DESCHIDEREA ACCIDENTALA A CAMEREI PULPARE
 Comunicarea creata accidental intre
camera pulpara si mediul bucal
 Deschiderea voluntara este necesara
in tratamentul endodontic
 Deschiderea accidentala a c.p. este
un accident acut ce apare in:
-timpul tratamentului cariei simple
-după un traumatism
 Acest accident este o entitate clinica la
limita de trcere spre inflamatia pulpara
cu rol indiscutabil in determinarea ei
 Poate apare la oricare dinte de pe
ambele arcade
 Pe orice suprafata – (de regula unde
este carie)
 La orice varsta (>la tineri)
 Cazele favorizante (cele mai frecv.)
-volumul mare al camerei pulpare
(mai ales la copii si tineri)
-topografia procesului carios (mai frecvent pe
fetele proximale ale M-P)
-volumul dintelui (mai frecv.la IL si P)
 Cauze determinante tin de:
-a) evoluția procesului carios - procese
carioase cu evolutie rapida (mai ales la tineri)
-b)tratament incorect-factori iatrogenici –
- manevre intempestive in cursul
tratamentului cariei simple:
-indepartarea dentinei alterate cu freze
sferice in cavitatile profunde
-folosirea turatiilor inalte in indepartarea
dentinei alterate
-folsirea frezelor cilindrice cu varf in
paralelizarea peretilor cavitatii
-folosirea instrumentelor de mana cu presiuni
mari in interiorul cavitatilor profunde
-deraparea instrumentelor de mana (toporisti
si dalti de mana)
-slaba vizibilitate in special in timpul
prepararii cavitatilor situate pe fetele distale ale
M si P
-tratamentul cariilor simple pe dinti aflati sub
anestezie
 Semne clinice
-Subiectiv:
-in momentul deschideri c.p. pacientul acuza
o durere vie, lancinanta, persistenta
-Obiectiv:
-pe peretele pulpar sau parapulpar al
cavitatii se observa orificiul de deschidere,-
de obicei situat in dreptul coarnelor pulpare
si aparitia hemoragiei
-In cazul prepararii cavitatilor sub
anestezie, deschiderea accidentala a
camerei pulpare poate trece neobservata
 Diagnosticul pozitiv :
-carie profunda
-durere si aparitia hemoragiei
-existenta orificiului de comunicare
intre c.p. si cavitate
 Diagnosticului diferential se face
cu:
-Hipersensibilitatea si hiperestezia
dentinara (lipsa orif. de deschidere a c.p. si
a hemoragiei)
- Hiperemia preinflamatoare
Durere provocata de ag. fizici si chimici ce
dureaza cateva minute dupa indep.
excitantului si nu are orif. de deschidere si
hemoragie
 Complicatii:- nediagnosticata la
timp si netratata deschiderea
accidentala produce inflamatia
pulpei dentare necroza si
gangrena ei
 TRATAMENT: se face diferentiat in
functie de:
-marimea orificiului de deschidere
-strea generala a pacientului
-starea pulpei dentare
 In deschiderea accidentala cu un
orificiu mic de pana la 1-1,5mm la
un pacient tanar,cu pulpa dentara
sanatoasa se recomanda- coafaj
direct
  In cazul deschderii accidentale ce
depaseste 1-1,5 mm se poate face:
-amputatie vitala
-extirpare vitala
-extipare devitala
COAFAJUL DIRECT
Este o metoda biologica conservatoare care
consta in acoperirea pulpei dentare cu o
substanta:
-izolanta
-remineralizanta
-neiritanta
-antiinflamatorie
-cu actiunne antiseptica
prin care se urmareste mentinerea vitalitatii
pulpei dentare
Coafajul direct – Indicatie majora
deschiderea accidentala a camerei pulpare
 Factorii ce pot influenta conduita
terapeutica sunt:
 a)- factori generali
-varsta pacientului
-starea lui de sanatate
-conditia sociala
 b)-factori locali –
-acces si vizibilitate
-posibilitatea de izolare
-volumul coroanei dentare
-starea organului pulpar
-caracterele leziunii traumatice
-viitorul protetic al dintelui
-deprinderile de igiena dentara
 Materialele folsite in coafajul direct in
contact cu pulpa trebuie sa asigure:
-vindecare tisulara
-refacerea peretelui dentinar lezat
CALITATILE UNUI MATERIAL IDEAL DE
COAFAJ:
 Sa fie histofil cu pH asemanator celui
pulpar
 Solubil in apa si umorile tisulare
 Toxicitate minima
 Sa stimuleze metabolismul celular
 Sa accelereze procesul de cicatrizare
 Sa nu se constituie ca mediu de cultura
pentu bacterii
 Sa aibe proprietati antibacteriene
 Lichidele tisulare sa nu-i modifice
actiunea
 Sa fie intr-o stare plastica care sa
permita aplicarea si modelarea sa
pe orificiul de deschidere al c.p.
