Mark Tusain

Aventurile lui
Tom Sawyer

Ilustralii
de ANCA SUANAUDACHtr

Traducere din englezi

de FRIDA PAPADACHE

agT6UR
 Clptror,ul I

Tom!
-
Niciun rispuns.
Tom!
-
Niciun rdspuns.
- Ce-o fi cu b5.iatul Ssta? Un' s5 fie... Tom, n-aozt?
Niciun rispuns.
Bitr6nica iqi trase ochelarii pe nas gi privi pe deasupra lor prin
odaie, apoi ii s5ltd Ei privi pe sub ei.
Rareori catadicsea si se uite prin sticla lor la o gdzd" de biielel ca
Tom. Erau ochelarii ei de zile mari, la care finea ca la ochii din cap, qi
pe care ii purta aEa, ca pe o podoab6, cdci la fel de bine ar fi putut s5
vadi prin niqte ochiuri de pliti. R5mase locului o clip5, uluitd parc5,
apoi fSrd m6nie, dar totuqi destul de tare ca s-o poatd auzi perefii, spuse:

- Stai numai, cd pun eu m6na pe tine gi-o sI vezi ce...

Dar n-apuci si termine, ci intre timp se aplecase qi incepuse s5
izbeascd pe sub pat cu mdturoiul, inc6t nu-i mai rimAnea suflu decit
pentru icneala cu care iqi insolea loviturile. Sub pat ins5, nimic; doar
pisica o zbughi speriat6 afar6".
- Dumnezeule mare, de cAnd sunt n-am mai v5zut un bdiat ca 6sta!
indreptAndu-se apoi din qale, pbqi spre uqa deschisi gi rimase in
prag, iscodind cu privirea aracii cu roqii qi b5l5riile din gridinS. Dar
Tom, nic5ieri. Atunci, ca sd poatd, fi a.uzitl de departe, ridicd glasul qi
incepu si strige:
To-o-om!
-
DeodatS, auzi un fAqAit in spatele ei. Se intoarse tocmai la timp ca sd
prind5 de pulpana slobodl a hainei un bdielel qi s6-l opreasci din fug5.

5
 - Ia te uit5! Cum de nu m-am g6ndit la cdmar6! Ce cdutai acolo,
drace?
Nimic.
-
- Cum nimic? Uite ce-i pe mAinile tale, uite ce-ai la gurS! Cu ce
te-ai mAnjit in halul Ssta?
- Nu qtiu, mituq5.
- Da' eu qtiu. Cu dulcea16, da... De c6te ori ti-am spus sd nu mai
umbli la dulceaf5", ai? Am sd te jupoi de viu, impielilatule! Ia dd nuiaua
incoace!
Nuiaua zvdcni in aer, semn cd se-ngroaqd gluma...
- Eii! Ia te uitd ce ai in spate, mdtuq6!
CAnd bitr6nica se rS"suci pe loc, strAngAndu-qi fustele, ca si vadi
ce primejdie o pdqtea, b5iatul o qi luase la sS"n5toasa, c515r6ndu-se pe
gardul inalt de uluci qi f5c6ndu-se rrevilznt inddrdtullui. Mdtuqa Polly
rimase o clipi locului, zdpdcitd., apoi r6se cu blAnde1e.
- Bat5-te norocul sd te batS! Eeei! C5 nu m5-nv6l minte odat5"! De
cAte ori nu m-a dus de nas pAn5-acu', qi uite cd tot md mai las picdlit5.
Ce !i-e qi cu bitrAnii! Vorba teea: nu mai inveli cal bdtrAn in buies-
tru. Da' nici c5" le-ar potrivi de doud ori la fel, impielilattl! $i-atunci,
cum sd qtiu, biata de mine, la ce sd m-aqtept de fiece datd? ParcS le-ar
c6ntiri cu de-am5nuntu', c6t si mi chinuie pAn' s5-mi sard pnd5.ra. $i
mai qtie, afurisitu', c5, dacS-mi dd o clipd de rilgaz sau mi face sI r6d,
s-a dus supdrarea... nu-I mai pot bate. Da, da, nu md port cu el cum
trebuie. Bdtaia e ruptd din rai. Stric copilu', ista-i adevS.ru-adevirat.
Multe o s5 mai avem de p5timit qi unul, qi altul, dacS-l las de capul lui.
Parc-a intrat diavolu-n el, Doamne, iart5"-md!.. . Da, ce sd fac, e biiatu'
sor-mii, rdposata, Dumnezeu s-o ierte, nu md lasd inima s5-l bat. De
cite ori il iert imi pare rdu, Ei de cAte ori il altoiesc mi se rupe inima.
Bine spune SfAnta Scriptur5: omul ndscut din femeie are viata scurtd qi
plini de griji; vezi bine cd aqa-i. Dup5-masi o sd chiuleascl de la qcoali
qi, vreau, nu vreau, iar o sd fiu silit5 s5-l pun la treabd m6ine, d."pt
pedeapsS. Greu imi vine s5.-1 pun sd lucreze duminica, cAnd ceilalli

