ti,
pkrea In capitala Ungariei, publica In vara anului 1870
un articol despre Misitmea Romaniei" ficand aceastk.
www.dacoromanica.ro
330 CARTEA SATULUI
turisire: astepedm ca România s d.evini un soarle ale
rui raze si incilzeasci i sä lumineze pe toti Rominii de
prin àrile vecine. Cu acest chip politioa Rominiei In
tor si se inalte pini la identificarea cu o politica a roma-
nismului. Asa intelegem noi raisiunea daci e
ne asecutlm existenta i integritatea nationala... Tot ce
ni s'ar pune In contra, dela palat pinä la ultimul primar
de comuni, trebue isbit crutare"!... Iar cind si-a.
cetat Albina" aparitia, la inceputul anului 1877, reclac-
torul adresind cititorilor un cuvint de adio" se mânedia
cu speranta cà tot ce s'a publicat In coloanele ziarului timp
de 11 ani nu se poate si nu fi pitruns i prins
In piepturile rom4ne" aritându-le calea din robia Vavilo-
nului spre pImintul flgaduintei: spre România
räçia gintei lui Traian".
aind a inceput sä aparä. la Brasov Orientul Latin
(1874-75) care si prin titlul siu aräta destul de limurit
tendinta sa panromaneasci, profe,sorul liceului Andrei a-
guna, loan Al. Lipedatu impreuni cu fratii Aron si
colae Densusianu intelegeau sä afirme programatic
cu Rominii din Austro-Ungaria ace,st ziar. va apira drep-
turile si interesele lor politice..., iar fati cu Românii de
dincolo de Carpati, cilcánd peste d:iunosul provincialism
si separatism de pinä acum, chestiunile i interesele lor le
vom considera qi le vom trata ca pe ale noastre"...
Pregitirea sufleteasci se ficea deci, deamindoui laturile
Carpatilor, in chip destul de stiruitor prin mijloace lite-
rare, publicistice, culturale i artistice, cari puteau fi stre-
curate peste granitele vamesilor sträini, färi ca acestia
le fi putut prinde de veste i Impiedeca totdeauna. i chiar
dacà ele ar fi fost oprite In drum, cum se intimpla adese-
ori, mnsi ck-muirile striine, atit cea nisea.sci din Basara-
www.dacoromanica.ro
bia, cat §i cea austriac5. din Bucovina, dar mai ales cea ma,
ghiari din Transilvania §i Banat au fost neobosite In ,ciu-
data lor stridanie de a contribui din an in an tot mai
mult la pregitirea sufleteasci a poporului rom5.n pertru
clipa cea mare, când urma si se indeplineasci destinul is-
toric al unititii §i integritàii nationale-politice.
La sar§itul anului 1865 dieta dela Cluj a hotirit pentru
a doua oari unirea Transilvaniei cu Ungaria. Deputatii ro-
mani §i sa§i au protestat contra acestei hotiriri, dar nu s'a
tinut seami de protestul lor. Dupice impiratul Francisc
losif s'a impicat cu Ungurii §i s'a incoronat ca rege al lor,
intre Ungaria §i Austria s'a incheiat o invoiali, a§a numi-
tul pact dualist (1867) in intelesul caruia diferitele po-
poare ale Austriei urmau si fie carmuite de Germani, iar
ale Ungariei de Maghiari. Celorlalte neamuri nu li se re-
cuno§tea calitatea de natiune". Istoricul austriac Bider,
mann (inteo scriere a sa intitulati Uneltirile ruse§ti in
Ungaria, tipiriti la Innsbruck in 1887), atr5.gea atentia
Coroanei impirite§ti cà e singura putere in stare si impie,
dice pornirile natiunilor nemaghiare din Ungaria. Toate-§i
iau refugiul la ea, de groaza suprematiei maghiare. Dad.
mnsà Coroana le va insela increderea, ce o pun in ocrotirea
ei, §i prin pactul dualist le va sacrifica de dragul Maghiari-
lor, sentimentul national le va indruma säui caute mantui-
rea in afara de granitele Ungariei, ceeace in curs de o ju-
mgtate de veac va pricinui präbuqirea monarhiei...
.Aceasti prevestire a istoricului austriac s'a implinit
tocmai raicprând astfel puterea pilduitoare a vechiului pro,
verb cà n'ar fi nimeni prooroc in tara lui.
Dintre conducitorii politici ai Ungariei, meritul princi-
pal pentru impicarea acestei ri cu dinastia habsburgici,
prin pomenita învoialä dualisti, revine lui Francisc peák
www.dacoromanica.ro
332 CARTEA SATULU1
care, convins de necesitatea unor legaturi cat mai stranse
intre Austria si Ungaria, nu se sfia sa declare ca präbui-
rea Austriei ar inserana totodata i moartea Ungariei,
moarte chiar fafi nadejdea. reinvierii. El si tovaeasul sau de
baronul Iosif Eötvös, fost ministru de culte si in-
structie publici, intelegeau ca i celorlalte popoare din Un-
gana se cuvenea sà li se garanteze prin o lege fundamental
a tarn anume drepturi. Deaceea au facut sa se voteze in
parlamentul dela Budapesta asa numita lege a nationaliti,.
tilor" (1868) prin care se incuviintau popoarelor nema-
ghiare majoritatea cetateriilor Ungariei oarecari drep-
turi in adrainistratie, justitie i invatimant. Dei Statul era
obligat prin dispoziçiile acestei legi sä dea fiecarui cetatean
putinta de a se instrui in limba maicei sale atat in scoala
primara-, cat si in cea secundari pan. la universitate, timp
de o jumatate de veac carmuitorii maghiari nu au voit
infiinteze nici o singurä scoala cu limba de predare româ-
neasca, germana, slovaca sau sarbeasca. Dimpotrivä., au in-
ceput o prigonire fara crutare impotriva tuturor scoalelor
nemaghiare, indeosebi impotriva celor confesionale ronal-
nesti i slovace, desfiintai' Idu-le sub felurite nascociri: Mai
ales contele Albert Apponyi, fostul ministru de culte s'it
structie publica, a devenit, prin legea sa din 1907, prigonito-
rul scoalelor romanesti din Transilvania si Banat, pentru care
fapt a si primit o mustrare deplin meritata din partea vesti-
tului scriitor norvegian Björnsterne Björnson supranumit
Uriasul dela Nord". Acesta n'a voit sà mearga in Septem-
vrie 1907 la congresul pkii din München, aratand inteo
scurta scrisoare tiparita prin gazeté ci nu poate sta alaturi de
mincinosul propovaduitor al pàcii contele Apponyi, care in
congrese tine cuvaniari pentru buna intelegere intre popoa
re, cati vreme acasa la el, in Ungaria, a pornit un rizboiu im.
www.dacoromanica.ro
potriva copilor nevirstnici ai Germarnlor, Românilor,

bilor, Slovacilor §i Rutenilor. Acea.sti zdravini palmi nor-
vegiani, aplicatà pe obrazul contelui maghiar cu atita ri-
sunet, in auzul lumii intregi, atins destul de dureros pe
fostul ministru. Apponyi, care s'a simtit indemnat a-i ea's,
punde lui Bjömson ci se va prezenta §i la viitoarele con-
grese de pace... cu capul ridicat". Replica Norvegianului
nu a intirziat a-1 fulgera din nou pe trufa§ul conte prin cu-
vintele: Cine se indoie§te de aceasta? CInd s'a prezentat
vre-odati altfel un asupritor al popoarelor?... A smulge pe
copii dela limba matem;i e tot atit ca a-i smulge fliminzi
dela Ova maicei lor. i tocmai aceasta e, ceeace portmce§te
prin legea sa contele Apponyi cu capul ridicat... Daci
copiii nu pot invita ungure§te pentru ci e o limbi grea
§i urmarea e ci nu invatA nimic a§a, Inca Ungaria are cei
mai multi analfabeti in Europa ce are a face? Vedeti,
contele Apponyi sti intre ei cu capul ridicat... In cin-
stea acestui duh ocrotitor aduc eu acum. a§a i§i incheia.
Björnson rispunsul martori §i dovezi dela popoarele asu-
prite ale Ungariei. Nwi lucru grabnic, câci contele Apponyi
le a§teapti cu capul ridicat".
De altfel, Insu§ contele Stefan Tisza, fiul lui Coloman,
In calitate de ministru pre§edinte al Ungariei, a recunoscut
In cuvántarea sa parlamentari din 20 Februarie 1914 ci
legea nationalititilor din. 1868 nu a fost respectati.
odati, uno lege de care nu se putea tine seami. Tot
atunci a mirturisit cà cerintele conducitorolor politici ai
Rominlor din Transilvania qi Banat erau destul de mo-
deste, dar stomacul maghiar nu le putea mistui"...
Drept rispuns pomirilor vrijma§e ale guvemelor dela
Budapesta, Romanii din Banat, Bihor, Satu Mare qi Mara-
mure§, apdar din regiumle dela margini, s'au unit intrlo
www.dacoromanica.ro
334 CARTEA SATULUI
actiune politicà solidari cu cei din Transilvania formând
impreuná partidul national, care in conferinta sa çinutä la
Sibiu in Mai 1881, §i-a votat un program cerând autono-
mia Transilvaniei, declarand impotrivire fati de parlamen-
tul din Budapesta §i neincuviintand dualismul austro-ungar.
Prigonirile devenind tot mai inver§unate, la 1892 con-
duckorii partidului national au cuprins toate jalbele lor de
ordin politic, cultural §1 economic inteun metnorand, cu
care o numeroasI delegatie de intelectuali §i tlrani a plecat
la Viena, inainteze impiratului Francisc Iosif I ceran-
du-i mäisuri pentru imbunàatirea. stàrii lor.
Impkatul îns de teama guvernului maghiar dela Buda-
pesta n'a cutezat primeaseä, §i memorandul trimis
inapoi, in plic nedesacut, celor ce-1 iscàliserä§i inaintaserä.
S'au gàsit ziare franceze cari n'au intarziat a osandi pasul
acesta al conducitorilor politicei române§ti din Transilva-
nia, scriind cä ar fi compromis mai mult, decat a servit
izbInda dreptelor cereri ale vrednicilor fii ai legiunilor lui
Traian. Ce pot ei a§tepta dela Viena? Românii din Tran-
silvania au uitat, cum i-a pàcälit Curtea de Austria in
1848-49? Sä.-§i reaminteasci numai, cum au fost
Avram Iancu, Axente Severu §i alçii. Nu, nu, dela Hab-
sburgi nu se poate a§tepta nimic... Dreptatea se doban-
de§te luptand deschis, cum §ade bine urma§ilor vechei
Rome; mila sä fie rásatà pe seama cer§etorilor din antica-
mere!" (Memorialul Diplomatic dela 4 Iunie 1892).
Totu§ lipsa de prevedere a carmuitorilor dela Budapesta,
pornind impotriva memorandi§tilor romani din Transilva-
nia un fisurltor proces politic §i osIndindu-i prin curtea
cu jurati din Cluj (1894) la zeci de ani temnità de stat,
In inchisorile din Vat §i Seghedin, a izbutit a face s5.
cu folos cauza româneascä.", trezind un interes viu §i stator-
nic pentru ea in opinia publia a Europei.
www.dacoromanica.ro
Prigonirile fiind tot mai numeroase, pricinuiau in chip

firesc ra.'sunet in sufletele cetatenilor din Romania libera,
dandu-le indemn pentru infiintarea Ligii Culturale (la in-
ceputul anului 1891) care îi luase prin statute (art. 2) ca
scop sà trezeasca la toti Românii constiinta solidaritatii de
rasa de o parte, lar de alta sa starneasca un curent, potrivit
a indreptati menirea de civilizatie a Romlnilor in Orientul
Europei. Infiintarea acestui asezamant, care a contribuit la
trezirea constiintei nationale romanesti, poate fi socotita si
ca un raspuns la pornirile de maghiarizare din Transilva-
nia, unde se intemeiase la 1885 Societatea pentru cultura
maghiara ardeleana (Emke) urmarind maghiarizarea Ro-
manilor, fie si prin mijloace silnice. Cat' id îi incepea acti-
vitatea, prin o impunatoare intrunire la Cluj, aceasta so-
cietate de maghiarizare, ativa Romani din Transilvania,
asezati la Bucuresti, incercara sà pregateascà o revolutie
prin proclamatia din 18 August 1885 in care scriau: Uri,
gurii decretà astazi la auj moartea jiird5tatii neamului no,
stru. De pretutindeni s'au adunat sbirii, spre a lua parte
la pronuntarea acestei sentinte. Toate straturile sociale, dela
ministru 'Dana. la pinte-nul ruginit al nemesului calicit, sunt
representate. In mijlocul lurninaçiilor i intre aburii ban,
chetelor, tipetele lor salbatice se topesc inteun singur urlet:
facem din Ardeal o var.& ungureasc11... Spunaise copi-
lului in familie si in scoala cà patria noastrà e sfasiati de
Maghiari; spuni-se soldatului cà adevarata si efectiva for-
tificare a Tarii Romanesti se va implini numai prin luarea
Transilvaniei; convinga-se in fine fiecare Roman cugeta,
tor a garantia reali i statornia a neatirnarii patriei sale
nici in tratate, nici in politica de azi pe mane, ci in coin-
pletarea unitatii noastre politice se va gasi. Cea mai groaz,
nica nenorocire va fi pentru Romania aderea Transilva.
www.dacoromanica.ro
336 CARTEA SATULU1
niei; va fi anticiparea aderei sale. Sà nu uitim: nu suntem
cleat jumkate dincoice (de Carpati) i daci putem avea
vre-o misiune in Orient, e numai fiindc5. =item zece
lioane i nu cinci. S. ne strangem rfaz' Klurile! Sà facem cat
mai in gra.b5. ca Românii de peste munti s ne simteasc5
dragostea de frate, i Ungurii urgia de du§mani. Cine va
§ovii, cine va sta la o parte, sträin este de neamul rom5/
nesc"... Guvernul luí Ioan C. Br5tíanu a luat mäsuri pentru
expulsarea autorilor acestei proclamatii revolutionare,
tre cari cel mai de frunte: Gheorghe Sec4anu, intors mai
tarziu in tar5, a functionat ca profesor la liceele din Seve
rin, Tukea i Turnu Ivagurele, uncle a decedat la 1930,
având astfel prilej sà tr5iasc.5 12 ani in Roma"' intregit.5.
(Al. Lapedatu, Un episod revolutionar .An. Ac. Rom.
M. S. I. Bucure*ti 1937).
.Actiunea sociefitii de maghiarizare nu putea fi trecuti
cu vederea nici de c5tre oamenii Cu simt de r5spundere
pentru viitorul neamuluí romanesc, ci trebuia s5.-i indemne
a lua m5suri de pregitire, prin mijloace de cultur5., a te,
renului pentru unitatea sufleteasc5r. a tuturor Românilor,
din care sà poatà r5s5.ri, in imprejuräzi potrivite, i unitatea
lor
La 1895 reprezentantii Rominilor, arbilor i Slovaci,
lot.' din Ungaria au tinut in capitala acestei fári un con-
gres al nationalifátilor ald.tuind un program comun de ap5.,
rare §i luptà politici, program in care se poate gsi s5mbu-
rele aliantei politice de azi a celor trei State din Mica 'rite-
legere.
lar cu 10 ani mai tirziu conduchorii politici ai Roma-
nilor, convimi cà pasivitatea politicà era p5gubitoare, au
hotkit sà intre in parlamentul dela Budapesta. Inaugurând
numita erà a activitältii politice, impreun5 cu deputatii
www.dacoromanica.ro
I. LUPA.5: ISTORIA UNIRII ROMANILOR 837
Sarbilor i ai Slovacilor au ficut un partid al nationalitati-

lor, fail a fi izbutit s. imbunifaleasci soarta poporului.
Dimpotrivk prigonirile politice incepuei a fi din an in an
tot mai ameninfkoare. Numai in fistimpul din Aprilie
1906 pani in .August 1908 mai multi publicisti i condu-
ckori politici ai Romanilor ardeleni au fost osânditi la 124
ani, 6 itmi §i 2 zile temniti de stat. lar suma tota15. a a-
menzilor, in band a dep4it cifra de 200.0100 coroane aur.
Nationalitiitile asuprite din Ungaria îi puneau nàdej-
dea in mostenitorul tronului habsburgic arhiducele Fran-
cisc Ferdinand. Se rä.'spIndise svonul cà acesta va cuteza
sä. p5.seasc.5. impotriva Ungurilor cu aceea..s putere si hot45/
rire, ca odinioael Iosif al II-lea çi, intitueand temelia dua-
va schimba monarhia austro-ungaei inteun stat fe-
deral, care s5., garanteze tuturor popoarelor dreptul de au-
tonomie nationa15.-politici.
In acest inteles unul dintre oamenii de incredere ai lui
Francisc Ferdinand, Bin5.teanul .Aurel C. Popovici a pu-
blicat o carte intitulafi Statele Unite ale Austriei Mari.
IntImplärile au luat îns., in cursul rizboiului mondial, o
intorskuri mai prielnici n5.zuintelor de intregire nationa15.
a Românilor, Italienilor, Slrbilor, Croatilor, Sloverulor, Slo-
vacilor çi Ruterulor din cuprinsul monarhiei dualiste. In loc
de refacerea ei cu ajutorul autonomilor nationale, arkate
In cartea lui Aurel Popqvici, eázboiul a sdruncinat cu de,
sävarsire temeliile împ.ràçiei habsburgice, grä.bindu-i pea-
busirea çi &Ind popoarelor, chinuite timp prea indelungat
in ghiarele pajurei cu doui capete, putinta si se organizeze
In state nationale de sine stAtAtoare.
22
www.dacoromanica.ro
838 CARTEA SATULUI
VI
lnceputul marelui räzboiu. Fam.intarea sufleteasci a Re-
gelui Carol. Sfetnicii lui la ingltimea cerintelor vremir
Neutralitatea. Moartea Regelui Carol. Principele mog.
tenitor Ferdinand §i sotia sa Maria. Contopirea lor
sufleteascg cu tara §i cu poporul României. Consiliul de
Coroana pentru intrarea Romaniei in cif zboitz. Amintirea
lui Mihai Viteazul in sprijinul propunerii pentru rfizboiul
de intregire a Rominiei. Märturisirile Regelui Ferdinand.
Preggtirea sufleteascii a multimilor.
In vara anului 1914, dupice Arhiducele Francisc Fer-

dinand, mo§tenitorul tronului habsburgic, a fost ucis la
Sarajevo, impreuni Cu sotia sa Sofia de Chotek, de citre
studentul sirb Gavriil Prinkipo, a izbucnit rzboiul cel
mare, zis ri'zboiul mondial. Sufletul Românilor subjugati
din Transilvania, Bucovina §i Basarabia se sbitea cumplit
intre temen i grele §i frumoase nidejdi de izbivire. Multi
erau ingroziti de &dui c. vor fi silii sà lupte sub stea-
gun strtine, impotriva fratilor de acela§ singe §i de aceea§i
credinfi. Se mingiiau insa Cu nidejdea ci nu vor putea fi
spulberate in de§ert toate jertfele §i suferintele lor, ci Cu
ajutorul lui Dumnezeu se va riscumpira in sfir§it intreg
neamul rominesc din jugul robiei de veacuri.
In mintea §i mima tuturor incoltise presimtirea cà rize
boiul acesta va face si ea'sari §i pentru ei soarele dreptitii.
Celor incin§i in hora de moarte a infrico§atului rizboiu le
venea cite un cuvint de imbirbitare ca acela al profeso'
rului Nicolae lorga care scria in ziarul Neamul Romi-
nesc": Sà fiti voio§i aceia, cari in strigite de comandi
staini sub steag stain muriti! Undeva un alt steag se
www.dacoromanica.ro
dicä in mäsura, in care voi v5. cheltuiti vitejia, vä dap sln-

gele vostru tinir. El se ridicà tot mai limit, tot mai inalt,
tot mai larg, sältat in sus si risfirat de fiecare silintä des-
nädijduità a puterii voastre, care se stInge. i sà. stiti cà
urmaoi vo§tii, in ciuda tuturor puterilor lumii, sub acest
steag pe care in nestiintä, in durere i in intunerec voi
desrigurat i sfintit, vor fi to impreun5!
Starea sufleteascä a Regelui Carol, dupä izbucnirea az-
boiului mondial, nu era nici de cum wail. La 28 Ellie
1914 contele Czernin telegrafia ministrului de externe
Berchtold la \Timm arkándu-i niste spuse ale bkrkiului
Rege, care i-ar fi märturisit cà, da.c5. si-ar putea urma
dul inimii, armata romlnà ar lupta de pattea Triplei Ali-
ante, dar in anul din urmt s'au intämplat atätea schimbäri,
incat nu mai e in stare sä tinä tratatul. In aceeas zi Regele
Carol primise instiintare telegrafici dela impäratul Fran-
cisc Iosif I cà a dat armatei sale ordin sà inceapi azboiul
contra Serbiei, iar impkatul Wilhelm liii impärtäsea cu
o lunä mai tärziu speranta cà el va fi credincios ca Rege
gi ca Hohenzollern" si va implini f5.6. condiPi" datoriile
de aliat Ministrul de externe al Germaniei mergea cu un
pas mai departe cer'And telegrafie mobilizarea neintärziatä
a armatei romäne contra Rusiei.
Regele Carol, ca domnitor constitutional a tinut sä cu-
noasci. in imprejuarile grele de atunci pärerea celor mai
incercati sfetnici ai sài, pe cari chemat inteun consAiu
de Coroanä la Sinaia (3 August 1914). Ad s'a ceroetat
textul tratatului austro-roman care in articolul 2 spunea
15.'murit: Daci România ar fi atacatä, fàrà vre-o provo-
care din partes sa, Austro-Ungaria este obligatä a-i da In
timp util ajutor i asistentä impotriva agresorului. Dad
Austro-Ungaria ar fi atacatä in imprejur5.ri asemänkoare
www.dacoromanica.ro
340 CARTEA SA TULU1
din vre-o parte a statelor vecine Cu Romania, obligatia de
a ski in ajutor se va prezenta imediat pentru aceasta din
urmi". Din cuprinsul acestui articol se veclea. cä Romania
nu putea fi indatorati la nici un fel de ajutor sau sprijinire
militark de vreme ce Austro-Ungaria nu fusese atacatà din
nici o parte, ci ea pornise la atac impotriva Serbiei.
Dintre sfetnicii, cari au luat parte la consiliul de Coroani
din Sinaia, numai Petru Carp stiruia pentru mobilizaxea
neintarziaa contra Rusiei, ceilaiçi in frunte Cu Ioan I. C.
Britianu §i cu Tache Ionescu, tinand seama §i de purtarea
Italid, care constatase de-asemenea ci nu existi in cuprin-
sul tratatului nici pentru ea vre-o indatorire de ajutor ar-
mat, au hot5xit cl Romania va trebui si urmeze, deocam-
datk o atitudine de neutralitate ca stadiu pregititor pentru
a face si triumfe la timpul potrivit politica instinctului na-
tional, propoviduità Cu multi putere de convingere in cu-
vantirile lui Nicolae Thlipescu §i Tache Ionescu. Acesta
spunea inteun discurs parlamentar din Decemvrie 1915:
Vid deschizandu-se u§ilè raiului §i o teami superstitioasä
imi zice sà inchid este prea. frumos! Sarcina de a
scrie o epopee vie a eizut pe generatia noastr5., de§i nu a
fost o generatie mai putin pregititi pentru o viati eroici,
cleat generatia noastri... i cu toate acestea, domnilor de-
putati, pe aceasti gene:T.4e a ursit-o soarta s indeplineascA
fapta cea mare. Ea va fi sau gropa,sa muncii de veacuri sau
zamislitoarea unei vremi a§a de frumoase, inc.& vedenia ei
m'a smere§te".
La intrebarea ce i s'a racut indati dupi consiliu, claci
e multimit de hotirirea luatk Regele Carol a rispuns cà e
foarte nemultImit, dar Dumnezeu Fa crutat de dureroasa
datorie si fie un judecitor. Sfetnicii lui fiind intele§i asupra
hotàrinii luate, el se sinatea dator a mirturisi cä toti au
fost la iniltimea cerintelor vremii de-atunci.
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIRII ROMANILOR 34)
Virsta inaintata §i framanfairile suflete§ti ale sfar§itului

sau de domnie, care depa§ind 48 de ani, este cea mai
indelungati §i mai rodnica dintre toate domniile cunoscute
pana acum in istoria Romanilor faceau sä incolteasca
In sufletul batranului Suveran dorinta indreptatita sà scape
de toata grija cea lumeasca". Inainte sa inchida ochii pe
veci, la sfar§itul lui Septemvrie 1914, se destainuia conte-
lui Czernin ca nu mai are decat o dorinta: sä. moara si §.1
punà capat la toate.

