CODVRILE INTERNATlONALE

•
ALE STATELOR
(DIN TREI LITERE)
Pentru a U$ura consultarca cole<:\iei. paginile dedicate diferitelor rc:giuni, orase. state sunl omonate dup;l coduri $i numere speciale. PrescurtArile
r-- folosite la siSlemallZareB colccliei corespund codurilor slabilite prin DOrma ISO 3166. folosite. de excmplu. pc mternet, in lransponul rutier (coduri
tn
de douA hlcre) SlU intilnite in pappoane (coduri de trei Iiterc). paglfUI urmliloare. \-li prczcntAm \iSla codurilor statelor $1 cchivalentullor.

"G
"
"'" '" .. .........
AFGNMTAH

........
.....
....
GMB ... ........
.......
GH
"""
......
NO

""
""""'
........ ...
...... ..
ow
"" """"""'" NRU NO
""""
-........... .....
GUlNEEA ECUo\TORIAl.A ""- "'
"'" '" """""" GNO GO
NOUA " " " " " "

--
DMATnENWlIE t.NTE ORe GRroA
OR
""" "" ""'"
.... ..AR...
A>G
"""""'"
.......... ....
GRG

'"
= ... =-
..............
""""'"
GO

G•
~

......
......~

......
..... '" .........
""""""
~.........,.

....
HNO ........... ,......,
..... ..."" ......,...,.........
"" A>
-...
>OR """J'A
......... om
......... ..... """"(SUA)

"'" ""
'" "- """"""'" ~ ~

....
'" •
.... ....... ~

.... ""'''''''
'""""""
... ...
""" ...
IE 0 (~
"" PORTO RICO

... "".
........ '"" w
........
-.......
COAEEA DE NORD
"" " '""'"
•
..."'" ..
,.."
" '" """"""""
............
OGO
'"
...
OG ..........
""""""'"
........
ON

...
NO
W
0

•
OW<
""'GUo"
"'AR
...........
......,""" ....'" ......
.........
...-.......
OH ~ NO
OR
• RUS
""'"
... ........
""""","",""""" IT.

.,...
IT
.........
IT.....

......"" .
o.z

........ .....
""'"
00
OR

OH
IE""

........
OGU'AA

""""""'"
........
.....0
... ..
""
"'"
"'" "
"'"
W" "'G
......
-
""""'"
"'""""~
"""'.
~-
"" '" .......
SON

....""
....
'"'
'"
'"
'"sa
SERSlA ~ MUNTENEGRU

.......
.........,...
..........., ....""""
r-
""
~

OF
80TSWANA

~ """'" oomwJ.
-
~

•
~
Or.8XlGlA
.....n
SF KnTS 1JI NEVIS ....
""
....
'"""
'"
.................,
"""" '"''''
ELSALVo'DOR

.... 00
~

'" ...""""" "'" '" CORUA 0< '""

""" '" 'n> " TOIoE" PRNCf'E
.,...
...
CO< ~

"" "- ""CO ~o ~

""" "'" •'"
Hl.t.B.£ SolO
SlOVACIA
CO< .... U8AR
"'''''''''''
"'"
eN ~ ""'"
COAST'" DE FIlDE~ ""
"R 'R LIBERIA
"" " '"'''''
CARER...
""" '"GG '" " ue~
'"'
WR "'R "'''''''''
GOO REP OEM CONGO
'''' 'C SF LUCIA
'"~"'"
GOO
"' " ''''' "
GG GGNOO LIECHTENSTEIN ,w~

COO< C' INSULElE COOK (SUA)

.... ""
,~ SRI LANKA
'" ~ SEYCHELLES

-
ro
GOO.
co. ,.
GG COl.lJM8LA
COMORE
LESOTHO
llTlJANIA
"'"
'GO 'G
c""
roGO
eN REP CAPUlUI VERDE "" "co LUXEMBURG """-'HOA
""'
CR, CR COST,t,RICA '"'
'" " LETONIA '" TAOJIKISTAN
'" "no
cue
m
=
...
0'"
C'

"
..
'"
'"
CUOA
CIPRU

"""
"'.......~
MAR
MeO

"'"
.00
'"
Me
NO
Me
MAROC

""""'"
'0«>0'"
-..scAR
..
n<M

,n,
nG
n.
'0
n
TURKMENJST.-.N
TIMORUL DE EST

""""
TRlNIOAD TC)BAOO

"'"
OM<

"""
OM

""00
..",am
............
DOMINIC"

.......
REP 00MIN1CANo\
.'"
~
.....
...."'" "'"" """""
.ooc
INSlJULE w.RSHAU.

""""""~
....,
"'"
ruR
nN
UA
~

n<

'"n
00
TUNISIA
ruR""
"'""-U
"'a....
"'" '"
~ ~ UGA
""""'"
,....
,""""'" ....
.... .....'"
"'n.
,CO ~.

...... ~
,~
<C
"'
'G' 'G "' "'" MY
....
'R"G""

.... ..'" -
,~

'" """"""
_0<,"", """""" "'"
wa "'
"""""""
"" '"" "'" MQV'elC

........ '"
'''' """" .... ............ '" " """"
'"
,.""
'"
"n
" -....."""".
"''''''
..-
--
""
""
'"
~"'
.......".

.....
"'"
-.....
"'"
"'" ""
'"
~
SF. VJ«::EHT $I
~

",.,....
GRENAt»IE

......"'" ..
'""",ru
" ".
"'" "' """"'" ""ws
... .. .........
""
'''' ,.'" "" """"""""
"'
M """""
""""""" "" "
'" "
"'""" 0< '"'"

""'"
REP SUD Al"RICo\NA
G8R
GEO ....... GO
GE
"'" "'"
~
~

M .......
NlUEIN ~)
"'" '"
"'" rw
~

-..
• ot.cweIe IJ"(9I1b " " ~ <IupII Q,lfTl1.Jl'lMaZ.A: MAR - mant. ace - ocean. DES-~
 ~

CODURILE INTERNATIONALE ALE TARILOR

, ~,

(DOUA LITERE)
....'" ,."
'""'G
""""".... .,. .,."
EMlRATELE AAABE UNITE
G,
"'
G"
""'"0'
G'O Gf:ORGIA

""
",0
"OR NORVEGIA
,,""'-

....
~
"G

""'
""
~ ....
N'GANISTAN
ANT!GU" $I BARBUDA

AAMENIA
G"
=
G,
G'
G",
G""
GRe
G,"
GAMBIA
GUINEEA ECUATQRIALA
GRECIA
GUATEMAlA
""
""'"
'"
"'"
"'"
""-
NAURU
NIUE (N. lMIandt)
NOUA ZEElAND'"
OM
,.., """""
>DO OW OR' GUIHEEA-8ISSAU

=-
OM'
". ""'"
..
"
" .en
ARGENTINA
AUSTRIA
G'
"'
GO'

""" """00",, "

" ""G.. "''"'
"'"
"-
"
~
'"
'"
- ",..
""
AUSTRALIA

"''''''"'''
BOSNIA-HERTEGOVINA
........."
""
'"
"",G
"~
om

"""
'OR
CROAT·
"""
"""".
INOONEZIA
""
"
""-
'"'
'''''
""'-
FJlIPtNE
,"""
""'-OR.
..
PAPUA-NOUA GUINEE

'" OGO BANGLADESH

"" "'"..
IRUNDA
",., '" PORTO RICO (SUA)

"
"'"
'"
'"
"'"
BURKINA. FASO
BULGARIA '"
"
'''''
''0
'"
"...."
.."....
INDIA

""""
,.,
'"
0.
'"
,,-W
~

0.,
........,
0.,,,
..
>OR,"",,-.
PALAU lSUA)

'"
"'"
'"' """
"" BURUNDI "
"" '" ''''"0' '0 '00 "',.......
'"
'"
'"
'" "" ..
BENIN
BRUNEI

,"".... """,.
........
'"'"
'"
'"'
"" """"""
IORDANIA

"""".
'"'"
"
,"G

""
,..
""
RUS"'"

"'''0'
II.RABIA SAUOITA

.. ..
INSUlELE SOl.OMON
" ,"G " '" KEHYlA "
GC
"" ,m "'G '" "C SEYCHEllES

,w , '""' 8OTSW,\NA "" REP KARGAzA

CAM"""'.
GO GOR
GWE
GOOAN

..... ""''' '" '"" KIRIBATI ",G GG'

SUEDIA
SINGAPORE
" BELIZE "'" '"
COM
" '" CAMAOA QOMOe'
SF KITTS ~l NEVIS " "'" stOVENIA

"CO CAM
'" '"' "" G'" SLOVACIA

C,
CG
COO
eN'
=0
REP OEM CONGO
REP. AFRICA CENTRALA.
COR=
"
"
'"
'"
'OR

""
COREEA OE NORD
COREEA DE: suo

"ow'"
G"

'"
G'"
G,,,

""
... ""'''''
SIERRA LEONE

SENEGAL
C" C"' "".,. O<Z "'- """"'OW 00 GOM
GO,'
~.

CO< COK lNSULELE COOII (SUA) ~ ~o

~'" " SURINAM
co. QH'
C",
CHILE
CAMERUN "'C '"
eGA
u...
SF LUCIA " " .. NUB..ESloO
SAlVADOR
n:M' f'AllO'f:
eM
C, QH'~ U U, UECHITNST£IN " '"'" ",.
co
C"'
coo. COt.UM81A
"OR ~ SRI lANKA "
~ GW< SWAZIlAND
C, C"' COSTA RICA "', U8ERIA ro ,co Coo
C,
C,
w
GCG
CN
Coo
SERBIA ~I MUNTENEGRU
OOASTA DE FIlOE$
w ..
"
"'"
'00
,ru
LESOTHO
uruow.
m
m
,=
m. ...........
'000

REP CAPUlUI VEROE '"' LUXEMBURG

""OR. "n. '"
n.a
TAOJIKlSTAN
TlMORUL DE EST
'"C, "'"
m c"''''' "" '" lIBIA TlJRKMENI$TAN

""'. '" '"

m ""
..'"
"' "'" "" ru'
""OC TUNISIA
0'" GERMANIA "'
"C Mea MONACO ro 'OR mNGA
0" OJI8Ol1T1 "0 ""OG... ""'''''''" '"
ru, ",.c.
0<
OM
0"'
""'
DAN,"""""
DOMINICA
"G

"" ""'
.....""'"
INSUlEL£ MARSHAlL
IT
N
no
~
TRINlOAD T08AGO
~~"
00 OOM
0,.
REP DOMINICAN"
"' "'0 MACEDONIA n nA
''''''''
0' AlGERIA "'- "U
"" "' "" GC"'~
<C

",G
'"
,W
m
,.,
""
ECUADOR
ESTOOIA
EGIPT
SAHARA DE VEST
-
""
"'
"'
""'
"'G

""
""
MYANMAR
MONCDO..
MAURITANIA
-,.
"G

"O'
"'
""'
""
""
""
"""A'
GG,
URUGUAY
UZBEKISTAN

- "'"-,
ERrTREEA MAURITIUS VATICAN
" "'" ""OW. "" "GO
"0' " '" Sf' VINCEHT ~
" '" ~
"'" GfIENADII£
~,

"" "',,,. ""'" "" VENEZUELA

" FINlANDA
.~~

""'~ ~""'"
"" ''"" FIJI ""
", """,. "" """ VANUATU
"" "" "'"
'" "" ""NT' FED MICRONEZIA
'"
~ "'" MOZAM81C
NAMI81A
WG

,.'"
WGM SAMOA DE VEST
YEMEN
" "" CASON
"~
,~"
"" REP. SUD AFRICANA
"'
G,
CAS
G. . MAREA SRlTANIE ",G '"
,CA NIGERIA '" "",.
GO 0'0 G",,",", ,~ NICARAGUA '" '"' ZIMBABWE
"' '" <WE
 ..
DES 9
""
DESERTUL
GOBI
!inutu] cu 0 mie de fete

Gobi este 0 mare de nisip ~i pietre, 0 zona de podi~ acoperita de stepe uscate,
semide~erturi ~i de~erturi, in care oazele sunt 0 raritate.
 De la baiatul de la sat pana la conducatorullumii
:In trecut, de~ertul Gobi, situat pe teritoriul Mongoliei ~i al Chinei, era tara
de b~tinii a razboinicilor ciilare, ill fapi carora tremurau Asia ~i pirile
Vestului. Conduciitorul acestora era Gingis Han.

" mult limp in unna. injurul Nisip, pietre P tuf4uri:

C anului 1155. in nordul

Mongoliei s-a nascut un
baietcl pc care parinlii I-au numit
Gobi nu este 0 regiune prielnicA vietH.
~:::
Diemuzhcng. Asemeni (ulurar
biiielilor din Mongolia, aceSla a
lova\at rcpcde sa calarcasca $i a
devcnit un dilare1 iscusit. Copilaria
fericil3 a lui Dicmuzheng s·a
incheiat brutal in 1175, cand accsta
a fast luut in captivitatc. in limpul
urei invazii a tlitarilor. EI a re~it
IOIU$i sa fuga din taham, devenind
-•
35tfel un simbol a1 curajului $i
suferinlci pentru compatriolii sui.
in 1206. a fosl ales conduciitorul
suprem al tuturor triburilor mon·
gole.•.Priorul stcpelor" $i-a lU31
arunci numele de Gingis Han. in
celc trei decenii care au unnat,
razboinicii sai au dcycnit spaima
Asiei. Iloardele lui Gingis Han au
cotropit Ian cu vcchi traditii cultu·
rale prccum China, Afganislan ~i
Iran ~i ou ajuns pana pc leritoriul
sudic al Rusiei. In 1227, Gingis
Han a condus ultima cxpcditie din
De~nul Gobi. impotriva tan·
gUlilor. in acel~i an, a fost ranil in
timp ce vana ~i a murit, la scurt
timp dupa aceea. EI sc bucura de
faima de erou nalional al
Mongolici pami in momemul de
rata.
PE SCURT
• Rcligia: budism
• Lirnba: mongola. chireza
CE TREBUIE sA $TITI
• \1orL"da: tugrik (Mongolia), yuan
1. Gobi este unul dintre principalele locuri unde se eaulA fosile de reptile. Au
China)
fost dcscoperite aiei rnuhe dintre cele 40 de specii eunoscute in prezent.
• Cclc rnai importante o~: Erenhol
2. Drurnul Matiisii, calea eomercial3 care lega Idrile Europci de Est de China,
(China). Saynshand, Dalandzadgad
m3sum 14.000 de kilomctri. Gobi rcprczenta pol1;urca sa eea rna; difieila.
(Mongolia)
3. Tn timpul sarb3.lorii mongolcze Naadllm, eei rnai iseusili area~i i~i disputii
• Rauri: Roo Shui (China). Baidmg-
locul intai.
gol (Mongolia)
 DES 11

DESERTUL GOBI
HARTA FIZICA

...-
• pe.- UXIl OOD ~
• !ilIO 000 . .
RU 5 IA

-_---....
• I*"llIIl00.000 b;,.
~50000~

---
•

• -
•
...• J
~,
-
•
1000 2lJOO ..xJO ..

