PULPITELE CRONICE
FORME ANATOMO-CLINICE
 Se caracterizeaza prin
predominanta reactiilor proliferative de
inflamatie
Se clasifica in: functie de integritatea camerei
pulpare
- forme deschise
- forme inchise
 Pulpite cr. deschise
a/ ulcerous
b/ granulomatoase (polipoase)
 Pulpite cr. inchise
a/ cronica inchisa propriu-zisa sau
scleroatrofica
b/ cronica hiperplazica
( granulom intern Palazzi)
PULPITE CRONICE DESCHISE
 Imbolnaviri ale pulpei dentare,
consecutive unui proces inflamator acut
 Pot succeda:
- hiperemiei preinflamatorii
- pp. seroase partiale sau totale
pulpitei purulente partiale
 Conditia cronicizarii: deschiderea
camerei pulpare cu evacuarea secretiei
seroasa sau purulenta
 Deschiderea camerei pulpare poate
fi provocata de:
- evolutia procesului carios
- traumatism masticator
- patrundere accidentala ( in cursul unui
act terapeutic) care nu a fost urmata de un
tratament
 Evolutia procesului inflamator cronic
spre forma deschisa sau inchisa depinde de
reactivitatea organismului
 Capacitate scazuta de aparare a
organismului
forme ulceroase ( organizate pe pulpa
trofica dar cu procese anterioare de
imbolnavire sau la pacienti cu afectiuni
generale de sistem)
 O buna reactivitate a organismului
- bacterieni, ulceratie traumatica)
pulpite cronice deschise polipoase
( inmultire celulara si cresterea volumului
pulpei)
 In general apar la pacienti tineri, mai
ales in perioada de crestere
 Calitatea reactiva mediocra a pulpei
face ca inflamatia acuta sa evolueze
extrem de rapid, fara rasunet clinic
(aparitia unei pp. cr. deschise pe o
pulpa care aparent nu a avut
suferinta acuta)
FIZIOPATOLOGIE
 Pulpitele cronice deschise
reprezinta o modalitate de
neutralizare a procesului acut,
prin inlocuirea stromei pulpare
alterate cu tesut de granulatie
 Prima faza a cronicizarii =
neutralizarea toxinelor prin procese
biochimice
 Apoi histiocitele si fibroblastii
indeparteaza prin fagocitoza
resturile celulare microbiene si
leucocitele fragmentate din focar si
resturi celulare pulpare care si-au
pierdut integritatea
 Consecutiv acestor procese scade
aciditatea, favorizand
repolimerizarea MPZ din subst,
fundamentala, cu legarea mol. de
apa libera si transformarea ei in apa
stabila
 Concomitent ionii de K trec in celule
si ionii de Na in vase determinand
scaderea presiunii intratisulare
(scadere favorizata de deschiderea
procesului carios)
 In zona centrala a procesului
inflamator ( la nivelul deschiderii
camerei pulpare) incepe un proces
activ de migrare si multiplicare a
celulelor conjunctive tinere.
 Apar vase de neoformatie
 Tesutul de granulatie este stratul
prin care pulpa vine in contact direct
cu mediul bucal
 In zonele superficiale ale tesutului
de granulatie se produc modificari
( depunerea de fibrinogen, necroza
celulalor, infiltratie germeni
 Prin proliferarea tesutului de
granulatie in cavitatea bucala se
1
 formeaza polipul,iar pe suprafata lui
se pot grefa celule epiteliale.
 Sub tesutul de granulatie sunt
concentrate celule: histiocite ( fagocitoza)
limfocite plasmocite (imunologic)
 In aceasta zona sunt si fibre
nervoase ( sensibilitate la intepare
cu sonda in profunzime)
 Fibrele conjunctive lipsesc in zona
tesutului de granulatie si in zona subiacenta
 Sunt bine reprezentate in zona a III-
a datorita repolimerizarii colagenului
 Restul pulpei aparent normala,
prezinta sechele ale tulburarilor circulatorii si