6
copii n-au ECoalS qi se joac6, dar ce pot face? Fuge de treabd ca dracu'
de tdmAie, n-am insi incotro, trebuie s5-mi fac datoria cAt de c6t fali
de bdiat, cd doar nu-i vreau pierzarea.
intr-adevdr, Tom trase chiulul Ei petrecu de minune. Se intoarse
acasd tocmai bine inainte de cind ca s5-1 ajute pe Jim, micul negru,
si taie lemne pentru a doua zi qi s5 fac5 surcele - cu alte cuvinte,
la timp ca s5-i povesteascd isprdvile lui, in vreme ce Jim ficea mai
toatd treaba. Fratele mai mic al lui Tom (sau, mai bine zis, frate-sdu
vitreg), Sid, iqi terminase partea lui de muncd (adunatul surcelelor).
Sid era un b5.iat cuminte, el nu se prea tinea de qotii qi nizbAtii, ca
alli copii.
in timp ce Tom lua cina gi qterpelea zahdr de cAte ori se ivea prile-
jul, mituqa Polly ii punea fel de fel de intrebiri meqtequgite, doar-
doar 1-o prinde cu m61a-n sac. Ca multe suflete nevinovate, se credea
vicleani nevoie mareT inzestrati cu darul unei diplomalii misterioase qi
de nepitruns. Ii pl5"cea sE creadd cd strdveziile-i urzeli erau giretlicuri
nemaipomenite.
De pi1d5, acum:
Tom, a fost cam cald azila gcoal6, nu-i aqa? intrebi ea.
-
- Da, tuqd.
Cald rdu, nu?
-
Du, tugic6.
-
- Nu !i-a venit sd te duci la scSldat?
Tom tresdri; ii incolli in minte o bdnuial5 neliniqtitoare. Cercetd
atent chipul mituqii. Rispunse:

- Nu-u... adicd nu prea...

Bitr6nica intinse mAna qi-i pipii cdmaqa.
- Ei, dar parc5 acum nu !i-e prea cald.
O incAnta gindul ci-i g5sise c5"maqa uscat5, fdrS sd qtie nimeni cd
asta sperase qi ea. Dar Tom qtia acum dincotro bdtea v6ntul, aEa inc6t
intrebarea urmitoare il gisi pregdtit:

- Unii ne-am b6gat capul sub cigmea, uite, al meu e ud qi-acd.

