Marcu Mihai-Radu

13MF192

Analiza mediului intern- modelul Hofstede

Geert Hofstede este un analist olandez în managementul comparat, având o largă

recunoaştere şi reputaţie internaţională. Urmare a unor ample studii/anchete
internaţionale derulate în perioada 1967-1973, pe baza unui chestionar distribuit
salariaţilor IBM (companie ce are filiale, reprezentanţe sau societăţi în peste 70 de ţări),
Hofstede compară patru dimensiuni culturale pentru un număr de 52 de ţări din 5
continente; au fost distribuite 116.000 CHESTIONARE traduse în 20 de limbi diferite.

Cele patru dimensiuni culturale luate în analiză de Hofstede sunt:

 distanţe faţă de putere: mare / mică;
 individualism / colectivism;
 feminitate / masculinitate;
 nivelul ridicat / scăzut de evitare a incertitudinii.

Ulterior, autorul a inclus în cercetarea făcută o a 5-a dimensiune culturală:

 abordarea pe termen scurt /lung.

Se observă că fiecare dintre cele 5 dimensiuni ale “culturii” exprimă două faţete
complementare şi contrare ale unui “tot unitar”, adică este o dimensiune pereche ce se
află la baza deciziilor şi acţiunilor individuale / de grup.

Distanţa faţă de putere: de la mic la mare

Conform cu Hofstede, distanţa faţă de putere arată măsura în care salariaţii cu putere
mai mică din instituţiile şi organizaţiile unei ţări (executanţii) aşteaptă şi acceptă ca
puterea să fie inegal distribuită:
 În cazul distanţei mici faţă de putere: şeful aplică un management participativ,
organigrama are un număr redus de nivel, iar salariile variază moderat
 În cazul distanţei mari faţă de putere: în cadrul organizaţional, managerii se
consideră superiori executanţilor, puterea este centralizată, sunt diferenţe foarte
mari între salarii etc.

Colectivism faţă de individualism

Conform lui Hofstede: individualismul aparţine societăţilor în care relaţiile dintre
indivizi sunt haotice, se aşteaptă ca fiecare să-şi poarte de grijă sau să se îngrijească de
familia sa; colectivismul, dimpotrivă, aparţine societăţilor în care oamenii sunt integraţi
încă de la naştere în subgrupuri puternice, care îl vor proteja pe individ toată viaţa în
schimbul unei loialităţi mutual.

Feminitate faţă de masculinitate

Conform lui Hofstede, aceasta este singura dimensiune culturală în care bărbaţii
şi femeile din eşantionul studiat (52 ţări, salariaţi IBM) au realizat un punctaj consistent

C2 General
 Marcu Mihai-Radu
13MF192

diferit. Decalajul între sexe variază mult de la o ţară la alta, dar uzual bărbaţii domină în
politică, comunitate şi la locul de muncă, în timp ce în familie şi şcoală poziţionarea
feminin – masculin este mai nuanţată.

Evitarea incertitudinii: de la slab la puternic

Această dimensiune culturală a fost descoperită ca un produs secundar al distanţei
faţă de putere, la momentul la care s-a analizat stresul la locul de muncă prin întrebarea
„Cât de des vă simţiţi nervos sau tensionat la serviciu?”. În conexiune s-a studiat şi
anxietatea, ca stare difuză a unei persoane de a fi îngrijorat / iritat datorită la ceea ce se
poate întâmpla.

Orientarea pe termen lung faţă de orientarea pe termen scurt

Această a cincia dimensiune culturală a fost sesizată de Michel Bond pe baza unui
studiu distinct de cel asupra salariilor IBM. Acest specialist a folosit în mod deliberat un
chestionar întocmit de savanţi chinezi în sociologie din Hong Kong şi Taiwan.
Conform lui Hofstede şi alţi analişti (Herman Kahn, 1979) s-a ajuns la concluzia
surprinzătoare că unele din valorile confucianiste explică parţial creşterea economică
înregistrată de “Cei cinci Dragoni” (Japonia, Hong Kong, Taiwan, Coreea de Sud şi
Singapore); îndeosebi după revenirea Hong Kong-ului la China se poate predicţiona că
pe parcursul următoarelor 2-3 decenii şi China va deveni o supraputere economică
mondială; China are deja un excedent considerabil în relaţiile comerciale cu SUA.

C2 General