 Sa nu actioneze nefavorabil pe
tesut. dure dentare
 Sa nu influenteze materialele de
obturatie supraiacente
 Sa aiba eficienta max. in cant. mici
 Sa nu coloreze dintii
 Sa poata fi conservat usor

 Nici-un material de coafaj nu
indeplineste toate aceste conditii
 Din aceasta cauza sunt în uz mai
multe tipuri de asemenea materiale
 Ele pot fi grupate după mecanismul
de acțiune în:
 1- Substanțe biologic inactive
 2-Substanțe cu biostimulatori
 3-Substanțe biologic active pe bază
de eugenol și oxid de zinc
 4-Substanțe biologic active pe bază
de săruri de Ca.
SUBSTANTE BIOLOGIC INACTIVE
 Substante care aplicate pe bresa de
deschidere a camerei pulpare sunt
bine tolerate si asigura acesteia
izolarea fata se excitatiile nocive
exterioare
 Cele mai multe din aceste sobstante
nu mai sunt intrebuintate fiindca nu
au si rol biologic ci numai de
protectie
 Exemple de subst. biologic inactive
-folii metalice ( Au,Ag,Pb,)
-gutaperca
-asbest
-folii de cauciuc nevulcanizat
-benzi adezive din material plastic
 In general aceste materiale nu au
calitati suficiente pt coafaj si nu
ofera garantii de success
SUBSTANTE CU BIOSTIMULATORI
 Biostimulatorii cuprind o serie de
preparate de provenienta diferita, cu
actiune stimulatoare, de regenerare
a tesuturilor dentare si de potentare
a cresterii si dezvoltarii lor
 Unele din aceste subst. actioneaza
prin aport de substante nutritive
  Fiind ele insile extrase animale contin in
raport optim principii active numite
stimuline
 Exemple:
-ETO=extract total de ochi-conține în special
acizi aminati de sinteza
-Corp vitros de ochi de bou deimunizat și
liofilizat
-Folcisteina- donator activ de amino-
acizi si grupări SH-biostimulator favorizează
sinteza proteinelor
-Extact apos de placenta (Filatov)
-Extract de mugure dentar de maimuta liofilizat
SUBSTANTE BIOLOGIC ACTIVE PE BAZA
DE EUGENOL SI OXID DE ZINC
 Contribuie la procesul de vindecare prin
stimularea functiilor naturale ale pulpei
 Contribuie la accelerarea depunerii de
dentina secundara de reactie
 Rolul principal revine in primul rand
eugenolului, care este un derivat fenolic a
carui toxicitate este mult diminuata prin
amestecul cu Ox. Zn.
 ZOE are un efect iritativ (fiziologic) de
stimulare a producerii de dentina de reactie
 Există unele păreri că vindecarea
realizată prin ZOE este una fibroasă și nu
una minerală
 Zona de perforatie ar fi deci obliterată
prin metaplazia fibroasă a stratului
superficial pulpar adiacent
 Indiferent de modalitatea de vindecare-
ZOE- d.p.v. clinic permite conservarea
pulpei vii, în deschiderea accidentală a
pulpei dentare
 Aceasta explică de ce a fost asa de mult
folosit în coafaje
 Pentru a-i imbunatati proprietatile i sau
adaugat substante:
-antiinflamatoare
-antibacteriene
-antitoxice
SUBSTANTE BIOLOGIC ACTIVE PE BAZA
DE SARURI DE CALCIU
Actiunea lor este atribuita:
-pH-ului alcalin
-aportului calcic
-proprietetilor antiseptice
 Aceste substante au un potential de
regenerare a tesutului pulpar, de
vindecare a plagii pulpare, printr-o
bariera de dentina,nou formata sub
care apar:- odontoblasti nou formati;
 tesutul pulpar subiacent, ramane
vital (poate prezenta unele zone
de atrofie)
 Substantele pe baza de saruri de
calciu:
-mentin functia neodentinogenetica
prin stimularea formarii fosfatazei
alkaline au un pH alcalin care se
elibereaza treptat si determina
neutralizarea aciditații dentinei
rezultată din fermentația bacteriană
(carie)
-pH-ul se menține ridicat timp
îndelungat
-are o acțiune antiseptică slabă prin
ionii OH fără a fi nocivă pentru pulpă
 Primul preparat CALXYL (Hermann)
-Ca(OH)2 -NaCl -NaHCO2
-CaCl2 -KCl
 Alte preparate :
 CALXID- Ca(OH)2
- metilceluloza
-apa distilata
 Alte produse pe baza de hidroxid de
calciu au adaugate in compozitia lor:
-substante hemostatice
-vitamine
-enzime
-saruri minerale
-analgetice
-antiinflamatoare -s.a.
