CARL GUSTAV JUNG

REPERE CRONOLOGICE ALE VIEȚII SALE

1875 Jung se naşte în Kesswill, Elveţia, fiu al unui pastor protestant, Johann Paul, şi al Emiliei Preiswerk.
C.G. JUNG a fost nascut in Kesswill , Elvetia , al doilea si primul supravietuitor al lui Paul Achilles
Jung (1842-1896) si al Emilie Preiswerk(1848-1923). Primul copil s-a nascut inanul 1873 , a fost un baiat
numit Paul , care a supravietuit doar cateva zile .
De asemena Paul Jung a fost fiul unui medic din Basel,numit Karl Gustav Jung (aveadorinta de strange o
avere ) , iar fiul acestuia Paul jung , nu a progresat dincolo de statutul de pastor rural sarac in REFORMA
ELVETIANA BISERICEASCA
EMILIE PREISWERK a fost de asemena a fost fica unui DISTINS bisericesc si academic , cu SAMUEL
PREISWERK cu a doua sa sotie .
Aceasta a fost o femeie excentrica si depresiva . Aceasta petrea multe nopti in in camera ei singura , unde
marturisea ca o viziteaza spiritele , insa in timpul zile spiritele aveau programde odihna si nu o vizitau ,
acesta pe perioada zilei fiind normala
Carl Gustav Jung a mentionat in ”Amintiri , Vise si reflexii” ca intr-o noapte a vazut o figura slab luminata
si nedeterminata care venea din camera mamei sale , cu capul desprins de gat si care plutea in aer .
De asemena mama sa a fost internata in spital in apropiere de Basel pentru afectiuni fizice si psihice
necunoscute in acea perioda.
COPILARIE
Jung dupa spusele sale era un copil introvertit si izolat , de asemenea el credea in copilarie ca are probleme
psihice la fel ca mama sa,mai exact el credea ca are dubla personaliate impartita astfel:
Personalitatea 1- un baiat de scoala normal , care isi traia viata in timpul si spatiul potrivit
Totul bine pana aici, dar vine personaliatea nr. 2 care dupa spusele lui era un Domn Autoritar si influent
om din trecut ( adica el credea ca e din trecut, a fost adus aici cumva, si trebuie sa isi traiasca viata de copil
fara a comenta nimic, ci sa ramana in continuare demn )
La varsta de 12 ani , C.G. jung a inpins de un coleg , iar acesta si-a pierdut cunostinta datorita cazaturii,
apoi i-a venit un gand ”now you won t have to go to school anymore”(acum nu mai trebuie sa mergi la
scoala ). De atunci ori de cate ori a mers la scoala , sau a inceput temele, acesta lesina . Urmatoarele 6 luni
acesta a ramas acasa , pana cand l-a auzit pe tatal sau vorbind cu un vizionar, despre viitorul lui Carl Gustav,
acesta dignosticandu-l cu epilespsie. Confruntat cu saracia familiei sale, el si-a dat seama de nevoia de
excelenta academica. C.G a intrat in studiul tatalui sau si a inceput sa studieze gramatica latina, de atunci,
el a mai lesinat inca de 3 ori , dar in cele din urma si-a depasit indemnul de a nu mai lesina. Acest eveniment
Jung il denumeste mai tarziu ca „was when i learn what a neursisis ”

1895 Jung instră la Universitatea din Basel ca să studieze ştiinţa şi medicina.

Initial Jung dorea sa devina predicator sau ministru in tara sa . Apoi Jung a dorit sa studieze arheologia ,
insa parinti sai nu au fost de acord cu asta , deoarece ei credeau ca nu are nici un viitor aceasta cariera. In
cele din urma , acesta a hotarar sa urmeze calea traditionala , si sa studieze medicina la universitatea din
Basel .
1896 Moare tatăl lui Jung.
Dupa moarte tatalui sau , familia a ramas aproape saraca , insa a primit foarte mult ajutor din partea rudelor.
1900 Jung absolvă Universitatea din Basel şi este numit asistent la Spitalul psihiatric Burgholzli, Zurich,
sub direcţia profesorului Eugen Bleuler.
Bleuler era deja in comunicare cu austriacul Sigmund Freud .
1900-1909 Jung lucrează la Burgholzli, în Zurich.
1902 Absolvă Universitatea din Zurich cu o teză de doctorat avînd titlul: "Despre psihologia şi patologia
fenomene aşa-zis oculte".