S'a spus gre§it Cà noua indreptare politica a Romaniei
spre Rusia §i indepartarea ei de Tripla Alianta ar fi fost
facutä. de Bratianu singur, fara §tirea Regelui Carol. Gre-
§ala aceasta a tinut s'o indrepte insu§ Bratianu in una din
conferintele sale dela Ateneul Roman (1927) marturi-
sind: Este drept cà am hotkit sà ramana aprobarea in
taina §i chiar guvernul rus si creada ca intelegerea este
facuta numai de mine, rara §tirea Regelui. Dar eu nu a§
fi fost prim-ministrul, care sa fac asemenea act fara §ti-
rea Suveranului pe care-I serveam. Regele Carol a incu-
viintat actul meu §i, ca unul care i-am cunoscut mai de
aproape gandul, simtirea §.1 legatura cu poporul §i meni-
rea lui, pot sa declar cu toata con§tiinta ca n'ar fi impii-
decat Suveranul dela Plevna desIvfirqirea operei, cälreia
ii inchinase viata, §i infaptuirea celor mai mari aspiratiuni
ale neamului, pe care el le simtea". Aceastà marturisire e
vrednica de crezamant cu atat mai mult, cu cat insu§ Re-
gele Carol cu put.ine zile inainte de a porni pe drumul din
care nu mai este intoarcere, intrio preumblare la Sinaia cu
locotenent-colonelul Dabija 1§i destainuia convingerea ce o
avea din ziva de 7 Maiu 1866, cà tot poporul roman se
va uni odafa.' inteun stat unitar, pe baza principiului na-
tionalitatilor".
www.dacoromanica.ro
342 CARTZA SATULUI
Aceasti desivar§ire a lucririi de intregire nationalä, era
pä.'strati Regelui Ferdinand I, al doilea fiu al printului Leo-
pold, fratele mai mare al Regelui Carol. Venit in tari la
1889, Principele mostenitor Ferdinand i§i lust* repede cu-
nostinta. limbii române cu ajutorul iscusitului profesor Va.-
sile D. Piun care insuflat interes §i dragoste pentru isto-
ria natinaa. DupI cum mäirturisea insu§ Ferdinand lute°
§edint.5. a Academiei Române (16 Martie 1890) Cu deose-
bire scrisul cronicarului Neculce fermecat cu limba-i
curatà, cu stflui impodobit, Cu icoarlepipäite§i Cu a§a de
s5nitoase povete".
La sfar§itul anului 1892 s'a ca.." sitorit Ferdinand cu
.principesa Maria de Coburg, inruditl in linie bIrbiteasci
'cu dina.stia Angliei, lar in linie femeiasca cu tarul Rusiei.
In memoriile sale tiparite de curInd, Regina Maria des-
ainueste cu multä, duio§ie, sfatul intelept pe care i 1-a
dat buna ei mami in cupa despirtirii spunandu-i: Draga
mea, mergi 'lute° tara ortodoxi, cinstesti Biserica
slujbele i s saruti cruces i evanghelia, cand ti le Intinde
preotul, si and vezi pe AO facand cruce, sa faci i tu!"...
Aceastà càsnicie., la incheierea arch au priveghiat ursi-
toare bune, a dat Principelui mo§tenitor in scurt5. vreme
un dimin de viall familiarä binecuvântatit de trei fii §i trei
fiice. Pentru deeivar§irea faptei de intregire §i unitate na,
tionali Regina Maria urma s indeplineasc.5., cu un sfert
de veac mai tarziu, un rol din cele mai binericiitoare alä.'-
turi de eroicul ei sot.
Mara pereche a fost neobosia in rilzuinta de cunoa§-
tere a Oxii §i poporului român, de pretuire a insusirilor §i
comorilor lui sufletesti, de cercetare a aseamintelor strä.bune
§i datinelor pitore§ti, deschizInd in taina sufletului lar
nä.r loc tot mai larg incântarii, pe care iscusitul condeiu al
Reginei Maria izbutea sà o rosteascà in cuvinte ca acestea.:
www.dacoromanica.ro
1. LUPAS: 1STORIA UNIR11 ROMANILOR 343
Dela un capit al României la altul afli frumuseti: frumu-

seti a sesului §i a muntelui, frumuseti a pidurii 0 a riului,
frumuseti de vaste perspective §i de minunate apusuri, fru-
museti de culoare ci de linie, de viati simpli, de vechi obi,
ceiuri. i frumuseti §i in domeniul cugetirii, al poeziei, al
simtirii, al cit. Itecului".
In cursul rizboiului Regina scria la lasi, falmicind firi
indoiari ci sentimentul Regelui Ferdinand, cà nimic nu este
In cuprinsul acestei Tiri Romine§ti, si nu4 fi iubit, ci
mai adinc ci deck copiii niscuti pe brazda ei, s'a impirti-
§it suflete§te cu §esurile ei intinse, cu nesfir§itelvi drumuri,
cu apusuriie de soare, cu paji§tele-i umede de roua zorilor,
cu pidurile adinci ci cimpiile-i de griu copt luminind ca
aurul". Prin iubirea insufletiti a firii §i a poporului, prin
nobila stridanie de contopire sufleteasci deplini cu toate
dorintele neamului rominesc ci cu clestinul Tirii, Regele
Ferdinand a izbutit siii deschidi calea spre mima acestui
popor bun §i primitor.
Dintre marii domnitori ai trecutului românesc nici Mir,
cea, nici Alexandru, nici *tefan, nici Miliai, nici Matei
Basarab, nici Constant.in Brit' icoveanu n'au avut norocul
si fi putut lisa in locul lor urma.,,i in stare, daci nu si-i
intreaci, micar si-i apropie in faimi §i vrednicie. Regele
Carol este pini acum singura abaterle fericiti in istoria Ro-
minilor. Coborind din castelul stribunilor sä.'i dela izvoarele
Dunirii cu chemarea istorici si fie ctitorul neatirnirii §i
regalit5.tii romi'ne la gurile acestui riu §i in Carpati, el a iz-
butit si intemeieze aci o dinastie noui §i. si urzeasci in
cursul celor 48 de ani de domnie, o traditie de mo§tenire mo,
narhici, in care vrednicul siu urma§ putea si giseasci nu
numai un sprijin al tronului, dar ci o indrtmiare pretioasi,
un testament moral-politic, miret prin constiinta neclintiti
www.dacoromanica.ro
344 CARTEA SATULUI
a datoriei de suveran §i a credintei catre tarä. Ori cat de apa.
satoare era povara acestei mo§teniri in imprejurarile grele
din toamna anului 1914, Ferdinand a dovedit cu
sinti ca lipsea nici intelegerea deplinà a situatiei, nici
vointa tare sa invinga toate piedecile, care se ridicau
spaimantatoare in calea infaptuirii unitatii nationale-poli-
tice a Romanilor.
In pärerea de ob§te a tarii se incruci§au atunci doua por-
niri potrivnice: una, mai slabä., cerand intrarea armatei ro-
mane in razboiu alaturi de Puterile Centrale pentru desro.
birea Basqrabiei de sub cnutul rusesc, alta mai puternica sta.
ruind pentru intrarea in risboiu allturi de Puterile
pentru desrobirea Transilvaniei, Banatului i Buco.
vinei de sub jugul Habsburgilor. Pornirea aceasta din urmä
a trezit viu rasunet in sufletul Romanilor de pretutindeni. Cei
de sub carmuiri straine erau lipsiçi insä de libertatea sa-0
poati rosti dorinta in felul cum intelegea s'o faca inflaca-
ratul patriot Nicolae Filipescu adresand Regelui Ferdinand
(15 Februarie 1915) o urare ca aceasta: Cronicarul zice
cà traznete i fulgere eran in cer, and a urcat tronul *el--
ban Voda Cantacuzino. Era o prevestire. Cand pe tron
s'a urcat Regele Ferdinand, Europa era sguduitä de cel
mai infricogtor razboiu din cate sunt pomenite in istorie.
E §i aceasta o prorocire de ce va fi domnia de azi. Sire,
e§ti trimisul lui Dumnezeu ca sà impline4ti visul unui neam.
Vei fi cel mai mare voevod al tarii, impodobindu-te cu tit-
lurile Miliai Vitea.zul: Domn al Ardealului, al Tarii
Romane§ti §i al Moldovei, aducand pe deasupra i straluci-
rea purpurei regale, sau rapus in cel mai suprem avant de
vitejie al neamului, vei fi sfintit ca erou national. De aceea
ma..rirea ce ti-o uram, Sire, este: s4 te incoronezi la Alba.
Iulia sou sâ mori pe cAmpia dela Turda".
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA LINIRII ROMANILOR 346
Lupta ce s'a dat atunci in sufletul Regelui Ferdinand

intre constiinta datoriei de monarh constitutional §i intre
toate legkurile lui de sange, de credit*); si de neam, a a-
tins culmea in hotarirea eroicä sä se invingi pe sine insu,
spre a izbuti s. jertfeasc5., färä preget, datoriei sale de Rege
al Roma'niei toate indemnurile de neam §i de sange.
La 4/1'7 August 1916 tratatul de alianta intre Roma.-
nia de o parte, Franta, Marea Britanie, Italia si Rusia de
altà parte a fost semnat. Prin acest tratat Romania se lega
sà atace Austro-Ungaria; Puterile aliate in Intelegerea cor-
diali" garantau in schimb integritatea teritoria1,5. a Rega-
tului roman recunoscandwi totodatà dreptul alipeascä.,
la sfar§itul räzboiului, toate tinuturile locuite de Romani
din cuprinsul Monarhiei austro-ungare i ragälduind sà nu
incheie pace separati, nici pace genera1à deck impreunä.
§i in acela§ timp.
Cu 10 zile in urmä., In consiliul de Coroanä. prezidat de
Regele Ferdinand la Cotroceni (14/27 .August 1916) se-
ful guvernului Ion L C. Brkianu propunea ca Romania
.sà declare räzboiu Austro-Ungariei, aratänd cà are dato-
ria mora.1à sà facà pasul acesta., chiar dacà s'ar intampla
sä. rälmanä, invinsä.. In viata natitmilor sunt afirmki de
drepturi, cari cantIresc mai mult decat isbanzi treckoare,
sunt gesturi de abdicare, de dezertare moral, cari com-
promit viitorul lor pentru veacuri dearandul. Intrio atare
situatie e azi romanismul. De aceea °filar de ar fi sä.
manem bkuti spunea BFaltianu prin faptul ca' patru
din cele mai mari Puteri ale lumii au recunoscut temeini-
cia revendicgrilor noastre nationale si au sfintit printriun
act solemn hotarele etnice ale Romarulor de peste Carpati,
cauza romanismului va face un pas inainte, mai mare si
mai insemnat decat oricand. i dacà nu azi, maine vom
www.dacoromanica.ro
348 CARTEA SATULUI
culege roadele acestor jertfe i acestor afirmiri de drep-
turi. Aduceti-vi mime de cazul Italiei. Si Carol Albert
a fost infrint la Novara, dar unitatea Italiei a fost pusà
in fata lumii intregi §i peste citiva ani urma§ul AU a rea-
lizat-o. Aduceti-v5.' aminte de propria noastr5. istorie. Tu-
dor Vladimirescu a fost zdrobit §i stipinitorii zilei
micelirit. Dar el ridicase steagul rena§terii noastre natio-
male §i pe temeiul gestului sàu urma§ii au infiptuit-o. In
fine, cazul cel mai caracteristic este cazul lui Mihai Vitea-
zul. Si el a fost invins §i el a fost omorit, dar a §tiut pen-
tru o clipi s5, intrupeze visul secular al neamului, unirea.
tuturor Rominilor. Si a fost destul nu numai ca el si
de-alungul veacunlor eroul legendar §i slivit, dar
pentru ca §i noi astizi sà intemeiem pe faptele lui reven-
dicirile acestui neam. Nu vi uitati deci, Sire, la rezulta-
tele imediate, priviçi indatorinle de azi in perspectiva cea
mare a menirii acestui neam §i a viitorului säu, §i ,mergeti
cu hotirire inainte pe calea, pe care \Tic) arati con§tiinta
nationali. Majestatea Voastri va inscrie in istoria romi-
nismului o paginä de glorie neveritoare". Mai ti'rziu, in
clipele grele ale infringerii §i retragerii, Ion I. C. Britianu
ficea intrio §edinti a parlamentului din Ia§i mirturisiri
la fel de hotirite §i pline de incredere in viitorul neamului
spunind: Au fost in instinctul national de veacuri al po-
porului nostru dreptunle lui la unire. De azi inainte ele
au fost proclamate §i recunoscute in Europa prin acte in-
ternationale, cari sunt fapte istorice. Oricare ar fi sem-
nele dureroase ale zilei de azi, când asemenea idealuri sunt
consfintite de opinia lumii §i recunoscute, ele nu pot si
ajungà la alt rezultat ultim cleat la triumful lor. De aceea,
stint convins ci este legat de revendicirile noastre un mare
interes european. Numai pe un a§ezimint al principiului
www.dacoromanica.ro
nationalititilor se poate desvolta pa§nic §i puternic viata

statelor. Prin urmare, biruinta aliatilor no§tri, biruinta
noastri ne apare nu numai ca un rezultat al fortelor care
sunt in joc, dar ne apare totodati ca o necesitate istoric5.
pentru oricine crede c5.. omenirea nu este ficutX sa meargX
'inapoi..."
In acela§ consiliu de Coroani Alexandru Marghiloman
rostea pirerea ci o intelegere intre Români §i Bulgari ar
constituí o a §aptea mare putere in Orientul Europei", cla
vreme pi'trunderea Ru§ilor la Constantinopol ar insemna
moartea economici a Rom5niei. A merge deci alituri de
Ru§i este cel mai mare picat ce un Romáln poate sivar§i
impotriva viitorului Pre. Petru Carp spunea la fel: A
merge cu Rusia, este a izbi in interesele Tirii §i in conti-
nuitatea dinastiei. In desvoltarea acestei idei ajungea si
spuni: doresc si fiti invin§i, pentruci victoria voastri ar
fi ruina 'rare. and Regele Ferdinand ii face observa-
'tie pentru aceste cuvinte, Carp dup. ing§ mirturisi-
rea lui Marghiloman comite gre§eala si le mentie",
ceeace face pe Brtianu si-i spun5.: Atunci ia-ti fiii in-
apoi §i da-i in armata. germani!"
lar Regele adaogi a e gre§it a se vorbi de interesele di-
nastiei ca §i cum ele ar putea fi deosebite de ale t5.'rii. In
con§tiinta mea aceste doui interese se confundi. Daci
m'ara hotirit si fac acest pas gray, e fiindci dupà maturi
chibzuinti am ajuns la convingerea adanci §i nestrimu-
tati, ci el cotispunde cu adeviratele aspiratii §i Cu ma-
rile interese ale neamului, a ciror rispundere o port in
ceasul de fatà. Dinastia va urma. soarta Prii, invingltoare
cu ea, sau invinsä cu ea. Deoarece, mai presus de toate
si §titi, domnule Carp, c5.' dinastia mea este rominl... Ro-
rnanii n'au adus aci pe unchiul meu, pe Regele Carol, ca
www.dacoromanica.ro
348 CARTEA SATULU1
sä: intemeieze o dinastie germana la gurile Dunärii, ci o
nastie nationati §.1 revendic pentru casa mea cinstea de a
fi indeplinit in intregime misiunea, care acest popor i-a in-
credintat-o".
Sufletul poporului din Romania liberi a fost pregkit
pentru intrarea in raz' boiul desrobirii i intregirii nationale
prin toafa munca desfáprati prin §coli, prin ziare, prin
intn(niri publice In deosebi, intrunirile organizate de Liga
pentru unitatea culturala., a tuturor Romanilor, Liga careli
alesese ca pre§edinte pe preotul pribeag Vasile Lucaciu
°el osandit in procesul Memorandului din 1894 la cinci ani
temnitä. ungureasca au avut darul sä, trezeasca in stra-
turile adanci ale sufletului popular dorinta nelnduplecata
sà se jertfeasa pentru desrobirea fratilor de sub jugul car-
muirilor stiaine. Aceasta sbiciuire a sufletului românesc,
dela un capat al Tärii la altd, necontenit, vreme de doi
ani de zile (1914-1916), acest curs pripit de pedagogie
national, care a implinit multe lacune de con§tiintä.
trezit instincte adormite, ne-a dat flzboiul desrobini i in-
tregirii nationale", scrie Octavian Goga (in volumul Pre-
cursorii, Bucure§ti 1930.).
www.dacoromanica.ro
VII
Intrarea Romaniei in rfizboiu. Situatia primejduitg a

armatei romane. Retragerea spre Moldova. Eroismul
mucenicia Regelui Ferdinand: ,,Datoria mea mai presus
de Water... Armata infrangerii schimbará in armata bi-
Puterea de impotrivire a osta§ului roman. Atacul
victorios dela Marg§ti. Insemngtatea lui. lzbucnirea revo-
lutiei ruse§ti §i urmgrile ei pe frontul dela Siret. Apgrarea
vitejeascg dela Marg§e§ti. Sfatul Tgrii din Basarabia
proclamg Republica Moldoveneasca 15 Dec. 1917.
Unirea Basarabiei cu Roma nia 9 Aprilie 1918. Pa-
cea dela Bucure§ti . 7 Main 1918. Punctul culminant al
tragediei romane: o insulä de onoare inteun ocean
de noroiu-. Izbânda aliatilor Romaniei pe frontul de vest.
Prabu§irea Austro-Ungariei. Unirea Bucovinei §1 a
Transilvaniei.
Dupä astfel de preg'itiri §i de hofirari, in ziva de 15/28