 Datorita rezultatelor, prparatele pe
baza de hidroxid de calciu raman in
actualitate in tratamentul deschiderii
accidentale a camerei pulpare.
 Preparate comerciale care au în
compoziție și rășini,ex. Dycal,
Procal, Kerr s.a
 Datorită prezenței acestor rășini fac
priza si se intaresc in cateva minute,
spre deosebire de alte paste cu
hidroxid de calciu care raman moi
  Prezenta rasinilor in compozitie ridica
unele semne de intrebare cu privire la
toxicitatea acestor paste pentru pulpă
 De aceea unii autori le contraindică în
coafajele directe
Modificari histologice ce apar în pulpa
după coafajul direct cu Ca(OH)2:
-în dreptul breșei dispar odontoblaști.
-zona de contact a hidroxidului de Ca.
cu pulpa este înconjurată de o bandă necrotică
-după 24-48h în zona adiacentă zonei de
necroza apar semne de sinteză proteică
-stratul de odontoblasti este dezorganizat
-in pulpa subiacentă apar vase de
sânge dilatate și mici hemoragii
dupa 8-15 zile apar primele plaje de calcificare
în zona reactională elaborată de celulele “bone-
like” diferențiate în acest scop
-dupa o luna aceste plaje se reunesc pentru a
forma o barieră continuă peste breșă (“stratul
bone-like”)
-între 1 si 2 luni sub această barieră se aliniază
un strat de celule nou formate, neoodontoblaste
derivate din celulele mezenchimale,care va
produce un nou strat de dentina, dentina
adevarata (“dentin-like”)
semnele de inflamatie regreseaza
-dupa 2 luni bariera este completă și stratul are
o grosime constantă de aprox. 200 milimicroni
(tubuli dentinari sunt mai puțini ca la dentină
primară sau secundară)
-stratul de predentină arată activitatea de
apozitie
-neoodontoblaștii încep să se organizeze
-țesutul subiacent fară- hemoragii, congestie
sau inflamatie
-restul pulpei –morfologie normala
Tehnica de realizare a coafajului direct
este diferita in:
-Deschiderea accidentala a camerei pulpare la
dintii clinic sanatosi (indemni) - se realizeaza
coafajul direct intr-un singur timp
-La dintii cu inflamatie incipienta - se realizeaza
coafajul direct in doi timpi
 Instrumentar si materiale:
-oglinda ,sonda, pensa,escavator si spatula
bucala
-fuloar de ciment
-spatula de ciment si placuta de sticla
-diga(de preferat),aspirator de saliva
-rulouri si bulete de vata sterile
-apa oxigenata si perhidrol
-substante si materiale pentru coafaj
-materiale de obturatie provizorie
TEHNICA COAFAJULUI DIRECT INTR-UN
SINGUR TIMP
 Izolarea dintelui
 Toaleta cavitatii cu bulete sterile
 Hemostaza plagii pulpare cu:
-bulete sterile
-bulete carbonizate (trecute prin
flacara)
 Uscarea cavitatii cu jet usor de aer
 Aplicarea pastei de hidroxid de
calciu
 Tehnica de aplicare:
1. Cu o spatula bucala sau un fuloar sterile
se aplica pasta in cavitate:
-mai intai pe orificiul de deschidere
-apoi cu ajutorul fuloarului se intinde pe
tot peretele pulpar intr-un strat de aprox.
1mm grosime
2. Deasupra se aplica eugenat de Zn.
 Pacientul ramane sub observatie 30
de zile urmarindu-se evolutia clinica
 In cazul aparitiei unor semne de
pilpita sau necroza se trece la
indepartare pulpei dentare
 Coafajul se considera reusit daca in
intervalul de supraveghere:
-nu apar dureri,
-pansamentul este integru
-testele de vitalitate sunt normale
 Se poate trce la obturatia de durata
 Pacientul este dispensarizat
(controale la 6 luni)
Schroeder propune urmatoarea schema de tratament:

 Dupa expunerea accidentala a pulpei se plaseaza o buleta de vata sterila imbibata in

perhidrol (H2O2 -30%) desupra deschiderii c.p.
 Se badijoneaza zona expusa si intreaga cavitate
 Se aplica diga
 Se repeta curatirea cavitatii si a zonei expuse cu buleta sterila si apa oxigenata (H2O2) -
3%
 Se aplica materialul de cofaj in cavitate in contact cu tesutul pulpar expus si pe tot
peretele pulpar
 Se inchide cavitatea cu ZOE
 Se face obturatia definitiva intr-o alta sedinta
 Radiografie
 Se controleaza vitalitatea la intrvale regulate