//
•• •'"'""" I

- -- --
".
•,

._ 't.
MONGOLIA

.tlo'ot-. ,• ,
."=~ 1
G
B
MONGOLIA

INTERIOARA

CHI N A

Gobi ocupii 0 suprafa!ii de aproape 2 milioane de kilometri piitra!i.

Acesra este situat la grani!a dintre Mongolia $i China, Intre Mun!ii
Tien-Shan la vest $i Mun!ii Hinganul Mare la est.
DES 2
GOBI
Vant fierbinte !ji duhuri necurate
Tinutul cu numele magic de Gobi a ramas mult limp
pentru europeni teren necunoscut - terra incognita
ii1ugarul chirez Fa-Hien a
C
dilatorit prin EUfOP.1 illIre
anii 399 ~i 414. Povestirile
lui au imprimat imagirca DC$Crlu·
lui Gobi in con~liinla locuitorilor
balrdllului contircnt. EI a iSlorisil
povc$li infrico~aloare dcspre loeul
unde bat vanturi fierbinli $i dom-
resc duhuri recuralc. Se spurca cil
neola nu exista niei pasari niei aoi-
male. Scheletele eclar rfitacili crau
singurcle puncte de reper din
dC$Crlul reinsuOetit. Imagirea
d~rtului uri~ $i misterios al
Mongoliei 3Stfcl prezemat de
cfilugarul budist a prins radacini in
con$tiinla europeana.
Daca Fa·llicn ar reveni astazi in
dC$crlul Gobi, ell siguranl3 I-ar
privi ell alii ochi. Tinulul, a1 carui
nume mongolcz dcscmrcaza
0
zona nrida, nu cstc un dc~n lipic,
ei mai dcgraba 0 stepa solitara.
Relieful DC$cnullii Gobi este atal
de varial, incat ecrcclatorii I-au
impi'it1il in trei pal1i: Gobi eel
Negru ($csllri bolovanoase), Gobi
eel RO$u (Cll suprafala briizdata de
erapaturi) $i Gobi cel Galben
(terenuri nisipoasc).
Ploi torentiale viziteaza in varn
fiecarui an anumile regiuni ale
~rtului Gobi. Atunci pamiintul
se acopera de 0 iaroo. groasa $i
poposesc aid cirezi uri3.$C de vite $i
hergbelii de cai. Fa-Hicn nu $i·ar
crede ochilor, vilziind cum nomazii
tulbum .,duhurile rele" desprc care
povcstea dindva ca salfl$luiesc aici.
STATISTICA
Supraf&\&= ::!.ono.ooo km
Populafia: chn..:71. khalktm. Ulson
DeDsitatea populapei:
ub I 1,'1;. km
Altitudinea medic: 1.000 - . 2041 m
Celc oW inahe \'irfwi:
\Jjl 13.760 m). Z331tain (I\)U
1::!."7()2 m I. lagan (~_)SO m )
cuMA
Tipie eonlirentala. eu difcrcntc
mari dc Icmperalura. Varn
temperatura poole alingc la sol
80°C. iar iama seade sub -4ife.
ECONOMIA
InJu\tna: c~rgclica ~i
pctrochimica (rafinfuii in
Sa}n hand). e1tlracti\3 (earbure.
petrol ~l -.arc). C~lcrca
animalclor; oi, cai. iaci.
 TNL 5

ARCTICA
Gheturile ve$nice ale Nordului

in Aretiea, muntii de gheatii (adeviirate "stanei de apii inghetata'j au forme de basm.

Tara ziipezilor cuceritii de tehnicii
10 trecut, multi cutezatori au incercat sa
cucereasca Polul Nord, dar foarte pupni au
rell§it aceastli performantli.
c 13 sffi~itul secolului XV,
D navigatorii au caula! un nou
drum sprc Orientullndcpar-
tat. Multe expedilii au incercal
inconjoare America pc la nord. prin
~-nwnila trecatoare de nord·vcst,
pcntru a descoperi noi teritorii ale
Arcticii. Din plicate, straml gros de
gheata: de la suprafata apei s-a
dovedit 0 piedica de fCtrccul.
Problema cercciarii regiunilor
nordicc ale globului a revcnit in sc·
colul XLX, cand numeroase Inri au
inceput sa organizeze expedilii <II
CaroT tel era cuccrirca trec5torilor de
nord-esl ~i de nord-vest, precum ~i
cucerirea Polului Nord. Au trceut
ani buni ins!, inainte ca Polul ord
sa se inrali~ze in rata ochilor
PE SCURT
• Manic Arcticii: M. Barents
(1.300.000 km~)t M. Beaufan
(47.000 km'), M. Daffin, M.
CiukolSk, M. Kum. M. Sibcrici de
Est, M. Laptcv. M. Grocnlandci
•Tan care se invecin.~ cu leritoriul
Arcticii: Rusia. Canada, Stalele
Unite. Norvegia. Sucdia,
Groenlanda (teritoriu autonom al
Daremarcei)
• Insulc canadicne: Baffin. Insula
Victoria. Insula Prince or Wales.
Insulele Regina Elisabe13
• Insule llOl"\egicrc: arhipelagul
Svalbard (cu insula Spitsbergen)
• lnsulc ru~ti: lnsulclc Franz Josef,
Novnia Zemlea. Sevemaia Zemlca,
Insulele oua Siberie, Insula
Vrangel
• Cele mai imponante riuri:
Mackenzie (Canada). Lena. Obi,
Peciora, Enisei (Rusia)
• Popula).ii: Eschi~i. Laponi,
Kon,i. t,;cr.t:l, IdCuti. Chukchi
ECONOMIA
Pescuit, \ Wtoare. c~lerea
animalelor (reni). artizanat
(Inuipi). mirerit (e~ploatilri de
carburK: de piaua ~j carbUI'&: bruno
wclimimc de fier ~i zinc).
exploratorilor. in 1845, expedilia
sa
cercetatorului britanic John Franklin
s-a incheim in mod tragic. Cautarea
celor dispMuli a continual limp de
cuMA
Polari. lemi lungi ~i aspre, cu
15 ani, dar soal'ta lor a r:imas un mis-
temperaturi care ating millime de
ter. In timpul expeditiilor din anii
-40"C. Yam, tcrnperatura nu
1893-1896, norvegianul Fridtjof
de~te de obicei +IOOC.
Nansen s-a apropiat de Polul ord
pful3. la 0 dist3ntii. de 320 de kilo-
metri, pc un vas construit special. In
iulie 1827, expedilia condusa de consideral primul om care a ajuns la
Edward Parry s-a apropial pana In Polul Nord: conform infonnatiilor
900 de kilometri de Pol, cu ajulorul fumizatc dc acesta, evcnimcntul s-a
unor barci Cll ~ire. Acesl record s-a prodlls la 6 aprilie 1909.
mentinul limp de 50 de ani.
Americanul Roben E. Peary CSle
in pu511unfc de ghcapllJlc Arcfic.; rar se inwlnqlc H'eun sufler de om. Aid suprav'CfuJesc
l~i calc"" spec;; de mamiu-n: marine, prinlre care endemica b.:Jleni groenf:mdeza.
CE TREBUIE sA $TITI
1. Puna in ziua de ast3zi eschimo~ii conrectioreaz! anne din coltii morselor.
2. Neamul eschim~ilor trli.i~te in triburi mari ~i bire organjzate.
3. in 1828, J. Ross a descopcrit polul magretic iar in 1838 a fost confinnati
turtirea Plimintului in zona polari.
4. Polul Nord a fost cucerit deja $i pc calc subacvaticA: submarinul american
nuclear Nautilus a realizat acest lueru in 1958.
5. lngirrrul chimist ~i explorBlorul polar Teodor Negoili este primul roman
care a atins Polul ord pc schiuri. la 21 apritie 1995.
 TNL7

ARCTICA
HARTA FIZICA

OCEANUL
PACIFIC
a_ r
;
MAREA
BERING

hu,.nr, Aroa~
MAREA
OHOTSK
•
-
.""''''
Sf
Alaska

!
I

AMERICA
f- ASIA

DE NORD

-
0'-

• MAREA BARENTS Il

NUll
BAZINUL
LABRADORUlUI
Hamrnorles~ --
• J-.
\c.,
Ebtllrinburg

EUROPA
•

~­
t:.J--
DC£ANUL ATLANTIC
--/ .-.-., Volgograd
•
•
c::::J CaIoI.I <Ie gheall oonbnentalA
Teritoriul Arcticii nu este delimitat in mod c1ar. Aliituri de o GranI\8 <Ie lima • baot:hizelcr
<Ie "",a. banchizeb'
c::J Goonl\a
criteriile geografice (Cerclli Polar de Nord este considerat

--
o (gheIM In de<M'I)
LimIIlI bIordIIz...... In _

granira teritoriullli) sunt folosite criterii c1imatice (in iulie

izotenna de loac pe continent ~i de sac pe mare), precum ~i D PAmMn.; Il'lItk" Ingh8\&18

criterij legate de vegetafie (Iimita de cre$tere a piidurilor).

TNL8
ARCTICA
De$ertuJ de gheata
Semnul distinctiv al Arcticii il constituie continentul acoperit de ghealii ~i marile ce
se intind de jur imprejurul Polului Nord. In ciuda contradictiilor, numai anumite
regiuni nu sunt prielnice vietii.
Cinlelegerile dintre spc- sudica a Arcticii. in ciuda condili-

N ciali~ti continua pana in

ziua de ast3zi, acc~lia
rcputand decide cafe Icritorii
apartin inca Arcticii $i care nu.
Exisla (rei metode de delcmlinarc a
granilclor arctice: climalcrica,
gcografica $i botallicii. Un limp
indclungat s-a consideral ea loale
Icrcnurilc situalc la nord de Cercul
Polar de Nord apuI1in Arcticii. in
practica, aceastii definilic nu
serv~te In mare lucru. Conform
accslcia. intinsele teritorii impadu-
rile ale tundrei canadiere. scandi-
nave $i siberiere apaTlin lumii
inghclalc a Arcticii, sprc deoscbire
de sudul Groenlandei, dC$i aceasla
CSIC. lotu$i, evident arclica. in
prezcnt. oamenii de $Iiinla sunt
inclinali sa recunoasca limita de
cre~terc a padurilor drepl gran ita
ilor de clima reprielenoase. la
extremitatea nordica a globului
exista 0 fauna marina surprinzator
de numeroasa, de~i pUlin diversifi-
cata ca spccii. Pentru populaliilc
care locuiesc in rcgiunile aretice
animalclc sunt 0 sursa de hranfl
fundamentala. !)opulatia rnigra-
toare Saarni (Iaponi), precum ~i
triburile sibcricre de Komi, Nerel,
Iaculi ~i Chukchi cresc tunne de
reni. care Ie fumizeaza carre, lapte,
blanuri. piei ~i combustibil (sub
fonna oolegarului useat).
Eschimo~ii din Grocnlanda ~i
Athapaskanii din America de Nord
se ocupa in mod traditional ell
van:'itoarca. ucigand u~i ~i rcni sal·
batici. in plus, pescuirul joadi un in ianullric $i in (cbroarie. p:1tura de
rol major in nordul Labradorului ~i ghearti care acoperii apele Arctici;
in vcstul Grocnlandci. ntmgc grosimca maxima.

De la sffi~itul ani lor '60, celc mai

mari {:'iri industrializatc depun cfor-
luri pcntru a extrage bogaliile natu-
rale (petrol, zinc ~i plumb) din
regimea Arcticii. Popoarclc
Arcticii privesc ell replaccre la
aceste evcnimente, pcntru ei
cxploat:'irile ocfiind nimic altceva
decat un jaf obi~nuil.

STATISTICA
SuprafaJa: :!6A mlh,..m,: 1,."
Suprafa;a in interiorul Cercului
Polar de Nord: :! I milioarc km
Latitudinea Cercu.lui Polar de
onl: 6(1 .~:!'51"
Suprafata m!ri1or ~i a occanelor:
14.~ milio..loc km
PcsclIiluJ j03CiI WI rol major in econolllia rcgiWlii. mai ales Adincimea maximA: 5.570 In
ill "omul L1bmdomlui $; ill ,",cslUl Groell/imdci.
OE~ERTURI ~I TNL 41
TEREN~I '0

DESERTUL
NELOCUrtE 'SO"

