Sunteți pe pagina 1din 8

PREADOLESCENȚII ȘI MEDIILE SOCIALE

D. Badalachi B. Flangea

Abstract: This article presents the results of a research on a group of


students in gymnasium cycle and their behaviour after using internet too
much. In this article we tried to show the fact internet is used in the wrong
ways and the effects it has on their social life, personal life and
development.

Key words: internet, preadolescents, social life, negative behaviour

1. Introducere

Pubertatea sau preadolescenţa marchează încheierea copilărei şi debutul


etapelor de maturizare ale persoanei. Este o perioadă cu permanente schimbări,
transformări corporale şi evoluţii cognitive. Fizionomia se schimbă și evoluează, vocea se
schimbă într-una intermediar, nici de copil dar nici de adult, puberul devine neliniștit și
sensibil totodată, el trece brusc și aparent fără motiv de la o stare la alta, de la tristețe la
fericire, de la supărare la bucurie, mai exact trece printr-o perioadă de răscruce în
evoluția psihicului uman după cum afirmă Jean-Jacques Rousseau. În această perioadă a
dezvoltării, în corpul uman au loc o serie de modificări hormonale ( creșterea nivelului
testosteronului la băieți și a estrogenului la fete), iar acești hormoni sunt respunsabili în
mare parte de transformările biologice.(Sălceanu,2015, p.244)
Localizarea preadolescenței în ansamblul stadiilor de dezvoltare indică
suprapunerea acestuia peste școlaritatea mijlocie, ce coincide cu ciclul gimnazial.
Specialiștii au divizat perioada preadolescenței în 3 subetape, după cum
urmează:
1. Subperioada prepuberală – 10/11-12 ani;
2. Subperioada pubertății propriu zise – 12-14 ani;
3. Subperioada postpuberală – 14-15 ani.

Realitatea situaţiei actuale este că aproape tot internetul a devenit o reţea socială
şi, în mare, tot conţinutul nou care este publicat online permite interacţiunea socială.
Aceasta ar putea include comentariile, abilitatea de a edita o pagină sau o simplă
recomandare personală, cum ar fi un "îmi place" pe Facebook.
Media de socializare online (social media) sunt un grup de instrumente (site-uri
web și soft-uri/aplicații) care funcționează cu ajutorul unui dispozitiv conectat la Internet
(computer, laptop, tabletă, telefon mobil etc.) și care au fost construite pentru a facilita
comunicarea utilizatorilor de Internet și crearea, distribuirea și schimbul de conținut
(text, foto, video, audio, prezentări multimedia etc.) între membrii unor grupuri sociale
(prieteni, colegi, familie etc.) care se formează pe bază de încredere, fiecare membru
căutând să-și valorifice identitatea, apartenența, creativitatea și libertatea de exprimare
și participare.Vorbind în general, mediile sociale au cel puţin o parte dintre următoarele
trăsături:
 contestă modele tradiţionale,
 permit oamenilor să comunice,
 facilitează colaborarea,
 oferă o audienţă,
 inversează ierarhia şi sunt construite de jos în sus,
 sunt deschise şi transparente.

Rețele sociale (social networks) – comunități online de utilizatori care pot fi:
a. generale – se bazează pe construirea unei liste de prieteni și cunoștințe cu care
utilizatorul poate să împartă sau nu aceleași interese și pe distribuirea oricărui tip de
conținut (text, fotografii, videoclipuri, fișiere audio). Exemple:  Facebook,  Google+,  Hi5, 
MySpace, Ning
b. specializate – se bazează pe construirea unei liste de prieteni care au interese comune
și se pot integra în același grup social. Exemple: Classmates, Flixster, LinkedIn, Dribbble
Cele mai cunoscute rețele web sociale
 Facebook - circa 750 mil. membri (septembrie 2011) în toată lumea
 Flickr - rețea mondială pentru informații de tip imagine și fotografie
 Hi5 - pe locul 2 dintre cele mai vizitate rețele sociale din România
 LinkedIn - pentru managementul carierei și relații profesionale
 Myspace - circa 220 mil. utilizatori pe tot globul (martie 2009)
 Twitter - circa 20 - 25 mil. membri (iulie 2009) - pentru răspândirea rapidă, în mase, a
unor știri textuale scurte
 YouTube - pentru informații de tip clip video

