Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 13.08.2013, reclamanta A. I,.

a
chemat în judecată pe pârâții Spitalului Militar de Urgență și Ministerul de Interne, solicitând
obligarea acestora la acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului și pentru cel de-al doilea
copil.
În fapt, la data de 12.10.2011, reclamanta a născut 2 gemeni, iar ulterior, a solicitat
acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului, adresându-se în acest sens angajatorului,
respectiv, Spitalului Militar de Urgență. În urma acestei cereri a fost emis Ordinul de zi pe unitate
nr. ..., prin care se dispunea că este îndreptăţită să primească o indemnizaţie în cuantum de 600 lei
lunar.
Ulterior, la data de 30.06.2013, reclamanta s-a adresat comandantului S.M.U., solicitând
acordarea sumei de 600 lei lunar şi pentru cel de-al doilea minor.
Acesta a înaintat pe cale ierarhică cererea petentei structurii specializate din cadrul
Ministerului Apărării - Direcţia Financiar Contabilă, care prin adresa nr. A. nr. ...din 31.07.2013, a
precizat că reclamanta poate să beneficieze de o singură indemnizaţie, respingând astfel solicitarea
formulată.
Acest răspuns a fost comunicat reclamantei prin intermediul pârâtului S.M.U., conform
adresei A nr. ...din 12.08.2013.
Ulterior, reclamanta s-a adresat Judecătoriei C, solicitând anularea adresei emise de minister
şi obligarea la plata indemnizaţiei de 600 lei şi pentru cel de-al doilea minor.
Aşa cum reiese din actele depuse la dosar reclamanta a dat naştere la doi copii la data de
12.10.2011, indemnizaţia i-a fost acordată doar pentru un singur copil, ambii copii au probleme
medicale foarte grave (suferind de un handicap locomotor), iar pârâţii i-au refuzat netemeinic
acordarea şi plata indemnizaţiei pentru cel de-al doilea minor.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa respinge actiunea.
 
 Cerinţe:
1. Identificaţi în cuprinsul Codului civil articolele care reglementează capacitatea de folosinţă a
persoanei fizice
Prin capacitatea de folosinţă se înţelege aptitudinea (generală şi abstractă) a unei persoane de
a avea drepturi şi obligaţii civile (art. 34 C.civ.).
Orice persoană fizică are capacitate de folosinţă [art. 28 alin. (2) teza I C.civ.]. întrucât lipsa
acesteia ar echivala cu lipsa calităţii de subiect de drept civil, art. 29 alin. (1) C.civ. dispune că nicio
persoană fizică nu poate fi lipsită de capacitatea de folosinţă şi că îngrădirea (limitarea) capacităţii
de folosinţă poate avea loc numai în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de lege. Alineatul
următor al aceluiaşi articol prevede că persoana fizică nu poate renunţa, nici total, nici parţial, la
capacitatea sa de folosinţă.
Începutul capacităţii de folosinţă este marcat de momentul naşterii persoanei (art. 35 C.civ.).
De la această regulă există şi o excepţie, stabilită de art. 36 C.civ., potrivit căruia „drepturile
copilului sunt recunoscute de la concepţiune, însă numai dacă el se naşte viu” - infans conceptus pro
nato habetur quoties de commodis eius agitur.
Conform art.5 al NCC, “Capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu
moartea acesteia.”
Textul art. 34 noul C. civ. ne oferă o definiție legală a capacității de folosință. 
Capacitatea de folosință este o parte a capacității civile a persoanei fizice, aspect care rezultă și din
modul de reglementare. Astfel, capacitatea de folosință este reglementată în secțiunea I a
Capitolului I, care este intitulat „Capacitatea civilă a persoanei fizice”.
Conţinutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice este dat de aptitudinea de a avea toate
drepturile şi obligaţiile civile, cu excepţia celor oprite de lege.
încetarea capacităţii de folosinţă are loc odată cu moartea persoanei fizice (art. 35 C.civ.). Data
morţii este, după caz, data trecută în actul de deces (în cazul morţii fizice constatate) sau data pe
care hotărârea rămasă definitivă a stabilit-o ca fiind aceea a morţii (în cazul morţii declarate prin
hotărâre judecătorească).