NUBIEI
in meandrele Nilului

Templul Abu Simbel, eu tigurile impunatoare ale faraonului Ramses al II-lea (in
fundal) $i eu mieul templu allui Nefertari, sOlia aceslUia (in dreapta) se numara
printre ceJe mai impol1ante monumente ale Egiptului.
IIlIL4
De la inceputurile lumii, soarta nubienilor a fost striins legati de istoria ~i
de cultura Egiptului. Influentele reciproce au condus la aparilia uneia
dintre primele culturi dezvoltate din istoria omenirii.
'lillmull R' .n~lItufl'.'Lii ill /X'!iCt1l1f
\ubicl nUrlwi jn "\rn:mitJlilc
nord/ct' alt- ;Jc.',/Uia.
C ele mai \icchi texte ale
Egiptului antic amintcsc
deja de Dc~rtul ubiei. in
mileniul 31 patrulea i.Ch.. accsta a
fost cucerit de Egipt, fiind 0 regiUI"C
foartc alriigaloarc datorita boga\i.
ilor sale nalUrale (in special aur) $i
datorita situarii sale. Pc aici trccca
drumul cOlllcrcial care inaintu
adanc in inima Africii. Lemnul din
padurile tropicalc, fildc$ul $i picilc
de animale dinsprc sud traversau
3ceste regiuni in drumul lor sprc
porturile din nord. in preajma unu·
CE MERITA VAzUT
Tcmpkk. \bu Sil1lbd.....alab hi.
Phi lac. apalJ
cuMA
Tropicala usc:Ha; urcori
precipit3tiilc nu cad tot limpul
\crii. Temperatura maxima: apru\.
f 55:C. \1ari difcrcnle de
IcmperalUr.\ intrc .li ~i noaple.
La sud de Egipt
Nubia Infcrioara, in limpul cclci de
a dOlinsprczccca dinastii. La
\!JthCt' ,till
mijlocul secolului XV LCh.,
Totmcs allll-lea a cucerit ~i Nubia
Superioara, slabilind granila larii in
dreptul Napalci.
in anul 1100 LCh.. Nubia !ii·a
redobandit sU\:eranitatea politica.
A luat na.$tere regatul CU.$il care, in
secolul VIII LCh., a reu~il sa
cucercasca, pcntru 0 seurta
perioada, imregul Egipt. Cand
asirienii ~i-au mcut aparilia dinsprc
nord, nubicnii s-au rctras in patria
lor mama. in preajma De~cnului
ubiei. Dupa cucerirea v<iii Nilului
de cauc romani ~i, apoi, dupa
lui 3000 i.Ch.. regmcle de alci au
inceput sa se urcasca, fonnand in
final un regal care a dainuit aproapc
o mie de ani. Mai taniu. insa,
invazia arabi lor, cullura nubiana a
intral in declin, iar lara a fost
islamizata. umeroasele temple
ridicatc pc malul ilului depun
popoarelc africare au invadat marturic pana astazi despre bogatia
Nubia Infcrioara dinspre sud. vechii civilizalii. eel mai cunoscut
Obiceiurilc ~i ritualurilc aduse de dintre accstca este Abu Simbel, pc
acestea s-au ameslecat cu innu- malul Lacului Naser, conSlruit pe
entele egiptcrc ~i au fonnat spccifi· vremea faraonului Ramscs al II-lea
cui culturii nubiere. (1290·1224 i.Ch.).
in secolele XIX - XVIII LCh ..
egiptenii au reu~it. dupa Calcva
inccrcari rcrcu~iIC. sa recuccrcasea
CE TREBUIE sA ~TITI
I. Biblia pom~te de teriloriile din prcajma Dc~ului Nubiei, descmnate
sub numclc dc Tara Cu~.
2. In 1964. nivelul ridicat al apclor Lacului Nasser i-a indentnal pc arhcologi
sa faca falli cu succes urei ndevl\rate provocari: ei au demonllli templul Abu
Simbcl ~i I-au strantutal pc un leren, shuat la 0 altitudire cu 60 de melri mai
mare.
3. Nilul curgc prin patru calaracte ~i inconjoarA ~nul Nubici. Granita dintrc
Nubia Infcrioari ~i cea Supcrioam este detenninatA de Cataracts a lI.a, in
apropiere de Wadi Haifa.
4. CullUm nubiana ~i datoreazt\ suprnvic{uirea mai ales Iimbii. Aceasla esle in
continuare folositi in Valea ilului ~i in zorrlc munloase din nord.
DEljERTURI $1 TNL 43
TEREN~I
NELOCUrfE.
l
DESERTUL NOBIEI
JI HARTA FIZICA

--
-- . . . . . .0

---
MA REA

.- EGIPT
R 0 $1 E

""" ....... -..... .... ..

Wadi Half. 1151.
\, •
•
~.h

\.

~'P.
j:- .....
<-
0

IIlO.,
•
E

N
E

•
R

I
T

E
U

I
L
.-..
•
•
~ l00000loc-

-_- ....-....
_ ...........
_1000QkIc

___ • dn.onu'i diI ~

-"'
.....
0_
200 500 1000 m

r
Sud 8 n Abu Hemad

..--
l·:::!.~" •
Gdlf:la.............Il;jjnma
~"'.(.'.'Nun
El ........ •••
s."". 8e}},,".
~
-
De~ertu/ Nubiei, situat pe ambe/e piirti ale granifei dintre Egipt ~i Sudan, au este 0
regillne ospitaliera nici miicar pentru nomazii obj~nujli eu condiliiJe vitrege. Acesta
adiiposte~te insii unne/e striivechi/or civi/iza!ii ale state/or din trecut:
Egipt, Nubia ~i Cu~.
 ~L44
DESERTUL NUBIEI
Granita
D~ertul Nubiei reprezintii limita de est a Sabarei. Acest platou secetos, situat la est
de Nil, este complet nepopulat.
D
e~rtu, ubici i~i datoreaza
numcle nubicnilor. popor
care a creal una dintre cele
mai minunate cultun ale anti-
chitalii. in Eyul Mcdiu. acesta a
infiintat un regal c£e$tin, in Africa.
La granila dintre secolclc VlJ ~i
VII, a luat n~tere Regatul Nubia.
Expansiurea arabi lor. in secolul
VII, a condus la arabizarea nubie-
nilar sub aspectcle lingvislic. ernie,
cultural $i rcligios. Aceaslli grupa
etnica numara in prezcm doar
800.000 de rcprezentanli. Numele
de Nubia descmreaza. in momentul
de fata. lara istorica situatii pe tcri-
loriul dinlrc prima $i a palra
cataracta a Nilului. Nubia
Inferioara, care apartil'l: Egiptului
$i i$i aTC capitala la Assuan, se
intinde lotre prima $i a doua
cataracta. Aecasta mai cuprinde $i
tcrcnurilc din jurullacului artificial
Nasser. Aici sc ana tcmple celebre,
ea Abu Simbcl ~i Phi lac. A doua
regime, mai intinsa, cstc Nubia
ECONOMIA
I-lidroccntra1c (pc Nil). Boglllii
nalurnlc: roci de grunil. Turism.
PE SCURT
• Tan: Sudan. [gipl
• limoo: araba
• Rcligia: i"lami<;.m
• Cdc mai man Ol'<¥: Wadi Haifa.
Abu Ilamad
• Lac: asscr
(La nord·\"CSI) • al doilea lac
anificial din lume ca marime
• F1u\iu: '\il (13 \C'it)
• Temple COIbCl'\'uc: 14
, de est a Saharei
Statui COIOs,1/e in intcriorul Tcmplului
Abu Silllbcl consfmit de
Ramses HIll-lea, Egipl
Supcrioani, anata pc leriloriul
Sudallului, illire a lrcia ~i a pmm
catameta a Nilului. Dc aceasta
apat1in intindcrile resffir$ite ale
~rtului Nubiei, inconjurntc de
meandrele fluviului Nil ~i
intinzandu-sc de la Wadi HaIfa pana
la Kuryma.
De~rtul Nubiei, cu relicful sau de
PO(Ji~, cuprindc suprnfa1a de
nord-esl al Sudanului, ineonjurnl3
de nuviului il dinspre \CSI ~i sc
inlinde in directia Muntilor hbay.
~rtul urt.~te douii puncle: ofa$ul
Wadi Haifa, situat la margirea de
nord a pustiului, in vccinalatca
imedial3 a grnnitel cu Eglplul. $i
ora~ul Abu Hamad, construit in
sud, la cotul Nilului Superior.
Calea reface vcchiul lrnseu
unnal dc caravarele anate in
trecere pe aieL Linia de calc
feratii eonstruila in sccolul
XIX alearga ~i ea aproape
paralel cu aecsta. Acestea sunl
practie singurele unne care
amintesc de prezenla omului
in aeeasta regiure de*nica a
Africii. Ureori se int3.mpla ea
in decurs de cativa ani conse-
cutivi sa nu cada nicio pica-
tura de ploaie in De~rtul
Nubiei. Pusliul este total
repopulat deoarccc nu CXiSt3
aici nicio oaza, iar raurile curg
limp de caleva ore pe an ~i
numai dadi a plouat anlerior.
Pana ~i nomazii se 3ven-
Figurn farnonului Ramses al lI-lca estc
ullul dintre celt: mai celebre monumcntc
ale culturii Egiptului antic.
tureaza numai in regiunile sudice ~i
nordice ale accstui pustiu. Podi~ul
de~rtie pierde treptat din altitudire
dinspre cst spre vest. in directia
ilului. Peste suprnfata nisipoasa ~i
pc alocun pietroasii sc ridica mun1i
dc grnnit izolati. eel mai inah din-
Ire ace~tia este Jabal Kurur (1.240
m). Dc~rtul cste tra\-ersat de
numcroasc •.wadi". adica oaze. Una
dintrc cele mai man dintre acestea
cslc Wadi Amur.
 DE:JERTURI :JI TNZ 1
ZONE NELOCUITE

ANTARCTICA
<- Continentul acoperit de ghea{a seculara -"

Carac/eris/ice pen/rtf An/arc/ica sunt banchi:ele - bi/ca(i din ghe(ari mai mari (platforma
con/inen/ala) care in/ra in mare. Fragmentele care se desprind din aces/eo formeaza
mWl(i ina/(i de ghea{a pur/afi U$or pe apa ~i care se nllmesc iceberg.
 TNZ2
Raiul exploratorilor
Acum aproape 200 de ani a inceput "cursa spre polul sud". Politicienii
~i oamenii de ~tiinta nu sperau ca sub inveli~ul de gheata sa descopere
petrol ~i alte bogatii naturale. in srar~it, in anul 1991 Antarctica a fost
declarata de ONU "mo~tenirea omenirii". Tratatul international
interzice extragerea bogatiilor naturale de pe acest continent.

ECONOMIA
in mnrilc care inconjoam
continentul cxistii bancuri mari de
pC~Ii. Tot aid sc ronncaza diverse
minereuri (fier, lllclale pre]ioasc).

Prima incercare de a ajunge la poluJ

sud ii apJrfine irlandezului Ernest
Shackleton, in anul 1908. DatoriL.'i
furtunilor severe de zapada a fost
nevoil s<'i renUll!e cu 200 de kilometri
inaintea deslinaliei sale. Si mai
dramatic s·a derulat compelitia dintre
Robert Scott ~i Roald Amundsen in

C
ine a vaZUI pcnln! prima data
Antarctica? Nu exista un
mspuns exact la aceasta in-
lrcbare. Manualele de istorie alribuic
descoperirea oficiala a comincntului
anului 1820, realizall1 in acela~i {imp
de ciHre Irei cxploratori: ofi!cml nls
de marina Faddicj F. Gonlieb von
Bellinghausen, capilanul american de
PE SCURT
Colltinentul este acoperi! Ctl ghea-
1.1i in proportie de 99,6%
Cuprinde 70010 din rezerva de apA
dulce a tumii
In &heal'! actancA nu cxisLi'l. tlrme de
viatA, niei vcgclali\ ~i niei animala.
Pc co<'lsli\ trliiesc pinguini, foci ~i
pasari marine. Marea din jurul
Antarcticii abuncm in planclon Si
~li
Singurul curs de apA cstc Onyx.
Acesla curgc door yard pc 0 lun-
gimc de 30 de kilometri $1 se
alimemeaza ell apele ghctltrului
Wright care se IOPC~IC in apro-
picrea Banchizci Rossa
baleniemcu Ilumele Nathanicl Brown anul 1911: englezul ~i norvegianul
Palmer prccum ~i ofi!cml englez de au plecal aproape concomitenl.
marina Edward Bransfield. Din aceJ aviind ca destinaJie punclul sud al
lllOmell! a inceput ..cursa spre polul globuJui. Amundsen a beneficial de
sud". in anii 30 ~i 40 ai secolului echip..1menle mai bune ~i a unnat un
XIX, interesul cerceliHorilor s-a traseumai favorabil. La 14decembrie
conccntrat asupra obscrvarii coaslci 1911 a ajuns la polul sud. Scott a
necunoscute pana alunci. Primul ajuns aici abia 1,1 17 ianuarie 1912.
care a ajuns pc ghcata Antarcticii. in Norvegianul s-a "intors fericit acasa.
anul 1895, cstc norvcgianul Carsten Scon a murit la lntoarcerc.
Ekcbcrg Borchb'fcvingg.
CE TREBUIE sA ~TITI
I. eel care a ajuns pentru prima data la po1ul sud la 14 dccembrie 19 J 1 a
rost norvegianul Roland Amundsen, cu 34 de zile inaintea englezului
Roben Scott.
2. in Antarctica se anii 42 de statii anuale de ccrcctAtori ~i metcorologi
provenind din 18 tAri.
3. 26 februarie 1977 reprczint.1l. deschiderca ofieiali'l. a statiei poloneze de
cercetarc denumit1i H. Arctowski pc insula Regelui Jerzy. Prima stalic
poloneza de cercctare, in prezcnt deja inactiva, a rost deschisa in anul
1959 in Oaza Bunger ~i a primit denumirca A. B. Dobrowolski.
4. Polul sud este cunoscut In prezent ea un cere situal pc pol. De aiei loote
drumurile due spre nord.
 DE$ERTURI $1 TNZ 3
ZONE NElOCUITE

ANTARCTICA
'- HARTA FIZICA

1·1e SoothSMldwlch
0'''.....
..~omc

CeKul ~. de sud

MAAEA AEGElUl
HAAKOIoIA 'fll

I
j
....•
• Golfult

« """"' ....
Pim.lntul

OCEANUl
'NOlAN

TAACTICA
DE EST

•
.~ ...
AMUNDSEN

OCEANUl
PACIFIC

".
1'"
• ""
Cercul polar de sud
/
IiOOA If£l..AHlll
• 111\11 de cercetlre
w Icebergurt
I 000 ~'"
!trill de acopefl.e e Vlletll Vlra
w
0 ..Ia de IK:operi.e e vllet"l.. na
,W ,r granite lefenurHor .eclllmlle
de dilerlte tAr!

Denumirea An/arcticii plvvine de /a termenul grecesc Antarctos, in /raducere /iberti

,. care es/e situa/ de par/eo opusti a piimiin/urilor norc/ice". Aces//ertnen a fos/ folosi/
pentru prima data de explor<ltorul $i cercetalorul polar Charles Wilkes i/1 a/1uI1840.
 TNZ4
ANTARCTICA
Continentul inghetat
Aeest eonlinent esle foarle putin populat: aproape inlreaga snprafatii a
Anlareticii esle nepopulalii. Dar loemai datorilii climei reci ~i a peisajnlni oslil al
Antarcticii, au fost atra~i in permanenta doritorii de aventura din intreaga lume.