1903 Jung se căsătoreşte cu Emma Rauschenberg. Aceasta cu studii medii , era foarte interesata de munca
satului sau , iar mai tarziu ajunge sa ii fie asistenta.
Va avea cu ea 5 copii.( Insa Jung , gagicar de fel , a mai avut inca doua relatii pe langa Emma , desigur in
acelas timp ,cu Sabina Spielrein si Toni Wolff).
Tatal Emmei, Johannes Rauschaffhausen era propietarul unei infloritoare afaceri Int. Watch Company.
Dupa moarte socrului sau , Jung a devenit unul dintre actionarii principali la acea firma , asigurandui nevoile
finciare .
1905-1913 Jung ţine conferinţe de psihiatrie la Universitatea din Zurich.
1906 Jung iniţiază corespondenţa epistolară cu Sigmund Freud şi îl vizitează anul următor la Viena.
Aceasta initiera a corespondentei a fost posibila deoarece o copie a lucrari sale „Diagnostic Association
Studies ”, publicata tot in acelas an , a ajuns la Freud.
1907 Prima întîlnire cu Freud. Scrie cartea Psihologia Dementiei Praecox.
Dupa sase luni Freud , trimite prietenului sau din Zurich , o colectie cu ultimele sale publicatii . Aceasta
colectie a fost startul pentru o intensa corespondenta intre cei doi . acesta corespondenta a tinut 6 ani si sa
terminat in Mai 1913
1909 Jung demisionează de la Burgholzli. Vizitează Statele Unite împreună cu Freud şi
Ferenczi(psiholog ungur), pentru a participa la o conferina la Clary University, unde au participat 27 de
personaliati din domeniul : PSIHOLOGIE , PSIHIATRIE , NEUROLOGIE.
Tot in acest an , dupa succesul pe care l-a avut la conferinta a fost alesc ca primul presedinte al asociatiei
internatiomale de psihanaliza.
1909 Jung îşi deschide cabinetul particular de practică psihanalitică la Kuessnacht.
1910 Este ales Preşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Psihanaliză. Scrie Simbolurile transformării.
Conferinţe la Universitatea Fordham.
1912 Publică Neue Bahnen der Psychologie.
 Prin aceasta publicatie , Jung ia distanta fata de Freud , deoarece el ii nega acestuia din urma teoria sa
privind psihosexualitatea .
1913 Demisionează din funcţia de preşedinte, si alte functii pe care le ocupa in acel moment . Ruptura
finală de Freud.
El abandoneaza in aceasta perioda orice legatura cu Freud , negandui teoriile . Dupa o lupta personala cu
propiul incostient , jung incepe sa se axeze pe spiritualiate si ezoterism .
Dupa nenumarate experiente , numite de acesta”confruntare cu inconstientul ”, care dupa spusele sale erau
de natura spirituala. Toate acestea au fost scrise in „cartea neagra”, care dupa o ambla revizuire s-a
transformat in cartea rosie.
1916 Jung publică Structura inconştientului.
1919 Utilizează pentru prima oară termenul arhetip (în Instinct und Unbewusstes ).
1921 Publică Psychologische Typen (Tipuri psihologice).
1923 Jung începe construcţia turnului de la Bollingen care va fi finalizată în 1956.
Acest turn are menirea de a ii oferi lui Jung o casa de vacanta , el dorea sa experimenteze in interiorul lui
simplitatea . de aceea el a renuntat la lumin electrica , si apa curenta , ducand astfel o viata cat se poate de
simpla.
1923 Vizitează indienii pueblo din Noul Mexic.
1925 Vizită de studii la Elgonyi de la muntele Elgon, Africa de est.
1929 Comentează textul taoist Secretul florii de aur.
1931 Publică Seelenprobleme der Gegenwart.
1932-1940 Lucrează ca profesor de psihologie la Universitatea Politehnică din Zurich.
1934 Publică Wirklichkeit der Seele. Începe seria seminariilor despre Zarathustra lui Nietzsce. Preşedinte
(pînă în 1939) al Societăţii internaţionale de psihoterapie medicală.
1935 Conferinţele de la clinica Tavistock, London, despre psihologia analitică.
1937 Ţine conferinţe despre psihologie şi religie la Universitatea Yale.
1937 Vizită de studii în India.
1941 Publică cartea Eseuri despre o ştiinţă a mitologiei împreună cu Karl Kerenyi.
1944-1945 Devine profesor de psihologie medicală la universitatea din Basel şi publică Psihologie şi
alchimie.