 Pentru o clip5, mitugii Polly ii fi necaz ci trecuse cu vederea o
dovad6 at6t de griitoare qi c5" pierduse prilejul de a-qi arlta iscusin]a.
Dar numaidec6t ii veni o idee qi mai qi:
- To-, c6nd f-ai pus capul sub ciqmea, nu !i-ai desf5cut gulerul de
la camag5, unde {i l-am cusut eu? Ia descheie-te la hain5, sd vdd!
De pe chipul lui Tom pieri orice urm6 de tulburare. igi descheie
liniqtit haina. Gulerul clmdqii era cusut in toat5 legea.
- Ei comedie! Hai, du-te qi vezi-tri de treab6! Am vrut sd qtiu dac5
n-ai tras cumva chiulul de la qcoali ca si te duci [a sc6ldat! De data
asta, hai, treacS. de la mine. Te pomenesti, vorba aia, cd oi fi fiind vreo
brdnz1, bun5 in burduf de c6ine! Oi fi mai bun decit pari. Barem pe
ziua de azi!
Era cam inciudati cd agerimea ei dSduse greq qi, totodat5, bucu-
roasi cE se int6mplase ca Tom si umble qi el o dati pe calea cea bun5.
Dar Sid, s5 nu-qi vAre el coada?
- D", zise, dac6" n-aq qti ci i-ai cusut guleru'cu a!6 albi... si uite,
asta-i neagrS.

- Iii! Sigur ci l-am cusut cu alb5.!... Tom!

Dar Tom, pdzea!... AtAta mai avu timp si spunl zbughind-o pe uq5:
- Sid, puiule, las' cd 1i-o pldtesc eu!...
CAnd se afl5 in siguran!5, privi cu luare-aminte doud ace mari de
cusut, infiqurate unul cu a16 albi qi altul cu a{d neagrd., infipte sub
reverul hainei, apoi iqi spuse:
,,De nu era Sid, n-ar fi bdgat nici acu' de seam5. Fir-ar a naibii de
treab5! Ba coase cu alb, ba coase cu negru! Barem de s-ar hotiri s5
coas6 la fel! Aqa, cum dracd si mai fii minte? $i Sid ista... las' c5-i
arit lui!"
eu
Tom n-ar fi putut si fie dat ca exemplu celorlalli bdiEi din t6rg.
Cunoqtea el un b6iat ,,model', dar nu putea si-[ sufere.
Nu trecurd insi nici dou5 minute gi uitd de toate necazurile. Nu
pentru cd.necazrrrile lui ar fi fost cu un dram mai ugoare sau mai pulin
amare decAt acelea ale unui om in toati firea, ci fiindcd, pAni una-alta,
acum avea o nou5 qi arzdtoare preocupare, care-l fdcea si uite, dupd
cum qi nefericirile oamenilor mai in v6rst5 sunt uitate in entuziasmul
noilor planuri. De data asta, era vorba de un fluierat nou, care-i pl5cea
in chip deosebit qi pe care-l inv51ase de la un negru. Ardea de ner6b-
dare s5-1 incerce nestingherit. Fluieratul Ssta aducea oarecum cu aI
pdsdrilor; era ca un tril curgStor, oblinut prin atingerea cerului gurii
cu limba, la r5stimpuri scurte, in mijlocul unei melodii. Tot repetAn-
du-l silitor si atent, Tom izbuti s5-i prind5" meqtequgul qi iat6-l acum
pdqind alene pe strad6, cu gura izvor de triluri melodioase qi cu inima
plini de mullumire. Starea lui sufleteasci era foarte asemdnitoare cu
aceea a unui astronom care descoperi o planetd nou5, dar fir6 doar gi
poate cE bdiatul simlea o bucurie cu mult mai ad6ncd qi mai netulbu-
ratd decAt ar fi simlit astronomul.
Dupd-amiezlle de varS erau lungi. Nu se intunecase inc5.. DeodatS,
Tom se opri din fluierat. in fa15 i se ivise un strdin, un biiat pulintel
mai mare ca el. Un nou-venit, indiferent de v6rst6, bdiat sau fat6, st6r-
nea totdeauna v6lv5 mare in biet t6rguqorul St. Petersburg'! $i unde
mai pui cd bliatul Ssta era si frumos imbricat - arzi colo: imbricat
frumos in zi de lucru! Nemaipomenit! Purta o p5ldriu1d frumoas5,
o hiinu!5 din postav albastru, incheiat5 p6n5-n g6t, nouS-nou{i qi
curat5, ca scoasd din cutie, pantaloni la fel. $i avea qi ghete in picioare,
deqi era abia vineri; cravati Ia g6t - o panglici coloratd, de toat5 fru-
muselea - qi o mutri de ordqean care pe Tom il scotea din s5rite. Si, cu
c6t se zgdia mai mult la minunea asta grozavS, cu atAt era mai scirbit
de giteala strdinului qi cu at6t ii pdrea propria lui imbrdcdminte mai
jerpelit5. Stiteau amAndoi gi se uitau unul la altul f5rd sd scoati o
vorb5. Cind fdcea unul vreo miqcare, cel5lalt se miqca qi el, dar tot in
l6turi, roati. Se priveau mereu fa[d-n fa15, pAndindu-se ca doi cocoqi.
in cele din urm5, Tom spuse:
Dac5. vreau? te bat de te snopesc!
-
1St. Petersburg mic oraq pe fluviul Mississippi, in centrul SUA (n.tr.).
-