STATISTICA
Suprafata: 14 mil. 1o.1ll~. din care
--
---
O.7u a kin! ~unt jn~uk 13.3 mil. kill
~ gh~lari acopcri\i. a1cillUind arm\..
90°" din ro.m:na de ghcalll a lumii.
RlIza: :!:_~OO km
\
\lliludinc: in medic :!:.::WO m. eel
mai inah 'arf \1a.. jHl! Yin-;on
5140m.
Lungimca cOllstci: 3:!:.OOO km.
Crosimca plalformci stanrOllsc:
media in JUT de 1.900 m
\Itiludinea prstl' nhclulmarii 11
plalformci sl:inCOllSC: panca de
C..l 3prnpiatn de ni.,.c!u! mllrii. jar
panca l.k \e,t aproximali\' 440 III
\ub ni\c1l1lmilrii.
\ ilezn maxima a \ i'intului: 90 m~
Grosirnca 1ll35Ci de ghcala: in
medic 2.700 m. eea mai marc
\aloorc 4.776 III
Disl3nla ralii de llrhipchlgul Tara
Ill' Foe: 990 km
invcli~ul vast ~i deschis de ghea!A
ajunge la 0 infll!ime de trei
kilornetri. Din cauza vanturilor Cele mai mari foci ~i lei de mare
ntarctica este situata pc 0

A
lfl\ime geografica sudidi
de peste 60 de grade. Este
alcatuita din gheata solida ~i din
insole costalc, fonn5nd un cerc.
in partea de vest se ana Peninsula
Antarcticii. Acest continent cste
inconjur<lt de trei oceanc: Atlantic,
Indian ~i Pacific.
AllIarctica cstc considcrata celmai
indepartat. cel tllai inghelat, cel mai
ostil ~i celmai nefavorabil continent
perllru oamcni. Antarctica are 0
suprafa!5. de aproape [4 milioane
de km 1 ~i este Cll jllmatate mai
mare dee<lt Europa.
violente. suprafata ghetii a fost
erodata fonnand rauri Cll fonne
caudate. in direclia marii plutesc
banchize ~i vai glaciarc. Marginea
ghelarilor care se sparg mnd pe
rand fonneaza munlii de ghea\a.
Oceanelc din juml acestora abunda
+cLlMA
Cea mai mica temperatura a rost
i'nregisU<ll<l la 21 iulie 19831a
Stalin \Vostok; 89° C.
Temperaturi medii: in ianuarie pc
coastl1 0° C. pc continent 30" C:
in iulie 20" C ~i ---65" C.
/rciiesc pe coaSfO il/slIlelOf:
in peste si atmg nenurnaratele
mamifere ~i pasari maritime. Dintre
acestca se deosebesc foci Ie, petrcii.
pescaru~ii, albalro~ii ~i pinguinii.
Glasurile acestora rasuna in
continuu pe de~ertul de gheala, de
parca ar ranji la ostilitatea acestui
pamant.
Din punct de vedere geologic. pc
Antarctica se deosebesc doui'i mar;
regiuni. Pe intreg continentul se
intind Mun\ii Transantarctici, care
o Impart intre Antarctica de Est ~i
cea de Vest.
MARl ~I OCEANE MAR 1

MAREA '"'
~
ADRIATICA
Intre Balcani !ji Peninsula Apeninii

Ora$u! Dubrovnik din Croa{ia

MAH2 Venetia la nord, Dubrovnik la sud
Dubrovnik, Venetia ~i Brindisi, vechi o~e maritime,
atrag turi~tii prin istoria ~i cultura lor bogata.

iinnUri'C balcanicc ale

T ,
Adriaticii sunl impodobite
Cll stftnci aSCU{iIC $i Cll gofuri
pitoreSli si izolatc.
...........,.p.
&t.... _ _
ooar. o.Imatiei.

Orasul portuar Dubrovnik din

Croatia. cunosellt pc vremuri sub
numele de Ragusa. a fast candva 0
mare putere comcrciala. in bogata
republica de rrgustori. spilalelc Si
sistemcle de canalizarc funetionau
deja din Evul
Mcdill.
Dubrovnik, numit
.,Perla Adriaticii".
alragc anua! riiuri
de !unsti, in ciuda
dislrugerilor nu-
meroase sufcritc
in limpul rcccntu-
Om~1I1
lui rfizboi civil. Trogir. pc
VefClia, situata in nord. csle 0 ade·
Oaspelii lnsctuli varala Mecca a turi~tilor din lumea
coast:J
de liniste $i pace Da/mutici. intrcaga. Biscrica San Marco ~i
gasesc adaposl pc Canal Grande sunt doar doua dintrc
Insulcle Hvar, Brae sau Korell!a. Tam1urilc italicl'c ale Adrimicii sc atrac\iile ora~ului ridicat in
uode aglomcralia turistilor cstc caracterizcaza prln linii mat mijlocul lagurclor. Amalorii de
mult rnai pUlin intCIlSi'i. blande, iar pcisajul lor cstc mai iahting se inlorc in mod regulat in
pUlin divers ~i atractiv. Multi turi~ti apcle Adriaticii. Ei pretuiesc mai
CE MERITA VAzUT sunt insa fermecati de oni~clele ales romanlismul coaslei Dalmatiei
maritime inconjuratc de magic ~i $i briza inviorntoare care mang5ie
\ I:reJlil. 1 nc"te. Pc~aro. Ancona. de sutelc pcscarc~ti de aici. La suprafata marii in lunile sufocante
In..ulelc PiaM"il ~i Tcrmili. C03:.la Brindisi (anticul Brundisium) sau de Yarn.
Dalmalicl IDubrO\l1ik ~i Spill). la Bari unnele trecutului te incon-
joarn de pretutindeni.

cuMA
Clima meditcrarean!. Temperatura CE TREBUIE sA $TITI
medie atingc + I ooe
in ianuarie ~i
I. Insula Rab. care apa'1ine de Croatia, ote considcratA cea mai fiumoasA
of 25 C in iulie.
2

insula a MWii Adrialice. Aceasta este acoperita de paduri dese de pin.

2. Republica Venetia a controlat, paoli in secolul XVIII. nwneroase ler1torii de
pc coasta Dalmatiei. tn timpu! celui de al Doilea Rlizboi Mondial halia a
ECONOMIA trebuit sA returrrze aceste posesiuni.
J. in apropiere de Brindisi se ana Castelullui Frederic alII-lea, construil in
P~uit (sardirc. cnblacccl. form! de octagon. Acest punet turistic sc bucunl de un mare interes.
Indu tria pelrochlmica. Turism. 4. u departe de Rimini sc ana tea mai mica republica din lume: San Marino.
MARI~IOCEANE MAR 3
" .... 0$
~
"""•
MAREA ADRIATICA
HARTA GE ERALA

,r

i {r ... SLOVENIA UNGARIA

Venella .....,

'.- ",~

..... - I~T....
MAREA
ilt ' -
,.
,

~""," Rodl G.'~nlco

"'\'Or.. ",,_~DRIA TlcA
....
lTAllA
_,,;
- ....
Bari
Ulclnj

-
__ o.""""."'aAd
TIRENIA A .-.,.. ... -.--
o ....... ,,~-.­

100 200 :soD 1000 2000 '" MAREA

ION/cA

Adriatica, fosta rereastra spre lume a Republici; Venetia, calea maritima principaJa care
unea Europa Occidentalii ell misteriosuJ univers aJ Orientului, esle in prezent locul
~1vorjt de odihnii al turi~tjJor, pe care nu ii dcranjeaza nici plajele pietroase ale Cro8fiei,
niei !armul murdar din preajma deltei Padu/ui.
 '"
MAR 4
MAREA ADRIATICA
Mare veche, probJeme noi
Plaga coastelor italiene ale Adriaticii 0 reprezintii straturile groase de alge marine
care sunt aruncate pc plaje. In partea balcanica, distrugerile suferite de naturii ~i de
oameni in urma ultimului razboi civil sunt inca vizibile.

area Adriaticfi sc intindc

M ea 0 pana inlrc dOlla dintre

peninsulele Europei
cc: eea Apcnina ~i eea Balcanica. Nu
sudi~

dcpartc de conlopirca Adriaticii ell

Marca lanica, acestea sc apropie
foarte mult una de ccalaltfi $i
fonncaza Striimtoarea Qlmnlo.
numira $1 .. Poarta Adriaticii", in
locul eel mai stramt, celc dow
pcninsulc sunt despfulilC de door 75
de kilometri de mare. in striimtoarc
sc ana o~lul italian Otranto ~i
Promontoriul SL Maria di Leuca. eel
mal sud!c punet alltaliei.

In \ rcmca Imperiului Roman, apele

Adriaticii au fos! 0 calc de Lranspol1
imTX'Jrtanla. care conducea In
Constantinopol (in prczcnt.
Istanbul). Astaz!, Adriatica CSlc 0
marc in pericol din caU7..1 rJurilor
care sc varsa in en: Padul, in nordul
Italici, Ncrctva. in Croolia ~i Drin. in
Albania. Apclc lor murdarc poartii ill timplll toamneJor cenu~ii ~i 81
d~uri mcnajere ~i ingr.i~1.mintc. liinga Rimini, dindva adorale de icmiJor fnghetafe. romlinii vi~elJZ3 1:1
ACCSIC substanle provooea dC7- turi~li, sa fie aeum aeopcrile de 0 tJst(cJ de pcisajc....
voltarea in exees a algelor marin;:. patura groasa de alge loxiee.
COns<x:inte1c aeestui renomen sc fae AUloritiitile localitiitilor maritime
rcsimlitc mai ales in halia. Vantul ~i aloci sume import:lOte luplei eu
valurilc fae ea plajelc ~i slaliunile de aeeasm plaga persistenm.
PESCURT
in partea baleaniea a Adriatieii pf{)+
STATISTICA blemelc sunt de 0 eu totul aim natura. • TWi Iimitrofe: ltalia, Slovenia,
in prim plan se aOa ~Iergerca Croalia, Bosnia ~i Hertegovina,
Suprafa18= 160.{)()() km
unnelor lasate de rdzooiul ei\ il. Serbia ~i Munteregru. Albania
Lungimea maximi: TO km
Consecintcle eonnictclor annale au • Cele mai man porturi: Tricste.
Ufirnea .maxitn!: 2UO I.m
fost resimlitc durcros de vcchiul ~i Verelia, Ravenna, Ancona, Bari,
Volum: nuoo k.ln
fmmosul o~ Dubrovnik. Sectoml Rijeka. Zadar, Dubrovnilc., DurrCs
AdAncimea medie: 237 In
turistie din Dalmalia, care fusese • Golfuri: Verctici. Manfrcdonia,
AdAncimea maxim!:
apronpc Iota I dislms de nizboi, se Orin
arm;..:, 1,460 In
dC2volta acurll foarte rapid. Dill • Riiuri: Pad, Pcscam,OfaOlo,
Salinitatea: de 1:1 4 (la gum d~
pacalc, inca Ill! sc poate SpUI'C acel~i NerC'lVa, Orin
\ars.ar~a 1I Paduluilla JS,5'\.o
lucn. desprc cO<'lSlclc Albanici.
MARl §1 OCEANE MAR 37

; MAREA
l
BERING
NorduJ inghe{at a1 Pacificului

Marea Bering, una dintre cele mai fntinse mari ale lumii, abwldii in pe$ti $; mamifere
marinc. Oaselc balcnclor vizibilc in fotografic sw}l 0 dovada a tratamcntului /lira mila
Ja care sunt supuse ceJe rnai mari mamifere ale fumii.
 Bliinuri care valoreazii dit greutatea lor in aUf
rn secolul XIX, Insulele Aleutine au reprezentat un adeviirat paradis pentru
negustorii ~i de bIanuri. Ace¢a CUIDp3rau de la vanatori piei de morse, de vidre §i
de vulpi polare albastre.
merica ru~a-.ca 1; ..11: II for

A mulan: rar incilllltj loire anll

1799 ~i I X67. intr':Jga
rcJ!lUrl.: a \1am [kring a ,lpartmut
Ru".ei lari~le...Companla ru!'lo-amo:-
ricana" functiona in K.uTIr.:.:atka. in
In ..ulelc Aleutirr ~l in ·\I;... ka mea
dinalOtc ca Rusia sa im:heic •.ceil lllili
proasW afaccrc a secnlului", v.in.l..:'ind
Alasku Slalelor Unite. comru sUlllci
de 7.2 milio<.ll£ de dolari. Ponul din
OhOhk. pc lumlUl C'iIIL' ill Sibcriei.
em. in ..ccolul \:IX. ullllnul rora.. pc
dnllTIul din..pn: Mo"cma ~l
Petersburg caIre In..ulel.: ,\leutirrlor.
miul n:gu... torilor de blanuri.

in anul 17lX'). I) C\PCI,!IIIC ru-.casca a

dcban:at pc in...ula Linala. ka de 150
de kilomctri lunglmc din \rhipclagul
\lcutirelof. ..\I("i a l:!a"l1 numai
tcrcnun dl.~p;iduritl'~l h:ltllll' do: \' anI.
3copenl..: cu mu';>Chi ~i eu rcrigl.
TOtU~l. IlnUlul gola~ il~undea 0
eomoar.1 dcoscbitu: un grup numeros
de \' ulpi albaslre )i argiotii prceum ~i
mii de \idre. Negustorii chin.:/i
pIatcau pcntru pieilc ilccstora cate
150 de ruble de aur. sumu Cl10nna
pcntru :ledc vrcmuri.

Locuiror al PeninsuJei CiUKotsk pe pirmuJ Marii Bering.

CE TREBUIE sA $TITI
ECONOMIA
I Insulele AleutirE au fost unicullerilOriu american ocupat de japorrzi in
Pescull pi: II rnanm soman
timpul celui de-al doilca razboi mondial.
i1nsulcle !\IeU(lJ'l,; I Ala ka).
2. Aleutii apartin rnsei mongole. po3rtil nume rusc~ti ~i suot ortodoc~i.
cruslacec; una dintre marilc eele
3. Deoorece pc In5ulcle Alcutire nu exisUi copaci, localnicii au folosi! pcnlru
mai bogluc in pc!;te din lume,
construclia caselor Icmnul aruncal de marc la llinn.
Vunatoarc: sporadic. sunt vunnte
4. in anii 1790-1820. mii de aleuli ~i-au pierdut viota in Insulele Pribilof. Ru~ii
animalc ell blana ~i momifere
i-all fartal sA munccasca ca sclavi la prclucrarcn pieilor de Coca.
marin:.
MARl §I OCEANE MAR 39
~

MAREA BERING
HARTA FIZICA

- ,....\'~ OCEANUL ARCTIC

"'>'1~;;;;"'\,-~q,~ MAREA CIUKOTSK

- STATElE UNITE

-- - ALE AMERICII

,,,'
.-
RU S I A
- ..'t-~I"'
J
I'ALASKA
SIBERIA
GoJful
Anad'r

-- .....
--"'" I
,....;;;r GoIIuI

--
<"""'-"

Go,,"1
Bristol
MAREA BERING

,....~~
I Mnbtyj ~.

