Universitatea de Vest Timişoara

Facultatea de Matematică

Referat Algebra

CORPURI

Probleme cu diferite grade de dificultate din

liceu

Ardelean Laura

Timişoara, 2006 - 2007, Semestrul I

 µ ¶
a b
1. Fie K mulţimea tuturor matricelor U ∈ M2 (R) ı̂n U = , a, b ∈ R
−b a

• Arătaţi că mulţimea K este o parte stabilă lui M2 (R) ı̂n raport cu adunarea şi
ı̂nmulţirea matricelor şi că operaţiile induse conferă lui K o structură de corp.
• C'K

Soluţie:

• Fie U, V ∈ K {avem nevoie de 2 elemente, deci vom lua}

µ ¶ µ ¶
a b c d
U= şi V =
−b a −d c

, arătăm că
µ U +V ¶ ∈ Kµşi U V ∈ K
¶ µ ¶
a b c d a+c b+d
U +V = + = ∈K
µ −b a
¶µ −d c
¶ µ −(b + d) a + c ¶
a b c d ac − bd ab + bc
UV = = ∈K
−b a −d c −(ad + bc) ac − bd
Observăm că
µ ¶ µ ¶
0 0 1 0
O= ∈K E= ∈K
0 0 0 1

µ ¶
−a −b
−U = ∈ K ⇒ operaţiile satisfac axiomele inelului.
−(−b) −a µ ¶
a b
Fie U ∈ K, U 6= 0, U = .
−b a
Cum U 6=µ0, avem a 6= 0 ¶sau b 6= 0, deci a2 + b2 6= 0
a −b
Fie U 0 = a2 +b2 a2 +b2 ∈K
b a
a2 +b2 a2 +b2
O verificare imediată arătă că
U U 0 = U U 0 = E, deci U este inversabilă şi U −1 = U !. Aşadar, K e corp.
• Fie z ∈ C, z = a + ib, w = c + id, atunci
z + w = a + c + (b + d)i
zw = (ac − bd) +µ(ad + bc)i ¶ µ ¶ µ ¶
a+c b+d a b c d
deci f (z + w) = = + = f (z) + f (w)
µ −(b + d) a +¶c µ −b ¶aµ −d¶ c
ac − bd ad + bc a b c d
f (zw) = = = f (z)f (w)
−(ad + bc) ac − bd −b a −d c
Se mai observă că f este aplicaţie bijectivă, deci f este izomorfism de unde C ' K.

2. Fie K un corp comutativ, f ∈ K[X] şi a, b ∈ K, a 6= b.

• Arătaţi că restul ı̂mpărţiri polinomului f prin (X − a)(X − b) este:

f (a)−f (b)
a−b
X + af (b)−bf
a−b
(a)

• Dacă X − a|f, X − b|f şi a 6= b, atunci (X − a)(X − b)|f .

1
 Soluţie:

• Cum gradul polinomului (X − a)(X − b) este egal cu 2, restul ı̂mpărţirii lui f prin g
este de forma cX + d, cu c, d ∈ R.
Fie q ∈ K[X] a. ı̂.
f = (X − a)(X − b)q + cX + d
Deducem că f (a) = ca + d
f (b) = cb + d şi cum a 6= b avem:
c = (a − b)−1 (f (a) − f (b))
d = (a − b)−1 (af (b) − bf (a))
ı̂nlocuind obţinem: f (a)−f
a−b
(b)
X + af (b)−bf
a−b
(a)

• Dacă X − a|f şi X − b|f , atunci f (a) = f (b) = 0

⇒c=d=0
f = (X − a)(X − b)q.