1945 Publică Nach der Katastrofe.
1948 Se fondează Institutul Jung din Zurich.
1950 Publică Aion - Fänomenologie des Selbsts.
1951 Ţine conferinţe despre sincronicitate.
1952 Publică Antwort für Job.
1955 Publică Mysterium Coniunctionis.
1957 Publică Un mit modern, o carte dedicată farfuriilor zburătoare. Se înfiinţează la Zurich Societatea
elveţiană de psihologie analitică.
1961 Moare în Kusnacht, la 85 de ani, după o scurtă suferinţă.

ARHETIPURI. ANIMA ȘI ANIMUS. UMBRA. INCONȘTIENTUL COLECTIV.

Arhetipuri şi inconştientul colectiv
Arhetipurile sunt nişte predispoziţii înnǎscute, ereditare. Carl Jung considerǎ cǎ ne naştem cu ele
şi cǎ ne pot conduce viaţa pentru cǎ sunt ca niste tipare care ne structureazǎ imaginaţia, conştiinţa. Jung
este de opinie cǎ oamenii nu au minţi inconştiente personale, ci împǎrtǎşesc un singur inconştient colectiv.
Jung face o diferenţiere între inconştientul personal şi inconştientul colectiv. Inconştientul personal
se dezvoltǎ ca urmare a experienţelor personale, unice ale individului uman, din aceasta fǎcând parte
Umbra, Anima şi Animus. Persoanele fizice nu dezvoltă arhetipuri bazate pe experiențele lor personale, ci
mai degrabă pe experiențele sociale ale mediului lor.
Inconştientul colectiv reprezintǎ o moştenire psihicǎ, conţinând imagini ancestrale, primordiale ale
experienţei speciei, de care nu suntem direct conştienţi. Aceste imagini primordiale sunt denumite arhetipuri
şi acţioneazǎ ca principii organizate, funcţionând la nivelul tuturor popoarelor şi tuturor indivizilor unei
naţiuni, declanşând în general, aceleaşi reacţii. Arhetipul, ca imagine cu caracter arhaic, exprimǎ materiale
predominant colectivinconştiente, imaginea primordialǎ fiind întotdeauna colectivǎ, dând naştere la o
anumitǎ trǎire psihicǎ şi la reacţii similare membrilor unui popor. Ele sunt premergǎtoare ideii. Ca exemple
de arhetipuri, sunt arhetipul mamei, al copilului, al eroului. (Macsinga, 2003).
În opinia lui Jung persoana se opune atitudii interioare, adică modului personal ȋn care ne raportăm
la lumea internă, subiectivă, această ultimă raportare fiind denumită anima şi animus. Noţiunile de anima
şi animus explică concepţia lui Jung după care natura umană este una bisexuală, doar expectaţiile sociale
fiind diferite de la un sex la altul. Anima reprezintă aspectul feminin ȋntâlnit ȋn inconştientul masculin, pe
când Animus reprezintǎ inconştientul masculin al inconştientului feminin. Jung arată că ȋntre Persona,
Anima şi Animus există raporturi de complementaritate: cu cât atitudinea exterioară (Persona) are mai
multe note caracteristice sexului masculin (agresivitate, dominanţă, persuasiune, raţionalitate), cu atât mai
multe trăsături feminine (Anima) ȋşi fac apariţia ȋn inconştient. (Macsinga, 2003).
Jung spunea ȋn acest sens că: "După cum la bărbaţi ȋn general ȋn atitudinea exterioară logica şi
obiectivitatea precumpănesc, sau sunt, cel puţin, considerate ideale, la femei acest rol ȋl are sentimentul; pe
plan inconştient, ȋnsă, raportul se inversează, ȋn interior bărbatul simte, iar femeia reflectează." (Jung, 1990).
Jung a identificat anima ca fiind componenta feminină a subconştientului bărbatului şi animus ca
fiind componenta masculină a subconştientului femeii. Jung a declarat că anima şi animus acţionează ca
ghizi ai subconştientului şi că formează o conştiinţă, iar o conectare cu anima sau animus este unul dintre
cei mai dificili şi mai importanţi paşi ȋn creşterea psihologiei. El a raportat că şi-a identificat anima vorbind
cu el, ca o voce interioară, pe neaşteptate, ȋntr-o zi. Deseori, când oamenii ignoră complexul anima sau
animus, anima sau animus rivalizează pentru atenţie.