/ /
/

. ""-

--
200 1000 300lI !ilIlO 1'ODIl1ll

OCEANUL PACIFIC

Marea Bering se intinde intre fiinnurile inghefate ale Siberiei ~i Alaskai. Dill
octombrie pana in mai, suprafafa sa este aproape in intregime acoperitii de ghefari
pilltitori. Inslliele Aleutine ~i Inslliele Comalldoruilli sunt restllri ale unei vechi
pun!; continentale, care unea continentele Asic; $; Americii. in Marea Bering se
varsii YukonuJ, eel mai mare diu din Alaska, Kuskokwim, un rau 111Ult mai mic ce
slriibate acc/ca$i tinuturi, precum $; diul siberian Anadfr.
 MAREA BERING
Punte intre Asia $i America
La Marea Bering se intalnesc estul indepiirtat al Asiei ~i partea vestica a Americii de
Nord - Siberia ~i Alaska. La sud, marea este delimitata de Insulele americane
Aleutine ~i de Insulele ruse~ti ale Comandorului.
riisaturi'c mongoloidc ale Bering. En arc 0 suprafal:i de peste Stramtoarea Bering U1'l:$le Marea

T indicnilor nord-americani ~i
ale eschllno~ilor triidea:di
originea comuna a accslor popoorc.
Primii locuitori ai Americii au sosit
aici din Asia, acum circa 40.000 de
ani. Ei au traversat puntea contiren-
tal5 dintrc Siberia ~i Alaska ~i ~i·au
continual apoi caliiloria spre prcriilc
Americii. Punlca a fost inghitil5. de
mare dupa ultima pcrioada glaciarn.
in unua sa, au ramas lanlurilc
actuale ale Insulclor Alcutire ~i ale
Insulelor Comandorului. in sccolul
XIX, aceslC arhipclaguri crau
spaima marinarilor. Vasele aceslora
riscau sa se IO\ieasca de rocile sub-
aC"3lice sau de rtX:ifele coralicre.
La nord de Insulcle Aleulir£ SC
inlmde una dinlre marile cele mai
\'aste ::;i mai adanci ale lumii. Marea
2 milioane de kilomctri palrali. iar
adiincimea sa depa~e~te 4.000 de
metri. Adiinelmea seade simlitor
Bering $1 Marea Ciukotsk.
Stramloarea masoani, in punetul
siiu eel mai ingust, doar 86 de kihr
doar la nord, aeolo undc metri. Marca a fosl denumita in
onoarea lui Vitus Jonassen Benng,
P~ti prcgiJlIt' pcntru a Ii arumat' •
Peninsula Ciukorsk. ofiler de marina dar£z aOat in slujba
Rusiei. in anul 1728. acesta a navi-
gat prin Siramtoarea ce a primit apoi
numele s:lu $i a deseopcril ea Asia $i
America nu sunt unite. in anul
1741, el a organizal 0 noua mare
expedilie, in timpul ciireia a
descopcril Insulclc AlculiT~ $i a
cercelat coasta sudic3 a Alaskai.
cuMA
Subpolarn maritima. Tempc:ralUrlle
medii in timpul anului ating ·10"(
in nord $1 • YC in sud.
Temperatura apei m3.soanl • 5°C in
nord $i . IWC in sud in timpul
\'erii, iar iama _1°C $i reSIXct1v,
+2°C.

STATISTICA
SuprafatJl.: 2.• mllioan: k:T'
Volum: 3,7 mlh~ b
Adincimea maximi.: 4.4~O m
Im....d lBc lcd..: I.MOml
Diferentele de mvel in timpul
mareelor: de la " la ~ m

PE SCURT
•Tan limitrofc: Rusia, Suude Unite
(Alaska)
• Cele mai marl ponuri: Anadir.
ProwKhcnija.. Nome
• Cele mai man insole: I-Ie Alcuu.r:,
I-Ie Comandorulul. 'univak. Insula
S( Matei. Insula $( LaurenllU
Facile se incalzcsc la sO:Jre pc tiJrmul stJncos 31 Man'i Bering.
MARl ~I OCEANE MAR 45
@@
MAREA @@
@@

'"'
NEAGRA
Marea de fa extremitatea sud-esticii a Europei

I i

FIOla Marii Negre a fast timp de ani de zile miindria fJotei ruse$li $i mai apoi, a celei
sovietice. $; 111 prezent, aceasta reprezinta 0 componentii ilnportanta a sistemului de
apiirare al RlIsiei.
 Conferinta
, celor trei
Soarta Europei a fost adeseori decisii pe malurile Miirii Negre. eel mai
cunoscut eveniment istoric in acest sens este conferinta de la Ialta, de la
s~itul celui de-a! Doilea Riizboi Mondia!.

a inceputu! lunii februarie Europa postbelidi ~i la sfcrclc de

L 1945. conduditorii puterilor

aliate, Churchill. Rooscvelt ~i
Stalin, s-au inlalnil in Crimeea pen-
influenl:) ale marilor puteo:
Germania a fost divi.ana in patru
zoo;: de ocupalie ~i au fost rcdcsc-
lrU faimoasa confcrinliJ de la Jalta. nate granite1c statelor din Europa
Gcnnania hiticrisI3 era deja pe Centrala ~i de Est.
alUnci practic invinsii. Cci trei politi-
cieni intenlionau sa adoplc hotariirile
recesare penlfU incheierea definiliva
a ffuboiului $1 sa stabileascii noua
ordi~ mondiala postbelica.

egocierile s-au conccnlrat in jurul

pregallrilor pcntru infiintarea Salinirau:a ridJcata
Organizatici Naliunilor Unite din /JdancunJc
(GNU) $i a dcclaralici rcferitoarc 1a Miirii Negre nu
..Europa elibcr.lla". Dupa capitu- (/J\-"orizcazA
larea definitiva a Wehnnachtului, de:niollarc:J (:June,
Gennania unna sa fie dcnazificaUi, manne. dar nu
democratizam $i dcmilitarizata. impicdicli cu nimic
Criminalii de rtizboi ummu sa fie drcsuro deifiniJor.
pedepsili. Regalul Unit. Stalele
Unite $i Uniurca Sovietica all cazut
de acord 5.. .i admita Franta in
nou-inliintatul Consitiu de Control MU/limi ca pc
al Aliulilor. ea a palm putcre Coasta de Azur.
inving{ltoarc. in Crimcca, au fosl Yam. mJijoritlJtca
luate hOlar:.lri decisive rcfcrilonre In furi~liJor \'izitellzii
plaje/c MlJ.rii
Negre din
PESCURT Romania.

• Suprafnta: 422.000 km'

• Adancimca maxim3: 2.211 m
•Tanle Iimilrofe: Romania, Bulgaria,
Tu~ia, Ucrnina. Rusin. Georgia
• Principalelc fluvii care sc revars3. in
Mareaeagri: Dun3rea. Nipru.
Kizilirmak. Don ( 1area Azov)
• Cdc mai importantc porturi:
Batumi. Suhumi (Georgia).
l'\ovorossijslc. Soci (Rusia).
Sevastopol. Odesa (Ucraina).
Constanta (Romal1la). Varna,
Bwgas (Bulgaria). Trnbzon.
Samsun. Zonguldak (Turcia)
CE TREBUIE sA $TITI
1. in anul 1905, pe Marea Neagra a izbucnit re"'olta de pe cuirasatul rusesc
..Potemkin". inuimplarca a fost imortalizata de Serghci EiSClbtein in filmul
mUI din 1925.
2. Pe vremea Uniunii Soviclice, nota MArii 'cgre era 0 comporentA de elill
esentia1A penuu fOllele de apMlire ale superputerii.
3. in ciuda salinilllii ridicale. in Marea Neagrn triiesc aproximativ 1.500 de
specii de ~ti. Cea mai mare importanlii economica 0 au sardelclc. heringii.
plalicilc. sturionii. scrumbille ~i Sla\nzii.
4. in timpul razboiului din Crimeea (1854-1856). purtat de Rusia impotriva
Imperiului Oloman. Regatului Unit ~i Franlci. oTOrilc ri2boiului au fosl
documenlate fOlografic pcntru prima data.
 MAR 47

MAREA NEAGRA
HARTA INFORMATlVA

.
UCRAINA

MoO""..
--
ROMANIA
•
0""",,"
•

• BUCll'eft!

.- --
BULGARIA
V-.-B*C ---
o """"""'"

MAREA NEAGRA
~.

EORGIA
t~_

TIIb1MO ~ ZOngUlda~~
"'"
MAREA E'ltlJIi" -Kodu G.......~ Betumi
...~ MARMARA
OV~ ~.

TURCIA

u· n'
'"'"""
• pelle 1.000 000 loc.
Marea Neagra, numitii in antichitate Pontul Ew<in, a fost • 1m 100 000 - I 000 000 IDC-
• .... 30.000 - lOll ClOO loc.
dintotdcauna 0 cale de comunicatie comcrciaJa $; mililani • IUb 30.000 IDe.

impol1anta. in prezent, !iirmuri/e Miirii Negre atrag turi~tii

o -1l1O -200·' 000 ., llOO m
datoritii p/aje/or pitore~ti, ape/or ca/de ~i numiiru/ui mare de
zile insorite.
 ...,
48 MAREA NEAGRA
Riviera Miirii Negre
Acest apendice nord-estic al Miirii Mediterane i~i datoreaza numele culorii apelor
sale. 1n ciuda gradului relativ ridicat de salinitate, Marea Neagrli este destinapa
turistica favoritli in Europa de Est.

are3 Neagrii este eel mai

M mare bazin hidrografic al

Europei de Est. Aici, eir·
eulatia apei are loe foarte lent, d~i
in marc sc rcvarsa cateva cursuri
mari de apii, precum Dum'irca,
Niprul sau Donul. Marea Neagra
comunica eu Marea Medilcrana
door prin illtcnnediul micii Man
Mannara, ell strfimtorile ci inguste.
Bosfor ~i Dardan;::le. Rezultatul
acestei stari de fapi estc salinilalea
ridicata (aprox. 20% in largul marii)
~i cantitatea mica de oxigen. La
adancimi mai man de 100 de melri,
in Marea Neagrii, practie 1111 exista
viala. Troiesc aiei, in schimb,
microorganisme care absorb sulfat
~i, in combinalic ell mireralele,
creeaza oxizi Irgri de metal. A~a sc
explica coloratia reagra a apei ~i Y.1It.1. care a gazduil /a sfii~ituf ceflli de-af DoiJea Rifzboi Mondi.1J confcrintll c.1re
numele dar de lurd marii. .1 decis SO.1r1.1 Europei. CSIC ulla din/re cde mai popufare stafiunii dc pc lilOro/ul
Milrii Negre. ill prczcnl. Y.11tl1 se aniJ pc leritoriuJ Ucraillci.
in partea de nord a Miirii Negre sc
ami Peninsula Crimeea, legatii de Ucraina printr-un istm lngust (8 mult mai redus5 iar temperatura
km), Perekop. Crimcca sepam apci atinge vara aproximmiv +25°C.
Marea Neagm de Marea Azov in
care se varsi'i DonuJ. Cele dou5 ape
sunl unite prin stmmtoarca Kcrci.
ECONOMIA
Pana nu demult, tannurile Marii
Negre au fost loeul favorit de odihnii Comcf\. Pcscuit. Turism.
al locuitorilor Europei de Est. Si in
prczent, numeroase centre ale
"Rivierei Marii Negre" sunt plirc de
turi~ti. Ace$tia prolita de plajelc fnl-
• cuMA
mO<lse care nu lipsesc din Romania Continmlala ell influcnte
sau Bulgaria $i de statiunile de pc meditemrcel~. Temperatura medie
litoral. Salinitatea apei la liiml esLe in Tmbzon (Turcia) aunge in
ianuarie +8°C iar in iulie +26°C.
Deft.1 Dumirii III apropierc de Temperatura apei este vara de
MurigIJiol: :liei f1uviul eurge /CIIC!i +25°C.
sprc Marca NC.1grfi.
 MAR 65
(~::-Kf,

MAREA <!Ot'RU'

JAPONIEI
Centura fierbinte a Pacificului

Marea Japaniei separii lanrullnsulelar Japaneze de Oceanul Pacific. In nardul miirii

damnesc ierni aspre, dar la sud clima este mult mai blandii. Tiinnurile sale faarte
diferite sullt un lac nepre!uit de adihnii.
t.\Afu'''''66-Tinutul
, unde bate "Vantul Divin"---
Ani indelungap., Marea Japoniei nu a atras atenp.a nimanui ~i a izolat in
mod eficient Japonia de continentul asiatic. De abia in secolul xx, a
devenit un bazin maritim de importanta strategica.
imp de sceolc, Marea
T Japoniei a sepaml Japonia
de conli~nl. La sra~itul
secolului XIII, mongolii au incer-
cal de doul'i ofi sa cuccreasca
insulclc. Aces! popor razboinic,
care sub conduccrca lui Gingis Han
$i a unna$ilor acestuia a devenit
spaima Europei, $i·a indrcptal
aten\ia sprc est. Kubilai Han, rcpo-
lui lui Gingis Han, s-a 3$C7..at pc
tronul chirez pUlland bazcle noii
dinastii Yuan. in 1274, nota lui
Kubilai a fost respinsa din Insula
Kyushu. in 1281, mongolii au lovit
din nou, dar, de accastii data, Cll 0
flota mult mai putemica, numarnnd
aproapc 4.000 de vase $i de barci.
Japorrzii nu s·au lasal insa u~r
infninti. Lupla pc mare $i pc uscat a
dural $3pte saptamani. in final,
invadatorii au fost invin~i, datoritl
ajutorului respcrat ofcrit de un tai-
fun uria~ care a cuprins marea. dis-
tnlgand in totalitate nota mongoHi..
Japorezii rccunoscatori au numit
acest viint ,.Kamikazc" - .,Vantul
Abundenta pql.iJor este cea mai m.are bogatie 8 MirJi Japoniei.
-
Divin". Acesta a fost unul dintrc
putirele momente in istoric cand
Japonia a fast amenintata din exte-
rior. Unnatorul pcrieol s·a ivit de
ECONOMIA
Pcscuit (snrdele, heringi. ton,
soman).
abia in timpul riizboiului ruso·
japorez. in 1905, in apclc Marii
Japoniei, nu departe de TSlishima, vatie de amcricani. Marina State lor
s-a purtat 0 mare b5tiilie maritima. Unite, care i~i apara dominatia
Flota ruseasca a fost distrusa de asupra Pacificului, controla de aid
vasele japorezc. mi~carile notei sovietice sta\ionate
la Vladivostok. in prezent, apele
in perioada Razboiului Rece, Marii Japoniei sunt folosite pentru
ambele stnimtori sudice din Marca navigalia comerciala ~i pentTU pes-
Japoniei (Tsushima ~i $trnmtoarea cuit.
Coreei) au fost linute sub obscr-
CE TREBUIE sA $TITI
I. Curentul Tsushima aduce din sud in Marea Japoniei ape calde; apele reci
sunt aduse din nord de Curentul Oya Shiwo.
2. Pe insulajapooezA Kyushu se atl! ~ul Minamata. De Ia numele golfului
Minamala se trage denumirea bolii pc care oarnenii 0 pol lua de la
animalele care tmiesc in apele contaminate eu mereur. Boala provoac!
deteriorarea sim(Wilar, $i in anumile situatii, moartea
3. in adincurile apelor sudiee ale Marii Japoniei, japorezji depoziteazi de$euri
radioactive.
 MAR 67
S';I(P
,,,'"v
MAREA JAPONIEI
HARTA GE ERALA.

,w •
"-
•,
....... •

..-
~ _ MAREA
• - ' " 1.000,OOllloc.
• lntnI 500.000 - , ,000 000 lox ~
• •
• rmr. 100000 - 500 OOllloc • - OHOTSK

_
-
• lite Ioc:alilaII
Clnn\i rMrinl cah:l

...........
ClAfl!I_..a
RU$IA
./ --... I, ""-.tr

... ..... 8dM .... ~

CHINA
-•
'...... .
..........
•
I. Hoklalido

--.--
•

.""""'" .........
MAR A

~.
-. -- -
PONIEI

---. JAPONIA

CORE. .