.August 1916 a inceput rälzboiul pentru desrobirea Roma-
rulor subjugati. Nespus de grea a fost situatia armatei ro,
mine, chiar dela inceput slab sprijinit5., iar mai tirziu tra,
dat5. de Ru§i, imping la lupte inegale pe frontul de sud
impotriva Bulgarilor aiiaçi cu Germanii §i cu Turcii, pe
cel de nord impotriva Maghiarilor, Austriacilor §i Germa,
nilor, iar la sfar§it §i pe frontul de r5s-5.rit impotriva Ru,
Trei luni de zile a luptat viteje§tle inaintând cu repezi,

ciune uimitoare in Transilvania §i in Banat. DupI infran-
gerile dela Turtucaia, Sibiu §i Neajlov a fost nevoita insi a
se retrage spre Moldova, 15.sand capitala §i dou5. treimi din
p5m5ntul t5rii sub ocupatia du§manilor lacomi, cari au is,
tovit, t.imp de doi ani, tara §i poporul firä nici o erutare.
www.dacoromanica.ro
350 CARTEA SATULU1
Se implinsiera 317 ani, de and o§tenii lui. Mihai Viteazul,
porniti pe aceea§ cale a desrobirii, incununara la inceput
Cu biruinte fulgeratoare inaintarea, pe care o pandea la
scurta trecere de vreme infrangerea dela Mirislau §i
derea eroului pe campia dela Turda. De asti data Insà cursul
istoriei avea si fie tocmai dimpotrivi: pomenitele infrangeri
ale armatei romine, asupra cäreia tibarisera cele mai ote-
lite divizii germane, austromaghiare, bulgare §i turce§ti,
urmau si fie presc.himbate, in timpul celor trei ani de su-
ferinta §i de jertfe nepregetate ale rizboiului, inteo strâ-
lucità dinteodata cu biruinta hotaritoare a Ma.
rilor Aliap asupra. Puterilor Centrale.
Regele Ferdinand a limas neclintit in virtejul celor mai
grele incercari, fira a fi §ovait o dipa §i firä a-i fi parut
rau de pasul fäcut pentru intregirea n4ona15.-politica a
Rordniei. Raposatul membru al Academiei franceze, Ro-
bert de Flers, a scris in amintirile sale cateva cuvinte pline
de inteles, auzite din insu§ graiul Regelui Ferdinand. Aceste
cuvinte sunt vrednice de amintit, ibindci ele dau putinta
sa se inteleaga lupta cumpliti a unui suflet, care se des.
tainuia destul de rar. In trista dimineati scrie de Flers
cand trupele austro-germane, victorioase pe Arge§,
trau in Bucure§ti, 11 revad pe Regele Ferdinand in pragul
primariei din Buzau, cum se indreapti spre unul din ofi.
terii no§tri §i-1 aud: Colonele, ai sa te intalne§ti cu Gene-
ralul Berthelot? Da, Sire! Ei bine! Spune-i, te rog,
nu regret nimic §i cä increderea mea ramane neschimbata!
Cele mai grozave nenorociri: infrangerea, molima, foa.
metea nu izbutira sä doboare hotirirea Regelui, nici
insufle vre-o parere de rau.
Vedeti, binevoi Regele s7.'-mi spunk in cele mai triste
oricat ar fi de grele incercanle pe care le induram, tot
ce am ficut auziti-ma bine a§ face din nou. Statu-
www.dacoromanica.ro
sem pe gitiduri intai, nu zirisem o vreme care era adevi-

rata, greaua mea datorie, dar c.ind m'ara convins ca Ro-
mania, fiind de rasa 0 de chemare latina, isi are locul ali-
turi de Puterile Inçelegerii, ca interesul ei, nu interesul pro-
vizoriu, ci interesul permanent istoric trebuia s'o aseze lan-
ga aceste popoare, ca nesocotind aceasta chemare, ea ar
deveni din nou ceeace fusese timp indelungat, vasala altei
Puteri, i.cà ar renunta la ceeace constitue mai presus de
toate mandria 0 nobleta unei çàri, independenta ei
tunci am gasit un mare sprijin, fiindca vedeam cu siguranti
drumul de urmat. Germanii spun: Germania mai presus de
toate... Eu, eu am zis: Datoria mea mai presus de toate"!...
Astfel a vorbit i astfel a lucrat Regele Ferdinand, izr
butind atat in cursul razboiului, cat 0 in alte imprejurari
sbuciumate, la toate raspantiile mari .ale vietii, sa punk' da-
toria sa de Suveran mai presus de orice alta socotintl A-
ceasta va face ca personalitatea lui sà traiascà in amintirea
poporului romin infisuratà in aureola unui mucenic al da.
toriei. Credinta crestini, din care izvoraste porunca impli-
nirii datoriei in once imprefurar" cu once jertfe este tr5.-
satura de c.ipetenie pentzu intreaga raptura sufleteasci a
Regelui Ferdinand. Aceasta. 1-a indemnat si nu dea nici o
clipa uitàrii fagaduinta, ce ficuse la sfirsitul lui Septemvrie
1914 inaintea Reprezentantei nationale, cá va fi bun Ro-
min. *i tot in credinta aceasta, de care era strabatuti
lepciunea lui regal", a aflat izvorul tar' iei nebiruite, care 1-a
ajutat sá se invingi adeseori pe sine, ca sà poati invinge la
vreme de nevoie 0 pe alçii, oricIt de puternici i numerosi
dusmani i-ar fi fost acesti ali,ii lui sau Târji, pentru a 'cirei
intregire n'a stat la indoiali sá aduci intreaga jertfa
sale sufletesti.
Armata infrangerii din toamna anului 1916 s'a schinv
www.dacoromanica.ro
252 CARTEA SA TULUI
bat in armata biruintii din vara anului urmátor, cand
martor nepirtinitor ca generalul Monkéwitz, §eful statu-
ui al armatei a IV-a ruse§ti, putea face da'r'
rea cà armata romlni reorganizati era insufletitl de un
miret avant fázboinic, ofiteri i soldati gteptand cu ne-
sealdare bàtiia, spre a se rizbuna de infrangerile din 1916
spre a desrobi teritoriul cotropit.
Opera de refacere a armatei romár' le s'a incheiat cu cea
dintli manifestare a unitátii nationale depline, clnd priso-
nierii transilv'áneni i bucovineni din prinsoarea ruseasci,
inrolati in batalioane de voluntari, sosiri la Iai, spre a
se infiäti cu trupele romlne §i a porni impreuná la lupei
eroicá.
Cu toate nenorocirile din toamna i iarna anului 1916
sufletul Ostrat neatins5. puterea i curàia.*i
In retragerea din Moldova ca si pe campul de bátillie ostasul
roman a dat dovada celei mai neinfricate impotriviri, fiind
in stare sà indure cu seninkate toate lipsurile, sà infrunte
once primejdie, rará a se revolta, ch. tovarisul iáu rus, con-
tra celor din adápostul cartierelor, pe cari se multamea
doar atingà cu pleasna ironiei in fordá de cantec:
Noi suferim amputa.tii

lar ei iau la decoratii...
Cinstea i patriotismul soldatilor simpli a fost in stare

sà zädärniceasci urmä.nle tràc1rii iávar§ite de colonelul
Sturza, care a cercat mai tarziu sà fie primit in Orzile
din Transilvania, dar i s'a iáspuns cà sub steag romanesc
nu este loc pentru trIdätori.
Pentru pridávara anului 1917 fusese prinuità ofensiva
contra Putenlor Centrale pe intreg frontul ruso-roman. Ize
www.dacoromanica.ro
bucnirea revolutiei ruse§ti in Martie a z'aidirnicit Insà in-

plinirea acestui plan dela care armata români reficuti m-
tepta, cu nezdruncina.tä incredere in puterile sale, victoria
hotäritoare. Situatia ce i s'a creat prin nidarea, recunos-
cud). oficial, a armatei ruse§ti era rari aseminare in istoria.
risboaielor. Cu toate acestea. Rominii au luptat cu vite
jie uimitoare atit in ofensiva victorioasi dela 1/15.1i§ti, cat
qi in defensiva neuitati dela Märämti i Oituz, in vreme ce
Ruii clemoralizati päris' eau frontul, uneori pornind chiar
la atacuri pe furifZontra fo§tilor tovar4i de luptà.
La Mär4ti armata rominä, care trecuse timp de 11
luni prin o multime de lovituri grele, s'a ridicat deodati
la culmea vitejiei mi.surindu-se cu cele mai solide ti-upe
din lume, necontenit biruitoare pânä atunci, i izbutind
a le infringe §i Rune pe fug5., cum nu au mai fast fugirite
trupele germane in nici un punct al teatrului de lupti, in
cursul räzboiului mondial. Comandantul ofensivei dela MI-
generalut Alexandru Averescu, vorbind despre aceas,
tä victorie, se simtea in drept sà mirturiseasc5.: popo,
rul RoMâniei moderne trebue intipIreasci bine in su,
flet ziva de 1/ Iulie 1917, cici in acea zi pentru int.:13a
datä armata sa primise botezul de sange nu,
mai cu 40 de ani inainte la Grivita, inscrie in istoria sa
prima victorie in adeviratul inteles al cuvintului, adecii
victoria ofensivI §i definitivL.. i in alte lupte au dat tru-
pele romine dovadi mire* de o bravurä, cu care s'ar
putea mindri once armatä din Iume, dar aceasti bravurä
ele au desraprat-o ap5.rând locul, pe ca.re se gäseau,
prind pe inamic de a invinge,, 6.6 vreme la ivail§ti au:
invins ele înfile".
Frontul de Iupti a fost spart pe o intindere de 40 Kim.
§i SO de sate moldavene liberate de sub calcaiul armate-
23
www.dacoromanica.ro
354 CARTEA SATULUI
lor de ocupatie germani. Dar situatia generall a frontului
rusesc a pricinuit oprirea ofensivei victorioase, care se des-
fa§ura in imprejurkile cele mai figiduitoare pentru Ro-
mani. In aceastA situatie nea§teptati generalul Averescu, pe
propria sa ras' pundere, a dat ordin armatei a II-a s5. con;
tinue inaintarea ziva §i noaptea, pan5. la Putna, ocupind
§i cateva puncte peste Carpati, de o parte ca demonstra-
tie politica, de alta ca puncte de sprijin pentna o apropiati
reluare a ofensivei.
In seara zilei de 6 August 1917, cand Rusii la M5x5.-
§e§ti pafa-seau frontul, inspiimantati de violentul atac al
trupelor generalului prusia.c Mackensen, pepodul Sire-
tului dela Coste§ti se intalneau cu Romlnii hogriti la su-
prema jertri pentru a smulge biruinta. Far5.' a se 15sa o
clip. mkar abatuti de spaima retragexii tuseti, ei aler-
gau spre front §i, ca sä poatii sosi mai repede in linia de
foc, se vizur5. nevoiti face cu mitraliera loc printre
Ru§ii, cari fugeau in neorkiduiati. Astfel s'a intimplat
bkilia, pe care Germanii o incepura la Mar5.§. e§ti impo-
triva Ru§ilor, o sfár§irá pe acela§ front intrio dxamaticà in-
caierare cu Romanii. Generalul german von Morgen arati
in memoriile sale cl Impotrivirea Romanilor a fost neobi§-
nuit de clarz5. §i s'a aritat prin 61 de contraatacuri in cursul
caor 14 zile de lupd. Ele au condus mai ales la lupte cu
baioneta, cari au pricinuit Germanilor pierden i foarte grele".
lar Hans Carossa serie in amintirile sale din razboiu: Ai
no§tri vorbesc cu admiratie de dispretul de moarte, cu care
luptI Romariii; ori de date ori se pregite§,te un atac, sol-
datii se reped ca nebunii".
Campania din vara anului 1917, cu durata ei de 50 de
=le, a adus numeroase dovezi de simtul de jertfá data
rie al armatei române care, luptind in imprejuear. §i cu
www.dacoromanica.ro
mijloace deopotrivI, nu era intru nimic mai prejos cleat

oricare armatil. Pe frontul din Moldova a clzut vi eroina
dela Jiu Ecaterina Teodoroiu (3 Sept. 1917) vi profesorul
de istorie, bucovineanul Ioan¡mull strlpuns de doul
gloante in bitilia dela Cirevoaia (9-11 Sept.).
Intre comandantii armatei romlne cei mai destoinici au
fost in aceast5. campanie, in deosebi, generalii Averescu,
Prezan, Cristescu §i Eremia. Grigorescu un clasic tip al
ostavului neinfricat, care a avut curajul a se impotrivi gene-
ralului rus Rogoza, clnd acesta didu armatei ordin de re-
tragere generará. In victorioasa luptä defensivä. dela Ivrarl-
§e§ti Rom.nii pierduri 450 ofiteri vi 21.000 soldati. Ger-
manii au avut pierden i cu mult mai mari; nu le-au destii-
nuit insà, ci au socotit ci este mai cuminte si nu arate care
a fost numlrul celor cäz' uti in aceste lupte. Mare§alul Ma-
ckensen, faimosul splrgältor de fronturi, vi-a incheiat cu
infrângerea dela Mk-4 evti cariera militarâ convingandu-se
clt de slab prooroc a fost la 23 Iulie 1917, clnd ivi luase
rimas bun dela prietenii s5.i din Bucurevti prin cuvintele:
la revedere peste doul slptlmáni la Iavi!..." Generalul rus
Monkéwitz, care a urmärit din nemijlocità apropiere lup-
tele invervunate dela /vrarlve§ti, nu pregetà a märturisi
bravura româneasca a fost minunata". In schimb pentru
armata ruseascl aceste lupte au insemnat cantecul lebe.
dei"... Chiar in cursul bâtäliei purtarea cItorva unitàçi ru-
sevti a fost cu adevlrat criminali. O divizie, aproape com-
pletl, a rupt-o la fug in clipa, cand a luat primul con-
tact cu inamicul"...
Procesul de destrimare al armatei rusevti nu a mai pu-
tut fi oprit dupi izbuaiirea revolutiei bolvevice la Petrcy
grad, cu dualitatea Lenin-Tmtzki in frunte (7 Noemvrie
1917). Ostiliatile furl intrerupte pe frontul Siretului, ca
www.dacoromanica.ro
256 CARTEA SATLTLUI
§i pe celelalte fronturi ale Ru§ilor. Generalul Scerbacew se
välzu silit ii incheie armistitiul dela Focp.ni, salutat cu
bucurie de trupele austragermane, primit insä cu mânie
de armata romani, nevoità sa. lase armele nu infrInta de
du§mani, ci tea' dati de aliati". Situatia se facea din zi in zi
mai tristi. Soldatii ru§i plraseau frontul ori se predau Get--
manilor. Altii, cuibiriti la Socola, incercati 65. 11Cia pe
generalul Scerbacew, dar doui batalioane de voluntari ar,
deleni au dezarmat pe bol§evicii dela Socola §i. i-au trimis
invagonati peste Prut §i peste Nistru. Pani la sfIr§itul lui
Ianuarie 1918 intrea.g5.' Moldova fu curititi de resturile ar,
ma.tei ruse§ti.
Intinsul imperiu al Romanovilor, clidit cu sabia §i menti,
nut cu cnutul, incepuse a se risipi in buciti. In Basarabia,
Sfatul Tirii, alcituit din 84 de Români §i 36 reprezentanti
ai minorit'atilor etnice, a proclamat la 15 Decemvrie 1917
Republica democratici moldoveneascl. S'au foz-mat apoi, Cu
incuviintarea generalului Scerbacew, 16 cohorte un In,
ceput de armati nationa15. a Basarabiei cu menirea s'i
apere ordinea §i si infrkzeze anarhia bol§evid.. Opera de
nationalizare cultura15. a Basarabiei a fost ajutati de Az-,
delenii §i Bucovinenii pribegi adev5rati misionan i ai
romanismului peste Prut, unde la 24 Ianuarie 1918 s'a pro,
clamat Republica moldoveneasd independenti. Cu trei zile
mai tarziu armata româniá. chemata in Basarabia, s'o apere
contra bol§evicilor, a intrat in Chi§inä.0 §i clupI clteva
ciocniri a izbutit a cu.titi §i provincia aceasta de restunle
armatei ruse§ti ajungand pini la inceputul lui Martie sa
ia in primire §i Cetatea Alba. Interventia trupelor roMine
a inclemnat pe Trotzki, sa..' vesteasci lumii prin o radio,
grama di leglturile diplomatice cu Romá.'nia sunt rupte,
6 tezaurul transportat din Bucure§ti la Moscova nu mai
www.dacoromanica.ro
putea fi dat indarat oligarhiei romane, ci numai poporw

lui roman si c.à fostul comandant sef al trupelor ru-
sesti de pe frontul roman, generalul Scerbacew e declarat
dusman al poporului si pus in afara de lege. Era momentul
culminant al tragediei romane. Tradata si par'aisiti,
dupice fusese atat de cumplit ciopartita se &-
Romania
sea impresurata din toate partile de dusmani, numarul ca-
rora sporise atund §i cu-Rusia bolsevica. Cu toate acestea
Romania a inteles sali pastreze cum scria un ziar fran-
cez, locul unei insule de onoare intr'un ocean de no-
roiu"!... Ministrul de externe francez Pichon asigura no-
bila si nefericita Romanie", amenintata In insasi existenta
sa, c5) toate legamintele, luate din partea aliatilor in mo-
mentul intr5rii sale in_xaz' boiu, vor fi respectate. Atunci
licari ca o razà de speranta invioratoare hotarirea Sfatului
Tirii din Chisinau, care la 9 Aprilie 1918 a proclamat (cu
86 voturi pentru, 3 contra si 31 abtineri) unirea Basara-
biei la Regatul RomIniei.
Stramtorat din toate parole, guvernul national alcatuit
la Iasi In tragedia retragerii demisionase (8 Februatie
1918), spre a lasa locul unui guvern Averescu, chemat
si inceapi tratative de pace cu mana pe sabie". Repre-
zentantii Puterilor Centrale: Kühlmay si Czernin pretin-
deau Muntii si Dobrogea, in care ar fi dorit sa aibi un
condominium" germano-austriac. Generalul Averescu le
spunea *msà ca cedarea Dobrogei e o imposibilitate pentru
once guvern roman. Acelas lucru a putut s5.-1 auda. Czer,
nin si dela Regele Ferdinand cu prilejul intalniiii in gara
Racaciuni. Atund a amenintat Czemin ca. ofensiva Pute-
rilor Centrale va incepe din nou asa ca in case saptamani
Romania si dinastia ei nu vor mai exista. Totodata a reco-
mandat formarea unui guvern Margiu1oman, care primind
www.dacoromanica.ro
358 CARTEA SATULUI
conditiile Puterilor Centrale ar fi in stare sä. scape Roma-
nia. La 5 Martie Constantin Argetoianu a semnat la Buf-
tea preliminariile unui tratat de pace separatä.', lar in locul
guvernului Averescu a urmat un guvern prezi4at de Ale-
xandru Marghiloman (19 Martie 1918). Acesta primind
misiunea de sacrificiu, pe care i-o impuneau imprejurälrilè
vitrege, a reluat tratativele la Cotroceni. Delegatul Ro-
maniei, Missir, miscat panâ la laaimi de grelele condipi
economice si dureroasele pierden i de teritoriu, cerute Tärii
in cursul acestor tratative, fu mIngliat de ckre ministrul-
plenipotentiar german Kriege cu urmältoarele cuvinte: nu
te intrista pentru atata lucru, e o nimica toatä, pe langä
ceeace preeitim Frantei i Angliei pentru pacea de vest.
Tratatul fu semnat de catre Marghiloman in palatul dela
Cotroceni sub numirea pacea dela Bucure4ti.
ImpIratul Wilhelm s'a grabit s5. decoreze pe Kiihlmann
pentru aceast'a'. ispravi. Marghiloman era nelinistit din
cauzä. cä. intarzia fispunsul Regelui Ferdinand la telegrama,
prin care-i comunicase stirea despre semnarea pcii, prin
care i-ar fi fost data Romaniei putinta inceapä sub
ocrotirea dinastiei... munca spornica pentru consolidarea
Czernin se lauda c ar fi izbutit s reduca
pretentiile germane cu 50 la suti de teamä. sà nu-si dea
bolnavul obstescul sfirsit pe masa de operatie...
Ziaristul fran= Gustav Hervé scria Cu drept cuvânt
ci,Romania nu a fost Vituta de Germani, ci fost
predatä., cti mainile i picioarele legate, de revolutia ru-
seascI. Printeun exces de scrupul, invingärorii
independenta nominal. Incercuita, inciltusatä., Romania in-
ceteazâ insä.', din ziva p5.cii dela Bucure,sti, a mai fi c tarä.
independena. Ea ajunge un stat vasal al Pangermaniei. A.-
ceasta e rIsplata Romaniei pentru gestul ei märet care, in
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: 1STORIA UNIRII ROMAN1LOR 359
vara anului 1916, a facut-o sa se arunce in valtoare...