metabolice din fazele inflamatiei acute
PULPITA CRONICA DESCHISA
ULCEROASA
Morfopatologie
 1. strat superficial – necroza ,
infiltrat celular ( multe polinucleare
neutrofile) infiltrat bacterian
 2. strat format din tesut de
granulatie, infiltrat partial cu celule (fagocite,
microbi) Fara fibre nervoase dar cu bogata
retea vasculara
 3. infiltrat celular bogat format din
elemente sanguine cu functii fagocitare,
limfocite, histiocite, plasmocite + fibre
nervoase
 4. fibre conjunctive, sarac in celule
 5. aparent de structura normala, cu
centre de degenerescenta coloida sau
grasoasa, uneori calcaroasa – pulpoliti
SIMPTOMATOLOGIE
 Subiectiv:
- in general nu este dureroasa
- apar uineori dureri in actul de masticatie
- pacientul evita sa foloseasca in masticatie
partea respectiva
- daca, cavitatea carioasa este obliterata
pentru mai mult timp cu resturi alimentare se
creeaza permizele reacutizarii
- in acest caz durerea are o intensitate mai
putin violenta
- pacientii mai pot relata despre existenta
unui proces carios mai vechi cu antecedente
dureroase; miros neplacut; sangerare dupa
periaj sau dupa traume masticatorii
 Obiectiv: Elemente concludente
pentru stabilirea diagnosticului
 Inspectie:-
- prezenta unei cavitati carioase profunde,
cu depozite bogate de denina alterata, cu
deschiderea larga a camerei pulpare
- pulpa dentara este de culoare rosu-inchis
spre brun cu depozite de fibrina si ulceratii
superficiale
- marginile anfractuoase ale cavitatii pot
produce leziuni ale limbii ale mucoasei
jugale
- palparea cu sonda nu este dureroasa, in
schimb inteparea da
- percutia in ax si laterala negative
- teste vitalitate + dar la intensitati >
Diagnostic pozitiv:
- lipsa durerii şi apariţia ei în circumstanţele
descrise mai sus
- existenţa cariei profunde cu deschiderea
camerei pulpare
- sângerare la înţeparea pulpei cu sonda şi
apariţia
sensibilitaţii numai la înţeparea
straturilor profunde
- răspunsuri + la teste de vitalitate numai la
intensitati crescute ale excitantului
- raspuns negativ la percutia in ax a dintelui
-
Diagnostic diferential:
 Pp. cronica deschisa
polipoasa in care apare polipul,
epitelizat sau nu si nu exista ulceratie
 Necroza pulpara si
gangrena pulpara, in care la sondarea
cu camerei pulpare si a canalelor
radiculare nu apare singerare si
sensibilitate
 - teste vitalitate negative
Evolutie si complicatii –
--evolueaza cu pierderea progresiva a
vitalitatii pulpei, necroza si gg. pulpara
- pot apare reacutizari; fracturarea
peretilor coronari
Tratament; extirparea vitala a pulpei
PULPITA CRONICA DESCHISA
GRANULOMATOASA (POLIPOASA)
 Este forma în care ţesutul de
granulaţie proliferăt în cavitatea
coronara vine în contact direct cu
mediul bucal ( polip)
Morfopatologie: prin examen
microscopic se evidentiaza modificari
2
 structurale etajate, de la suprafaţă spre
profunzime
1. Strat superficial reprezentat de o
formaţiune cu aspect polipos constituit
din tesut de granulaţie.
Cel mai adesea suprafaţa prezintă un
epiteliu pavimentos care poate fi inlocuit
de depozite de fibrina
2 . Infiltrat inflamator paucicelular,
asemanator cu cel din pulpitele cr.
ulceroase
Lipsesc fibrele nervoase si
conjunctive
3. Fibre conjunctive intretesute intr-o
retea densa. In ochiurile retelei se
gasesc cel. conjunctive dar in numar <
decat in pulpa normala
Sunt fibre nervoase si vase sangvine de