1. Avantaje Facebook

Prietenii pe care ti-i poti face online sunt doar unul din beneficiile oferite de retelele
de socializare. Totodata ai posibilitatea de a interactiona cu oameni din alte tari, iar in
acest fel poti afla cateva lucruri noi despre alte culturi.
Facebook-ul cat si site-urile de relationare vin si in ajutorul oamenilor care sunt mai
timizi sau care intampina probleme in viata sociala. In cazul lor, atunci cand are loc o
intalnire fata in fata cu o persoana cunoscuta prin intermediul site-urilor de acest gen, le
va fi mult mai usor pentru ca deja au vorbit si au interactionat online. Un alt avantaj al
retelelor de socializare este faptul ca poti gasi un loc de munca mult mai usor si
imaginea creata intr-o comunitate online te poate ajuta la un potential interviu. Din ce in
ce mai multe firme au specialisti in resurse umane care urmaresc aceste site-uri pentru
asi gasi noi angajati: 45% din angajatori folosesc mediul online pentru a recruta noi
oameni, fata de 22% cat era procentul cu 1-2 ani in urma.

2. Dezavantaje Facebook:

Pierderea de timp – stai cu anii pe facebook fără să afli ceva util/important, fără să
realizezi ceva sau fără să realizezi prea multe lucruri pentru binele tău pe termen lung,
pentru binele familiei tale, pentru binele societăţii în care trăieşti. Pe Facebook are loc o
mare pierdere de timp (la propriu) – discuţii cretine şi inutile, comenturi stupide la poze,
jocuri etc. Statul în faţa calculatorului aşa mult dăunează ochilor din cel puţin două
motive – radiaţiile care ies din monitor şi faptul că faci focus continuu cu ochii la
aproximativ 40cm distanţă (în timp nu o să mai vezi bine la depărtare).

2. Obiective

Obiectivul cercetării este de a identifica, pe baza unui sondaj, dacă petrecerea


timpului online afectează viața preadolescenților și în ce mod este aceasta afectată.

3. Metode

Ca metodă de recoltare a datelor s-a folosit sondajul printr-un chestionar de opinii


și atitudini cu răspunsuri, iar ca mijloc de reprezentare a rezultatelor s-a folosit metoda
grafică.
Eșantionul este format din 60 de subiecți din ciclul gimnazial, având vârste
cuprinse între 12-14 ani și fiind de sex feminin, cât și masculin.

4. Interpretarea rezultatelor

În urma centralizării tuturor datelor au fost analizate cele mai importante si


semnificative rezultate ale chestionarului, după cum urmează:

Întrebarea 1 – „Cât de des ți s-a


întâmplat să stai online mai mult
decât ți-ai propus?”
Întrebarea 3 – „Cât de des ți-ai
neglijat treburile din casă pentru a
petrece mai mult timp online?”

Concluzionăm că un număr mare


de elevi pierd noțiunea timpului
atunci când stau pe internet.
Datorită acestui lucru, relațiile
sociale se degradează, iar viața virtuală devine predominantă celei reale. Apare
renunțarea la activitățile sociale, de la cele casnice, școlare până la cele de recreere cu
prietenii(Strasburger, Wilson și Jordan, 2008)
În cadrul acestui eșantion am
remarcat că preadolescenții
preferă deseori să neglijeze
treburile casnice atribuite de
părinți pentru a sta mai mult
pe internet. Deși în această
perioadă a dezvoltării
copilului acesta în mod
normal devine mai
responsabil, internetul
afectează această
caracteristică, influențând în
mod negativ dezvoltarea
preadolescentului. (Sălceanu p.268)

Întrebarea 5 – „Cât de des s-au plâns celelalte persoane din viața ta de faptul că petreci
prea mult timp online?”

Procentul obținut la această întrebare a fost de 1.67% „nu se aplică”, 16.67% „rar”,
23.33% „ocazional”, 23.33% „frecvent”, 21.67% „adesea” și 13.33% „întotdeauna”. Mai
mult de 50% dintre subiecți au răspuns că viața socială le este afectată de accesul la
internet. Preadolescența este perioada în care copiii crează legături de prietenie, devin
mai sociabili și au „nevoia” de relații și integrare într-un grup. Dezvoltarea relațiilor cu
ceilalți tineri este concretizată prin comportamentul puberului în grup. În această
perioadă, mai mult decât în oricare alta, viața socială se trăiește cu o intensitate
maximă. (Sălceanu p.246) Tehnologizarea a deteriorat sistemul de valori și funcționarea
socială la adolescenți. (Weinstein,1995)
Întrebarea 8 – „ Cât de des te-ai trezit gândindu-te că vei intra din nou online?”