 Acest lucru explică, conform lui Jung, de ce suntem câteodată atraşi de anumiţi străini: ne vedem
anima sau animus a noastră /al nostru ȋn ei. Dragostea la prima vedere este un exemplu de proiecţie a animei
sau animus-ului.
De multe ori oamenii care se identifică cu rolul genului lor (de exemplu barbaţi care acţionează
agresiv şi nu plâng niciodată) nu şi-au recunoscut propria anima sau propriul animus. Jung s-a gândit că
atributele raţiunii umane sunt de natura bărbătească, ȋn timp ce aspectele iraţionale sunt de natură femeiască.
În consecinţă, iraţionalitatea este anima părţii bărbăteşti a umbrei iar raţionalitatea este animus a părţii
feminine.
Figuri ale Animei
1. Mama – prima imagine-simbol a animei; pământul – simbol al fecundităţii şi regenerării, naşte toate
fiinţele şi le hrăneşte, pământul fiind simbolul trupului matern; acest aspect dă foarte multă energie şi
o imensă bucurie de a trăi.
Aspecte pozitive: atitudine maternă, oferă protecţie, stabilitate afectivă şi o mare căldură
sufletească, tinde ca, ȋn permanență, să aibă grijă de ceilalţi, dă naştere unui imbold ȋn căutarea frumosului
şi a plăcerii.
Aspecte negative: dacă e hiperprotectivă, poate ȋmpiedica dezvoltarea copilului, apărând astfel acel
„copil etern”.
2. Elena lui Faust, are la bază un nivel estetic şi romantic.
Aspecte pozitive: simbol al purificării şi al regenerarii, femeia activă, curajoasă, care are iniţiativă, curaj,
vigoare, domină situaţiile ȋn care e implicată, ştie ȋntotdeauna ce vrea şi acţionează ȋn conformitate cu ţelul
propus, luptând pentru a şi-l atinge, femeie expansivă şi plină de viată.
Aspecte negative: nu este bine să folosească forţa, orgoliu, brutalitate, lipsa de control, tiranie afectivă,
gelozie.
3. Fecioara Maria, mama spirituală.
Aspecte pozitive: discreţie, răbdare, intuiţie, aşteptare şi reflectare, protecţie, inteligenţă şi rafinament,
mental foarte puternic, este ȋnzestrată cu o mare putere de a iubi necondiţionat, are capacitatea de a iniţia
bărbaţii ȋn tainele spiritualităţii.
4. Sofia
Aspecte pozitive: cea care reprezintă ȋnţelepciunea, calmul, ghidează bărbatul spre o viaţă interioară,
mediază ȋn mod conştient continuturile inconştiente; simbol al spiritualizării, reprezintă lumea subtilă,
aflata ȋntre „cer” şi „pământ”, revelaţia, chemarea, rugăciunea, transcendenţa, profeţia, vindecarea,
miracolul, transcende puritatea şi sanctitatea.
Aspecte negative: absenţa, indiferenţa, nerabdare, lipsa de comunicare, nehotărâre, persoană
schimbatoare.
Figuri ale Animus-ului
1. Imagine simbol – forţa fizică, personificată de Tarzan; ȋn acest stadiu, relaţiile sunt pur instinctive şi
biologice.
Aspecte pozitive: ȋncurajare la luptă, forţa fizică, curaj, vigoare.
 Aspecte negative: orgoliu, brutalitate, tiranie afectivă, gelozie.
2. Imagine simbol – regele, prototipul omului de stat, personificat de Alexandru cel Mare; acţiunea
sublimează forţa fizică şi sexualitatea.
Aspecte pozitive: capacitate de a lucra organizat dublată de spirit de iniţiativă, autoritatea, temeiul
rădăcinile, realism, stabilitate, putere, vârsta matură, viritlitate, forţă echilibrată, fermitate, este bine să te
impui, să te afirmi, voinţa, fermitate, responsabilitate.
Aspecte negative: rigiditate excesivă, tiranie.
3. Imagine-simbol – magicianul, prototip Merlin.
Aspecte pozitive: ȋndemanare, potenţialitate, veselie, cunoaştere imediată, inteligenţă, spirit deschis,
spontaneitate, vigoare, spirit de observaţie, bun vorbitor.
Aspecte negative: vrăjitorul cel rău, superficialitate, persoana influenţabilă, ambivalenţa – sub masca
binelui, poate să se ascundă răul.