calibru normal
 Restul pulpei de aspect aparent
normal
 Rar pot apare focare de
degenerescenta hialina, grasoasa,
calcara
Simptomatologie : anamneza săracă
 - prezenta unei carii cu evolutie
indelungata
 - sangerare in timpul actului
masticator si al periajului
 - jena dureroasa la presiunea
alimentelor in cavitatea carioasa
 - uneori, datorita obliterarii cariei cu
resturi alimentare se poate reactiva
o inflamatie acuta
Inspectie depozite de tartru pe dinte si
vecini cavitate carioasa cu volum mare
si deschiderea camerei pulpare ocupata
partial sau total de de o formatiune
polipoasa de aspect moale
POLIPUL
- daca unul sau mai multi pereti ai coroanei
sunt distrusi formatiunea poate veni in
contact cu epiteliul gingival
- are o culoare roz si o suprafata neteda,
lucioasa daca este epitelizat
- daca nu, culoarea este rosie, hemoragica,
suprafata este neregulata cu depozite de
fibrina
- in partea inferioara face corp comun cu
pulpa
- in partea superioara are oarecare
mobilitate putand fi deplasat
- la presarea cu spatula sau cu degetul
formatiunea este depresibila, elastica
- inteparea cu sonda provoaca sangerare
abundenta si sensibilitate in profunzime
 Percutia in ax sau transversala nu
da raspunsuri pozitive
 Testele de vitalitate dau raspunsuri
+ la intensitati >
 Dg. pozitiv:
- carie profunda cu deschiderea
camerei
- formatiune polipoasa in continuarea
pulpei dentare cu sangerare si
sensibilitate la inteparea in profunzime
 Dg. diferential:
- polipul gingival
- necroza pulpara
- pulpita cr. deschisa ulceroasa
 Evolutie si complicatii
- reacutizari cu aparitia unei pulpite de
tip seros sau purulent
- necrozarea pulpei si infectarea ei cu
germeni de putrefactie favorizand
dezvoltarea gg. pulpare
- fracturarea peretilor coroanei
Tratament: extirpare vitala
PULPITELE CRONICE INCHISE
 Doua forme - rar intalnite in clinica
Trasaturi comune:
- se organizeaza si se dezvolta in
conditiile unei camere pulpare inchise -
evolutie asimptomatica clinic ( de obicei)
- procesul inflamator se desfasoara lent,
timp indelungat
- in structura pulpei se produc modificari
caracterizate prin prezenta tesutului
de granulatie
Deosebiri
Etiologie: -
Pp. cr. propriu-zisa este
consecutiva unei inflamatii pulpare,
cu camera pulpara inchisa la dintii cu
procese carioase mari sau obturatii cu
recidiva de carie originea acestei inflamatii
este externa ( factori toxico-infectiosi)
3
 Granulomul intern se dezvolta sub
influenta unor factori umorali care activeaza
mitoza celulara
 pp.cr.inchisa pr.zisa prezinta o
flora bacteriana comuna oricarei
inflamatii pulpare
 - granulomul intern
flora microbiana nu are mare importanta,
pulpopatia dezvoltandu-se aparent steril
Localizare
- pp.cr.inchisa pr.zisa exista la toti
dintii si la orice varsta
- granulomul intern se intalneste mai
ales la incisivi si numai la tineri Foarte rar
se intalneste la molari si premolari
PULPITA CRONICA INCHISA
PROPRIU-ZISA
Morfopatologie Tabloul dominat de doua
categorii de fenomene opuse dar care reprezinta
transformari pulpare regresive
 - imbatranirea prematura a
pulpei cu atrofiere fibroscleroasa si
reticulara
 - infiltrate celulare cu celule
tinere mezenchimale, vase de neoformatie ,
tipic tesutului de granulatie
 Odontoblastii sunt in stare de
suferinta avansa ( micsorare de volum,
picnoza nucleului, vacuolizari, incarcari cu
lipide ale protoplasmei)