ziva victoriei, cand toate popoarele vor fi liberate din lan-
turile lar, cand toate Alsaciile-Lorene vor fi reintegrate la
patriile-mame, aliatii din apus nu vor uita, ca in Transil-
vania supusä. Ungurilor i in Basarabia de sub stapanirea
Rusilor, exista doua Alsacii:Lorene romanelti. Romania va
trebui sà aib. i ea räsplata cuvenita sau, daca se va in-
tampla altfel, va fi pentruca noi Inine vom fi cazut in
robie".
Aliatii au compatimit Romania pentru noua cununl de
spini, sangerase fruntea, au aratat simpatiile lor pen-
tru tara martirizatà si au facut marturisiri hotarite ca pa-
cea de robie, semnata la 7 Maiu 1918, va fi desfiintati
dorintele natiunii romane implinite.
In yara anului 1918 desrasurarea razboiului a luat, in
sfarsit, o intorsatura prielnica pentru aliaçii Romaniei. Ge-
neralul Foch, numit comandant unic al ostirilor abate, a
inceput o contraofensiva viguroasi, izbutind sa sparga
frontul german pe Somme la 8 August. Era lamurit ca
Gerraanii pierdeau once sorti de izbandi pe frontul. de
vest. Iar la sud generalul Franchet d'Esperey sparse fron-
tul bulgar la Dobropolje, ajunse la Durare i era gata sà
porneasca spre Budapesta, dar fu oprit prin telegrama lui
Clemenceau, ministru-presedinte francez, care-I invita sa
puni capat initiativelor personale" si sà inceteze marsul
spre Budapesta.-Strategia trebuia piece capul inaintea
socotintelor politice. La inceputul lui Octomvrie 'Puterile
Centrale, vazand situatia disperati pentru armatele lor, s'au
adiesat lui Wodrow Wilson, presedintele Statelor Unite din
Amerlea, cerandu-i interyentia pentru incheierea unui ar-
Incepuse agonia, care avea sa se termine curand
cu cascada tronurilor si cu izbavirea natiunilor martirizate.
www.dacoromanica.ro
360 CARTEA SATULUI
La 17 Octomvrie s'a publicat manifestul ultimului imparat-
rege, Carol, incuviintkid consiliilor nationale din cuprin-
sul monarhiei habsburgice dreptul de libera hotarire, cu
rezerva Irma ca integritatea tkilor de sub coroana ungara
sä, nu fie nici de cum lovita.". Intemeiat pe textul aces-
tui manifest imparatesc ultimul ministru de razboiu al mo-
narhiei dualiste Stöger-Steiner, Era a mai cere parerea con-
siliului de ministri, a indrumat in mod oficial comandantii
resturilor de armata austro-ungari, sa ja contact direct cu
diferitele consilii nationale standu-le in ajutor ca trecerea
la era noul si se poatà face pretutindeni fara primejdui-
rea ordinei publice. Ungaria proclamat independenta,
Austria a rupt legaturile de alianti cu Germania, fickid
prin ultimul ministru de externe austro-ungar, contele
liu Andrássy, oferta de pace separati, dar fara rezultat.
Contele stefan Tisza, dupace declarase in parlament ca.
Utrgaria a pierclut rAzboiul, fu impuscat in locuinta sa din
Budapesta.
In Bucuresti incepand demonstratiile antigermane, Ma-
ckensen a trebuit sä plece ocupand Brasovul i Sibiul, ca
sa-si poatà asigura retragerea trupelor. La 6 Noemvrie
se ceru guvernului Margluloman dimisia. Armata primind
iaris ordin de mobilizare, trecu Carpatii spre Transilvania
(16 Noemvrie) strabatând prin nametii de zapadi cari
troieniseri potecile. Bucovina s'a unit cu România la 28
Noemvrie.
Regele Ferdinand s'a intors cu intreaga-i suifä. la Bucu,
resti in ziva de 1 Decemvrie, car' Romanii din Transil.-
vania si Banat proclamau, Cu nespusa insufletire, in Adu-
narea Nationalä. din Alba-Iulia unirea pe veci cu patria
mama.
www.dacoromanica.ro
VIII
Declaratiile de unire ¿lela Chi § ingu §i Cernäuti. Memoriul
dela Darnita. Motiunea dela Oradea qi prezentarea ei in
parlamentul ungar. Adunarea Nationald dela Alba-Julia.
Discursul lui Vasile Goldiq. Povestea afa numitelor
..puncte dela Alba-Iulia- Hotärirea Sa.Filor dela Media.
Motiunea .. vabilor dela Timivara. Explozia de bucurie a
Romänilor desrobiti. Regele Ferdinand despre temeliile
puternice ale Unirii. Victimele furiei de räzbunare a fofti-
tor armuitori sträini. Situatia primejduitä a Rominiei4
amenintata de bol.Fevici la Nistru §i la Tisa. Intrarea
armatei romane in capitala Ungariei. Cum pretuia fran-
cezul Jales Cambon meritele Ronartiei pentru scäparea
Ungariei de tiränia bol§evicilor? Ungurii trebue sä fie
recunosatori armatei romäne-, scrie profesorul american
Upson Clark. Tratatele de pace din 1919-4920.
Jertfele Rom;iniei. Mica Intelegere.
Italianul Mzini prorocise Românilor inci dinainte de

1848 ci nu vor izbuti si-§i cucereascl neatirnarea, fiber..
tatea i dreptatea cleat dupice vor fi caz' ut tarul Rusiei
Impiratul Austriei.
Sfar§itul rizboiului mondial a adus imprejuririle de ne-
apirati trebuinti pentru implinirea prorociei lui Iosif
Mazzini mai presus de cele mai indrisnete sperante
ce ar fi putut nutri Regale Ferdinand in dipa, când Ro'
mania §i-a inceput rizboiul de intregire nationali. Pro-
clamatia regali nu putea s. aminteasci atunci nici un sin-
gur cuvant despre Basarabia ingenunchiata sub stipanirea
tarului rusesc. Scopul rizboiului era hotirk numai in a-
ceste cuvinte: si scipim de sub stipinirea stfall pe fra-
tii no§tri de peste munti i din plaiurile Bucovinei, uncle
www.dacoromanica.ro
262 CARTEA SATULUI
*tefan cel Mare doarme somnul de veci". Sprijinindu-si
Romania, in acest rizboiu de intregire national5, actiunea
diplomaticà i militari pe alianta ce incheiase cu Franta,
Anglia, Italia si Rusia, era firesc sa-si aibä ca scop mkturi-
sit numai desrobirea provinciilor romanesti inglobate in
veacurile al XVII-lea si al XVIII-lea 'sub pajura cu doul
capete a Monarhiei habsburgice. Chiar speranta
gärii lor ajunsese, cum am välzut, aproape cu des5.varsire
intunecatà de biruintele armatelor austro-germane, gata
dicteze Romaniei o pace umilitoare ori imbie ca ultim
loc de adapost faimosul triunghiu al mortii" intre raurile
Siret i Prut in regiunea dintre Husi.
Atunci, in una din clipele de cea mal grea cumpanà
din istoria Romanilor, dupke s'a prabusit tarismul rusesc
(1917), incepu sä. mijeasci dela tiskit cea dintai razi a
soarelui drepatii: desfacerea Basarabiei din catusele tariste,
spre a se organiza mai intSi ca Republicà democraticà mol-
doveneasc5., apoi ca Republica neatarnat5., dup5, care a ur,
mat hotarirea dela 27 Martie (9 Aprilie) 1918, prin care
Sfatul T5xii din Chi§in5lu puterea drepitului istoric §i
dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure
sal-0 hotkasci. soarta lor", a declarat ca," Basarabia se ungte
pentru totdeauna cu mama sa Romania", de care fusese
deslipità fkà voia ei intr'un timp cand capetele incoronate
se credeau in drept s5., dispuni de soarta firilor si a popoa-
relor, cari nu le apartineau. In textul acestei declaratii erau
cuprinse i cateva condiçii, asupra clrora Sfatul Tkii a re,
venit declarând dupi. unirea Bucovinei si a Transilvaniei,
cà renunt5. la ele fiind incredintat c5. in Romania tuturor
Romanilor regimul curat democratic este asigurat". (27
Noemvrie-10 Decemvrie 1918). Sfatul colonistilor ger,
mani din Basarabia s'a declarat la fel pentru unirea cu Ro-
mania (7 Martie 1919).
www.dacoromanica.ro
Prabusindu-se in revolutia din Octomvrie 1918 §i Mo-

narhia austraungari, li s'a dat Romanilor din Bucovina,
ca i celor din Transilvania si Banat, putinta sà1i rosteasci
cuvantul aritand, in temeiul dreptului de proprie ho-
tariir' e, cum vor si fie organizate i clrmuite in viitor pro-
vinciile locuite de dinsii. Vointa lor de viata laolalta, sub
singurl stapanire nationala s'a rostit maret prin Congre-
sul general al Bucovinei care, intrunit in sala sinoc1115 a
palatului mitropolitan din Cernauti la 15-28 Noemvrie
Intrupand suprema putere legitlitoare, In numele suve-
ranitatii nationale" a hofirit Unirea neconditionad 0 pen-
tru vecie a Bucovinei in vechile ei hotare pn la Cere-
muq, Colaciu i Nistru cu Regatul României". In aceea§ zi
s'a rostit §i Sfatul national al Germanilor din Bucovina
pentru Unirea acestei provincii cu Romania.
In ce priveste pe Transilvinenii i Banitenii ram* in
cuprinsul granitelor Ungariei, in cursul razboiului sub stare
de asediu, ei nu aveau putinta sätsi rosteasca liber gandul
de unire cu fratii de peste Carpati. Dar ceice au pornit in
pribegie, aclapostindu-se in Regatul Romaniei, au luat o parte
hotaritoare la adincirea unei micàri suflete§ti
ideii de libertate i unitate nationala a tuturor Romatulor.
Simtind primejdia ce ameninta din aceasta parte unitatea
Ungariei, contele stefan Tisza in calitate de ministru-
presedinte al guvernului din Budapesta a stors la inceputul
anului 1917 cltorva arhierei i fruntasi-intelectuali romani
marturisirea. mincinoas cà Transilvinenii çi Banatenii nu
ar don i sa fie desrobiti de sub jugul ungaro-austriac. Dar
asemenea declaratie nu putea s. aiba nici o valoare
izvorir' id din spaima_unor suflete nelamurite si pe cari
nu le imputemicise nimeni sa faca astfel de marturisiri po-
litice in numele poporului. Trebue subliniat insa faptul
www.dacoromanica.ro
364 CARTEA SATULUI
In imprejurärile grele de atunci s'au gäsit cativa car,
turari romani cari, degi se aflau zilnic sub control politie-
nesc sau chiar deportati i lipsiti de libertate cetiteneasca,
au avut totug curajul sä nu-gi dea semnatura, cand le-a fost
prezentat textul declaratiei comandate de contele Tisza.
Cei ramagi acasà ne mai fiind in stare a-gi aräta liber
vointa, in numele lor a inteles a se rosti, chiar in cursul
raz. boiului, multimea prisonierilor ardeleni i bä...nateni con-
centrati in marea tabara ruseasca dela Darnita. Ad au re-'
dactat un memoriu, pe tare 1-au ttimis birourilor de presi
rusegti, franceze, engleze, italiene i romane, mä.'rturisind
In cuvinte ra'spicate convingerea ca in cadrele monarhiei
austro-ungare once päreri, orice legi, once garan. nu
pot fi socotite decat ca nigte simple minciuni, menite
fie cakate In picioare a doua zi. Cad ar trebui inainte
de toate sa se schimbe firea celor douä. neamuri stapanir
toare (Germani i Maghiari) pentru ca ele sä. poati re-
nunta la visurile lor de eghemonie absolutä gi de imperia-
lism". De aceea, miile de ofiteri i soldati prisonieri in Ru-
sia cereau sà fie alipite provinciile lor la Romania In
numele dreptului fiecIrei natiuni capabile de viatä u in
stare de a-0 hotari singura soarta, de a-gi alege singura
statul gi forma, prin care voegte si se guvemeze".
La sfargitul raz* boiului mondial redobandindu-gi factorii
de conducere politica ai Românilor din Transilvania i Ba-
nat libertatea de rostire gi de actiune, au putut särgi spunâ
çi ei cuvantul potrivit cu dorinta din tabära dela Damita
gi care era in adevär dorinta milioanelor de suflete roma'-
negti dintre Tia i Carpati. Comitetul national al Roma-
nilor din Transilvania gi Banat, intrunit la Oradea-Mare
In ziva de 12 Octomvrie 1918, prin condeiul iscusit al rapo-
satului Vasile Goldig a racut o incheiere aratand cà nu mai
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIR11 ROMAN1LOR 365
recunoaste parlamentului i guvernului din Budapesta drep-

tul sà reprezinte natiunea români i cerind pe seama aces-
teia drepturile nestrimutate si de neinsträinat la viati natio-
nalfl deplina. Aceasti incheiere a fost inaintati parlamen-
tului ungar de citre Alexandru Vaida la 18 Octomvrie,
dupice cu o zi inainte contele Tisza rostise cuvintul de
prohodire: am pierdut razboiul cuvint despre care pre-
zentatorul incheierii dela Oradea, spunea cä ar fi ajutat
ca.uz,ei rominesti mai muk decat ar fi putut ajute ei
(autorii incheierii) prin lupte de zeci de mi...
Adunarea Nationall a tuturor Romanilor din Transil-
vania, Banat §i Tara Ungureasca", intruniti la Alba-Julia
in ziva de 18 Noemvrie (1 Decemvrie st. n.) 1918 a,de-
cretat ,,Unirea acestor Romani qi a tuturor teritoriilor lo-
cuite de dansii cu Romania". Punctul de cipetenie al Adu-
riirii dela Alba-Julia a fost cuvintarea miiastri a lui
sile Goldis, care a infitisat temeiurile istorice si politice ale
acestei hotiriri epocale. Din fiecare frazi a clasicului dis-
curs se simte ritmul gribit al vremii, pornirea nivalnici a
sufletelor doritoare sä visleasci spre limanul mintuirii.
Motivarea istorici este mai concisi, mai sintetick dar in
acelas timp mai cuprinzitoare, fiinda nu se mirgineste
a imbritisa numai trecutul Transilvaniei, cum ficea Simion
Birnutiu in discursul siu din Maiu -1848 ci priveste
interesele totalit.çii neamului romanesc, cerd.nd si le aduci
in legituri cu istoria liimii Natiunea romani ii pierde
unitatea de stat, se firimi prin väi sub dominatiuni
râzieçe si una de afta neatirnkoare, pierde incopcierea cu
fluviul larg i luminos al istoriei mondiale, ca apa de ploaie
in nisip par'ci dispare dela suprafata constlintei umane".
and incopcierea pierduti fu regisiti iaris constiinta na,
tionari sivirsi la 1859 Unirea Principatelor Române sub
www.dacoromanica.ro
366 CARTEA SATULLII
bunul 0 luminatul Cuza-Voda, iar sIngele varsat din nou
cu atata vitejie impotriva paglnilor la 1877 scutura 0
cele din urma zale ale lantului, care lega Romania de
Constantinopol, 0 la 10 Maiu 1881 Carol de Hohenzol-
lern meza pe capul coroana de Rege al Romaniei li-
S:3111
bere 0 independente". Aceasta privire istorici duce nu-

mai de cIt la incheierea politic.a: Natiunile trebuesc libe-
rate. Intre aceste natiuni se afla 0 natiunea romani din
Ungaria, Banat 0 Transilvania. Dreptul natiunii romane
de a fi liberati 11 recunomte lumea intreaga, 11 recunosc
acum si du§manii no§tri de veacuri. Dar, odatà scapata
din robie, ea alearga in bratele dulcei sale mame. Nimic
mai firesc in lumea aceasta. Libertatea acestei natiuni in-
seam/1i unirea ei cu Tara Romineasa..." BaitranuI
Gheorghe Pop de Base§ti, la varsta de 83 de ani, a avut
fericirea sa prezideze Adunarea dela Alba-Julia, rostind la
sfarsitul ei cuvintele biblice ale dreptului Simion: Acum
sloboze§te, StapIne, pe robul tau in pace, caci vazura ochii
mei mantuirea neamului romanek!
Spre deosebire de Congresul general al Bucovinei, care
se multumise a proclama Unirea neconditionata",
Adunarea dela Alba-Julia a mai adaugat 0 cateva
principii fundamentale la alcituirea noului stat ro-
min", principii cuprinse in 6 puncte, despre rostul
0 insemnatatea carora s'au format in cursul timpu-
lui multe pareri gre0te. S'a ficut incercarea de a le Ina-
tip ca puncte dinteun pretins program de partid.
Impotriva acestei incercari a protestat insu.0 autorul care
publicandu-0 mai tarziu discursul, insotit de citeva adno-
tatiuni" spune limurit ca nu s'a dat prin hotarirea dela
Alba-Julia un program politic de partid, ci s'a talcuit noua
evanghelie a civilizatiei umane... Nu este aici un program,
www.dacoromanica.ro
1. LUPA$: ISTORIA UNIRII ROMAN1LOR 967
ci este o doctrinal, o conceptie de stat, un ideal... Cei

tiati in studiul §tiintelor sociale vor gisi lesne documen-
tarea acestui ideal al civilizatiei. Deci rispunderea istorica
§i politica pentru hotirirea dela Alba-Iulia no are vre-un
partid politic, ci o are inaintea tuturor autorul, care s'a
simtit allturi de sufletul poporului roman, cu adevirat
iubitor de dreptate §i de libertate. Punctul 1 din art. III,
acel cu libertatea nationali pentru toate popoarele, este
transcris aproape textual din bro§ura aceluia§ autor, tipi-
rita. la Arad in anul 1912 in limba maghiari despre Pro..
blema nationalitatii. Am propoviduit aceste credintz, cind
ficeam parte dintr'un neam asuprit, nu le-am renegat §i
nu le reneg nici acum, dud cu ajutorul bunului Dumne-
zeu fac parte dinteo natiune stipanitoare asupra sa in
statul sàu propriu" (V. Goldi§, Discursuri, Bucureti, 1928,
pp. 24-25).
Danduli seama de urmirile politice ale hotiririi dela
Alba-Julia, Sa§ii din Transilvania, in striduinta lor si
pas cu desfl§urarea fireasci a evenimentelor, s'au intrunit
la Media § (8 Ianuarie 1919) §.1 au hotirit ci din aceasti
zi inainte pop6rul sasesc se considera ca membru al
periului roman, iar fiii i fiicek sale ca ceateni ai acestui
stat" rugliid pe Dumnezeu, sà indrepte spre bine pasul
acesta plin de rispunderi §i insoteasci cu binecuvan-
tarea sa". La fel au ficut §i vabii. din Banat, cari intru,
nindu-se la Timi§oaxa in ziva de 10 August 1919 au cenit
alipirea Banatului intrieg la Romania, fiind convin§i el sub
aripile ei ocrotitoare 1§i vor putea desvolta neimpiedecati
caracterul national §1 limba materni, asiguranduli viitorul
neamului p'alesc.
Astfel s'a desra§urat procesul de izbivire a TransAva-
niei §1 Banatului de sub carmuirea stràinä deodati cu acela
www.dacoromanica.ro
268 CARTEA SATULU1
de peabu§ire a Monarhiei habsburgice, lulnd parte amln-
dou5. aceste procese impreuna la indeplinirea unei porunci
istorice, care nu mai putea fi intarziata prin piedici nefi-
re§ti. In veclule cnezate, a caror amintire documentara' s'a
pistrat mai ales in legatura cu trecutul Banatului i al
Transilvaniei, era cuprinsa de multa vreme icoana patriei
intregite in granitele ei de asfäzi, precum in simburele de
ghinda e cuprinsà icoana stejarului intreg... Ca dinteun
binecuvântat gräunte de mutar, a crescut din samanta
rodnica a maruntelor cnezate, arborele viguros al desvol-
tarilor de mai tirziu, cari au izbutit la sfar§itul razboiului
mondial saIntindà coroana regalitatii asupra tuturor
'or locuite de Români.
Dintre toate manifestarile suveranitatii nationale",
ramitate prin granitele nedrepte ale imparatiilor präbu§ite,
cea mai mareafá. a fost, fad. indoialk Adunarea. dela Alba-
Iulia nu numai prin cov5r§itoarea multime, care a luat
parte la ea, dar §i prin insufletirea §i prin demnitatea
tateneasca a celor ce aduceau acum la matca României
tregite partea cea mai de pret a Daciei lui Traian,
tul §i poporul care prin vitregiile rstoriei a fost tinut timp
mai indelungat in lanturile eirmuirilor straine §i
decat urna cursul firesc al unei desvoltari nestinghe-
rite, in cadrele aceleia§i organizatii politice cu restul new
mului.
Basarabia mitropoiitului Gavriil Banulescu §i a darni-
cului boier Vas& Stroescu aducea, pe lângi amintirea su-
ferintelor de 106 ani sub eirmuire muscaleasci, bogatia
lanurilor intinse §i adincimea sufletului pornit spre cre-
,dinti, care in strature tirane§ti s'a putut pastra mai fe-
Tit de inrfa.'uriri straine decAt in cele ora§ene§ti. Bucovina
liurmuache§tilor §i a lui Silvestru Morariu aducea
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UMRII ROMANILOR 369
prin hotirirea sa de Unire neconditionatä, la Coroana

de otel a Rominiei un diamant din stema lui §tefan",
dupä nimeritul cuvânt al lui Mihail Eminescu. Iar Tran-
silvania lui Gheorghe Lazär, Andrei §aguna, Simion Bar-
nutiu i Avram Iancu, impreuni cu Banatul lui Eftimie
Murgu, veneau sä incoroneze, prin insufletita hotärire dela
.Alba-Iulia, cu räsplata dreptätii nemuritoare luptele i sufe,
rintele de veacuri ale unei natiuni martirizate, in stare sä.
frunte in o mie de ani o mie de primejdii, frä a-si pierde
rldejdea inteo viitoare izbävire, pe care o astepta, de
unde i-a i sosit: dela fratii de peste Carpati! România
berä se obisnuiserä, de multä vreme, Transilvänenii çi B5.-
nätenii so cinsteasc51 i iubeascä in taina sufletului lor ca
pe un pämänt al ggaduintii, spiv care se indreptau toate
radejdile lor de libertate si de progres.
De aceea, bucuria de care a fost cuprins atunci, la sap
situl anului 1918, sufletul poporului román, se rostea in
cele mai misckoare feluri, in toate tinuturile, in toate cen-
trele culturale i chiar in toate satele romáriesti. Un soare
nou li se *ea tuturor cà a risärit, in iarna aceea asprä, pe
orizontul vietii lor sufletesti. §i nu gäseau cuvinte sä-si arate
indeajuns multämita i recunostinta fatà de armata rominä,
fati de gloriosul ei comandant Ferdinand Desrobitorul, fatá.
de Regina Maria si de intreaga dinastie. In avântul bum,
riei o firanc.à de pe valea Härtibaciului chiuia, däntuind
In piata Sibiului, frát. ituri de versuri pläsmuite in clipa
aceea i dintre cari unele nu erau lipsite de sub-intelesuri
politice, ca de pildä:
Vai, sracii Ungurii