4. Imagine simbol – ȋnţeleptul, profetul, preotul; verbul ia locul acţiunii fizice – prototipul Ghandi.
Aspecte pozitive: filosof, savant, ȋndrumător, vede ȋn cele trei planuri ale conştiintei, ştiinţa lui se ȋntinde
de la adâncimile insondabile până la sferele superioare, reputaţie ȋntemeiată pe valori adevarate, căutare
spirituală, explicare, rezolvare a problemelor, pune la ȋncercare tăria oamenilor.
Aspecte negative: neȋnţelegeri, mânie, false valori, fanatism.
Umbra
Umbra simbolizeazǎ haosul, sǎlbǎticia, latura inconştientǎ a personalitǎţii noastre. De fapt noi îl
recunoaştem cel mai uşor în ceilalţi, adicǎ proiectǎm partea întunecatǎ a personalitǎţii noastre asupra
celorlalţi. Umbra aceasta este partea ascunsǎ, deghizatǎ. Aceasta este deci personificarea pǎrţii umane care
o negǎm în noi, şi o proiectǎm asupra celorlalţi. Scopul nostru ar fi deci sǎ integrǎm şi acele pǎrţi pe care
ni le negǎm, sǎ le scoatem la suprafaţǎ şi sǎ le acceptǎm.Pentru cǎ se întâmplǎ de multe ori, ca la nivelul
subconştienutui sǎ avem o imagine a unui arhetip, dar comportamentul nostru este opusul acestuia. Adicǎ
ne reprimǎm o dorinţǎ, considerând cǎ ne facem o datorie, un lucru moral, dar subconştienul este încǎrcat,
şi atunci apare stresul. El apare atunci când o parte din noi trage spre o anumitǎ direcţie iar alta parte(cea
inconştientǎ) în direcţia opusǎ.
ASOCIAȚIILE LIBERE
Carl Jung obţinea uneori o perspectivă asupra problemelor emoţionale ale pacienţilor cerându-le să
facă asociaţii libere pornind de la o listă de cuvinte. Regulile asociaţiei libere erau simple. Pacientul
/pacienta trebuia să spună primul lucru care îi venea în gând, să spună primul lucru, fără cenzură, indiferent
de cât de prostesc sau de ciudat putea părea ce urma să spună.
Cum funcţionează asociaţia liberă?
Uneori, o persoană care face un test de asociaţie liberă poate face o pauză mai lungă decât este
normal, poate clipi sau înghiţi. Aceste aspecte ar putea indica că persoana îşi cenzurează prima reacţie care
i-a venit în minte. Dar dacă terapeutul spune: "mama" şi în mintea pacientului apare cuvântul "vrăjitoare",
este puţin probabil că pacientul îl va pronunţa imediat. El ar putea eventual să facă o pauză. Însă terapeutul
instruit va încuraja pacientul să continue şi să verbalizeze prima asociaţie, indiferent cât de ciudată ar părea.
Asociaţiile neobişnuite sau incapacitatea de a veni cu o asociaţie ar putea indica o problemă în viaţa
pacientului, care va putea fi discutată cu terapeutul.
Ce a scris Jung despre asociaţia cuvintelor?
Jung a folosit asociaţia liberă în practica sa psihiatrică în jurul anului 1900. El a scris că experienţele
sale cu asociaţia liberă l-au făcut receptiv la conceptul de represiune folosit de Freud, pentru că şi el se
confruntase adesea cu acest fenomen la pacienţii săi când le cerea să facă asociaţii de cuvinte.
Ca răspuns la anumite cuvinte stimul, pacientul fie nu avea niciun răspuns asociativ, sau avea un
timp de reaţie nejustificat de lent. Aşa cum s-a descoperit mai târziu, o astfel de perturbare avea loc de
fiecare dată când cuvântul stimul atingea o leziune psihică sau un conflict. În majoritatea cazurilor,
pacientul nu era conştient de acest fapt. (Jaffe şi Jung, 1965, p.147).
Bibliografie
1. Orha, D. (2014). Jung- Anima şi animus, umbra, arhetipuri, inconştientul colectiv. În Revista de
Psihoterapie Integrativă Vol.3 No.1/Aprilie 2014, p. 1-4, accesat online pe
http://revista.psihoterapie-integrativa.eu/wp-content/uploads/2014/10/ORHA-DIANA-JUNG.pdf
2. Carl Gustav Jung (2005).Lucrări complete. Volumul 12. Psihologie și alchimie. I. Introducere în
problema psihologică religioasă a alchimiei. II. 3. D. Despre simbolismul sinelui. Madrid: Editorial
Trotta. pp. 20, § 22.