Universitatea "Alexandru Ioan Cuza"

Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice

Specializarea Ştiinţe Politice, anul I

Conflictele din spațiul islamic

A. Argument. Identificarea problemei şi a impactului specific
B. Construcţia teoretică a cercetării:
1. Obiectivele cercetării
2. Întrebările cercetării
3. Ipotezele ştiinţifice
4. Perspective descriptive şi explicative asupra temei
5. Concepte şi operaţionalizarea conceptelor
C. Culegerea, prezentarea şi reprezentarea datelor cercetării:
1. Tehnici de culegere a datelor şi de informare ştiinţifică
2. Tipologia datelor culese
3. Modele de reprezentare a datelor
D. Analiza datelor cercetării:
1. Variabilele cercetării
2. Indicatori statistici
3. Corelaţia şi analiza variabilelor
4. Interpretarea calitativă şi corelarea rezultatelor cu ipotezele cercetării
E. Lanţuri cauzale
F. Metoda optimă de cercetare
G. Instrumente de cercetare
H. Surse documentare. Aparat bibliografic
I. Concluziile cercetării. Ajustarea teoriei

2
 A. Argument. Identificarea problemei şi a impactului specific

Orientul Mijlociu este una dintre zonele cu cel mai mare potențial de conflict de pe glob.
În ultimii aproape 60 de ani au avut loc nenumărate războaie, majoritatea de scurtă durată, cele
mai lungi fiind cele dintre URSS şi Afganistan de 9 ani ( 1979-1988 ) şi Irak – Iran ( 1980-1988).
Dar toate acestea au avut aceleaşi efecte: deteriorarea economiilor respectivelor state, refugieri în
masă, milioane de oameni ucişi, distrugerea bunurilor materiale, infrastructurii industriale şi
chiar influenţarea economiei mondiale, periclitând-o prin creşterea preţului la petrol determinat
de instabilitatea zonei şi a lipsei siguranţei transportului acestuia.
Când vorbim de conflictele din spațiul islamic, se are în vedere în primul rând Orientul
Mijlociu și mai ales state precum Siria, Afganistan, Irak, Egipt, Liban sau Palestina, cea din urmă
aflându-se într-un conflict aproape continuu și interminabil cu Israelul.
Deseori se vorbește de faptul că zona aceasta este una roșie din punct de vedere
conflictual, războie civile (precum cazul Siriei de acum), terorism. Una din afirmațiile care se fac
constant în legătură cu acest spațiu geopolitic face referire la faptul că populației zonei este
predominant musulmană, fapt care constituie unul din motivele, sau chiar poate motivul principal
al conflictelor interminabile din zonă.
Dar proiectul de față urmărește să arate că nu religia este factorul principal de conflict, ci
lipsa libertății civile și politice, sărăcia slaba dezvoltare fiind mai degrabă la rădăcină.

B. Construcția teoretică a cercetării

1. Obiective
1. Delimitarea la nivel empiric a spațiului conflictual al Orientului Mijlociu.

3
2. Identificarea de modele multicauzale sau factoriale care aproximează și estimează optim
realitatea geopolitică.
3. Stabilirea de corelații între conflicte, sărăcie și lipsa de libertate.

2. Întrebările cercetării
Din punct de vedere teoretic, cercetarea de faţă porneşte de la o serie de interogaţii
analitice:
1. Cum putem aprecia statistic spațiul conflictual al Orientului Mijlociu?
2. Care este relaţia dintre sărăcie și libertate?
3. Este democrația o soluție pentru statele cu populație majoritar islamică?

3. Ipotezele științifice

A. Relația dintre libertate și sărăcie

H0. Nu există nici o relație între libertate și sărăcie.
H1. Cu cât crește gradul de libertate, cu atât crește și gradul de sărăcie.
H2. Cu scade gradul de libertate, cu atât crește gradul de sărăcie.
B. Relația dintre democrație și risc de conflict
H0. Nu există nici o relație între democrație și risc de conflict.
H1. Cu cât indexul democrației este mai ridicat, cu atât crește și riscul de conflict.
H2. Cu cât indexul democrației este mai scăzut, cu atât crește și riscul de conflict.

4. Perspective explicative și descriptive

Statele din zona Orientului Mijlociu sunt unele dintre cele mai slab dezvoltate. Cu toate
că unele sunt bogate în petrol (Emiratele Arabe Unite, Irak, Afghanista), majoritatea sunt slab
dezvoltate, iar riscul de conflict persistă. Prima ipoteză de la care pornește cercetarea de față este
că un stat este că un stat în care se asigură un grad mai mare de libertate, scade și sărăcia, pentru
că oamenii, atunci când li se permite, aspiră spre bunăstare.
A doua ipoteză este că statele democratice sunt mai puțin spre deloc predispuse la
conflicte, astfel că democratizarea favorizează încetarea conflictelor și soluționarea lor pe cale
pașnică și deliberativă.

4
 5. Concepte și operaționalizarea conceptelor
Concepte cheie:
 stat
 democrație
 libertate
 alegeri
 pace
 prosperitate
 politică

Concept Democrație
Definiţie reală/ nominală Sistem politic în care poporul guvernează prin
repezentanți aleși în mod liber.
Variabile - libertate politică
- participare la vot
- transparență
- egalitate
Definiţie operaţională Democrația este dată de participarea la vot în
deplină libertate, în care există egalitate între
voturile tuturor, iar rezultatele sunt
transparente.