Se uitl ca taurii,
C'ä Regina.i ca o floare
Unguru' de ciudi moare... 24
www.dacoromanica.ro
870 CARTEA SATULUI
La 14 Decemvrie a fost inaintata hotarirea dela Alba-
Iulia, Regelui Ferdinand care rostea cu multumire deplina
urmatoaxele cuvinte: In fnunoasa sa cuvantare d. Goldis
a spus astàzi, cä Unirea tuturor Romanilor era o necesi-
tate istorica. Aceasti necesitate a fost inteleasa de toti oa.
menii ,cu inimä patriotica de dincoace §i de dincolo de
Carpati, dela Nistru pana la Tisa. Dar... evolutia istorici
avea nevoe de instrumente. Dumnezeu, care a ocrotit ne-
contenit in cursul veacurilor poporul romanesc, i-a dat bar.
bati cari au tinut sus stindardul ideii nationale, lor da.
ruit suflet romanesc, le-a intarit mintea §i otelit bra.
tul, ca sà dual barca romanismului prin toate vijeliile vre-
murilor pana la lirnanul dorit, unde dupä atatea trude §i
suferinte culegem roadele binemeritate ale unei lupte de
veacuri. Azi când vedem... savarsita cladirea mareata, ce
Mihai Viteazul incepuse... aduc prinosul meu de recunos.
6141 tuturor acelor, cari in toate colturile unde suna. dui-
cele graiu romanesc, au pus sufletul §i puterile lor in slujba
idealului national .Dupä. Basarabia, dup. Bucovina, mai lip-
sea o piatra din cele mai scumpe: Transilvania cu tinuturile
din Ungaria locuite de Romani. Azi ne-ati adus §i aceastä,
ultima piatrà a cladirii, care Incoroneaza marea opera de
Unire. Putem privi cu incredere in Nditor, caci temeliile
sunt puternice... Ele sunt cimentate prin credinta nestra-
mutata a unui §ir intreg de generatii de apostoli ai idealului
national, ele sunt §i sfintite prin sangeie vitejilor mei os..
tasi, cari au luptat si au murit pentru Unire..."
Dar fo§tii cârmuitori strEni nu se puteau inpäca cu
notule sari politice faurite in temeiul dreptului de auto.
determinare, prin hotaririle de unire dela Chisinau, Cer-
nauti, Alba-Julia, Media § §i Timi§oara. Infuriati de pier-
derea mor teritorii, pe cari se obi§nuira a le stoarce faia
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: 1STORIA UN1R11 ROMAN1LOR 371
mil, multi dintre ei s'au dedat la cruzimi infioatoare o-

morand cu nemiluita fiinte nevinovate, cum a fost
cat preotul Oprh (din judetul Turda) in clipa, cand ie§ia
dela Biserici, täranul loan Arion in drum spre Adunarea
din Alba-Iulia, preotii Cornel Popescu i Gomel Leucuta
din judetul Aradului, advocatii loan Ciorda i N. Bolca4
ingropati de vii Basarabenii Murafa i Mateevici,
precum i multimea täranilor dela 13eli§ (Iosikafalva, azi
aproape de Huedin, jud. Cluj), uncle pe mo§ia la-
tifundiarului Urmánczy (care s'a sinucis la Budapesta in
1936) au fost ar§i pe rug peste 40 de 0...rani romani.
Regele Ferdinand intelegea greutatea sarii in care ajun-
sese Romania, impresuraa de bohevici i la räsärit pe
granio Nistrului, §i la apus de-alungul Tisei. De aceea
hi arbita in cuvinte lämurite pärerea cl, dacä nu va fi im-
potrivirea armatei romane destul de puternicä, fiinta Euro-
pei intregi va fi amenintati.
Din norocire insä. pentru Romania intregitä i pentru
Europa Centratá, impotrivirea armatei i noul ei avant de
lupa au fast in stare sà intáture primejdia. In vara anului
1919 se intrunise la Sibiu un Mare sfat al natiunii romane
din Transilvania voand cu unanimä insufletire legea
vitoare la votul ob§tesc §1 cea pentru impärtirea marilor
mo§li intre tärani, cele mai insemnate reforme pentru des-
voltarea politicà i economic.à a acestei täri. Cand se vo-
tau in Marele sfat dela Sibiu aceste legi, armata romanà
atacat:i in vara anului 1919 la Tisa de numeroase trupe
(90.000 oameni cu 137 tunuri i5 trenuri blindate) din
armata ro§ie a Republicei ungare, incäpute sub stäpanirea
comunistului evreu Bela Khun,nu a rämas datoare cu räis-
punsul. Mareplul Foch, a ar' ui pärere a fost cerua de
conferino plcii dela Paris, cu privire la trupele de neap5.-
www.dacoromanica.ro
372 CARTEA SATULUI
ma trebuint.à pentru restabilirea ordinei in Ungaria, le-a

socotit la cifra de 250.000 oameni. Armata romaneasci,
mai ales cea creati la repezeali din fortele Transilvaniei
si Banatului, cu un efectiv de patru ori mai redus, a avut
curajul si ja asupra sa misiunea grea a impiciuirii Unga-
riei si a scipirii Europei Centrale de primejdia bolsevis,
mului.
La inceput trupele unguresti avuseri oarecare izbandi
izbutind 85. treaci Tisa. Dar tocmai izbanda aceasta le-a
adus pieirea. Armata romani le-a aplicat o lovituri zdrobi-
toare, din care nu sifau mai putut veni in fire. Orasele si sa-
tele ingrozite de stipanirea sangeroasi a bolsevicilor au salu-
tat ostasii romlni ca pe niste mantuitori. arid a intrat ar-
mata romani in capitala Ungariei (4 August 1919), un
ziarist maghiar scria: primeste cu fruntea ridicati armata
de ocupatie, Budapesta! Nu tu ai fost invinsi, ci desfraul
a pierdut lupta. Soarta ta este ca o izbivire. Si piari once
amintire a carnavalului bolsevic, ca si putem tiniidui si
rinile dureroase pricinuite de dictatura. rublelor!"
Biruinta armatei romane la Tisa si intrarea ei cu triumf
in Budapesta a scipat Ungaria de stipinirea bolsevicilor.
Tules Cambon, fostul ambasador al Frantei la Berlin si
membru al Academiei franceze, pretuia cum se cuvine
meritul deosebit al armatei romane, prin vrednicia cireia
bolsevicul Bela Kuhn a fost pus pe fug, lar admiralului
Nicolae Horthy i s'a dat ajutor ,ii ja carma trebilor in
Ungaria. Astfel scrie Cambon cu pretul celor mai
mari jertfe Romania a indeplinit la sud misiunea traditio-
nali, care mai la nord a fost aceia a Poloniei. Romania
fusese bulevardul Europei impotriva nällialirii T5.tarilor si
pusese capit unei dezordini ce ameninça si initind5. stipa-
nirea bolsevici pliä la portile Vienei. Ea se salvase pe ea,
www.dacoromanica.ro
dar liberase si Ungaria de stipanirea spurcati, care cutro-

pise cltva timp regatul Sfintului stefan. Poate cà amin-
tirea acestor servicii este stearsi putin astizi, dar e bine
s'o facem sä retriiasci. Rominia a fost in sentimentul a-
celei solidaritâçi europene, caxe se afirmi in toti anii la
Geneva, atunci cand Societatea. Natiunilor era inci in do-
meniul lucrurilor viitoare" (Revue des deux Mondes, De#
cemvrie 1927).
S'au ficut felurite incerciri prin cirti rispandite in strii-
nitate, Cu scopul anume de a micsora meritul armatei ro-
mane in izbivirea. Ungariei de sub stipinirea
toare a bolsevicilor lui Bela. Kun. Intre alçii insus Nicolae
Horthy, regentul Ungariei a indrisnit sà spunk in vara
anului 1936, ci Ungaria ar fi mântuit Europa de bolsevism.
E bine ci se mai gisesc oameni iubitori de adevir i pe
cari nu i-a pirisit memoria cu desivirsire, cum este profe-
sorul universitar din America (Charles Upson Clark) care,
fiind martor la intimplirile rizboinice din vara si toamna
anului 1919, a tinut si dea prin un ziar american (New-
York Times din Februarie 1937) aceste rimuriri pretioase:
Izbanda lui Bela Kun, când a infiintat guvernul comu-
nist in Budapesta, l-a impins sà duci la indeplinire planul
indriznet de a zdrobi Romania printr'un atac de odati (si.
multan) pe doui fronturi i astfel sà adauge i România
la grupul statelor comuniste. Cu o armati puternici i ar-
tilerie grea, in care se &eau i tunurile rimase dela Ma-
ckensen, Bela Kun a reusit si pitrundi in partea de vest
a Rominiei in Iulie 1919... In Octomvrie am cercetat mai
multe cimpuri de lupti. din Transilvania, sfisiate de obu-
zele lui Mackensen si am petrecut mai multe zile la Buda-
pesta in cursul ocupatiei romanesti, care liberase orasul de
cosmarul teroarei rosii (de spaima stâpânirii bolsevice) si
www.dacoromanica.ro
374 CARTEA SATULUI
de exploatarea comunistä.. Am fost martor la recuno§tinta
amicilor unguri i evrei" pentru liberarea lor i sunt in stare
sa dau marturie, dupa propria mea observatie, despre cum-
patarea (moderatiunea) extraordinara a comandantului ro-
man (gen. Mardarascu) in asemanare cu jefuirea Bucuresti-
lor de catre Puterile Centrale. N'am sä uit niciodatä. con-
trastul (deosebirea) dintre camera de hotel, pe care o avu-
sesem cu putin inainte la Bucure§ti (nici cailduräl, nici co-
voare §i nici o pkutà de invelit Germanii, Ungurii, Tur-
cii§i Bulgarii luaserä. tot a§a c.à a trebuit sà mä invelesc
Cu paltonul) i dintre luxul camerei dela Duna Palota"
din Budapesta (cu calorifer, covoare groase §i plä.pumi de
mä.tase). E adeväxat cä retragerea Romanilor a netezit
lea pentru regimul reactionar. din Ungaria (lui Horthy).
Dar Ungurii trebue sa fie riecunoscatori armatei romane. De
n'ar fi fost succesele Romanilor contra lui Bela Kun, Un-
gana ar fi 0 azi un avantpost al Sovietelor".
Dintre toate armatele Intelegerii, ate au luptat in cursul
rälzboiului mondial contra Puterilor Centrale, numai
mata românä. a izbutit sí. intre biruitoare In capitala uneia
din tkile apartinkoare acestor Puteri. Constantin Kiri-
tescu povestitorul iscusit al Razboiului pentru intregi-
rea Romaniei s'a simtit In drept sà adauge acestei cupe
de curatà glorie ostäl§easc:31 urmkoarele cuvinte de pretuire:
Eram, intre toti aliatii no§tri, singurii pe cari Dumnezeu
Ii invrednicise sa cucereascà prin luptà capitala dusmanu-
lui lor de cä.petenie. Englezii nu §i-au putut plimba caii pe
sub Poarta Brandenburghez5. a Berlinului §i pe sub teii din
Unter den Linden". Francezii nu §i-au putut face armele
piramidà pe terasa castelului dela Sans-Souci, de unde spit
ritul lui Voltaire stä:pine§te ironic peste armura greoaie
a Potsdamului prusac. Nici Italienii n'au izbandit sà sfäl-
www.dacoromanica.ro
1. LUPAS; ISTORIA UNIRII ROMANILOR 375
rIme Cu paturile pustilor ipocrita maxim4, justitia est fun-

damentum regnorum (Dreptatea este temelia impärätiilor)
inscrin ca o ironie pe poarta Hofburgului vienez. Ne-a
fast dat nouà, urmasii ilotilor valahi, sà avem satisfactia
supremä de a nzbuna umilintele i suferintele atator ge-
neratii de stnmosi, sä putem intra ca snpani in capitala
trufasului asupritor. Intreaga poveste milenan a neamului
martir s'a incheiat astfel inteo apoteozà orbitor de str5.-
lucitoare. Ziva de 4 August 1919 a fost ursin sà fie ziva
honritoare a unui lung proces istoric,- care s'a sfarsit asa
cum trebue säl se sfIrseascA toate lungile controverse: cu
izbinda dreptului i a dreptatii".
Pas de pas cu ispnvile militare din partea din urmà a nz-
boiului de intregire nationali a mers actiunea diplomatid
la conferinta päicii din Paris, care nu a putut fi insä.
coronan de rezultatul dorit. Calvarul p5.cii" a trebuit
cat si el prin toate InvàImàeIile pinà la ultimatul aliatilor
din 15 Noemvrie 1919 §i pinà in clipa, cand cel dintai
gu:vern al României intregite s'a. honrit s5.. fad. saltul
In pn'pastie, primind tratatele impuse din partea
Biätianu si Generalul Coand5, au semnat la Paris (Ver,
saillas) tratatul cu Austria (9 Decemvrie 1919), iar doc-
torul Ioan Catitacuzino i Nicolae Titulescu pe cel cu Un-
gana, asa numitul tratat dela Trianon (4 Iunie 1920), prin
care Ungaria fu redusà la proportiile el reale, aproapc ace-
leasi cu regiunile cucerite la sfarsitul veacului al IX-lea de
c5tre astenii lui Arpad, dupäi cura admit si istoricii
ghiari, de pila Francisc Eckhart care intrao carte tipäirin.
la Budapesta in 1933 arafà cä intinderea cuceririi ungure,sti
la sfarsitul veacului al IX-lea a fost cam la fel cu stipinirea.
15Ratl acestui neam prin pacea dela Trianon, afan de regi-
unea sudic5., unde cuceritorii de atunci ocupasen i coltul
www.dacoromanica.ro
b76 CARTEA SATULUI
dintre Tisa, Muris, Durare i irmul sudic al Dravei. In
sfârit prin tratatul dela Sèvres (10 August 1920) s'a asi-
gurat Rbminiei intreg teritoriul Bucovinei, fixindu-se gra-
nita cu Polonia i cu Cehoslovacia.
Reprezentantul Ungariei, contele Albert Apponyi, afir-
mind câ prin tratatul dela Trianon s'ar fi trecut
rea unor rase de civilizatie inferioari" fati de asa zisa
civilizatie maghiari, a primit rispunsul câ chiar un stat
vechiu milenar" cum se pretinde a fi fost Ungaria dinainte
de rizboiu, nu e indreptitit si däinuiascâ, daci trecutul lui
nu este decal istoria unei lungi asupriri de citre o minori-
tate lacomi sà sapineasci asupra popoarelor cuprinse intre
fruntariile sale. Dreptul istoric nu poate fi un sprijin imp°,
triva voinii popoarelor".
Jertfele Rominiei in cursul rizboiului de intregire na-
tionali au fost nespus de grele, pierderile in morti urcLi-
du-se la cifra de 300.000, iar numirul invalizilor, vicluve-
lor i orfanilor de rizboiu fiind aproape indoit. Pagubele
in bani au depisit suma de 33 miliarde Lei aur.
Toate aceste jertfe au contribuit s. intireasci si mai bine
temeliile unirii nationale-rominesti care, dupice fusese tot-
deauna o realitate in domeniul vieçii sufletesti a poporului,
trebuia sä izbindeasci si in cel politic. Declaratiile de
unire votate cu insufletire la Chisiniu, Cerniuti i Alba/
Iulia nu ficeau cleat sä consemneze realitatea aceasta in
niste procese verbale, ci.rora prin tratate1e de pace din
1919-1920 li s'a dat cuvenita pecetluire politicàsi in do-
meniul dreptului international.
Statele intregite cu teritorii din cuprinsul fostei monarhii
austro-ungare simtind trebuinta unei aliante mai strá.l.
in scop s preintimpine la vreme once incercare de restau-
rare habsburgici, pi-in stäruintele lui Take Ionescu
www.dacoromanica.ro
1. LUPA5: ISTORIA UNIRII ROMANILOR 377'
xandru Averescu din partea Rominiei, ale lui Toma G..

Masaryk §i Eduard Bene§ din partea Cehoslovaciei §i ale.
lui Nicolae Pasici din partea Jugoslaviei au intemeiat
o alianti defensivi cireia i s'a dat numirea cam nepotri-
viti de Mica intelegere. In cursul celor 16 ani de existenti
alianta aceasta a izbutit si pizeasci §i si ajute interesele pi-
Cii din Europa Central i zidirnicind uneltirile adversarilor..
Prin intrunirile anuale ale reprezentantilor celor trei tiri
aliate, legiturile politice §i economice-culturale au fost in-
drumate spre tot mai strinsi apropiere. La 1933 prin sti-
ruinta lui Nicolae Titulescu §i a lui Eduard Bene§ s'a al-
cituit un nou statut, a§ezind organe stabile pentru apirarea
intereselor Micii Intelegeri, care urm5.re§te scopuri de pace
§i conlucrare armonici cu toate Statele Etiropei.
Mica Intelegere a primit, prin vizita. Regelui Carol II
la Praga in toamna anului 1936, un sprijin insernnat. Prin
aceasti viziti istoricr s'a statoanicit credinta ci alianta
dintre cele trei State va deveni o mare Putere europeanr,
cum scria ziaristul Jaroslav Miiller care in numele poporu-
lui cehoslovac rostea dorinta si izbuteasci Regele Carol II
a inilta România sla treapta unei mari Puteri asemenea
Regatului dac, singurul Stat european care se putea mä-
sura cu Imperiu Roman".
IX
Incoronarea in catedrala dela Alba-Julia (15 Octomurie

1922).) Programul Regelui Ferdinand I. Reforma a-
grarii. Revizuirea constitutiei dela 1866. Infiintarea
Patriarhiei. Reforma electorall Reformele rolare. Sta-
rea economici-financiarg. Viata socialg-culturalil.
Moartea Regelui Ferdinand I. Regen fa.
Regele Carol al II-lea.
www.dacoromanica.ro
378 CARTEA,SATULUI
La 14 Decemvrie 1918, primind actul Unirii dela Alba-
Iulia, Regele Ferdinand îi arita adânca recunostintä
ficea urmätoarea märturisire: cu dragoste nefirmuritä
mi-am inchinat viata scumpului meu popor plin de ce-
dinti in menirea lui istoricl". La fel se rostea i mai tar-
ziu, la sfärsitul anului 1920: Sunt cinci ani de cänd am
spus, inteun ceas solemn cà voiu fi bun Romän, i voiu
fi pänä la sfâxsitul meu, càci in inima mea nu este alt senti-
ment mai tare decat iubirea de tarr.
In zilele crunte ale räzboiului de intregire nationalä,
când Romanii de pretutindeni päreau pironiti pe crucea
rästignirii, Regele Ferdinand pätimea impreunä cu
de soarta ckuia legase existenta dinastiei. Nedeslipita
poporul,
contopire a dinastiei Cu natiunea primit consfinvirea de-
pecetluitä cu frumusetea morali, pe care suferinta
impreunä e in stare a o intipári adânc in lespedea
Dupä cum neamul romäriesc a fost ursit sä-si poarte
crucea suferintelor, ca prin curätire in flacära lor sà se
poatä invrednici realiza unirea politicä, tot astfel si
Regele Ferdinand a purtat mai int5.l cununa de spini a re-
tragerii in Moldova, apoi a urmat impodobeasci frun-
tea cu Coroana de otel In catedrala dela Alba-Tulia (15 Oc,
tomvrie 1922).
Cu acest prilej rostit Regele Ferdinand cuvantul
cuprinzând un larg program cu urmkoarele puncte de c5.-
petenie:
Vreau ca täränimea stäpAni pe veci pe ogoarele, ce
dobandit, sà le dea toatä puterea de rodire in folosul
ei si al binelui obstesc.
Vreau ca muncitorimea, credincioasä Patriei, sä-si afle
soarta tot mai prosperä intr'o viatä de armonie si de drep-
tate socialä.
www.dacoromanica.ro
Vreau ca in hotarele Romániei intregite toti fili buni

ai Tárii, ark' deosebire de religie i de nationalitate, si se
foloseasci de drepturi egale cu ale tuturor Romanilor, ca
sà ajute cu toate puterile Statul in care Cel de Sus a rill-
duit si triiasci impreuni cu noi.
Vreau ca Rominii din toate straturile sociale, insufletiti
de nizuinta unei depline înfrçiri nationale, si se foloseasci
toti de legitima ocrotire a Statului.
Vreau ca timpul domniei mele, printeo
desvoltare culturali, Patria noasteal indeplineasCi
menirea de civilizatie, ce-i revine in rena4terea Orientului
European, dupä. atátea veacuri de cumplite sbuciumiri".
La realizarea acestui program a purces Regele Ferdinand
inci din cursul rizboiului. Pe pimantul de refugiu al Mol-
dovei nebiruite, inteo cuvântare adresatä. osta§ilor din ar-
mata a II-a pe frontul de lupti, le pusese in vedere
mant §i o largä. participare la treburile Statului", iar .in
proclamatia dela 24 Octomvrie 1918 incredinti din nou
pe toti ci se vor infiptui reformele constitutionale
vitoare la votul ob§tesc i vor fi impirtite tiranilor doui
milioane de hectare din proprietatea mare particular., pre-
cum §i din domeniile Coa-oanei, ale Statului i ale &sea-
mintelor de binefacere. Figiduinta regal' s'a implinit cu-
rand dupi incheierea
Reformele anuntate pe campul de luptä. s'au infiptuit
nu numai pentru tira.nii din Regat, ci i pentru cei din
provinciile alipite: pentru cei din Basarabia prin Sfatul
pentru cei din Bucovina prin organele de autono-
mie local5., iar pentru cei din Transilvania §i Banat prin
legile votate in Marele Sfat National din Sibiu la ince-
putul lui August 1919, tocmai cand armata români spiv
gand frontul ofensivei bol§evice ungure§ti dela Tisa, inainta.
www.dacoromanica.ro
380 CARTEA SATULU1
triumfatoare spre Budapesta i infigea tricolorul roman pe
edificiul pompos al parlamentului de pe malul Dunarii. Ele
au fost apoi din nou cercetate in parlamentul Romaniei
intregite i incuviintate cu cateva schimbari: cele privi-
toare la chestiunea agrara in timpul guvernarii generalului
Averescu (1921), iar cele privitoare la votul obftesc in
timpul guvernului prezidat de Ican I. C. Brkianu (1926).
Aceste rezultate ale domniei Regelui Ferdinand sunt
pretuite de un bun cunoscator al istoriei románe, de pro-
fesorul R. W. Seton Watson (Scotus Viator) dela Uni-
versitatea din Londra in felul urmator: Ràzboiul a adus
(pentru Romania) trei schimbari fundamentale: unitatea
nationala, reforma agrara i sufragiul universal. Dintre a-
cestea prima a ridicat Romania dela o putere mica la una
de rangul al doilea in Europa, urmand imediat dupi Polo-
nia fi Italia; a doua, satisracai. foamea de pamant a ta-
ranilor, a inlaturat once pericol al unei revolutii din jos
fi a imunizat Romania contra bolfevismului, cu toad apro-
pierea ei de Rusia; a treia a inzestrat natiunea cu mijloa-
cele unei autoexprimari democratice. Dar un vot electoral
este de foarte mic folos pini ce alegatorii nu fi-au cafti-
gat experienta politica necesara".
Prin reforma agraa marea proprietate care avea. in Ro,
mania inainte de razboiu 40 la sud din suprafaça total
cultivabili a T5.rii ,s'a redus la 10%, iar mica proprietate,
care avea numai 60% din suprafata cultivaba, a sporit
la 80-90%. Au fost impropriedriti 738.865 cultivatori
de pamant, fad a se fi ficut vre-o deosebire de ordin na-
tional sau confesional-religios. Astfel au beneficiat de re-
forma agrarà cetatenii minoritari ai Romaniei in aceeaf
ma'sura ca i cei majoritari. Emil Petrini publicând la 1932
un studiu &supra reformei agrare in Romania, arad ca nu-
www.dacoromanica.ro
rairul cultivatorilor minoritari intrati in posesiunea loturi-