3. Să se descompună ı̂n factori ireductibili peste corpul Z3 polinomul f = X 3 + 2̂X 2 +X + 2̂ ∈

Z3 [X]
Soluţie:
Să cercetăm valorile pentru f (x), x ∈ Z3 [X]

⇒ f (0̂) = 2̂
f (1̂) = 0̂
f (2̂) = 2̂, deci f se divide prin X − 1̂ ⇒ folosim Horner
şi ⇒ f = (x − 1̂)(x + 1̂).
Cum x2 + 1 nu are rădăcini ı̂n Z3 ⇒ că este ireductibil peste Z3 .
Descompunerea căutată este: f = (x − 1̂)(x + 1̂) = (x + 2̂)(x2 + 2̂).

4. Fie Q(i) = {x + yi|x, y ∈ Q, i2 = −1}. Să se arate că (Q(i), +, ·), unde adunarea şi
ı̂nmulţirea sunt adunarea respectiv ı̂nmulţirea numerelor complexe, este corp comutativ.
Soluţie:
Dacă z1 = x1 + y1 i
z2 = x2 + y2 i ∈ Q(i), atunci
z1 + z2 = (x1 + x2 ) + (y1 + y2 )i ∈ Q(i)
z1 z2 = (x1 x2 − y1 y2 ) + (x1 y2 + y1 x2 )i ∈ Q(i)
⇒ că adunarea şi ı̂nmulţirea sunt legi de compoziţie pe Q(i)
adunarea şi ı̂nmulţirea sunt comutative şi asociative, iar ı̂nmulţirea este distributivă faţă
de adunare, deoarece aceste proprietăţi sunt valabile pe C.
0 = 0 + i ∈ Q(i) şi 1 + 0i ∈ Q(i) sunt elemente neutre faţă de adunare respectiv ı̂nmulţire.
Observăm că orice z ∈ Q(i) are opusul −z, deducem că (Q(i), +, ·) este inel comutativ
cu 0 6= 1.
Rămâne să arătăm că pentru ∀z ∈ Q(i), z = x + yi, z 6= 0, ∃z 0 ∈ Q(i) a.ı̂. zz 0 = 1
1
z 0 = z1 = x+yi = xx−yi x y 0
2 +y 2 = x2 +y 2 − x2 +y 2 i ∈ Q(i) şi satisface zz = 1.

√
5. Fie K mulţimea numerelor reale de forma x+y 2, unde x şi y parcurg mulţimea numerelor
raţionale. Considerăm ı̂n K operaţiile obişnuite de adunare şi ı̂nmulţire a numerelor reale,
să se afle ce structură algebrică determină pe mulţimea K.
Soluţie:
Fie a, b ∈ K ⇒√ √ √
a + b = (x + y 2) + (x1 + y1 2) = [(x + x1 ) + (y + y1 ) 2] ∈ K
adunarea e comutativă, adică