 Fibrele nervoase degenerate
 Vasele sanghine dilatate cu peretii
sclerozati
Simptomatologie –
 lipsa aproape totala a simptomelor
subiective de cele mai multe ori pacientul
se prezinta pentru afectiuni la alti dinti
 - Obiectiv dintele prezinta
uneori o cavitate pe fundul careia dentina
poate avea duritate normala dar este usor
colorata
 - alte ori dintele poate prezenta
o obturatie mare, veche, cu adaptarea la
pereti incorecta
 - testarea vitalitatii = (+) numai la
intensitati foarte mari ( se conserva numai
receptivitatea la curent electric)
 - la indepartarea obturatiei se
observa lipsa obturatiei de baza, prezenta
dentinei alterate dar care inchide camera
pulpara. Deschiderea camerei pulpare duce
la sangerare masiva dar nu la sensibilitate
Dg. Pozitiv - dificil de precizat
 - scaderea considerabila a
vitalitatii la diverse teste de vitalitate la dinti
cu procese carioase profunde
 - existenta cariilor secundare
sau recidive de carie
 - prin trepanare exploratorie a
peretelui de dentina apare sangerare
masiva fara sensibilitate
 Dg. Diferential:
- pp.cr. deschisa ulceroasa
- necroza pulpara
- pp. cr. inchisa granulomatoasa
- gangrena pulpara
 Evolutie si complicatii:
- exacerbarea unor focare pulpare de
inflamatie limitata cu caracter subacut
- necroza pulpara
- gangrena pulpara
 Tratament - extirpare vitala
PULPITA CRONICA INCHISA
HIPERPLAZICA
( GRANULOM INTERN PALLAZI)
Este o boala rara care poate apare
asimetric, la unul sau mai multi dinti cu
etiologie necunoscuta, numita boala
“pink spots” sau boala “petelor roz”
 Se intalneste mai des la incisivii
superiori,
extrem de rar la molari si premolari.
 Numai la tineri
Morfopatologie caracteristic este tendinta
catre multiplicarea activa, cu formarea de
tesut de granulatie
 - presiunea exercitata de tesutul de
granulatie duce la demineralizare dentinei
 - demineralizarea prin mecanism
vascular este secondata de cea prin
mecanism celular ( pulpoclasti)
 - dezvoltarea tesutului de
granulatie si hiperplazia pulpei se insotesc
de “sufocarea” prin compresiune a
odontoblastilor putand duce la disparitia
lor aproape completa ceea ce determina
transformarea tesutului specializat intr-un
tesut lax de tip primitiv
4
 - demineralizarea dentinara duce
la marirea camerei pulpare si largirea
canalului radicular
 - poate apare fistula gingivala sau
fractura dintelui

Simptomatologie

 - leziuni nedureroase, pacientul

acuzand o
usoara jena la dintele respectiv
 - de obicei dg. se pune intamplator
prin
examen Rx.
 - uneori daca este in zona coroanei
se poate vedea o pata roz pe dinte
 - uneori prezenta unei fistule
( daca leziunea este radiculara)
 - fractura coroanei cu hernierea
pulpei in
afara camerei pulpare

Dg. Pozitiv:

 - teste vitalitate releva sensibilitate

scazuta
 - ex. diafanoscopic pentru
localizarile coronare
( modif. conturului camerei pulpare)
 - ex Rx concludent – largirea
camerei pulpare
 - rezorbtia dentinei apare ca o
pata de culoare inchisa
 - dilatare neregulata a canalului,
pe o zona limitata
 - imagine asemanatoare cu a
granulomului apical ( lez. situata in
apropierea apexului)

Dg. diferential
 - pp. cronica inchisa propriu-zisa
 - necroza pulpara

Evolutie si complicatii
 - evolutia este foarte lenta
spre necroza pulpara.
 - daca peretii dentinari au fost
subtiati se produc fracturi ale dintelui
 Tratament: extirpare vitala