lor de pimint din expropriere este de 206.615 fati de
532.700 improprietiriti romani, ceeace reprezinti o pro-
portie de 36% minoritari fati de 64% majoritari.
Prin reforma electoral din 1926 Cu votul universal di-
rect, secret §i obligator au fost fixate judetzle ca circomse
oriptii electorale, atribuirea mandatelor urmand a se face
numai dupI totalizarea voturilor pe tara intreagi astfel,
ci partidul care a intrunit 40% din totalul voturilor ex-
primate e proclamat grupare majoritarä. §i prime§te o primi
de guvernare (50%) din totalul mandatelor, dupä scide-
rea celor atribuite grupirilor minoritare in circumscriptiile
unde ele au obtinut majoritate absoluti. Restul mandate-
lor se imparte proportional cu numirul de voturi obti-
flute de partidele politice, cari au intrunit un coeficient
de cel putin 2% pe tara intreagi. i la aceasti impirtire
i se atribue grupäsii majoritare o serie de mandate coris-
punzitoare numirului de voturi obtinute. Prin legea aceas-
ta partidele politice au fost investite cu rolul unor insti-
tutii politice, singure in drept ali de,semna candidatii §i
a-§i alege semnul pentru lista de votare. Personalititi in-
dependente, neinregimentate in cadrele partidelor politice,
mai pot pitrunde numai intre membrii Senatului, unde a-
totputernicia partidelor nu a fost fixatà prin legea elec-
torali, ci a fost primit in mäsuti mai mità principiul re-
prezentirii profesionale (membrii inaltului cler, reprezen-
tantii Academiei, ai Universititilor §i. ai camerelor profe-
sionale).
Dupa schimbirile insemnate aduse de rizboiul de in-
tregire nationali era firesc si urmeze §i revizuirea consti-
tutiei. De§i se credea di lucrarea aceasta ar trebui sivar-
§itit folasind toate elementek in mä.suri potriviti cu desvol-
www.dacoromanica.ro
382 CARTEA SATULL11
tarea istorica a poporului roman, la 1923 s'a votat totu§ o
constitutie care nu era deck cea dela 1866 Cu schimbarile
oerute de prefacerile prin cari a treut Romania intregiti.
Inver§unatele lupte parlamentare si extra-parlamentare, cari
au nelinistit populatia, nu au izbutit sä dea alta indrumare
legislaçiei romane. Aceasta, sub inraurirea covirsitoare a
personalitatii lui Ioan I. C. Bratianu, a ramas statornica
In nazuinta de a desfiinta din teritoriile provinciilor desro-
bite toate rurmele sträine, cari prin puterea traditiei §i a incrt
tiei ar fi avut oarecum rostul sà ve§niceasci in sufletul popu-
latiei amintirea alckuirii juridice §i constitutionale a im-
paratiilor prabu§ite.
Constitutia promulgati prin decretal Regelui Ferdinand
dela 28 Martie 1923 lämureste ca Romania este stat na-
tional, unitar §i indivizibil, al cärui teritor se imparte din
punct de vedere administrativ in judete, iar judetele in co-
mune.
Toti cetatenii ei, fira deosebire de origine etnici, de
limba sau de religie, au aceleasi drepturi si libertati garan-
tate prin constitutie, nefiind îngäduità in Statul Roman nici
o deosebire de nastere sau de clase sociale. Chiar si
nii aflkori in cuprinsul acestui Stat se bucura de ocrotirea
asigurati prin legi persoanelor si averilor in genere. 'mo-
bile rurale pot insa doblndi §.1 stapani numai Romanii si
cei naturalizati prin hotärirea consiliului de rainistri. Cu,
privire la 461mintele minerale si la bogätiile de once na-
tura ale subsolului, constitutia declara cà ele sunt proprie-
tatea Statului, care va determina prin legi speciale punerea
lor in valoare fixand i redeventa pentru proprietarul su-
prafetei. Tot astfel age de comunicatie, spatiul atmosferic
si apele navigabile sunt de domeniul public.
Libertatea muncii, libertatea invatimantului, a presei, a
www.dacoromanica.ro
intrunirilor, a feluritelor asociatiuni este deasemenea ga-

rantatà, precum §i libertatea con§tiintei, despre care textul
constitutiei spune ci e absoluti, biserica ortodoxä ca
gia majorititii covar§itoare a populatiei fiind biserica.
rainanfi In stat", cea grecacatolici având intIietate fati de
celelalte culte minoritare, garantând insi Statul i acestora
deopotrivi libertate i protectiune".
Principiul suprematiei v. al rigidititii constitutionale a
fost mentinut cu deosebirea cà dupi constitutia dela 1866
initiativa pentru revizture pornea numai dela corpurile
giuitoare §i trebuea vestiti de 3 ori la interval de ate 15
zile, iar dupi cea dela 1923 poate porni dela Coroani sau
dela oricare dintre corpurile legiuitoare §i numkul yes&
rilor s'a redus dela trei la dou&
In temeiul constitutiei dela 1923 a urmat apoi opera le-

gislativi care a dat o serie intreagi de legi fundamentale.
Melia o amintire deosebiti legea pentru unificarea. con-
stitutionali §i administrativi a bisericii ortodoxe-române,
intocmiti pe baza textului din Statutul organic al mitro-
politului Saguna (1868), de &litre in§i§i reprezentantii
torizati ai organizatiilor biserice§ti provinciale, cari au in-
teles cà leg& .de unificare trebuesc intocmite prin con-
sensul unanim §i prin coordonarea bineficitoare a tuturor
elementelor chemate sà vietuiasc.à impreuni, iar nu prin
subordonare silitä, care poate si supere §.1 indispunà de o
parte, sà privilegieze de alta, pe nedrept. Legea aceasta din
1925 introduce principiul conEtitutional-reprezentativ in
organizarea bisericeasci; incuviinteazi sà functioneze mai
departe corporatiunile reprezentative ale mitropoliei din
Transilvania §i Banat, firi a dispune insä, crearea unor cor,
poratiuni similare §i in celelalte mitropolii.
www.dacoromanica.ro
384 CARTEA SATULU1
Precizeazà felul de procedare la alegerea ierarhilor dis-
punind ca toti sä. fie alesi prin votul congresului national-
bisericesc din Bucuresti, dar cu part-iciparea activä a tutu-
ror membrilor din adunarea eparhiali cu scaunul arhieresc
vacant. In punctul acesta autonomia eparhialà a fast redu,
; prin Statutul lui §aguna se garantase eparhilor drep,
tul si aleagi ierarhul, färä. nici un amestec al vreunui
factor in afari de granitele ei. A rimas Insí neprecizati
prin textul legii din 1925 modalitatea instituirii preotilor
protopopilor. Astfel in Transilvania si Banat se continui
vechea traditie de alegere prin votul credinciosilor, iar in
restul Tärii aoeea de niimire de citre episcopul eparhial.
Legea cuprinde dispozitiile de ordin principiar privitoare
la legiturile dintre Stat i Bisericá, precum i la pirtile al,
dtuitoare ale intregului organism bisericesc, iar Statutul
votat de Congresul national,bisericesc arati aminuntit, cum
trebuesc organizate din punct de vedere constitutional si
administrativ parohiile, protopopiatele, m.nàstirile, episco-
piile i mitropolige. Legea nu poate fi modificati deck prin
consensul comun al Statului si al Bisericii, iar Statutul de
organizatt numai prin votul congresului national,bisericesc
din Bucuresti, care e suprema reprczentanti legislativä a
intregii Biserici ortodoxe-române.
Toate pirtile constitutive ale Bisericii (parohiile, proto-
popiatele, manäStirile, episcopiile i mitropoliile) se bucuri,
dup5. lege, de personalitate juridici de drept public. Arti,
colul 27 incuvintase i Bisericii intregi ca atare calitatea de
persoani juridici, a fost Insà abrogat cu prirejul
legii cultelor (1928) prin care s'au fixat normele legiturilor
dintre Statul Romln i cultele minoritare.
Atât votarea acestei legi, citt si a celei privitoare la in,
fiintarea Patriarhiei s'a ficut trite() atmosferi de insufle,
www.dacoromanica.ro
Incoronarea dela Alba luita .1 rectombrie. -1 9Q2.
o .
,.
.L.,
Pa V , ,It._
'P
, - .rekilli,
'
Castelul Pelee ( 1 883-1 933)
XLI
www.dacoromanica.ro
I. Lupas: Istoria Unirli Romannor.
M. S. Regele Carol II Maria Sa Marele Voevod Mihai
www.dacoromanica.ro
I. LUPA 5r ISTORIA UNIRII ROMANILOR 385
tire obvteasca vi Cu invoirea tuturor partidelor politice. Era

un semn bun: pe cei invrajbiti de política a izbutit
apropie vi säi impace autoritatea spirituali a Bisericii, a
carel menire de eipetenie este propäveduirea pacii vi a fri-
tiei: ne iubim unii pe altii, ea inteun gand sà martu-
risim!" De a.semeni inscaunarea celui dintai Patriarh al
Romanilor (Dr. Miron Cristea) a fost un moment insem-
nat in istoria contemporaria a României. Patriarhia din
Constantinopol s'a grabit a-vi da invoirea (30 Iulie 1925)
socotind ca, dupi Unirea politici a poporului roman ridi-
carea bisericii acestui neam la demnitatea de Patriaxhie
este cuveniti i folositoare". Patriarhia iomani este impar-
Oa In 5 mitropolii Cu 18 episcopii sufragane (a Ungro-
vlahiei 5, a Moldovei vi a Sucevei 4, a TransAvaniei i Ba-
natului 5, a Bucovinei 2 vi a Basarabiei 2).
Din punct de vedere al administratlei colare Tara e
partita in inspectorate. Prin legile vcolare votate in baza
constitutiei dela 1923 (legea invatimIntului primar vi nor-
mal 1924, legea invitamIntului particular 1925 vi legea
vitimântului secundar 1928) s'au luat màsuri pentrtrtnii-
ficarea invatamântului de toate gradele pana la invatamln-
tul superior. Dupa ce coalele confesionale primare, tilt&
meiate i sustinute cu mari jertfe, de bisericile rornanevti din
Transilvania, Banat, Basarabia vi Bucovina, au fost luate
pe seama Statului, rara sa fi putut aplica ca Statul Roman
aceeav misura i collloì confesionale minoritare, au fost
admise totuv prin lege douI categorii de vcoli: 1) de Stat
vi 2) particulare cu drept de publicitate. Numarul vcolilpr
medii vi secundare a sporit dupa razboiu, ivindu-se tendin-
ta de intemeiere a unor asemenea vcoli flu numai la oraF,
ci i in centre sitevti mai insemnate. Personalul -didactic
cenit de aceste vcoli a fast uneori improvizat faa cuvenita
www.dacoromanica.ro
388 CARTEA SATULUI
cernere, ceeace a indemnat pe un inalt functionar al minis-
terului de instructie, sá ceari màsuri repezi care iä. impie-
dice o primejdie ce s'ar ivi prin cresterea gresità a tine-
retului.
Prin legea imatimântului secundar dela 1928 s'a scàzut
cursul liceului dela opt la sapte ani, Cu toate cà slaba pre-
gàtire a absolventilor de liceu crease, si in România ca si
In alte State europene, mari greut4i invivimintului supe-
rior. AT fi fost deci mai potrività o sporire deck o sci-
dere a anilor de studii secundare. Adevirat cà in schimb
legea prevedea un an preparator la Universitate. Acest an
preparator, ne putând fi organizat multämitor in cadrele
invätZimantului superior, la 1930 s'a intocmit un proiect,
care prevedea reinfiintarea clasei a VIII-a sub titlul unei
clase de bacalaureat sau de sintezi culturalä. Inaturandu-se
ing proiectul acesta s'a revenit la starea anterioara intre-
gindu-se liceul cu clasa a VIII-a, care s'a infiintat din nou
la inceputul anului scolar 1935-1936. Astfel scoala se-
cundara- a trecut dela 1928-1935 jprin o serie lungà de
izbelisti administrative si experiente didactice prea putin
potrivite a contribui la progresul invifimantului.
La cele patru Universit4i ale Tä.'rii (Bucuresti, Iasi, Cluj,
Cerniuti), la academ3iile de teologie, de comert, de agri-
culturi, la scoala de poduri si sosele din Bucuresti si la
politehnica. din Timisoara este din an in an o ingilmidire
tot mai mare de studenti, ceeace atatà cà din adancimile
straturilor färkesti, tinute aka timp departe de roadele
stiintii, izbucneste cu putere vulcanicà dorinta de carte si
de progres. Totus autoritatea scolarà s'a simtit indemnati
a lua mIsuri pentru micsorarea numàrului de studenti la
fiecare facultate, spre a preintImpina mkar in parte pH,
www.dacoromanica.ro
1. LUPAS: ISTORIA UN1R11 ROMANILOR 387
mejdia unei inflaiii §colare §i a unui proletariat intelectual

amenintátor.
Ingrijirea de starea igieiaic i sanitarg era incredintati,
piná la 1923, ministerului de interne, in cadrele cäruia
functiona o directie generarä a serviciului sanitar. Atunci
s'a Infiintat ministerul 'san:latid i al ocrotirilor sociale
vind in atributiile sale si problemele privitoare la soarta
invalizilor, orfanilor si váduvelor de rázboiu. Pentru a da
preocupárilor acestui nou minister, pe 151gä probleruele de
medicirá curativá, o directie mai pronuntatá si pentru cele
de mediciná preventivi, s'a infiintat in capitala Tárii un
Institut de igieni (1927). In acela§ an a luat fiintá si Casa
Sntçii cu menirea s5. inlesneascá aplicarea metodelor
stiintifice moderne in organizarea igienicá §i sanitaii a Ro-
In urma reformei agrare situatia economicl-financiará a

TàrÜ a trecut prin schimblri insemnate. Marea proprie,
tate s'a risipit làsând locul celei mici si mijlocii. Din pricina
imprejurárilor financiare de dupá rázboiu tiránimea impro,
prietáritá n'a avut însä mijloacele bánesti cuvenite spre a
valorifica deplin puterea de productie a pämântului ce i
s'a atribuir. Organizarea unui credit agricol, menit a pune
la dispozitia proprietarilor mici si mijlocii imprumuturi
tine, s'a fácut i urmeazá sási produci efectele asteptate.
Aceleasi grele imprejurári financiare au impiedecat i ten-
dintele de progres n domeniul vietii industriale si comer-
ciale, care mai prezinti si neajunsul primejdios cá a rámas
in proportii prea covIrsitoare in mâna unor demente strái,
ne si adeseori dusmánoase asezámnitelor Trli, precum
scopurilor ei firesti de afirmare nationa15. deplirä in once
clomeniu al vietii de Stat. Este o problemä de insemnitate
vitalá pentru viitorul Statului Român inlocuirea elementelor
www.dacoromanica.ro
388 CARTEA SATULUI
staine primejdioase cu ekmente bàtinae vrednice de in,
credere. Deslegarea norocoasà a acestei probleme nu pote
Sunt sperante a ea va putea fi prielnici interese,
lor nationale-patriotice, intru clt chiar experientele celar
de neam stràin ara. C:51 muncitorul román este' extraor,
dinar de nepretentios i prin urmare u§or de impicat", el
mai este §i iubitor de pace se supune disciplinei... dintre
toti muncitorii din fabrici Romana sunt cei mai vrednici de
incredere i formeaza pentru industria mare un sprijin de
nepretuit".
Organizarea financiará prin bánci romine4ti s'a inceput
la 1872 in nordul Carpatilor, cánd s'a infiintat la Sibiu
Banca Albina azi cea mai veche banc.à románeasci in
tot cuprinsul TArii intregite. Trebuinta unui institut de emi-
siune fiind resimtitä. in sudul Carpatilor, la 14 Aprilie
1880 s'a infiintat la Bucure§ti Banca Nationall a Romániei;
a urmat apoi o multime de institutz financiare i organiz,area
bincilor populare cu menirea sà cantiribuie la ieftenirea cre,
ditului §i la trezirea spiritului de economie in toate
rile sociale: i la ora,se ca §i la sate.
In privinta sociale România este un stat democra-
tic In toate nezánle i intocmirile sale. Desfiintarea
rilor i rangurilor boere§ti, cerutä. /a inceputul miseirilor
revolutionare din 1848, a fost incuviintati inca' din tira,
pul domniei lui Cuza prin dispozitia luatä. de Mihail Ko
gälniceanu in calitate de ministrippre§edinte. Nici un ce-
tä.'tean al Rominiei nu poate fi deci impedetat in nä.'zuinta
de progres, prin ariginea sa umil5, dacä vrednicia personan
Il ajutà i il indreptälteste sà urce scara ierarhiei sociale-po,
litice pinä la cele mai inalte trepte.
O deosebire de clask dacá se ive§te in chip normal
intre conducätori i intre cei condu§i, aceasta nu insea.mnà
www.dacoromanica.ro
1. LUPA5: ISTORIA UNIR1I ROMANILOR 889
cà cei dintâi s'ar inchide sistematic de cei din urmi. O aris,

tocratie de piminturi nu mai existi, una de biurocrati n'a
putut si se inchege, ca in alte pri. Doar oligarhia bancari.
§i,a insu§it in intiiul deceniu dupi rizboiu privilegi;, cari
nu au fost nici de cum prielnice institutelor de sub con,
ducerea ei, impinse Cu prea putine exceptii spre dezastru nu
numai prin criza financiari firi precedent, ci adeseori i prin
vinovitia unor conducitori slabi. Din toamna anului 1931
s'a inceput pribu§irea bincilor, in aiutorul cirora s'au votat
mai multe legi de asanare (1932, 1933) dintre cari insi
abea legea conversiunii din primivara anului 1934 a izbu,
tit si restabileasci in eitva cumpina intre debitori i cre,
ditori, spre u§urarea celor dintli §i in paguba celor din urmi.
Daci società.tea româneascä nu mai ingidue aristocratia
din mostenire familiark nu se poate impica nici Cu aceea,
care incearci a se geza la cirmi numai prin puterea banu,
singuri formi mai poate fi ingiduiti, fiind trebuin-
cioasi i folositoare: aristocratia meritului, a talentului §i a
vredniciei personale netigiduite. Aceasti aristocratie va
crea Cu timpul traditii de viati bucuroase
a deschide calea spre inaintare celor mai vrednice elemente,
cari qtiu S21 se ridice prin destoinicie proprie din sinul popo,
rului ca dinteun izvor nesecat, contribuind cu puterile lor
proaspete la avintul societitii romine§ti.
Aceasta e cu atit mai de trebuinti §i mai de falos in
România intregità, cu cat din contopirea diferitelor sisteme
conceptii de viat5., sub inriurirea cirora au träit pro'
vincule acum reunite, a urmat o aprigi lupti de intrecere,
din care nu va putea ie§i biruitoare cleat cultura insufle,
titi de idealuri nationale-cre§tine, in serviciul cirora tre,
bue inchine munca vieçii toate elementele vrednice
credincioase Statului Rom'in intregit.
www.dacoromanica.ro
39 0 CARTEA SATULU1
Prin desvoltarea istorici a Rominilor din preajma celor
dintâi Uniri dela 1600 §.1 pinä la cea deplini din zilele noas-
tre apare intemeiati constatarea inNitatului om politic R.
Kjellen cà In toate epocile istoriei Statul i Natiunea s'au
cäutat, pentru a se regäsi in sfärgit in forma statelor natio-
nale din timpul de fatä.
Credinta §i cultura româneasci a pregitit i pentru
populatia bi§tina§i din Carpati §i dela Dunire calea acestei
regisiri, acestei Uniri i intregiri nationale depline.
acum si fie apirat Statul National intregit, cu ajutorul ace-
lorasi puteri suflete§ti cari 1-au creart.
Rolul credintei si al culturii ca apiritoare ale acestui
Stat a inceput din clipa, in care ele si-au incheiat menirea
pregiteasci i intemeieze suflete§te.
Menirea lor va fi de aci inainte, sà imprietineasci ele-
mentele potrivnice pnä acum ideii de Stat national romin,
cu stirile date, netezind asprimile i mijlocind ca in cuprin-
sul vieçii spirituale si nu fie invingitori i învini, ci cola-
boratori contopiti suflete§te prin legituri de solidaritate
mani i patriotici, potrivite si apropie popoarele
tireasci temeliile vietii de Stat.
Cum isi va tmplini credinta si cultura româneascl acest
rost insemnat, e taina viitorului. Speranta Intriun apropiat
triumf al lor di Rominiei intregite dreptul §i Ii impune da-
tara pretuiasci dupi cuviinti chemarea de Stat
tural rivnitor sä contribue, prin munca i talentele cetite-
nilor sii, la progresul civilizatiei europene.
Dupi incoronarea dela Alba Iulia Regele Ferdinand a
mai domnit aproape 5 ani. In timpul acesta, dei sinitatea
ii era sdruncinati, nu a contenit a se interesa de toate che-
stiunile obstesti sfituind cirmuitorii si lucreze impreuni,
in buni intelegere, and tot sprijinul de trebuinfi pentru
inflorirea Patriei Intregite.
www.dacoromanica.ro
In dimineata zilei de 20 Iulie 1927 a murit Regele Fer,