2
 √ √ √ √
(x + y 2) + (x1 + y1 2 = (x1 + y1 2 + (x + y 2),
adunarea√ este asociativă√ √ √ √ √
[(x + y 2) + x1 + y1 2] +√ (x2 + y2 2) = (x +√y 2) + [(x1 + y1 2) + (x2 + √ y 2 2)]
elementul neutru este 0 ∗ 0 2∀ element x + y 2 are un opus (−x) + (−y) 2.
Fie a, b ∈ K√⇒ √ √
ab = (x + y 2)(x1 + y1 2) = (xx1 + 2yy1 ) + (xy1 + y1 y) 2 ∈ K.
ı̂nmulţirea este comutativă, √ asociativă.
elementul neutru este √1 + 0 · 2 de asemenea ı̂nmulţirea este distributivă faţă de adunare.
Orice element x + y 2 √ pentru care x, y nu sunt simultan nuli este inversabil şi inversul
x y
său este x2 −2y 2 − x2 −2y 2
2.
2 2
Se vede că x −2y 6= 0 deoarece x, y ∈ Q şi nu sunt simultani nuli. Deci tripletul (K, +, ·)
este corp comutativ.
µ ¶
x y
6. Fie M mulţimea matricelor pătrate de ordinul al doilea de forma , unde x şi y
2y x
parcurg mulţime numerelor raţionale. Să se afle ce structură determină pe M operaţiile
cunoscute de adunare şi ı̂nmulţire a maricelor.
Soluţie:
Adunarea¶matricelor
µ µ este¶legeµde compoziţie intern㶠pe M deoarece
x y x1 y1 x + x1 y + y 1
+ =
2y x 2y1 x1 2y + 2y1 x + x1
Se verifică uşor că dubletul (M, +) este grup comutativ. ı̂nmulţirea matricelor este lege
de
µ compoziţie
¶ µ internă pe ¶ M.µ ¶
x y x1 y1 xx1 + 2yy1 xy1 + yx1
=
2y x 2y1 x1 2(yx1 + xy1 ) 2yy1 + xx1 µ ¶
1 0
ı̂numulţirea matricelor este comutativă, este asociativă, elementul neutru este:
µ ¶ µ ¶ 2 1
x y 0 0
Orice matrice A = 6= este inversabilă deoarece ı̂n ipoteză x, y ∈ Q
2y x 0 0
şi nu sunt
à simultan nuli, ! x2 − 2y 2 6= 0. Inversa matricei A este:
x −y
x2 −2y 2 x2 −2y 2
A−1 = −2y x
x2 −2y 2 x2 −2y 2
Deci tripletul (M, +, ·) este corp comutativ deoarece este verificată şi distributivitatea
ı̂nmulţirii faţă de adunarea matricelor.
µ ¶
√ x y
7. Fie aplicaţia h : K → M definită astfel: x + y 2 → , Să se arate că h este
2y x
izomorfism de corpuri.
Soluţie:
Aplicaţia√h are proprietăţiile:
√ √
h[(x
µ + y 2) + (x 1 +¶y 1 ) 2] = h[(x + x 1 ) + (y + y1 ) 2] =
x + x1 y + y 1 √ √
= h(x + y 2) + h(x1 + y1 ) = h[(x + y 2)(x1 + y1 )]
2y + 2y1 x + x1
√
= h[(xx
µ 1 + 2yy1 ) + (xy1 + x1 y)¶ 2] =
xx1 + 2yy1 xy1 + x1 y √
= = h(x + y 2)h(x1 + y1 )
2xy1 + 2x1 y xx1 + 2yy1
deci µ
h este omomorfism
¶ µ de inel.
¶
x y x1 y1 √
Din = ⇒ x + y 2 = x1 + y1 deci h e injecţie.
2y x 2y1 x1
De asemenea ∀A ∈ M∃a ∈ K a.ı̂. h(a) = A. Deci h este izomorfism de corpuri.

3
 µ ¶
2 −2 −4
8. Să se rezolve ecuaţia X + X = , X fiind matrice pătratică de ordinul 2
1 2
peste corpul R
(L. Pârşan, G.M.B. 9508, 1969)
Soluţie: µ ¶
x y
Fie X = , ı̂nlocuim ı̂n ecuaţie
z u
µ ¶2 µ ¶ µ ¶
x y x y −2 −4
+ =
µ z u ¶µ z ¶u µ 1¶ 2µ ¶
x y x y x y −2 −4
+ =
µ z2 u z u ¶ µ z u ¶ µ1 2 ¶
x + yz xy + yu x y −2 −4
2 + =
µ zx2 + zu zy + u z¶ u µ 1 ¶2
x + yz + x xy + yu + y −2 −4
2 =
zx + zu + z zy + u + u 1 2
 2  2

 x + yz + x = −2   x + yz + x = −2
  x = −4
xy + yu + y = −4 y

 zx + zu + z = 1 
 y(x + u + 1) = −4
 2 
zy + u + u = 2 zy + u2 + u = 2
 2

 x + yz + x = −2
 x = −4
y ⇒x−u=y

 y(x + u + 1) = −4

(x − u)(x + u + 1) = −4
 2 2


 4x + 4x − y = −8 
 (2x − y)(2x + y − 2y + 2) = 0
 2xy − y 2 + y = −4  2
4x + 4x − y 2 = −8
x ⇒