--. -
" "-'

'-
1iCorn-....• • ~

DE SUD

. - •
"-
"""'"•
'""",

•
OCEANUL

"' ...
I. Shikoku
PACIFIC

Timp de secole, Marea Japoniei a avut pentru japonezi importanta pe care 0

are pentnl britanici Canalul Miinecii. Aceasta este 0 granira naturala care
separa Japonia de continentul asiatic. in prezent, marea este un bazin
importalll pelltru pescuit ~i 0 ruta comerciala tot mai des folosit§.
MAR 68
MAREA JAPONIEI
A

Intre Rusia, Coreea $i Japonia

Marea Japoniei, a cilrei suprafa13 dep~ un milion de km'. este situati mire
marginea sud-estici a Siberiei, thmul estic al stalelor coreene ~i Insulele Japoniei.

area Japoniei se

M
nord-est
invecireaza cu Oceanul
Pacific in partea de
a acestuia. Prin
Strnmtoarea Soya dintre Insula
Sahalin ~i contirentul asiatic,
Marea Japoniei se ure~tc cu Marea
Ohotsk, iar prin Stnimtoarea
Coreei, cu Marea Chirei de Est. Pe
coasla Siberici se anA or8$U1
Vladivostok, stalia finalA a faimas-
ului tren transsiberian ~i 1010dati
important port rusesc comercial ~i
militar. La est. marea este delimi-
tata de Insulele Sahalin, Hokkaido
~i Honshu. eea mai mare adancime
atinge 3.742 m (porrivit anumitor Japania • I. Holdcaido. ParcuJ narional ShikOlSu· Toys. L. Shikaribetsu
surse, chiar 4.036 m). In centro. (Shikaribctsu·ko). P/6cute.
fundul marii se ridica, formand
creasta Yamato. Aici, adancimea
nu depii~~te 285 m. Pc insulele Hokkaido, Honshu ~i
Kyushu sc ridica craterele a 36 de
CUMA
PESCURT vulcani inca activit dintre care Climli tcmperatli in partea de nord
majorit3lea ating in1Ulimi de 4.000 ~i subtropicalli in partea de sud.
de melri. Aceasta rcgiure estc una Temperatura apelor de suprafatll
• Denumirea japoreza: Nihon-kai
dintrc cele mai active din lume din variazA vara inlre + 17 ~i +27"C,
• Denwnirea ruseasci: laponskoe
punel de vedere seismic, fiind afec- iar iama intre -I,7°e la nord ~i
More
tata de numeroase cutremure, din- +12°C la sud.
• Denwnirea coreean!; Choson
tre care ureJe subacvatice. Din
Tonghae
cauza activitatii geologice intense,
•Tirile din jurul Marii Japoniei:
regiurea estc denumita centum
Japooia, Rusia, Corcea de ord.
fierbinte a Pacificului.
STATISTICA
Coo= de Sud
• Cea mai jnaJtj creastA: YamalO Supraf:aIa: 1.062.000 km'
Pc tMmul surlie al MArii Japoniei se Volum: 1.731 kID'
• Cele mai mati insule: Tsushima,
ana doua slate careere: Coreea de AdIDcimca mcdie: 1.536 m
Sado,i Oki
Nord, comunista ~i izolata de lume, AdIDcimca ID&"imI' 3.742 m
• Cele mai importante porturi:
~i Coreea de Sud, care traie$te in Dlferentele de nivel in timpul
Vladivostok (Rusia); Ulsan, Pusan
prezent un adevarat boom eco- marcelor: p5.na la 0.5 m
(Coreea de Sud), Chongjin (Coo=
nomic, in ciuda anumitor ezitari.
de Nord), Niigata, Otaru, Tsuruga
(Jap<>nia).
Strnmloarea Coreei, care sepam Kyushu esle des afeelata de tai·
• Strimtori: Tsugaru, La Perouse, str.
cele doua state eoreere de Insula funuri pUlerniee venite din sud.
Corceana. str. Talari
Kyushu, masoara in punctul sau eel
mai ingusl 180 de kilometri.
 MARI~I MOR 93
OCEANE

o MAREA "wi

MOARTA
unde nimic nu se scufunda

Grice fncercare de [nee In Morea Moar/a este un e~ec.

Nu pOfi deco' sci plll/e~~'i, daforifa aportului mare de saruri din apo morii.
 OB94
Numele de Marea Moarta nu este deloc exagerat. Datorita saruriJor
din apa, aici nu este posibila viata.
LOCURILE CARE
MERITA VIZITATE
Dc~ertul Judaic ell numeroasc
localiU11i biblicc. PC!1lcra in
st5nca Kumran scdiul sectei
prccrc~tinc Esscnci. Canionul
Murabb,;'u. Fonareata \1asada.
Locul unde II fosl SilUllI orn~lll
biblic Sodoma. ILvOrul Ajn Gcdi.
+CUMA
SubtropieaUI. Temperatura medic
estc dc aprox. +25 0 C. dc~i foarte
des se inrcgislreaza ternperaturi de
+50 0 C.
Rezervorul de apa
tara viata
,
S
ingurul rezervor de ap!'l de
aces! gen din lume, anat in cea
mai adanci'i dintre depresiunilc
globului, a fascinat dintotdcauna
lumea ~liinlifica. eca mai mare
cxpeditic ~tiin\ifica a fost organizati'i
in anii '60.
in Marea Mmlrta IlU trliiesc 3nimale
~i IlU cresc plante. eu toale acestea,
in fie{;3rc an, mii de oamcni vin
pcnlru tratamentc ell apele samte ale
marii, in locunle special amenajatc.
in anii 1947-1956. au fost gasile
in grotele care se ana in nord-
vestul marii, in apropierea ora~ullli
Kumran, celebrclc •.Manuscrise de
1a Marea Moarta". Peste 500 de
manuscrise, serise in limbile ebmica
~i
anuneidi, au fost considerate de
speciali~ti dovada aplidirii legii lui
Moise de elitre b'Tllpul de credinla
esenian~ in secolul al I1-ea iH.
Aceasla descoperire este ~i astazi
subiectul disputelor tcologilor din
toata lumea.
STATISTICA
SlIprllfalll: pc~IC 1,000 "m:!
0
Sliruri: 26 0
Lun~imea mnim1i: 76 km
Uilinlea ma\inlll: 16 km
Temperatura: in pcnoade di1erile ale
anului \arialll inln' 19 C - +36 C.
Imagillea plVceselor saline dau
impresia /lfl/li peisaj polar.
CE TREBUIE sA ~T1TI
I. Dcnumirca de Marca Moarta a
fost data de grecul Pausanias. eel
care a ~i cercetat-o pcntnJ. prima
data.
2. Fotografia de pc prima pagina nu
cste un fOiomontaj. intr-adeVM,
POli pluti pc api\ ~i cili ziarul in
accla~i limp.
3. Primelc 500 de tAblilc de la
Kumrnn au fost descopcrite de
un beduin, in mod inlampH'ilor.
4. Ast~i .,Manuscrisele de la Ma-
rea Maana" pol fi v1i.zute in doua
muzee din lerusalim: Muzeul
Rockefeller ~i Muzeul National.
 MARl $1 OCEANE MOR95
.... ®
@
r MAREA MOARTA (2)
HARTA FIZICA

~ERIHON •

--\
- ..... .-
..- '"
lerusalim
....
r;'S RI\'l
MadaN f
,

ludea
MAREA

MOARTA
• Hebron

----
.y~

- __ oL .... ,,---
-_ ... ~ ........
., peste 'OO.QOO~loruilori
• 50.000·100 lIOO
~O» 0". • wb 50.000 M Iocuitoti
'" ,,,'
.. -, ....... • .·.
~de_

L.-.cliI-.,.dinll1019
l.nII "" ~ <in 1967
drumuri mIi~

o 200 SOO 1000 m

ISRAEL
•
1153m

.......
AClil/1 17,000 de ani, Morea Moarta era lin ita CII Laclil Tiberiadei
(Genezaret) de 10 nord, dar, datorita evaporarii intense, in prezent,
sunl separate de 0 bucata de piimanllungci de 100 km.
 ....
MO
MAREAMOARTA
Locul cu cea mai joasii a~ezare din lume
Marea Moarla se intinde pe 0 suprafala de aproximativ 400 de metri
sub nivelul marii. Esle alaI loeul eu eea mai joasa a~ezare de pe pamant,
cal ~i rezervorul eu eea mai sarala apa de pe suprafala planelei noastre.

in apele Miirii Moone Sf! ujlii pano eonstituie tOlu$i 0 aU'aqie turisticll.
10 275 g de SOIT! pe /iml de apd. in afam de aceasta, componenl3
apei face posibilll 0 utilizare largll
in industria chimica. in bazine,
prin evaporarea difu71i., se oblin
Marea M03rta are 76 de kilometri
clemente cum ar fi: calciu, brom $i
lungime, in loelll eel mai larg,
magnez1U.
iotre MUlllii Moab la est $i dC$crtul
de la vest, avand 16 kilomclri
l.li!ime. Suprafala talala se ridica la
aproximativ 1.000 km2. Partea de
nord csle mai adanell decat cea din
ECONOMIA
mijloc, unde adiincimea marii cste Din apele lacului se ob\in sarea gema
de abia 10 metri. ~i '>area de pOlasiu. De-a lungul ~u­
Denumirea de .•Marea MoarH'i" rilor. se ata statiuni balneare.
este in$e1aloare. De fapt, se refern
la un lae in care nu se poate inOla.
dcoarccc arc 0 Ouclualie sezoniera. PE SCURT
area Moana ~i raul

M sfant lardan formeaza

impreuna, iolre Israel
~i lordania, 0 deprcsiunc, ell 0
adancime de 399 de mctri. AccaslA
dcpresiunc s-a format in unna ell
12000 ani ~i apaTe in Biblie sub
numcle de "Marea MoarHi".
Punetul cel mai adanc eSle de
794 de metri sub nivclul Milrii
Medilerane. Canlitatea de sare din
Marea Moartll este alat de mare
deoarece in ea se varsa foartc
Estc un lac fltr:l reflux. impAJ1it in
dou! bazine
Punctul eel mai amncdc pe suprn-
fata p1mantului
putinc ape, care se evapom repede Rezervor de apa, eu eel mai ri-
din eallza af$iiei. Marea Moarta dieat grad de salinilale din lume
nu eslC potriviU\ penlru inol. dar (aproximaliv 2(010)

in apropiere de
Sedom fSodoma
bibliea). Sf! aflii
SU;lIca .. So/;o Illi
Lot" Conform
prime; carti
a 11/; Moise
(.. Gene::a '"
aceastfl femeie
S-{l trolls/arn/of
inrr-o suincii de
San? deourece
(l incalcar
illlerdiCfia dil'inii
de a pril·j ill/trlmi
MARl ~I OCEANE aCE 1

OCEANUL
ATLANTIC
Bazinul aevatie eel mai intens navigat

Scu{undari/e in apeJe caJde ale Marea Caraibelor if; creeazif ocazia sa admiri
intrcaga bogiirie de eulor; a flore; $; a (aune; subacvatice.
 Oceanul miturilor ~i al misterelor
Oceanul Atlantic este inconjurat de legendii de mii de ani. El ~i-a pastrat
pilna in vremurile noastre caracterul misterios ~i periculos.

Coask"lc franc:ue d/batJcc SJ plim' de fiumwerc

CE MERITA VAzUT dm aprof'm de QlIIbcron in Brr:WllS.
PlaJde frumoa.-.c de pc lfmnunle
tuturor contll"l:ntdor iml..'Cinilh:-
Ilbulele bdcara .\lore. Capul
Verde. Canarc. Anlllc

lanliCU! este oceanul eel mai

A;E apropial $i, in prezenl, eel
i hire cunoscul. Aici a
inceput epoca marilor descoperiri
geografice $i expansiurea civilizalici
eumpere. in antichitatc, era CUIlOS--
cut door COl 0 cOlle maritima care
unna linia tfumului, in Evul Mediu a
ciipatal faima de mare plina de peri-
cole (•.marea int'Urericului" dupa
arabi) iar mlul sau cova~itor a
inceput de abia in vremurile mo-
derre.

Atlantida, marclc contircnt aparcnl

scufundal Cll sccolc in unna, ar fi
fosl situat dcpartc in largu!
AtlaJllicului, inlrc {flnllUrilc Africii $i
ale Amcricii de Sud. P,lna aSlazi.
lipsesc dovezilc inCOI1ICSt.1.bile care
sa dcmonstrc7..c existenta accslcia.
Curenlii marini $i furtullile locale
CLiMA
Foane divers3, Temperatura la
suprafnla o.pe:i: +25°C la ccuator.
+28°C in Golful Mexic.
Precipilatii masi ..'c sub fonna de
ploaie pc to,na suprafal8 oceanului.
i-au speriat intoldeauna pc marinari,
care au nascocit n;:numurate legende
legate de acestea. Ultima marc catas-
trom din Atlaruie s-a intamplat ell
peste 90 de ani in urmu: cclmai marc
vas din lume la acea epoca, Tilanieul
pomise intr-o calatorie din Europa la
New York. aspirand la Panglica
Albastrii - distinc\ia pcntru eea mai
rapida parcurgerc a acestui trascu.
La 14 aprilie, 1912. aisberg
Atlanticului au invins eolosul de
metal. ~i-au pierdut viata 1.503 de
pcrsoare. in ziua lragediei, oceanul a
fost complet lini~tit - Titanieul s-a
izbil de un iceberg-uri Ie care a
provocat 0 br~a urill$A in carena
vasului.
Solda\ii britanici ~i argentinicni care
au luat parte la razboiul pcntru
Insulelc Falkland din 1982 i~i
amintcsc, ~i ei, cu rep1acere, despre
Atlantic. Conflictul pentru controlul
celor cateva insule stfutcoase din
sudul Atlanticului a izbucnil din
convingcrca ca in apropierea lor ar
ex.ista rczervc de petrol.

ECONOMIA
Flori :j.i fauna relati' ~ce:j.i
putin diH~rsificate ea <;pecii.
Pescuil inlensi\ (sardire. Ion.
hering cle.). Relene de gaz Si
petrol (mai ales pc eoasta Afrieii
~i a AmenclI de Sud). '\a"igatic.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Charles Lindbergh II intreprins primul zbor peste Atlantic in anul 1927.
2. Estuarul La Plata in Argenlina separn zona de c1ima Icmperati de cea rece in
sudul Atlantieului.
3. Rczervele de petrol din Golful Mexic sunt estimate la 5 miJiarde de lone.
4. Allantieul este eel mal tanar ocean al pl~tei. eu aproximativ 15 milioare
de ani in UIlll3, acesta nu era decat un rezervor de apa ingust rezultal din
deslrllmarea eootirL--ntulUl primordial Pangea
MARl ~I OCEANE aCE 3

OCEANUL ATLANTIC
HARTA FIZICA.