Instrumente/Măsuri Rapoarte ONU, Indexul democrației, indexul

libertății politice, rezultate electorale etc.

Concept Libertate
Definiţie reală/ nominală Abilitatea unui individ de a dispune de
propria persoană și proprietate, fără
intervenția altcuiva.
Variabile -dreptul de a participa la deciziile
colectivității
- dreptul de la liberă exprimare
- egalitate
Definiţie operaţională Libertatea presupune pe de-o parte
dreptul de participa la ce se decide

5
 pentru colectivitatea din care faci parte,
de a fi egal cu ceilalție și de a putea
exprima liber ideile, credințele.

Instrumente/Măsuri Indicele libertății, dreptul la vot,

Rapoarte Freedom House etc.

C. Culegerea, prezentarea și reprezentarea datelor cercetării

1. Tehnici de culegere a datelor și de informare statistică

- Analize statistice privind conflictele, democratizarea, libertatea; rapoarte
internaționale ale organizațiilor politice și ONG-urilor; tratate internaționale.

2. Tipologia datelor culese

A. Resurse numerice:
- Indexul democrației
- Indicatori ai libertății (ex Freedom House)
- Indicatori ai riscului de conflict
- indicatori socio-economici, precum rata sărăciei
B. Resurse nonnumerice:
- analiza calitativă a democrației
- analiza textelor constituționale și tratatelor internaționale.
- analiza calitativă a informațiilor din presă

3. Modele de reprezentare a datelor

Indexul Libertate Index al riscului Populație sub

democrației (Freedom House) de conflict pragul de sărăcie
Afganistan 2.77 6 9 36.0
Egipt 3.16 6.5 7 22.0
Iran 1.98 6 8 18.7

6
 Irak 4.23 6 7 25.0
Libia 3.80 6 7 33.0
Siria 1.74 7 8 11.9
Yemen 2.79 6 9 45.2

Indexul democrației
Libertate (Freedom
House)
Index al riscului de
conflict
Populație sub pragul
de sărăcie

D. Analiza datelor cercetării

1. Variabilele Cercetării

a. Libertate - Variabilă independentă

7
 Sărăcie - Variabilă dependentă
b. Indexul democrației - Variabilă independentă
Risc de conflict - Variabilă dependentă

. Indicatori statistici ai datelor

Medi
Variabilă a Me Mo q1 q2 q3 A Aiq δ CV
Indexul
democrație
i 2,92 2,79 0 2,38 2,79 3,48 2,49 1,11 0,9 31%
Libertate
(Freedom
House) 6,21 6 6 6 6 6,25 1 0,25 0,4 6%
Index al
riscului de
conflict 7,86 8 7 7 8 8,5 2 1,5 0,9 11%
Populație
sub pragul
de sărăcie 27,40 25 0 20,35 25 34,5 33,3 14.15 11.,4 41%

3. Corelația și analiza variabilelor

a. Graficul corelației: Libertate - Sărăcie

8
Sărăcie Libertate

m M

m 0 0

M 0 0

Afganistan Egipt Iran Irak Libia Siria Yemen

b. Matricea de corelație

c. Coeficientul liniar de corelație

r= - 0,679  corelație puternic negativă

a. Graficul corelației: Indexul democrației - Risc de conflict

9
Afganistan Egipt Iran Irak Libia Siria Yemen

b. Matricea de corelație

c. Coeficientul liniar de corelație

r= -0,556  corelație puternic negativă

4. Interpretarea calitativă și corelarea rezultatelor cu ipotezele cercetării

Ambele situații dau o corelație puternic negativă. Acest lucru impune o legătura invers
proporționlă între variabile.
Risc de Index al democrației
Se confirmă H2 în ambele
conflict
cazuri. Cu cât gradul de
m M
libertate este mai ridicat,
m 0 0 procentul din populație sub
M 0 0 pragul sărăciei este mai

10
scăzut. Iar cu cât gradul de democrație este mai avansat, cu atât riscul unui potențial conflict
scate.

E. Lanțuri cauzale

stat de drept

libertate
bunăstare

diplomație pace

democrație

stabilitate
politică

F. Metoda optimă de cercetare

- Ancheta de teren
- Observație directă
- Studiul de caz
G. Instrumente de cercetare
- Sondaj de opinie
- Chestionar standardizat

H. Surse de documentare

11
 Democracy Index 2014
Global Conflict Risk Index, http://conflictrisk.jrc.ec.europa.eu/
Freedom in the World 2015, https://freedomhouse.org/
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2046.html
http://www.indexmundi.com/g/r.aspx?v=69

I. Concuziile studiului

Datele statistice au confirmat ipotezele H2. Un stat mai liber este un stat mai puțin sărac,
iar un stat mai democratic, este mai puțin supus riscului de conflict. Acești indicatori confirmă
faptul că situația conflictuală a Orientului Mijlociu nu are drept primă cauză religia musulmană.
Slaba dezvoltare, marea rată de sărăcie, lipsa libertăților sunt cauze la fel sau poate chiar
cu impact mai profund asupra populației islamice. Democratizarea, asistența umanitară,
garantarea libertăților și a statului de drept sunt mai degrabă arme cu care Occidentul ar trebui să
ajute statele din zona respectivă.

12