 = −4 
 y = −4z
 y 
x−u=y x−u=y
 

 2x = y 
 2x − y + 2 = 0
 2  2
4x + 4x − y 2 = −8 4x + 4x − y 2 = −8
⇒ ⇒

 y = −4z 
 y = −4z
 
x−u=y x−u=y
⇒ x1 = −2, y1 = −4, z1 = 1, u1 = 2
⇒ x2 = 1, y2 = 4, z2 = −1, u2 = −3 ⇒
µ ¶ µ ¶
−2 −4 1 4
X1 = X2 =
1 2 −1 −3

9. Fie (R, +, ·) corpul comutativ al numerelor reale ı̂n mulţimea RXR introducem operaţiile
: (x1 , y1 ) ⊕ (x2 , y2 ) = (x1 + x2 , y1 + y2 ), (x1 , y1 ) ¯ (x2 , y2 ) = (x1 x2 − y1 y2 , x1 y2 + x2 y1 ). Să
se arate că (RXR, ⊕, ¯) este deasemenea corp comutativ.
Soluţie:
Verificăm axiomele corpului
I.(R, ⊕)
G1 )∀(x1 , y1 ); (x2 , y2 ) ∈ RXR
⇒ (x1 , y1 ) ⊕ (x2 , y2 ) = (x1 + x2 , y1 + y2 ) =
= (x2 + x1 , y2 + y1 ) = (x2 , y2 ) ⊕ (x1 , y1 )
G2 )∀(x1 , y1 ); (x2 , y2 ; (x3 , y3 )) ∈ RXR avem
(x1 , y1 ) ⊕ [(x2 , y2 ) ⊕ (x3 , y3 )] = (x1 , y1 ) ⊕ (x2 + x3 , y2 + y3 ) =
= [x1 + (x2 + x3 ), y1 + (y2 + y3 )] = [(x1 + x2 ) + x3 , (y1 + y) + y3 ] =
= (x1 + x2 , y1 + y2 ) ⊕ (x3 , y3 ) = [(x1 , y1 ) ⊕ (x2 , y2 )] ⊕ (x3 , y3 )

4
 G3 )∃O = (0, 0) ∈ RXR a. ı̂. ∀z = (x, y) ∈ RXR avem O ⊕ (x, y) = (x, y) ⊕ O = (x, y)
G4 )∀z = (x, y) ∈ RXR∃z 0 = (−x, −y) a. ı̂. z ⊕ z 0 = z 0 ⊕ z = 0 ı̂ntr-adevăr avem
(−x, −y)
J ⊕ (x, y) = (x, y) ⊕ (−x, −y) = [x + (−x), y + (−y)] = (0, 0) = 0
II.(R, )
G5 )(x1 , y1 ) ¯ (x2 , y2 ) = (x1 x2 − y1 y2 , x1 y2 + x2 y1 ) =
= (x2 x1 − y2 y1 , x2 y1 + x1 y2 ) = (x2 , y2 ) ¯ (x1 , y1 )
G6 )[(x1 , y1 ) ¯ (x2 , y2 )] ¯ (x3 , y3 )] = (x1 x2 − y1 y2 , x1 y2 + x2 y1 ) ¯ (x3 , y3 ) =
= ((x1 x2 − y1 y2 )x3 − (x1 y2 + x2 y1 )y3 , (x1 x2 − y1 y2 )y3 , (x1 y2 + x2 y1 )x3 ) =
= (x1 , y1 ) ¯ [(x2 , y2 ) ¯ (x3 , y3 )]
G4 )∃ un element neutru u = (1, 0) ∈ RXR a.ı̂. ∀(x, y) ∈ RXR avem
u ¯ (x, y) = (x, y)¯ = (x, y)
G8 ) Pentru ∀(x, y) ∈ RXR; (x, y) 6= 0, ∃(x0 , y 0 )RXR(x, y) ¯ (x0 , y 0 ) = (x0 , y 0 ) ¯ (x, y) =
(1,
½ 0) 0
xx − yy 0 = 1
yx0 + xy 0 = 0
de unde ⇒ că
x −y
x0 = x2 +y 2
y0 = x2 +y 2

x −y x −y
deci ( x2 +y 2 , x2 +y 2 ) ¯ (x, y) = (x, y) ¯ ( x2 +y 2 , x2 +y 2 ) = (1, 0)