,,,.
Not<! rSllUtdll
U
AMERICA

DE NORD

New yon..

&:1.,,1
_~-'yjl.N<rl
A"tildt ...
M""
/.. c_=
Mri ....""
c."..l.r~"
AFRICA

~ .... .....
AMERICA

DES U 0
••
-•••
-
••
:::'
•
,•
•
••
•
C

........J_:::
500 2000 4000 6000 m

-- .... ~",
8«:;1....'
II{rin_JII.tmrru:

,,,. """,.,. -, ANTARCTICA

Oceanu! Atlantic strabate IJprOape taale zoneJe de cJima ale PamantuJui pc 0 supraf.:1!ii de
21.300 de kilomctri. Pri11lre I1lJJl1croasele mar; care fae parte din ocean, Marea Sargaselor
meritii 0 mcnriune specialfi: aceasta este unica mare din hune care nu are fiirmuri
continentale $i ale dire; ape sunt intensiv populate de sargase, afge de eu/oare bruna.
 c OCEANUL ATLANTIC
Litera ,,5"
Oceanul Atlantic are forma literei ,,s". EI se intinde din Groenlanda Ia nord, pe I8nga
t3rmurile vestice ale Afiicii ~i Caratbilor, pana in Antarctica la sud Peste jIDD3late din
apele dulci ale planetei se revarsa in aces! ~ bazin.

P''''''-'fa
Bo....iei. n AdantJc Occ.1twl Atlantic determin,i dima in
aCCilstfJ n:giullc a globului. in cJ :;c
rcVI/f'S.1 principalele rJuri ale Europe!. tIle
Africii $i ale Americii. in parte:! de nord
a Atlanticull/i sc illrcgistrcaza eeil "WI
intcllsif n.1\ igaric din II/me.

,., II Atlanticul de Nord sc

I dcsra~oar5 cea mai intcnsa na-

vigalie din lume $1 paradoxa!,
tot aici sc giisesc ccle mai bogalc
Curenlul Golfului
(Gulfstream),
curent eald marin,
un

70l~ de pcscuit. Jumatatc din canti- joaca un rol

tatea rnondiala de PC$IC pcscuit
provirc din apelc occanului
Atlantic. Din pacate, Cxplo31arca
inlt:nsiva din uhimii ani a miq,orat
sirntilor ercclivclc spcciilor rare de
animalc marire, precum balerele.
Cimpurilc pctrolifcre din igeria
$i Golful Mexic Olr.l\e~ ariilc de
rcproducere ale ~ti1or $i habltatul
pasarilor marin::. iar agricullura
intenSI\;l ..alimenlcaza·· apclc
Atlanticului cu cantit,iti cnonnc de
<l701<lli $i de pesticide to.xicc. in
consccinta. algele crcsc faarte
rapid $1 ameninla eehilibrul ceo·
logic naluml al imrcgului bal:in.
Zorcle bogalc in pc~tc (cod,
pl:itiC[I, cglcfin), molu~tc sau stridii
sc rcduc ~i ele in rilm infrico~alor.
cova~ilor in fOnlmrca climei in
regiune. prcculll ~i in navigalie.
Acesta se fonncaz."i in America de
Sud de unde porrc~tc in doua
dircclii diferile: prima, spre nordul
Atlanlicului ~i apoi mai depane
spre coastele Africii jar a doua.
insprc Golful Mexic. Timp de se·
cole. Curcntul Golfului a punat
vasele plccalc din Europa spre
Indiile de Vest. in plus. acesta arc a
influenta dccisiva asupra vremii pc
conlirentul nOSlru.
PESCURT
• intinderca de la nord la sud:
19.400 km
• intinde:rea de Ia est la vest
(minima): 2.800 km
• Suprafata: 82 milioare kIn •
impreunft ell m3rile adiacente 106
milioare km: (f:irii a pure 1a
socoteaJa Oceanul Arctic)
• 250/. din suprara)a total5 a ocearelor
• Adiincimca maxim.a:
Groapa Milwaukee 8.605 m
(rosa Pueno Rico)
• Adiincimca medie: 3.600 m
• Volumul de apa:
323,6 milioalI: km l
• Salinitalea: 35.4%0
MARl $1 OCEANE aCE 9

PACIFIC
eel mai mare ocean

Oceanul Pacific esle cel mai mare re::ervor de apii din lume. Numeroase inside
$i bariere de corali, care pe harIa par a fi cdl giimalia wwi ac, de aproape sunt
adeviirale perle ale ape/or din sud. in imagille lill grup de inslde dill Micronezia.
 Oceania - "continent" In Oceanul Pacific
Oceanul Pacific a deveoit cunoscut europenilor abia in perioada
marilor oavigatori. Astazi Oceania, arhipelagul Pacific,
prezinta interes pentru intreaga lume.
ECONOMIA
eea mai importantli ramum ccono-
mien cstc pcsculIul,
P rimu! european care a des-
coperit Pacificul in anul 1513
a fost Vasco Nunez de Balboa.
~aptc ani mai tarziu. portughezul
Femando Magellan a fost primul
navigator european care a decis
sa navigheze pe inlreg Pacificul,
realizand ocolul Pdmfwtului.
A~ a dcscopcril Tara de Foe ~i
stramtoarca care ii poarta numclc.
Datoritii StramlOrii Magellan,
marinarii pot evila Capul Hom,
loeul unde, de cclc mai multe on,
ac~tia i~i pierdeau viata. Magellan
a nurnit oceanul pe care naviga
"Marea Lini~litj,··. Expedi\ia sa a
-l~t,,=are con.wnlilii hillgci apd
/i/ Poline=ia.
ramas in istoric ea primu! oeol in SUA. Japonia ~i Australia s-au
jurul Pam:inlului. oriental sprc dczvoltarea dinamica
a comc'1u1ui din aceast1i rcgiune.
Cci mai mulli dintre locllitorii Din motive strategico-militare,
Pacilicuilli provin din Asia, ceca manic puteri sunt prczentc $i astazi
ce nu ii dcosebe~te roartc llluli. in rcgiunc. in Pacific dctin tcritorii
Nefiind posibila 0 c1asificarc etnica SUA (Marianelc Nordice. Palau.
s-a recurs la 0 c1asilicare goografica
a populatiei. Putin inainte de
inccputul sccolului al XIX-lea. multi
europeni s-au stabilit in insulele
rAsaritcne ale Pacificuilli. Dupa
Hawaii), Rusia (Insulclc Kurilc
continuu disputate cu Japonia).
Franta (Polinezia, oua Calcdonie.
Wallis $i Futuna) ~i Marea Britanie
(in cadrul confederatiei britanice-
rnzboiul din Pacific (1941-1945) commonwealth).
PE SCURT
Granilu dintrc Occanul Pacific ~i Occanul Atlantic: de In Capul Hom plin!
In AllIllrctida; Intre Ocennul Pacific ~i Oeeanul Indian: de In Peninsula
Indochina pana la Antanida.
in regiunca PacificA se gascsc: Melanezia insule anate lntre Ecualor ~i
Tropicul Capricomului compusj din l\oua Guincc. Ilbulele Solomon.
Vanuatu (fosta Noile Hibridc). NOlla Caledonie. Arhipelagul Bismark $i
Insulclc Fiji. Micronczia grup de insule mici anate la CSI de Filipine ~i
de-a lungul Ecuatorului compusa din Kiribati. Marianc, Caroline. Insulcle
Marshall ~i Nauru. Poline7ia --celc mai estice insule ale Pacificulului.
ajungand panA in apropicre de Hawaii-complb4 din Insulclc Cook. Polinezia
Franccl.A ~i eca mai estica, Insula Pa$telui.
Expcdilii record in Pacific: Petrolierul american "Sea-Land-Trade" (50.000 tone
bnlt) a parcurs distan13 dinlrC Kobe din Japonia $i Race Rock din SUA in limp
record de cinci zile ~i ~ ore. in 1991 GCrard d'Aboville a parcurs eu barca
distarl\3 de 10.000 km dintrc Choshi .Japonia $i Ilwaco statuI Washington in patru
luni $i 10 zile (a Iovit de milioanc de ori apa oceanului cu vaslele).
CE TREBUIE sA ~TITI
I. Fernando Magellan a Beul prima efl.l~lorie in jurul lumiL Magellan nu a
supravietuil eXpediliei, fiind ucis in lupla eu ~tin~ii in 1512.
2. Hawaii a fosl dcscoper1IA in 1778. in anul 1835 Charles Darwin pleca in
Pacific, in interes ~tiintifie, eu vasul Bcagle.
3. Numclc arhipelagurilor provin din limba greaeA: Melanezia inscamnA
..insulelc ncgrc", Mieronczin inseamnl'l "insulcle mici", iar Polinezin inscam-
nA "insulele numeroasc",
4. Primre eei mai mari descopcritori ai regiunii se numArA britanieul James Cook
(1728·\ 779). A descoperit in c'tpeditiile sale multe insule ale Pacifieului. dar,
ca $i Magellan. a murit in luptele eu aUlobtonii din Ha"'<Iii.
 MARl ~I OCEANE aCE 11

- PACIFIC
OCEANIA - HARTA POLITICA

,,
""""'CAACTK
,,
,
RUSIA
,,-;'
/
,,f CANADA

- SUA
CHINA

- --
PACIFIC
--
- -
,,;~~-~.~-~~=~:-~
-~
.&_~~~~-~~
- - •-
' " 0 ,,:
:
AUSTRALIA
~

--
--
,

--- "-- .....

CeQ mal intinsii supra/arii de apii de pe planetii impreuna eu numeroasele sale insule
a fl1cepul sa resimlii consecin(ele civiliza(iei moderne. Marile flote traleaza Oceanul
Pacific ca pe a mare groapa de gunoi, jlo/ele de pescui/ ca pe un sac flira jimd de unde
se oblin veni/uri impresionante. iar jlolele mili/are co pe un poligon mililar de incercare.
Daca adaugam /a act!Slea consecin(e/e dezvo/larii indus/rializarii ~i posibili/a/ea
modificiirij regimului ape; din cauzCI incii/ziyi; globale. viziunea despre vii/or
a Oceaniei nu esle dintre cele mal strli/uei/e.
OCE12
PACIFICUL
Un gigant lini~tit
Pacificul reprezinta 0 treime din suprafata Terre; ~i se intinde pe
o suprafata mai mare dedit a tuturor continentelor luate impreuna.

O ceanUl Pacific sau Marca

Lini~til~cste de doua on
mai iotins dedit Oceanul
Atlantic. Pacificul estc separal de
AnlafCtida ~i Marca Arcticti prill
RECORDURl GEOGRAFICE

Srramtoarea Bering. Pacificul estc

mID'ginit de catcva mm in partea
asiatica, precum: Marea Band ~j j\1uolrlf' [U'ntl
Celebes, Marea Chinei de Sud, 11.848 m dmsupn
ni\rluilli man,
Marea Galbena ~i Marea Japoniei.
in apropierea Pcninsulei Kamceatka,
iOj1limn mf'dir II
Oceanul Pacific se invccineazA ell Ijrmului: 870 m dca!illpR
Marea OchOlsk, jar 1a nord -eu rnvclllllli manl
Marea Bering. in Pacific se gascsc
cele mai adanci lacun din lumc-
Graapa Marianelor, care are 0
adancimc de 11.034 m.

Pacificul se intinde pe 0 suprafa{<1

egala ell 35% din towlui suprafclei
PAtruintului. in Pacific se gasesc mii
de insule. Exc1uzand continentul
australian, acesle insule pot fi
c1asificate duIXi- cum unneaz3:
Insule vulcanice. precum Hawaii
sau Japonia, in nord insulele Aleute
~i Kurille, care fonncaza a~ numitu
ra~ie de foc.
Insule de corali: insule numite plate!
nClede, prccul11 Insulele Marshall,
arhipelagul Tuamatu, anale de-a
lungul ecuatorului.
..,. ,n· .
Ala cum se \'ede din graficlI/ a/iill/ral, celilllli....
mal auallC punci a ramal/flllII
I· AdiDciDiu medlr II
ocuolilui: 3.730 m
(adiincimea Challenger in Groapa
Marianelor in Pacificu/ de Jert) se ajIii de /1
ori rnai jos decal adancimea medie a QCea/m/"i
li este cu 1.000 m sub ni\'t!/ul marii. Cel mai
atftjnc PUIICI al Pacificulului a fast descoperit
in /951 de batiscaflll britanic de cercettiri
oceanografice Challenger (de /0 care a preillal
$i denlIInirea). Gfflllpli Mllrillocklr: 11.034 m

STATISTICA
~upr.lfala: 1M mil, km1
eta mai mart adindmt: 11.0_\4 m
(cun~ut:i ca adan,,;imea Challenger)
\dincimea medic: 4282 m
eea mai mlln.' inillime: 34 m (ianua-
ric 1933)
\mpliludinca \Illurilor de In 5 III in
Stnimtoorca Bermg pam 1a 13.5 III in
'1area (koobI..
'\umlnd insult'lor: inJurde 30.000
Suprafala insuklor: 0.25°. dm ..upra-
lap Cke:anulul Pacific
Banelll colorat Bora-Bora. apartinand /mulelor PoJil/ciei France=e.
 MlJNTI ~I
VULCAN1

ACONCAGUA
Colosul din Anzi

in mod obi$nuit, piscuri/c munle/ui sunl inviiluile intr-o cearii groasii. Ciind aeml esle
cural, pilorii avioanelor pot admira 0 priveli$te care ifi laic riisuflarea.
 ~

In vizita la hotelul situat la cea mai

mare altitudine din lume
Cei care doresc sa cucereascii Aconcagua trebuie sa dedice mull limp aclimatiziirii
in acesl leritoriu in care domne§le 0 atmosfera rareliatii. De aceea, eel mai indical ar
Ii sa locuiascii 0 perioadii intr-un hotel construil la mare altitudine.