9
 - ir""u."d, dac5-1i di m6na!
- De ce s5 nu-mi dea?
- Uite-aga, c5 nu poli!
- Eu nu pooot?...
- Yezi bine c5" nu!
- Ba pot foarte bine!
- Ba nu poli!
- Ba pot!
- Ba nu pofi!
TScere incordat5. $i iar Tom:
- Cum te cheamS?

- Ce te priveqte? Ai ceva de impirlit cu mine?

O s5-1i arit eu acuqi ce am gi ce n-am!
-
- N-ai dec6t s5-mi ar51i!
Mai zi o dat5 qi vezi tu ce p5!egti!
-
Poftim ci mai zic o datdl.
-
Te crezi rnare deqtept, ai? Dac5" vreau, c-o m6ni te fac pilaf.
-
Nu ziu? Aq vrea s-o vdd qi p-asta. Numa' gura-i de tine.
-
Ba vezi tu ce bitaie-1i trag, dacd mai faci mult pe nebunu'.
-
Nu mai spune! Uite, mor de fric5.!
-
Deqteptule! Crezi c5-i cine qtie ce de capul tdu! Ia uite la el p515rie!
-
Ce-ai tu cu pil5ria mea? inghite-o dacd nu-1i place! Si pofteqti
-
s5 te-atingi de ea... Care indrizneqte, praf il fac.
L6udS.rosule!
-
LdudSros egti tu!
-
- trqti un mincinos, asta e, qi 1i-e frici sd te bafi.
Mie, Iricil? Md bat cu tine numa'c-o mAn5.
-
- Daci mai indrugi multe, iau o piatrd qi-1i fac capul chiselilS.
Nu mai spune!
-
Yezi tu acuqica!
-
Hai, sd te vdd! i1i turuie gura, at6ta gtii! De ce nu dai? De frici?
-
Mie, fricd?
-
IO
 Da, !ie.
-
Ba nu mi-e fricS deloc.
-
Ba ti-e.
-
Iar pauz5, iar priviri sfiddtoare, iar lopSieli unul imprejurul celui-
Ialt. Cur6nd stdteau um5r la umir.
Tom spuse:
Car5-te de-aici!
-
- Cari-te tu!
- Nici nu mI g6ndesc.
Nici eu.
-
Se propteau, fiecare leapin intr-un picioq imbrAncindu-se din rds-
puteri qi infruntAndu-se, cu scipdr5ri de urd in priviri. Dar niciunul
nu-l putea clinti din loc pe celilak. Se opintir6 ce se opintir5, pAnE li
se sui tot s6ngele in obraji, apoi, incetul cu incetul. isi inmuiard incor-
darea, fSri a se s15bi o clipi din ochi. Tom rupse cel dintAi ticerea:

- trqti un lag qi-un pap6-lapte. O sd te spun lu frate-miu 5l mare.