G9 )(x1 , y1 ) ¯ [(x2 , y2 ) ⊕ (x3 , y3 )] = [(x1 , y1 ) ¯ (x2 , y2 )] ⊕ [(x1 , y1 ) ¯ (x3 , y3 )] şi [(x2 , y2 ) ⊕

(x3 , y3 )] ¯ (x1 , y1 ) = [(x2 , y2 ) ¯ (x1 , y1 )] ⊕ [(x3 , y3 ) ¯ (x1 , y1 )]
Deci ⇒ (RXR, ⊕, ¯) este corp comutativ.

µ ¶
a b
10. Fie mulţimea K = { |a, b ∈ Z7 }. Arătaţi că tripletul (K, +, ·) este un corp
−b a
comutativ cu 49 de elemente.
Soluţie:
I.(R,µ+) ¶ µ ¶ µ ¶ µ ¶ µ ¶
a b a1 b1 a + a1 b + b1 a1 b1 a b
G1 ) + = = +
−b a −b1 a1 −b − b1 a + a1 −b1 a1 −b a
⇒ comutativă.
µ ¶ µ ¶ µ ¶ µ ¶ µ ¶ µ ¶
a b a 1 b1 a2 b2 a b a1 b1 a2 b2
G2 )[ + ]+ = +[ + ]
−b a −b1 a1 −b2 a2 −b a −b1 a1 −b2 a2
⇒ asociativă.
µ ¶ µ ¶ µ ¶
a b 0 0 a b
G3 ) + =
−b a 0 0 −b a
⇒ elementul neutru este matricea O.
G4 ) Verific existenţa elementului simerizabil, ştim că o matrice are simetric sau este si-
metrică dacă ea este inversabilă.
a2 + b2 6= 0
a, b ∈µZ7 ¶ µ ¶
a b t a −b
A= A =
−b a µ b¶ a
A∗ a b
A−1 = detA A∗ = ⇒
−b a
µ ¶ µ a b
¶
−1 1 a b −1 a2 +b2 a 2 +b2
A = a2 +b2 A = −b a
−b a a2 +b2 a2 +b2

II.(R, ·)

5
 µ ¶µ ¶ µ ¶ µ ¶µ ¶
a b a1 b1 aa1 bb1 ab1 + ba1 a1 b1 a b
G1 ) = =
−b a −b1 a1 −ba1 − ab1 −bb1 aa1 −b1 a1 −b a
⇒ comutativă.
µ ¶µ ¶ µ ¶ µ ¶ µ ¶µ ¶
a b a 1 b1 a2 b2 a b a1 b1 a2 b2
G2 )[ ] = [ ]
−b a −b1 a1 −b2 a2 −b a −b1 a1 −b2 a2
⇒ asociativă.
µ ¶µ ¶ µ ¶
a b 1 0 a b
G3 ) =
µ −b a ¶µ 0 1 ¶ µ −b a ¶
a b a b 1 0
G4 ) =
µ −b a¶ µ−b a ¶ 0 1
a b 1 0
⇒ = · A−1
−b a 0 1
µ ¶ µ a b
¶
a b a 2 +b2 a 2 +b2
= −b a
−b a a2 +b2 a2 +b2 µ ¶ µ ¶ µ ¶
a b a1 b1 a2 b2
distributivitatea adunar̆ii faţă de ı̂nmulţire. [ + ] =
µ ¶µ ¶ µ ¶µ −b a¶ −b1 a1 −b2 a2
a b a1 b1 a1 b1 a2 b2
+
−b a −b1 a1 −b1 a1 −b2 a2