dinand la Sinaia, de uncle rämisitele lui pimânte§ti au fost
duse la Cotroceni §i de ad i inmormantate la Curtea de Ar,
ge§ in locul de vecinic5. odihnà a marilor sài inaintasi (24
Iulie). Din averea sa particularä a scris in testament s5." fie
impirtiti suma de cincized milioane lei ca ajutoare pentru
asez5.'mintele religioase, culturale, §tiintifice i de ocrotire
socia1ä din cuprinsul
Jertf ele pe cari a stiut Regele Ferdinand sà le inchine cu
suflet eroic pe altarul Patriei pentru biruinta des5x5x§iti a
ideii de intregire nationa 11 aseazà In istoria neamului
manesc arituri de cei mai gloriosi domnitori.
Renuntând la tron Principele Carol, prin hotà'rirea dela
4 Ianuarie 1926, succesiunea a revenit fiului sIu minor
Mihai care la 2 Ellie 1927 a si fost prodamat Rege al Ro,
fiind incredintati cIrma statului unei Regente, din
care aceau parte Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cris,
tea si Gheorghe Buzdugan, fost presedinte al Curtii de Ca,
satie. Dupà moartea acestuia, In toamna anului 1929, a fost
ales unul dintre consilierii b5.trini ai Curçii de Casatie:
Constantin Skiteanu. Dar trebile ob§testi nu erau bine in,
drumate de aceasti Regent5., despre care generalul Ave-
rescu spunea cà o satuire cu trei capete inseamnà nici mai
mult nici mai putin deck un fel de vorbire in v5zduh".
La 8 Iunie 1930, reintors din pribegie, a fost proclamat
cu mare Insufletire Regele Carol II, desfiinfindu-se actul
dela 4 Ianuarie 1926. In cuvântul regal rostit cu acel pri,
lej grbkoresc Majestatea Sa mIrturisea cà a venit In mij-
locul poporului cu mima plinà de dragoste pentru toti
Românii si cu singurul gInd de a steal' Imprejurul Tro,
nului pe toti fili Patriei". Punând toati sfiruinta pentru
inaintarea poporului In cultur5. i bunäistare, Suveranul Ro,
www.dacoromanica.ro
392 CARTEA SATULUI
miniei este pitruns de un nationalism luminat i puternic,
a clrui obar§ie o atribuia trite° striluciti cuvintare (ros-
titi la jubileul de 75 ani al Asociatiunii (Astra) in ziva
de 20 Sept. 1936) dascililor ardèleni ficand mirturisirea
aceasta: substratul omenesc al sufletului meu este un pro-
dus indirect al Astrei" cäd este in produs al dascililor ar-
deleni. Temelia culturii mele rimnineti a venit in praful
sagilor dascilului Cionca din regiunea
pat la marile credinte nationale ale Mitropolitului
el a infiltrat in sufletul Suveranului României de astizi idea-
lul cà Românii sunt un singur neam necIe,spirtit in veci. Al
doilea dascil, care mai arziu a venit §i mi-a plimädit acest
suflet national, tot de pe plaiurile ardelene îi trigea obir-
§ia... a fost profesorul Muntean- u-Murgoci. El este acela,
care in timpul adolescentei, mi-a ficut legitura cu Rominii
din Ardeal; prin el am inceput,si pricep sufletul ardelean
iubesc"...
Fie ca aceasti pretuire i iubire a sufletului rominesc
sä inlesneasci toate silintele desfä§urate fari preget péntru
a face din domnia Regelui Carol a/ II-lea urma5u1 co-
mandantului dela Plevna §i al eroului-mucenic al intregirii
nationale un timp de reinviere a credintii §i de inflo-
rire a culturii romine§ti in felul ,cum o-intrezirea insu§
tânärul nostru Suveran n clip., când a.nunta ca program
al acestei domnii reinvierea glorioaselor i generoaselor trae
diçiuni culturale-artistice din timpul lui Constantin Bran-
coveanu..
Gindul Suveranului a fost aritat la 1933, cu prilejul ser-
bärilor jubilare de jumitate de veac dela zidirea Castelului
Pele, in urmitoarele versuri ale lui Octavian Goga:
www.dacoromanica.ro
I. LUPAS: ISTORIA UNIRII ROMANILOR 39 a-
Intâiul Rege aici in brazi subt creste

pràznuit in piatri biruinta,
Si-asemeni lui Manole din poveste
La temelie §La zidit credinta.
De-atunci, §irag, cincizeci., de am trecur'a'

Potop de sange le-a 'nro§it veleatul
Si-un vis slä.'vit de-a veacurilor
S'a izbandit, de-alungul
ifitrâne Domn, cind vkl

Içi cer povata ta reinvie,
Eu Regele, nepotul i urma§ul,
Al treilea in scaun de Domnie.
Spre depäirta''.ri azi ochii mi se indreapti.

vorba mea dau chez4ie
CA voiu clgdi cu cumpgnice dreaptg
Pe ziduri vechi o Romanie Noua"...
Românii transnistrieni din Republica Moldoveneascg.

cei din Republica Cehoslovacg, din tinutul Mezerici,
cei din America. Romfinii din Ungaria, Jugoslavia .0
Bulgaria. Aromfinii. Rostui lor insemnat de-alungul
granitelor României.
_Romania intregita çuprinde in timpul de fati toate ve

chile provincii romine§ti: Oltenia, Muntenia, Moldova, Ba-
sarabia, Bucovina, Dobrogea, Banatul, Transilvania,
ramuresul i Cri§ana (cu 19 milioane de locuitori, cite 58
www.dacoromanica.ro
994 CARTEA SA TULUI
de fiezare km?). Nu se gasesc "Iasi toti Românii inlauntrul
granitelor ei de astizi. Fiirxica puterea de intindere a popo,
rului roman s'a vadit in cursul timpului in masuea' insem
nata, pastorii au trecut cu turmele lor la pa§une adeseoni
dincolo de granitele fire§ti ale pamantului stramo§esc. S'au
revarsat mai mult spre Rasarit peste Nistru unde in asa nu,
mita Republica: Moldoveneasci", organizata de bol,sevis-
mul rusesc, vietuesc aproape 800.000 de Romani transnis-
trieni; dincolo de Tisa, in Republica ceho-slovaca au famas
mai putini: 25.000.
In tinutul Mezerici (Moravia) sud o multime de sate
valahe", un tinut intreg, in care poporul roman, deslipit
de masa lui cea mare din Dacia de odinioara, s'a slavizat;
pastreazil insa pana in timpul de fata elemente din portul,
jocul i cântecul romanesc (chiuiturile), poporul se ocupä
cu pastoritul i letnnaritul. In Statele Unite ale Americii
traesc de asemenea multi Romani, pe seama carora s'a in,
fintat la 1935 o episcopie ortodoxa in legatura cu Patriarhia
din Bucure§ti.
In Istria, pe la poalele lui Monte Maggiore, xnai traesc
cateva sate 30010 de Istroromlni, porniti i ei pe calea
instrainarii intr'un tinut locuit de peste 100.000 Slavi
cam tot atatia Italieni.
Pe teritorul Ungariei de azi au mal ramas vre,o 50.000
pana la 60.000 Romani ias' firati de-alungul granitei. Un nu,
mar mare de Romani au fost impiedecati sa ajunga cetàe-
nil României intregite, prin linia demarcationala, care a
sfasiat Banatul trecand peste 150.000 de Romani Nina/
teni la Regatul jugoslav sub stapanire sarbeasca, unde se
maigasesc i Romanii din Valea Timocului (350.000).
Mai sunt Romani si in Bulgaria pe ranga Vidin i in ¡tide,
tul Plevna (100.000), iar in Peninsula Balcanica Romanii
www.dacoromanica.ro
I. LUPA3t 1STORIA LJNIRII ROMAN1LOR 896
raacedoneni sau Aromanii, sunt rispanditi in nunfir de

peste jumkate milion.
Românii ace§tia, a4ezati in afarà de granitele çärii noas-
tre, sunt ca nite trupe de paa, ca ni§te posturi inaintate,
cari au de implinit un rost destul de greu, dar nu mai pu
in insemnat si folositor, acela de straji la portile României
intregite, and alarma ori cand s'ar ivi vre-un inceput de
primejdie din partea unor vecini, cari nu ar vedea tocmai
cu ochi buni tara noastrà intregitä.' panl aproape de hota,
rele fire§ti ale graiului sträimosesc. Suntem datori a ne
gindi §i la soarta grea a Românilor rima.,i in afari de gra,
nitele de astäzi ale patriei noastre, ajutindwi de clte ori ni
se a prilej, incurafindwi in luptele lor pentru aplrarea
credintii §i a sufletului romanesc, tinând totdeauna seami
de adev5.rul cuprins in cuvintele: despärtit sau depärtat,
fratele-i tot free.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
TABLA CUPRINSULUI
Pas.
Cuvant despre urzirea acestei 3-4

CARTEA 1-a: TEMEIURILE UNIR11 ROMANILOR 6-48
1. Pared pufin lcimurite despre Unirea Romanilor. Ea nu a
riísiírit din diirnicia vre-unei puteri lumesti, ci dinteo tai-
nica i indelungatcl prezitire ¡storied. Temeiurile ei sunt
adanci i nesguduite
lcoana pcimantului romanesc. Carpafil osia pamantului
romanesc ca cele trei fronturi: moldovean, mantean
transilvan. Rostul Transilvaniei in mijlocul celorlalte fciri
romanesti. Insemncitatea- Carpafilor V a Durzeirii pentru pd-
mantul romanesc. Campia, colina i muntele au indrumat
indeletnicirile poparului 9
Samanfa poporului romanesc. Neamul Tracilor ca ramura

sa daciccl este tulpina, din care a odrdslit poporul roman.
Altoirea micidifelor romane in fulpina Dacilor. Arnestecul
de saage slay n'a schimbat prea mult firea daco-romand a
bdstinasilor. Poporul roman cel mai trainic neam de
oameni de pe fata pcimantului". Ce oaineni de valoare a dat
neamurilor vecine din scinuinfa sa bogata? El meritli in vii-
tor f Turnos si mare" 18
Tdria credinfei strcimosesti. Cum infelege poporul roman
evanghelia lui ehristos? Asemanare intre Romani i popoa-
rele vecine. Legciturile bisericesti cu Patriarhia din Constan-
fino poi. Ortodoxia luptatoare apàrà unitatea sufleteasa a
neamului i impiedeca pe Unguri a prinde radticini in Tran-
silvania, Muntenia V Moldova. Cuvantal lui Mihail Eminescu
despre mitropolia Sucevei. Uinzirea lui Antonia Possevino des-
pre statornicia Romanilor din Transilvania in legea V Mal
rilsaritean, Pentru ce nu ca legua candidafii la scaune vld-
dfcesti &I se abatii dela credinfa poporului? 20
Putgrea grairdui romanesc. lnrudirea limbii rornane ea
bile odrcislite din tulpina iwclziului graiu Latin. Unitatea
graiului romanesc s'a pdstrat peste granifele provinciilor de
sub felurite cdrmuiri strditze. Limba romadeascci nu a putut
fi rdpusti de ncivala limbilor ateiptInitoare. Veacul XVI aseazci
arme noud in serviciul limbii tiparnifa, cartea V scoala ro-
www.dacoromanica.ro
898 CARTEA SATULU1
Pag.
neascii. Buna prevestire a catehismului tipiirit in Sibiu
la 1544. Rdzboiul limbilor 26
Datini si obiceiuri. $tirile lui Herodot si ale cronicarului Gri-
gorie Ureche despre statornicia vechilor locuitori ai fiírii in
cinstirea datinelor strdmomti. Obiceiurile sunt mai tari decdt
legile serse. Anevoie au putut fi induplecafi Rambla sli-si
ptinIseascd datinile si obiceiurile 33
Legi si asezdminte. Legile cdrmuirilor strdine nu au putut
schimba urea poporului romdn. Obiceiul pdmdrztului fijad
acelas in Transilvania, Muntenia si Moldova, a ramas g el
un puternic temeiu de unire. Cdt a putut mo$teni poporul
romdn din dreptul roman? Cum a purces cu imprumuturile
din obiceiuri $i intocmiri slavone? Partea romdneasal a
vechilor irztocmiri cneziale si voevodale. Aceste intocmirl
erau mai vechi in Transilvania decdt in Muntenia si in Mol-
dova. sta panirea ungureasad nu a fost in stare sci le des-
fiinfeze. Transilvania nu a forniat o singurd tara' cu Unga-
ria si n'a fost niciodatti piinaint unguresc. La 1918 la inld-
turat numai spuza vechilor cdrmuiri stridne 36
Puterea morald a corzAinfei nafionale. Lipsa con$tiinfei
nafionale a fost o grea piededi in catea Unirii Romdnilor.
Pentruce n'a ditinuit Unirea infdptuitil prin sabia lui Mihai
Viteazul? Cum s'a pregdtit catea spre Unirea desiivdrsitd?
Tratatul dela Trianon nu e decdt pecetluirea voinfii m'ir-
tztrisite liber de intreg neamul romdrzesc la sfdr$itul anu-
lui 1918. 42
CARTEA A II-a: INFATl$AREA TARILOR ROMANE PANA

IN PREAJMA CELEI DINTAI UNIR!. 49-104
Pentru ce a intdrziat attita timp Urzirea Romdnilor? Istoria
e geografie in mi$care". Soarta Daciei dupd retragerea le-
giunilor romane. Pdmántul eistdpdrzit vremelnic de neamuri
barbare. Obiceiurile dela cartea lui Atila. Pdtrunderea Sla-1
vilor printre Romdni. Ceice n'au stdpdnire se risipesc ca
frunzele` 51
Cele din urmd unde ale ndvillirilor barbare. Tara Romdnilor
din Carpati. Vitejia Romanilor din sudul Dundrii. Frdnturi
de popoare de obarsie apuseand, qsezate In pilmantul romd-
nesc. Ros tul si insemndtatea Sasilor pentru viafa ordye-
neascd. Urmarea niivälirii Tdtarilor 59
¡II. Organizarea Marilor Voevodate. Vaevodul Ladislau al Tratz-
silvaniei in luptil cu regii Ungariei. Voevozii Tdrii Romd-
ne$ti din sudul Carpafilor: Litovoi, Bärbat si Basarab cel
www.dacoromanica.ro
J. LUPA5: ISTORIA UNIRII ROMANILOR 399
Pag.
Mare. Progresele Teirii Romeinesti din veacul XIV au atine
o culme in timpul domniei lui Mircea cel B&B/2. Lupia dela
Nicopol 1396. Stdri economice. Lupta inrdurilor apusene
cu cele reisdritene. Desceilecarea Moldovei: izbdirda lui Bog-
dan din Cuhea Maramuresului. Transilvania, Muntenia si
Moldova au iesit ofelite din lupta contra regilor UngarieL Le-
giituri de alianfd intre Moldova si Polonia. Neintelegere ca
Patriarhia din Constantinopol si cu Sigismund, regele Un-
gariei. Domnia lui Alexandra cel Bun si roadele ei pentru
Moldova. Trdinicia infdptuirilor din timpul lui Mircea cel
itrdn si Alexandra cel Bun 63
Moldova si Transilvania sd fie una" 1450. Romdnii ca
apeirdtori ai crestineiteitii. lancu Hurziade a sport faima Ro-.
mdnilor. &elan cel Mare asijderea. Cum il laudei scriitoril
sträini: unguri i poloni? lspriivile lui pentru culturd si arid.
&elan era cu tragere de initri4 spre Transilvania. Cum
pretuiau Brasovenii? Ce jet de scutinfe a incuviintat el ne-
gustorilor din Brasov? Cum a fost imaiedecat la 1507 rtiz-
boiul 'Mire cei de aceeasi credinfil si de aceea$ semintie? 82
Cdderea Ungariei. Urnzeirile luptei dela Mohaci pentru
Romdne. Pa lima boierilor porniti spre necontenitii reisyrd-
tire, una din pricinile aluneceirii Tdrilor Romdne pe po-
vdrrzis. Nelinistea si nestatornicia domnitorilor mdrunti,
tafi in scaunele stàpdnirii. Zilele lor mdna Turcului".
Instrdinarea unor piirti din piimdrztut Teirilor Romdrze. Tris-
tele urmilri ale jafurilor turcesti. Urmeirile descoperirilor
geografice din sec. XV-XV1 fientru Tdrile Romdne. Semne
de progres cultural in Veacul XVI 93
CARTEA A 11I-a: INTAIA UNIRE A TARILOR ROMANE

1599-1601. 105-153
Imprejureiri cari au putut pregdti unirea Transilvaniei ca
Muntenia si cu Moldova; Pentru ce a putut miji si in capete
strdine proiectul unirii Transilvartiei cu Muntenia si
Moldova? 107
Inceputul domniei tut Mihai ViteazuL Ce gdnduri avea Mihai
la inceputul domniei? Atlanta ca Moldova si cu Transilvania.
Biruin tele lui asupra Turcilor. Uneltirile lui Sigismund Bd-
tory contra lui Mihal. Inlocuirea lui Aron Vodil cu $tefan
Rez'zvan. Tratatul dela Alba-Julia, 20 Maiu 1595 . 110
Lupia dela Caluglireni. Starea sufleteascii a leri Mihai In
preajma acestei lupte si eroismul slit' personal in cursul
ei. Biruinta dela Giurgiu. Desfiinfarea tratatului din 20 Maiu
1505. Uneltirea boierilor contra Jul Mihail, pe care vor 0-1
www.dacoromanica.ro
400 CARTEA SATULU1
inlocuiasa ca Simion 4ovilà. Noui biruinte ale- lui Mihai
asupra Turcilor. Meletie Pigas, pcitriarhul Alexandriei, mij-
locitor de pace. Sigismund Bdthory piirciseste tronul Tran-
silvaniel 116
lntelegerea lui Mihai Cu impciratul Rudolf II. Sigismund
Bdthory ciclindu-se dele tara pe o cetate"se intoarse
iardsi la tronul Transilvatziei. Alta lupte biruinte ale lui
Mihai in sudul Dundrii. Sigismund pcireiseste din nou Tran-
silvania, Idsand-o in grija varului sdu, cardinalul AndreP
Báthory. Mihai intampinat la Brasov de primarul sas Chirilci
Greissing si de protopopul roman Mihai deja Biserica Sf.
Nicolae r A
121
Lupta dela Selimbilr. Cum o descrie cronica fdrii, croni-
carul ungur SzamosIdizi si italianul Beducino? Uciderea lui
Andrei Bcithory. Intrarea lui Mihai in capitala Transilvaniei.
Hotcirtrile mai insemnate ale dietei din Alba-Julia (1599) a
din Brasov (1600) 125
V/. Cucerirea Moldovei. in culmea puterii: Hotdririle
dietei din' Alba-Julia (1600) cu privire la Romani 132
Politica de romanizare in Transilvania. Mdcelul dela Hue-
din. &Italia dela Mirisldu. Impticarea lui Mihai ca Gheorghe
Basta. Biruinta dela GorosIdu. Uciderea lui Mihai pe campia
Turzii .. .139
Insemnatatea domniei lui Mihai si a faptelor lui de vitejie.
Ideea de tara, de neam si de credit:fa in menirea domniei lui
MihaL Nestriimutata lui hyteirire de luptil si de jertfa. Md-
rimea lui istoricci. Amintirea lui a luminat &file destinului
romanesc panic- la iniplinirea din 1918 147
CARTEA a 1V-a: DELA INTAIA PANA LA A DOUA UNIRE