S5 vezi ce-o sd p6leqti! El, dac5-qi pune mintea cu tine, te striveqte
numai c-un degt!
- Nu mai pot eu de frate-tu! Eu am un frate mai mare ca al t5u
- si, dac5. vrea, di de-a azv6rlita cu-al t5u tocmai peste gardu' 51a.
(Am6ndoi fralii erau ndscocili.)

- Minli!
- S-o crezi tr!
Atunci Tom, indArjit, trase o linie in 15.r4n5, cu degetul mare de la
picior, qi spuse:
- Dac5-ndrizneqti sd treci peste asta, te zvdnt in bStaie. incearc5
gi-ai si vezil
Biiatul strdin piqi indatl peste linie, spunAnd:
- Ia s5 te vedem, moar6 neferecatd ce egti!
- M5, sd nu md scoli din sdrite, atAta-1i spun!
- Am vdzrfi eu de mult ci numa' gura-i de tine, da' cAnd e vorba
de bdtaie...

II
 - Md amir6tule! Al naibii sb fiu de nu te bat pE doud parale.
Bdiatul cel strdin scoase din buzunar doi bani mari de arami si-i
?ntinse batjocoritor.
Tom il plesni peste m6n5, de-i zbwarl.banii c6t colo.
O clipS mai tArziu, se rostogoleau qi se tSvdleau prin l6r6nd, incdie-
rali ca doi cotoi. Se trdgeau de pdr, iqi rupeau hainele, se repezeau unul
in nasul celuilalt, cu pumnii, cu unghiile, acoperindu-se de praf qi de
glorie. c6nd iurequl se potoli, prin cea{a bdtiliei putea fi zirit Tom,
qez6nd c5lare pe nou-venit Ei cdrandu-i la pumni cu nemiluita.

- Zi cd" te predai! striga Tom.

 Cel5lalt se zbdtea sd scape, 1ipa, dar de o furie neputincioasS.
- Zi cd te predai!
$i-i c5"ra mai departe la pumni.
in cele din urm5, strdinul icni inibuqit:
- MA predau!
Tom il l5si sd se ridice si-i spuse dispreluitor:

- Altd datd si te-nvefi minte sd mai faci pe grozavu'!

Biiatul striin o 1u5 din loc, scuturAndu-si hainele, sughilAnd qi
smiorciindu-se. Din c6nd in c6nd, se mai uita inapoi, dAnd din cap qi
ameninl6ndu-1 pe Tom c5. o s5-i arate el ,,c6nd l-o prinde". Tom rds-
pundea cu vorbe de ocar5, se umfla in pene... CAnd intoarse spatele,
d6nd si plece, cel5lalt se repezi, lui o piatr5 de pe jos qi zvdrrr... il
Iovi pe Tom drept intre umeri, apoi, f6cAnd st6nga-mprejur, o rupse la
fug5, sprinten ca o ciprioarS. Tom il fugiri pe ticSlos p6nd la el acas5,
aflAnd cu prilejul acesta qi unde locuia. Dupd aceea, r5mase acolo cAtva
timp, ocupAnd o pozilie strategicS in fala portii si sfid6ndu-l pe inamic,
doar-doar o iegi afar6; dar inamicul se mullumea sE se strAmbe la el de
la fereastr5, ficAndu-se cI nu vede provocarea. in cele din urmd, apSru
mama inamiculu|, care il f5cu pe Tom cu ou qi cu ofet, numindu-I
derbedeu, prost crescut, mojic, qi poftindu-l sd plece. NeavAnd incotro,
Tom se vizu nevoit si pdriseascd poziTia, nu insd inainte de a spune
,,c-o sd aibS el grijd de bdiatu' 5l#'.
Ajunse acasi pe intuneric; se c515ri cu luare-aminte pe fereastrd
dar, c6nd sI sar6, int6lni un obstacol neagteptat in persoana mdtuqii
Polly, care p6ndea la geam. CAnd vdzu ea in ce hal ii erau hainele,
intenlia de a-l pune s5 fucreze duminicd drept pedeapsd se pref6cu
intr-o hotirAre de neclintit.

r3