2. Analizaţi aceste texte de lege şi identificaţi acele aspecte care ar fi putut determina instanţa să
respingă acţiunea
Potrivit art.1  din Norma de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005
privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, astfel cum aceasta a fost modificata prin H.G.
nr.1682/2008, astfel aflam ca In situatia in care cele 12 luni anterioare datei nasterii copilului se
constituie numai din perioadele asimilate prevazute la art. 4 alin. (7) in care nu sunt realizate venituri,
cuantumul indemnizatiei pentru cresterea copilului este de 600 lei. Daca persoana realizeaza venituri o
perioada de cateva luni in interiorul celor 12 luni, baza de calcul pentru stabilirea cuantumului
indemnizatiei pentru cresterea copilului este reprezentata de suma totala a veniturilor realizate in
aceste luni, impartita la 12.
Conform ICCJ, indemnizatia pentru al doilea si urmatorii copii nascuti din sarcina multipla, anterior
adoptarii Legii 239/2009, este de 600 lei pentru fiecare copil, incepand cu cel de-al doilea, pe durata
concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap,
de pana la 3 ani.
3. Identificați și analizați prevederile ORDONANȚEI DE URGENȚĂ Nr. 148 din 3 noiembrie
2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului (cu modificările ulterioare), articole
incidente în speță.
ART. 1*) (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, în ultimul an anterior datei
nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit
potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile
ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului în vârsta de pâna la 2 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, de pâna la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara în cuantum de 600 lei
sau, optional, în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai
mult de 4.000 lei.
ART. 10 (1) Drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, reprezentând indemnizatie si
stimulent, se cuvin si se platesc dupa cum urmeaza: a) începând cu ziua urmatoare celei în care
înceteaza, conform legii, concediul de maternitate, daca cererea este depusa în termen de 60 de zile
lucratoare de la acea data.
4. Credeți că soluția instanței este corectă ? Argumentați !
ART. 10 (1) Drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, reprezentând indemnizatie si
stimulent, se cuvin si se platesc dupa cum urmeaza: a) începând cu ziua urmatoare celei în care
înceteaza, conform legii, concediul de maternitate, daca cererea este depusa în termen de 60 de zile
lucratoare de la acea data.
Indemnizatia pentru cresterea copilului pâna la vârsta de 2 ani
acordata de stat este una si aceeasi, numai ca atunci când exista
copii nascuti dintr-o sarcina gemelara respectiva indemnizatie,
calculata în conditiile art.1 alin.1 din O.U.G. nr.148/2005, se
majoreaza cu 600 lei lunar .
Conform art.6, (1) concediul si indemnizatia lunara prevazute la art. 1, respectiv la art. 2, precum si
stimulentul prevazut la art. 3 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nasteri sau, dupa caz, pentru
primii 3 copii ai persoanelor aflate în una dintre situatiile prevazute la art. 5 alin. (2), dupa data de 1
ianuarie 2006. (2) Se ia în calcul la stabilirea celor 3 nasteri si nasterea survenita pâna la data de 31
decembrie 2005 inclusiv, în situatia în care solicitantii drepturilor prevazute de prezenta ordonanta
de urgenta îndeplinesc conditiile de acordare a acestora dupa data de 1 ianuarie 2006.
Potrivit art. 5 din O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru
creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 830/2010, având următorul cuprins:
“Nivelul indemnizaţiilor lunare prevăzute la art. 2 alin. (2) şi (3) se majorează cu 1,2 ISR
pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu
al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere.“

În esenţă, indemnizaţia pentru creşterea copiilor reprezintă o prestaţie minimală de

asistenţă socială cu caracter universal, care nu este supusă sistemului contributiv, ci se
constituie într-o modalitate de susţinere a familiei ori a persoanelor ce iau în plasament
sau adoptă copii, iar nu o măsură de protecţie a copilului, ca să se poată pune
problema unei discriminări în situaţia scăderii cuantumului pentru al doilea şi/sau
următorii copii născuţi din sarcini multiple în aceeaşi familie.

Asadar, conform Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată în
Monitorul Oficial nr. 767/2012, copiii beneficiază, fără discriminare, de o alocaţie lunară,
ca formă de ocrotire din partea statului.

În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, concretizată, de exemplu, în

Decizia nr. 937 din 19 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 64 din 26 ianuarie 2007, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că
apare ca firească acordarea unei singure indemnizații lunare, indiferent de numărul de
copii rezultați în urma unei nașteri, întrucât aceasta este aferentă concediului pentru
creșterea copilului, de care persoana îndreptățită beneficiază în condițiile prezentei
ordonanțe de urgență.

Consider ca decizia instantei este una corecta, avand in vedere ca nu se poate acorda o
altă indemnizaţie pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină multiplă, începând cu cel de-al
doilea, dat fiind că indemnizaţia se acordă raportat la naştere, iar nu la numărul de
copii rezultaţi din aceasta.