Procentul pentru această întrebare a fost de 3.33% „nu se aplică”, 10% „rar”, 31.67%
„ocazional”, 28.33% „frecvent”, 21.67% „adesea” și 5% „întotdeauna”. La fel ca la
întrebarea anterioară, această întrebare consolidează ideea că internetul devine o
prioritate pentru preadolescenți. S-a constatat o problemă de percepere a realității.
Apare o stare permanentă de tensiune interioară, nerăbdare și neliniște. (Sălceanu
p.268)

Întrebarea 10 – „Cât de des ai uitat să mai dormi datorită logării pe internet până
noaptea târziu?”

Procentul obținut pentru această întrebare a fost de 1.67% „nu se aplică”, 6.67% „rar”,
18.33% „ocazional”, 38.33% „frecvent”, 21.67% „adesea” și 13.33% „întotdeauna”. Dacă
preadolescenții prioritizează utilizarea internetului, aceștia încep să piardă elementele
esențiale creșterii și dezvoltării. Somnul este un element important în viața indivizilor,
mai ales în această perioadă a dezvoltării, iar internetul acaparează orele de somn. Xd
reduce durata de somn și pot apărea coșmaruri. (Sălceanu p.268)
Întrebarea 11 – „Cât de des ai preferat să petreci mai mult timp online decât să ieși
afară cu prietenii?”

Procentul pentru această întrebare a fost 1.67% „nu se aplică”, 1.67% „rar”, 18.33%
„ocazional”, 33.33% „frecvent”, 26.67% „adesea” și 18.33% „întotdeauna”.
Preadolescenții aleg să piardă timpul în casă, utilizând internetul, în loc să iasă cu
prietenii și să facă mișcare. Acesta este unul dintre motivele pentru care obezitatea
devine o problemă a generațiilor care apar. Datorită efortului fizic minim depus, a
statului într-un loc pentru a folosi internetul și a alimentației majoritar neprielnică,
obezitatea devine o normalitate a generației, astfel în următoarea perioadă fiind nevoie
de nutriționiști și alimentație echilibrată. Datorită acestui lucru scade totodată
încrederea în sine, fetele devin bulimice și anorexice, iar băieții intervine pierderea
interesului pentru orice, nimic nu ii mai satisface. (Chele 2010 p.8-9)

Întrebarea 15 – „Ai prefera mai mult socializarea pe internet decât față în față?”

Procentul pentru această întrebare a fost 56.67% „da” și 43.33% „nu”. În mod normal,
socializarea față în față este mult mai bună decât cea pe internet. La începutul perioadei
preadolescente (preadolescentul inferior) structurile psihologice ale personalității abia
încep să se formează, deținînd o relație specifică, irepetabilă unică între copil și mediul
ambiant. Anume această relație a copilului cu mediul social este numită de Vîgotski
situație social a dezvoltării copilului. În sfera “copil – alt copil” are loc o creștere a
comunicării, interacțiunii, activității la preadolescenții din toate loturile experimentale.
Trebuie de menționat că la vârsta preadolescentă activitatea dominantă e comunicarea
cu semenii. După vârsta de 10 ani există o foarte mare tendință și atracție a
preadolescentului spre grupul de semeni.

Concluzii

După ce am analizat rezultatele chestionarelor, am remarcat că folosirea excesivă a


internetului afectează în mod negativ preadolescenții. Considerăm că părinții nu se mai
implică îndeajuns în viața acestora, lăsându-i nesupravegheați mult prea mult, astfel
încât ei ajung să nu se dezvolte în mod corect. Preadolescenții ce prioritizează utilizarea
internetului devin adulții cu probleme de integrare în grupuri, depresivi, anxioși, cu
probleme de obezitate și cu multe boli psihice. Acest studiu ar trebui să atragă atenția
asupra acestor părți negative, astfel încât nu este târziu să se acționeze pentru a preveni
cele enumerate mai sus.
Bibliografie

1. Crețu, T. (2009) Psihologia vârstelor, ediția a III-a revizuită și adăugită, Iași:


Ed.Polirom
2. Golu, F. (2015) Manual de psihologia dezvoltării. O abordare psihodinamică,
Ed.Polirom
3. Sălceanu, C. (2015) Psihologia dezvoltării umane , Craiova, Ed.Sitech
4. Sîntion, F. (2018) Psihologia relațiilor interpersonale, Constanța, Ed. Ex Ponto
5. Verza, E.; Verza, F.E. (2000), Psihologia vârstelor, București, Ed. Pro Humanitate
6. Gentle, Anne (2012). Conversation and Community: The Social Web for
Documentation (ed. 2nd).
7. http://www.debate.org/opinions/are-social-networking-sites-generally-beneficial-
toour-way-of-life