1601-1821. 153-216
I. Urmdrile cdderiii lui Mihai. Biruintele lui Radu erban asu-
pra lui Moise SzékeLy ci Clavril Báthory. Rasunetele lor In
poezia popular& Incercdrile facute de Gavril Bethlen pentru
unirea Transilvaniei cu Muntenia si ca Moldova. Proiectul
unui regat al Daciei protestante. Radu Mihnea in Muntenia
si in Moldova. 155
11. Matei Basarab al doilea Mike. Waste Tara pe
Domn si Domnul pe Taiii". Manta ntunteano-transilvand
valoarea ei. Matel Domn al Rdsdritului". Vasile Lupa si
Racotestii. Proiectul cuceririi Transilvaniei de adtre Mol-
dova. Prigonirea mitropolitulut 1lie 1orest pentru pricini reli-
gioase i politice. 159
www.dacoromanica.ro
Pas.
1H. Nelzuinti de urtire nationala $i de intindere, peste granitela
rib* Romeinesti, cu ajutorul culturii. Pornirea impotriva Gre-
cilor. Cuvinfele acelea sunt bane care le Inteleg Grija
mitropolitului Varlaam pentru unit atea sufleteascil a neamu-
lui. Fii de tdrani din Transilvania, luandu-$i par/ea din mo$-
tenirea parinteascei, pleacd in Moldova sir' invete carte"
(1651). Romanii toll clinteo fantand cura". 166
1V. Rdsturnarea lui Vasile Lupu din tronul Moldovei. Manta lui
Gheorghe Racoti JI ca Gheorghe &elan $i Constan/in &I--
ban. Indreptarea Ipre Rusia. Tratatul incheiat de tam( Alexie
cu Moldova (1656). Cillcitoria mitro politului Saya Branco-
vici la curtea aceluias tar (1668)). Prigonirea lui Saya Bran-
covici (1680). Laudele mitropolitului Dosoftei al Moldovei
pentru tipografia diiruitcl de patriarhul loachim al Rusiel
(1686). Biruinta cre$tinilor la Viena. Intinderea Austriei spre
rdsiirit. Gandurile inalte ale lui Duca-Vodd al Moldovei.
$erban Cantacuzino, Domtuil Tiírti Romane$ti, vrea sá pd-
$eascif pe urmele lui Mihai Viteazul. Sfar$itul ocrotirii tur-
cesti in Transilvania prin declara tia dela Sibiit (1688), prin
diploma leopoldind (1691) $i prin pacea dela Car'oval (1699) 171
V. Constantin Brancoyeanu $i fnaintarea culturald-artisticil din

timpul seiu. Laudele italianului Del Chiaro pentru talentul
Romanilor $i ale mitropolitului Antim Ivireanul pentru diir-
nicia iui Constan/in Brancoveanu. Grija lui pentru soarta
Romanilor din Transilvania. Urmclrile neprielnice ale WO-
nirii austriace in Transilvania. Siti$ierea sufleteascd a Ro-
manilor. Impotrivirea mirenilor de a se amesteca suflete$te cu
papista$ii" îi hoteirarea lor de a primi toate ale
legii dela mitropolitul Tdrii Romano/i". Stifruintele lui Bran-
coveanu de a-$i intinde stdpanirea in Transilvania pe cale
economic& Porniri de unire pe calca unor legó/un i dozastice. 178
V/. Cantemire$tii in Moldova. Urmeirile politicii rusofile. Veacul
zis al Fanariotilor. Pcireri felurite $i ca total potrivnice des-i
pre veacul acesta. De unde pureed ele? Numirea de veacul
Fanariatilor trebue inlocuittl cu alta mai cuprinzeitoare i mai
adeviiratei. Scimanta virtutii nu a pierit din sufletul poporultii
roman nici in acest veac 187
VIL Semne de impotrivire fatif de strilini. Mdsurile de ocrotire a

meseriasilor bit$tina$L Mole$irea boierilor ci lunecarea Ion
spre treapta unor unelte in Wiwi strifinilor. Incerceiri pentru
apcirarea curilteniel sangelui romanesc, oprind alsiitoriile
amestecate Cu strclini 196
VIII. Oltenia sub stilpanire austriacd.Indreptitrile lui Constan/in
Mavrocordat. Incercarea de consfitutie dela 1740. Mel.suri
pentru Imbuntiteitirea judeciltilor i invdteitura preotilor. In-
www.dacoromanica.ro
402 CARTEA SATLJLUI
Pag.
teresul lui Constan fin pentru bunele mora vuri i pentru scri-
sul romdnesc. Desrobirea tdranilor munteni îi moldoveni.
Soarta grea a celor din Transilvania. Hrisovul lui Grigorie
Matei Ghica din 14 Mai 1750 pentru primirea fdranilor pri-
begi din Tranvilvania $i a$ezarea lor in cuprinsul Tdrii Ro-
Ni$te puncte pentru iobagii din Transilvania. 198
Sfd$ierea Moldovei. Bucovina sub Austriaci. Proiectul unui
regat al Daciei cuprinzand Mun tenia $i Moldova. Rdpirea
Basarabiei. Impotrivirea Romdnilor din Transilvania laid de
politica habsburgicci. Rdscoala allugdrului Sofronie, a lui
Horia $i a lui Tudor Vladimirescu. O lit cercare de a a$eza
pe Tudor, luptcltorul cu arma, alcituri de Petru Maior, lup-
cdtorul cu condeiul. 203
Inaintare in domeniul viefii culturale ci colare. Incerarile
lui loan Pivariu-Molnar $i Paul lorgovici pentru rdSpdndi-
rea ziarelor rotrzdne$ti. Predica preotului Saya Popovici din
Rii$inari despre obdr$ia $i stdruinfa Romatzilor in Dacia.
Samuil Micu-Klein, $incai $i Petra Maior pribegesc spre
Buda, Gheorghe Lazdr se indreaptd spre Bucure$ti. Spaima
veneticilor cdnd au simjit ca incep a se de$tepta Romdnii.
Focal aprins in dieta Transilvaniei". Gdndul unirii mije$te
din nou in sufletut Romtinilor. Dorinta rostitii in versurile
mitro politului Veniamin Costache. 210
CARTEA A V-a: A DOU A UNIRE 1822-1866. 217-281

1. Tim pul nafionalismului luptiitor. Porniri spre indreptdri con-
stitutionale in Tiirile Romdne. Cel dintdi proiect de constitutie
a Moldovei. Proiectele muntetze. Deosebirea hare Moldoveni
$i MuntenL Totimea trupului romdnesc infra intregimea sa
cea dintdi" ca idee rdsdritti din $coala lui Gheorghe La-
zeir. Dinicu Golescu pentru Dacia Mare 219
ldeea Unirii in preajma pzIcii dela Adrianopol $i in punctele
Regulamentului Organic. Generalul Pavel Kisseleff prie-
ten al tdranilor. Teama Austriei. 229
revolufionare in Transilvania, Baria f, Moldova
$i Muntenia. Societatea secretti Constitujia" din Lugoj. Por-
niri de maghiarizare. Soarta grea a Romdnilor din Transit.;
vania, infcifi$atii de scriitori maghiari. Conspiratia lui Leonte
Rada in Moldova. Pornirile de unire ivite in cursul acestor
friimdatiíri. Romdnii din Transilvania rilspanditori ai ideii
de unitate nalionalci. Proiectul lui loan Cdmpineanu pentru
un singur popor unit $i independent". Cununia lui Gheorghe
Bibescu la Foc$ani. Dreptate, !rage" lozinca revolufiel
din 1848 234
www.dacoromanica.ro
Pag.
Momente de ordin constitutional in misarile revolufionare
din 1848-1849. Cheia de Unirea Moldovei cu Tara
Romdneascd. Teama Rusiei si a Austriei de o apropiatd
Daco-Romanie. Mihail Kogillniceanu respinge Invinuirea de
daco-romdnism. Proclama tia dela Islaz i nereaFita incercd-
rilor de imbundtdfiri in Muntenia. Ddinuirea mai indelun-
gatd a revolufiei in Transilvania. Cererile dela 25 Februarie
1849 pentru unirea politicd a tuturor Romdnilor din impdrif-
fia habsburgicd. Sasii doritori sei trdiased mai bucuros In
unire cu Romdnii decdt cu Ungurii. Romdnii impreund ca
Sdrbii, Slovacii i Croafii cereau (la 27 Aprilie 1849) drep-
tul de a-0 intocmi viafa politicd deosebit de a UngarieL
Indbu$irea miscdrilor revolutionare i Conventia dela Balta
Liman. 244
Tratatul dela Paris (30 Martie 1856). Convocarea divanu-
rilor adhoc. Uneltiri impotriva Unirii in Moldova. Sprijinul
Franfei si al Angliej pentru Unire. Mihail Kogiilniceanu
loan C. Briftianu aratd dorintele nationale ale Tdrilor Ro'
mdne. Ele au fost primite prin votul divanurilor adhoc 25$
V/. Convenfia dela Paris (7-19 August 1858). Amestec de
Unire i vicifd aparte. Influenfa francezd i cea belgiand
asupra Convenfiei. Romdnia Belgia Orientului". Unirea
e ca putinf à peste uneltirile turce0i i austriace. Sfatul lui
Napoleon III pentru amdnarea alegerij unui print stràin 259
Indoita alegere a lui Alexandra Caza. Cuvdntarea lul
Mihail Kogdlniceanu. Lauda lui Ludovic Kossuth despre ale-
gerea lui Cuza la Bucuresti. Firmanul din 2 Decemvrie 1861;
o singurd Romdnie". Autonomia. Ref ormele. Rostul lui Mi-
hail Kogniniceanu. Pdrerea unui istoric francez despre dom-
nia i politica lui Alexandra Cuza 288
Incercdri constitufionale la Romdnii din Transilvania
(1861-1865). Cererile lui Andrei .5aguna in senatul imperial
din Viena. Conf erintele nafionale - politice. Dieta T ransil-
vaniei la Sibiu si legile ei prielnice natiunii romdne. Asemd-
flare bare pro gresele Romdnilor din Transilvania a ale fra-
tilor de peste munfi. Pentruce nu a fost cu putinfii in zilele
lui Cuza-Vodii sà se uneascd si Transilvania ca Romdnia?
Anul 272
CARTEA A VI-a: UNIREA A TREIA $1 CEA DIN URMA

1866 1918. 283-396
I. Chemarea lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Miscdri
separatiste la lai. Sosirea lui Carol in Tard i proclama tia
cdtre popor. Bucuria Romdnilor din Transilvania si Banat.
Prevestiri pentru apropiata tor unire ca cei de peste manti. 285
www.dacoromanica.ro
404 CARTEA SATULUI
Fas.
11. Incuviintarea plebiscitului din Aprilie 1866. Constitutia Ro-
mdrziei i schimbdrile ei. Inrdurirea belgiand i rezultatul
firesc al streiduintelor constitutionale-politice din cursul unei
jumdtciti de veac 293
111. Cdlettoria lui Carol la Constantinopol. Firmanul de investi-
turd (43 Octomvrie 1866) Asezdminte culturale-stiintifice
In slujba ideii de unire national& Intdlnirea lui Carol ca tarul
Rusiei (1869). Greuteiti in politica din kluntru si in cea din
afar& Chestiunea Strousberg. Urnulrile rázboiului franco-
german. 1ncercarea revolutionard data Ploesti. Frilmantc-wile
din Capital& Hotiirdrea lui Carol sci peiriíseascil Tara. Rolul
lui Lascdr Catargiu in asemilrzare ca al lui I. C. Bralianu. 304
/V. Independenta i regalitatea. Conventia dela Livadia. Des-
fiintarea suzeranitiitii turcesti (9 Maiu 1877). Romania li-
bard riíspundea unui mare interes european. Tova-rdsia mili-
tará cu Ruii. Principele Carol comandan fui trupelor ru-
sesti i ronzdnesti din fata Plevnei. Striz'lucitul rezultat mili-
tar umbrit de rezultatul puf in multumitor al actiunii diplo-
matice. Con gresul din Berlin. Proclamarea Regatului. Ur-
marea acestor intdmpldri asupra Románilor subjugati. 813
V. Politica externd a Regelui Carol. Indreptarea Romdniei spre
Tripla Manta'. Schimbare de front. Sporirea teritoriului Ro-
mdniei in sudul Duarii ca semn al apropiatei intregiri na-
tionale. Valoarea moralá i politicif a pcicii dela Bucuroll
1913. Curentul national pro poveduit prin ziarele Romani-
nilor de sub cdrmuiri stráine. Dualismul austro-un gar 1867.
Legea nationaliiiitilor din Ungaria 1868. Maghlarizarea prin
scoli. Lupia de cuvinte a lui Björnstjerne Björnson cu minis-
trul Albert Apponyi. Resistenta pasivd e Memoranda Roma-
nilor din Transilvania. Erdélyi Magyar Kultur Egylet si Liga
Culturald din Bucuresti. Inaugurarea activitá fil parlamen-
tare. Arhiducele Francisc Ferdinand si Aural C. Popovici. 325
V/. Inceputul marelui rdzboiu. Friimantarea sufleteasca- a Re-
gelui Carol. Sfetnicii lui la indltimea cerintelor vremii".
Neutralitatea. Moartea Regelui Carol. Principele mostcnitor
Ferdinand si sotia sa Maria. Con topirea lor sufleteascd ca
tara i cu poporul Romaniei. Corzsiliul de Coroand pentru in-
trarea Romaniei in rázboia. Amintirea lui Mihai Viteazul in
sprijinul propunerii pentru rilzboiul de intregire a RomBniei.
Miirturisirile Regelui Ferdinand. Pregcitirea sufleteasa a
multimilor 338
VII. lntrarea Romeiniei In rilzboiu. Situatia primejdultá a arma-

tei romdne. Eroismul mucenicia Regelui Ferdinand: Da4
toria mea mai presas de bate"... Armata infrangerii st
armata biruintii. Puterea de impotrivire a ostasalui romdn.
www.dacoromanica.ro
L LUPAS: ISTORIA UNIRII ROMANILOR 405
ras.
Atacut victorios dela Martisti. Insemnatatea lui. lzbucni-
rea revolutiei rusesti pe frontal dela Siret. Lupta vitejeasca
a Romanilor la Marasesti. Sfatul Tarn din Basarabia pro-
clam& Republica Moldoveneascii 15 Decemvrie 1917. Uni-
rea Basarabiei cu Romania 9 Aprilie 1918. Pacea dela Bu-
curesti 7 Maiu 1918. Punctul culminant al tragediei ro-
mane: o insula de onoare intr'uwi ocean de noroiu". lzbanda
aliatilor Romilniei pe frontal de vest. Prabusirea Austro-
Ungariei. Unirea Bucovinei si a Transilvaniei 349
Declaratiile de Unire dela Chisineiu si Cernauti. Memorial
dela Darnita. Motiunea dela Oradea si prezentarea ei in par-
lamen tul ungar. Adunarea Nationalii dela Alba Julia. Discur-
sul lui Vasile Goldis. Povestea asa numitelor puncte dela
Alba luia". Hoteirdrea Sasilor dela Medias. Motiunea Svabi-
lor dela Timisoara. Explozia de bucurie a Romanitor des-
robiti. Regele Ferdinand despre temeliile puternice ale Unirii.
Victimele !arid de reizbunare a I ostilor carmuitori straini.
Situatia primekluitii a Romdniei, amenintatii de bolsevici la
Nistru si la Tisa. Intrarea armatei romane In capitala Unga4
riel. Cum pretuia francezul lules Cambon meritele Ronalaid
pentru scaparea Ungariei de tireinia bolsevicilor? Ungurii
trebue sa fie recunosceitori armatei romdne" (scrie pro fesorul
american Upson Clark). Tratat ele de pace din 1919-1920.
fertf ele Romaniei. Mica Intelegere". 361
Incoronarea In catedrala dela Alba lulia (15 Octomvrie
1922). Program' Regelui Ferdinand I. Reforma agraril. Re-
vizuirea constitutiei dela 1866. Organizarea bisericeasca si
infiintarea Patriarhiei. Reforma electoral& Reformele scolare.
Starea igienica-sanitara. Organizarea economica-financiara.
Viata socialei-culturalii. Moartea Regelui Ferdinand I. Re-.
genta. Regele Carol ll 377
Romdnii reimasi In afara de granitele Pa/riel intregite. Ro-
mdnii transnistrieni, din Republica Moldoveneascil ; ce! din
Republica Cehoslovacii, din tinutul Mezerici, si cei din Ame-1
rica. Romanii din Ungaria, lugoslavia si Bulgaria. Ros tul lor
insemnat de-alungul granitelor Romdnier. 393
www.dacoromanica.ro
iNDREPTARI
La pag, 43 zindul 2 din jos in loc de nu ar fi pus la cale
boerii Munteniei planurile" se va citi a fost mo-
tivul de cdpetenie al scurtimii.
Pagina in loe de se va eiti
350 randul 1 din sus tmplinsierd=-- fmpliniserd

354 II 12 ,, n pepodul =-- pe podul
382 If 3 II II treut=-- trecut
384 39 6 , eparhilor=-- eparhiilor
385 If 8 jos sd ji putut aplica ca =--scY fi putut aplica
387 11 4 n II wzdmnitelor=--wzdmintelor
INSTITIITUL DE ARTE GRAFICE LIICEAFARIIL" S. A. BUCIIRE§TI

zoclo ez. ed. 1. 5. 1937
www.dacoromanica.ro
CARTEA SATULUI
SCOASA DE FUNDATIA CULTURALA
REGALA PRINCIPELE CAROL'
Cezar Petrescu: Cei trei Regi (cu un desen de Lena
Constante 5i cu 46 de vederi i chi-
purl dupA fotografii).
Mihail Sadoveanu: Inima noastrA (Cu desene de Leon
Viorescu).
AL Lascarov -Moldovanu: Viafa crestinA In Ode (Cu desene de
Mac Constantinescu).
V. Voiculescu: Toate leacurile la indemAnA (Cu o re-
producere in culori dupA $f. Luchian
numeroase figuri).
Lucia Filimon-Cittlei: Intre gospodine (cu desene de Aurel
N. Oancea: Culegere de coruri (Cu un desen co-
lorat de Mac Constantinescu si ve
den aupA fotografii).
foe slant popular: Vicleimul, (Cu intregiri i lAmuriri de
Victor Ion Popa ei muzicA de G.
lireazul cu un desen in culori de
Mac Constantinescu ai veden dupA
fotografii).
1. C. Vissarion: Invietorul de morfi (Cu desene de Au-
rel
T. Busnifa: Cartea crescAtorului de pesti (Cu o
reproducere In culori dupl J. Ste-
riadi si numeroase figuri).
Tudor Pamfile Cuiul lui Pepelea, comedie populari
Victor Ion Popa: (cu un desen colorat de Aurei fi.
(midi si numeioase desene negre).
1. ARdrbiceanu: Minunea, povestiri (cu desene de De-
miau).
Apostot D. Culea: Sezátori de searA (Cu o reproducen(
in culori dupA Rodica Maniu 5i Cu
numeroase figuri).
G. V. Madan: RAsunete din Basarabia (Cu desene
de Victor Ion Popa).
Liviu Rebreanu: Oameni de pe Somes (Cu desene de
Lena Constante).
Emanoil Bucuta: Biblioteca Satului (Cu o vedere In cu-
lori dupA G. Petrascu i eu alte
puri).
L Simionescu: Auzite si träite In farA (cu esene de
Aurel
Victor Ion Popa: A fost odatA un rizboi (Cu esene
autor).
Qrtile noastre se sese de vitnzare in principalale librArii din
Proeurarea lor se face numai prin
,Fundatiile Culturale Regale" Centrala Etliturilor
Str. C. A. Rosetti, 2 Bucureqti Telefon 3.35.'34
www.dacoromanica.ro
PRETUL 30 LEI
www.dacoromanica.ro

Ioan Lupas Istoria Unirii Romanilor PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ioan Lupas Istoria Unirii Romanilor PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CARTEA SATULUI

SCOASA DE FUNDATIA CULTURALA

Colectia Cartea Romanease"

FUNDATIA CULTURALX REGALX tPRINCIPELE CAR01.30

Cluj, la ziva Bunei Vestiri 1937.

TEMEIURILE UNIRII ROMANILOR

Dela 1 Decemvrie 1918 ziva in care s'a vestit lumii prin

seama de sprijinul adus de fiecare in parte §i de toate

Plmântul romlnesc, avand o intindere de aproape

stiline de interesele ei. Cu toate c.1 se sileau din r'a'sputeri

Dunare, mam5, viteaza,

Färä Carpati §i fara Dunäre anevoie s'ar putea intelege

de oameni, cari au nivilit aci vremelnic pentru pradi, ori

la cap o astfel de vorbá, insusi Petru Maior se gräbea apoi

mai simtitä a fost a Slavilor de o däinuire mai lungä de-

neatarnat in pamantul stramosilor säi, iar in timpul

T aria credintei stramosesti. Cum intelege poporul ro-

turi: Noi potrivit fagaduintei lui Christos a§teptam cer

cusera dela biserica ortodoxi ealiatiteana la cea catolica apu-

Puterea de impotrivire a ortodoxiei române§ti a fost,

Pe cat de insemnat 0 hotaritor a fost rostul credintei

lor de limbi neolatine. Ava ea intamplat vi Cu limba ro-

vár' tipografia din Sibiu slove chirilice, le-a impru-

Au trebuit deci sä urmeze alte stairuinte de veacuri in

va socoti cineva bine náv'álirile necontenite ale Sarmatilor

Unul dintre vestitii scriitori i legiuitori ai bisericii cre.§-

Legi i agezäminte. Legile cârmuirilor sträine nu au pu-

In ce prive§te legik §i a§ezamintele sociale-politice, sub

lor. Cand nu avea altä, scäpare, le ducea la indeplinire si-

voevodatului ea desvoltat la Români altfel (leek la Slavi.

Tul putere de viat.1 palpaia ca Aratecul sub spuzI (dupä

Temeiurile inati§ate panä aci adev5.rat cà nu au lipsit

indelungat de raza de lumina*, care nu se poate revarsa

toare §i dupi niprasnicul sfar§it al lui Mihai Viteazul, a tre-

Cand s'au intalnit, dupa incheierea razboiului mondial,

istorice §i a dreptului de hoarire a flea:mi popor asupra

IN Fil11NREA TA.RIL OR ROMANE PANA IN

Cu toate cà temeiurile unirii neamului românesc erau

nu au putut fi desfiintate cu totul nici mai tâiziu, in tim,

cäteva numiri §i cuvinte gotice, strecurate in graiul daco-

PätrunzInd mai tarziu si in sudul Duririi, n'au putut

bita de atatea viscoliri, a fost in stare la plinirea vremii sä-si

Cele din urmä cutropiri ale nävälirilor barbare. Tara Ro-

Abia au ajuns Romanii din Dacia Traianä in luminisul

si care se poate numi acum nu bulgar, ci româno,bulgar.

nirii Ungurilor la nord, §i a Cumanilor la sud §i rásä'rit de

Inchegarea märuntelor cneziate din timpul nävälirilor in

Oltul la Ciineni (vedere mai veche)

Tirani din Transilvania inchinindu-se la troitä

Ruinele bisericii S5n-Nicoarà din Curtea de Argei (vedere mai veche)

Romani din Säliste (jud. Sibiu)

Romani i Daci (pe aceces Coloana)

Legionari romani cu Impfiratul Traian intre ei (pe aceeaTi coloani)

Mircea cel Batrim (1386-1418) Cu fiul

Iar in cursul certurilor pentru coroana Ungariei, urmate

rat osti§esc" se vede 6. nu era incà destul de puternic §i

85; pläteasci pentru märfurile vandute in tarä numai o vam5.

Vladislav Iagelo, cu care se afla chiar in legaturi de aprly

s'a imbiat sä inceap5. Cu ostasii atacul, ceeace Sigismund

vorbeste despre el ca despre un mare erou necredincios",

la carma Tàrii Romäne§ti s'au arkat in veacul XIV puter,

resti in r51.55.ritu1 Carpatilor. Bogdan necredinciosul" a p5.-

Mu§ata, sau dupa al tatalui, care s'ar fi numit Costea