ViirfuJ Aconcagua din Cordiliern MusivuJ Aconcagua vazut din zOOr

Anzilor. pc Icriroriul Argentine". partia. La dispozilia turi:;;tilor care nu
doresc sa care rucsacuri grclc sunt Mi de Mulas, hotelul situat la cea mai
rgentinianu] Fernando Grnjalcs 20 de catari de povarJ. mare inallime din lume, cu spccialitati

A estc un pcrsonaj birccunoscut

"n Pareul Provincial Aconca-
gua, unde se bucur.i de rcputalia de eel
Ascensiurea durcazii ciitcva zilc ~i
ineepe de obicei In Puente del Inca,
sud-amcrieare care ii ajuta: sa i:;;i refaea
pUlerile.

mai bun ghid mantan din regime. Din
noicmbrie palla in manic, cl nu i~i
vede capul de IrcaM: atullci i~i fae
aparilia um3torii de dnlll1Clii ~i de
alpinism, atra~i de fannceul cclui mai
inalt munte al Americii. in ciuda
parcrii gct'Cmlc eli vurful CSIC u$Or de
cucerit. expcdi\ia pc Aconcagua rccc-
sita echipamcnt adccvat: conlin ~i sad
de donn it (Icmpcrntura seade p..'1nii In-
30"C). prccum $i belc de schi. indis-
pcnsabilc pcnlru eire vrea sa strabma
CE MERITA VAzUT
Pmcll~tca 0", po.: \ arlul
'\COllCi.lbu.1 catre \ alea Lo..
lIon:o~ . Puenta dd In..:a. eel
mal inalt hold din lum..:. \11.l11 in
3propl....n : d..: \'llla \'t..:..:nno
(termer.:-), "an rehp:. Pllr1111().
f'arelle>rl.'_. La Pan.3
Itc:les..:hi uri Ie:).
situala la 0 allitudire de 3.000 dc
metri. Este indical COl luri~(ii s..'i r:.lmani\
aici aproximaliv douii zile pcOIn! a se
obi:;;nui cu noile condilii c1im3Iericc.
Mai depar1C, drumul ii poartii spre
CE TREBUIE sA $TITI
baza Plaza de Mulas, 101 0 altiludire de
4.200 de metri. Aici ii a:;;lcaplll pc 1. Grnnita dintrc Argentina ~i
Chile sc afla In 15 kilometri
alpini:;;ti 0 mare auactic: Refugio Plaza
vest de Aconcagua.
• cuMA 2. Arborele conifer numit
araukaria esle 0 planta:
Montana. Temperatura medie In caraclcrislica Muntilor Anzi ~i
poalele muntelui: +20"C in este foarte des intalnit in Chile
ianuarie. +3T in august. La ~i in Argentina.
ahitudirea de 5.000 de mctri 3. Distanta dintre Aconcagua ~i
temperatura seadc pani! In -JO'c. capitala Argen~i. Buenos
Ajres. este de I.200 de
kilometri.
ECONOMIA . 4. Amcrindienii din regiurra
Turi..m (alpini.,m. drume:lii Acoocagua triiesc din
monlarr. schi alpm). Agricultura agriculturi ~i din yfulzarea de
(in \ai): culturi de legume: CO\'oare ~i les3.turi din bumbac
c~terea aOlmalelor. viu colorate.
 •
fIolUNTl $1
LCANI

ACONCAGUA
HARTA FlZICA

---
.
....
I(

"-
...

J CHI LE
•
.......•
•
I
. ~
A~GENT1NA

---
-~-
•••• ctnridlll""""'"

- lI6ri~

[ -
2000 3000 ~ 5000 IlOOQ m

• ,•
'. •, ..

- 10\'"

Primul roman care a atins Viirful Acancagua a fast Dan Zimcenca in 1987. in anii '90
ma; multi roman; au cucerit acest varf, printre care Constantin Lficfitu$u in /996. La 2
februarie 2003, Dana Gradinaru a devenit prima romanca care a cucerit Acancagua.
 ACONCAGUA
eel mai vestit munte a1 Argentinei
Aconcagua este un munte de care se leaga multe recorduri ~i care se bucurii de 0
mare popularitate in rilndul alpini~tilor.

" n panea centra Iii ~i de vest a fast L1nlKII de a1tii. Muntele ell nume

I Argentinei, la sud de om~ul San

Miguel de Tucuman se intinde
Cordiliera Anzilor. Aiei se ana man-
drin argenlinienilor, impunatorul
Varf Acollcagua. Faptele vorbesc de
la sir~: muntele ell inaltimea de
6.979 de meLri nu estc numai eel mai
inalt de pc contircntul american, ci ~i
eel mai inalt varf din lume ell
exceptia Asiei.
Anua! soscsc aici alpini~ti din lumca
intreagii (aproximativ 2.000 de per-
sOaJ'e in timpul sezollului). eel mai
inah varf a1 semicercului sudic se
afla pc tcrcnul parcului national infi-
in\al in 1983, Parcul Provincial
Aconcagua, ~i estc considerat de
alpini~ti drepl un pise relativ u~r de
cuceril. Elverianul Matthias
Zurbriggcn a fost primul care a ajuns
pc Varful Aeoncagua, la 18 ianuarie
1897. La scurt limp dup.:1 aeeea, cl a
misterios i-a fascina!, mai ales, pc
reprezentanlii elitei europere.
Aconcagua IlU are varrul acoperil de
gheatfi dar pc coaslele lui sc gascsc
cinci ghetari, care coboalii abrupl
catre vaL Ascensiurca nu esle lIna
dintrc ccle mai pli'icute: aiei bate per-
marcnt un vanl inghclal care atinge
vileza de 250 de kilometri pc olii.
Numclc mllntelui starrc~te eonlro-
verse pfllla in ziua de astazi printre
speciali~li: polrivit urcia dintrc
ipoteze, Aconcagua provire din
cllvantul "ackon-eauak" din limba
qucchua ~i inseamna "paznicul de
piatrj"; potrivil altor ipoteze, numclc
provirc din limba indienilor
mapuche, unde "aeon-hue"
inseamno ,.cel care virc din partea
eealaIHi".
PESCURT
• inalrime: 6.959 III
• Cde mai apropiulc varfuri (cerro):
Iglesia (5.567 m), La Tolosa
(5.38501). Los Dedos (4.998 rn),
La Gloria (4.701 m), EI Tordillo
(4.695 m)
• Amplasarc gcogrnficli: Iu sud de
San Miguel de Tucumflll. in partea
ccntral-vesticli a Argcntirri
• Izvoare: Rio Aconcagua, Rio
Maipo, Rio Salado. Rio Blanco
• Lac: Laguna de l'lnca (pc teriloriul
slatului Chile)
• Cde mill mari aeroporturi:
Mendoza, Santiago de Chile
Zilpczi vc~nicc pc coas/efe mll/l(eJlIi
AcollCRgua.
 MUN 17

ANZI
eel mai lung Ian! muntos din lume

De-a lungul coasre/or vesrice ale Americilor se inrinde impuniilOrullan( rnunros al

Anzilor. Ei alciituiesc panea sudicii a acesrui lanl, nurnil Cordilleras de los Andes.

1n secolul XV, in Anzi, a existat puternicul regat al inc~ilor, care a
dominat in mod necontestat celelalte state amerindiene din regiune.
Aceastii civilizatie remarcabilli s-a prlib~it odatii cu sosirea primilor
europeni in America.
" n sccolul xv, cand spaniolii $i-au
I meul ilparitia in America, cullum
inca$3 domina inlreaga regiUlJ:: a
Anzilor. 5i poate fi considerat5, tara
ezitare, una dintre cele mai man
rcalizari ale omenirii. Arhiteclum
mfinat5, alta dccoralici mctalului ~i
calitatea deosebita a ceramicii ~i a
\esalurilor i-au purtal pc inc~i pc
culmi ale dezvolHirii civilizatiei. La
inceputul secolului XV, stalullar, ell
centrul 1..1 Cuzco, ocupa
supmfa¥i
0 au sosit in America in
de aproapc 100.000 de km2, iar in
timpul domnici lui Huayna Capac
(1493-1525) acesta cuprindea ten-
torii intinse de-a lungul Anzilor: de
1..1 granila de nord a Eeuadorului de
aslazi, pana la raul Maule din centrul
stalului Chile. Regatul inc3~ilor avea
CE MERITA VAzUT
V\..'1,:hea capitalii a inca~ilor­
Cuzco, Ar~quipa, Parcul Na(ional
Luuca din Chile. Lacul Titicaca.
cuM"A
Tn Anzi se rcgasesc aproape toate
tipurile de c1imii: ecuntorialii foarte
umeda, subecuatoriahi uscata,
sublropical:l rc1a1iv umedii.
lropicalii uscat3; in Dc~rtul
Atacama c1ima este dc~ertica.
ECONOMIA
Agricuhura: CUltllri de legume, de
porumh. de orcz, de grau. de
cartoti 1;ii de caf~a; Crc!;Olerea
oilor, a vitclor ~i n lamclor.
Bogatii naturale: cositor. zinc.
cupru, tier, plumb. antimoniu,
petrol. II idroccnlrnlc.
Auml inca~ilor - - - - - -
o slnlctum ierarhica ce a
creat numeroase unitati
administrative, precum $i
o societate putemic stmti-
ficaHi. in [mntea statului
sc ana 0 pcrechc de
oameni-zei, Inca $i sOlia
sa, care ii era in acel3.$i
limp $i sora.
in sccolul XVI, spaniolii
calilarea miticului EI
Dorado, taramul bogiiti-
ilor. Sub conducerea lui
Francisco Pizarro, ace$tia
i-au inv1l1s pc inCa$l $1 au
distms realizarile lor clll-
turale $i economice. in aram de aur,
spaniolii au adus in Europa 0 a1l<'i
prada de mare valoare: 0 planta cul-
tivata de indieni, din care cre$teau,
sub pamum, tubcrculi foartc gusto$i,
cartoful.
a fUnmi de vigonii ill Parcul Nalional
LaUCfl (Chile).
CE TREBUIE sA $TITI
J. Ccrcctanlc arheoJogiee au demonstrat en inea$ii intentionau s3 i$i
consolidezc putcmicul stat prin introducerea unci ..limbi administrative"
unJee.
2. Paetul Anzilor reprezintii un aeord de eoopcrare economicii incheiat intre
statele din regimea Anzilor (eu cxcePiia Argcntirci).
3.0 pcrioada indclungatii s-n crezut e3 p3.s3rilc flamingo din Anzi sunt 0
specie dispiirut3. in53, in 1957, trci omitologi chilieni au deseoperit
numeroase pcrechi de astfcl de pasari, in Anzii bolivieni, In 0 imiltime de
4.500 de melri.
4. Pe teritoriul Tarii de Foe, granit3 dimre Chile $i Argetllina nu n fost precis
stabilita nici pana in ziua de astlzi.
 MUN19
i::t,.o:;>
~ ~vE

MUNTllANZI
,
HARTA FIZICA
.. .ea.-
,.
I

-.- J
_
.... .",.... -
T....... 'V
.~-
BRAZlllA

..
~

---
_._.....
~,­
•••

---
~.
OCEANUL
~

PA elFle
_.
-- ~­

-_......
~.

""--_. /

..-...
--
M-41~
--

~­~
Y!!P.et1l1so.

.
SantiagO- •
•

•
ARGENTINA
",""",'
•9ueoos Air"

•
•
•
•
p.- 3.000 000 100::.
-.. 1.000000- 3 000000 be.
. . . 100 000· 1 000 000 IDe
_100.000100:.
--
_.-
..-
__.
OCEANUL

A TLANTIe

500 2000 40DD 5000 m

"'.II fa"",
U1S_ -

Pe Intreaga lor /ungime, Anni separii fii$ia Inguslii a farmu/ui sarac In vegetatie de
restuJ continentuJui. in acesl reI, a luat l1a~tere a formaJiune alciituita din trei
subdiviziuni {oarte vizibile, mai ales in Penl: farmul, adicii Costa, mun/ii, adicii Sierra
~i piidurea amazonianii impenetrabilli, num;t;; selva. La sud de selva se regiisesc
cfImpiile nesfijryite Gran Chaco $i Pampa, comp/etate de peisaju/ aspru a/ Patagoniei.
 MUNTllANZI
,
Co/Dana vertebra/a a Americii de Sud
Anzij traverseazli toale zonele de clima existenle pe planetii. Flora §i fauna acestor
munp esle, prin urmare, extrem de variatii.
OZii traverseaza contircntul

A sud-american de In nord In
ud: de-a lungul Occanului
Pacific. de In Marea Caraibilor pana
in Tara de Foe. Ei divizcaza teritoriile
VCIC7UC]ci, Columbiei. ECU:ldorului.
Bolivici, Argentirci prccum ~i pc eele
ale stalelor Chile ~i Peru.
Dimcnsiunile ncestor mUllli sunt
impresionanle: lungimea lor, mr:i a
pure In socoteaJa Cordilicra
ord-Amcricana, care Ie apartire din
punet de nxlere geologic, masoarii.
peste 9.000 de kilometri. iar lalimea
\ariaza illtre 100 ~i 800 de kilomClri.

Anzil sunt impartili in Anzii de Nord.
Centrali ~i de Sud. Anzii de Nord ~i
Ccntrali alcatuiesc lanluri muntoase
parale!c numite cordiliere. dcsp.'irti1c
de dcprcsiuni tectonice. de platouri ~i
de vaL Cordilierelc nu fonncaza
lanluri mUlllonsc compactc. Pe alocuri
accstC:l dispar, sc tll'CSC eu lanlurilc
PE SCURT
• TJiri tra\iersaLC de Ann: Ven::zucla,
Columbia, Ecuador, Pcru. Bolivia.
Chile. Argentina.
• Limbi: spanioa dialeclc indicre
• Ccle rnai mati orase: Cali.
Medellin, Bogota (Columbia),
Quito (Ecuador), La paz (Bolivia).
Sanliago (Otilc)
• Rcligie: in principal calolicA
• Cele mai marl lacuri: Titicaca.,
Poop6
STATISTICA
Lungime: I) .000 km
eel mai inalt van:
.'\wtlcagua (6.960 m)
Aconcagua. aJ doilca \Mdin lumcca inA/pme dup.i Himalaya. se a& pc tentonul
Argentine;.
vecirc sau se impart in masive rnai de 0 vegetatie mult mai siimci. pro-
mici. Cea rnai compacti este prie stepclor ~i semidescrturilor.
Cordiliera de Vest. care fonneazii. pc Extrcmitilile sudice ale munlilor
teritoriul statului Peru. platouri ajung chiar pana in aspra zona polar.i.
atingand in:illimi de 4.000 de metri. Fauna Anzilor euprinde victuiloarc
deasupm carom se rididi. piscurile demrc de mcntionat, pn."'Ctllll con·
acoperile de 7..:1p'ldii. Pc leritoriul dorii, Imncle ~i speeii nUllleroasc de
Boliviei, Anzii Centmli se liilesc sem- caprio.1.re (ea de exemplu Pudu).
nificativ ~i fonneaz..'i platourile inalte
..Puna" (Puna de Atacama in Chile ~i
Puna Argentina in Jam cu acela~i
nume), inconjumtc de Cordiliera de
Vest ~i de rea de Est. Triisiiturile cara-
eteristiee ale acestui segment rnuntos
sunt vaile ~i deprcsiunile in care se
giisesc adesca lacuri.
Anzii sunt nu numai eel mai lung lant
muntos din lume. dar ~i eel mai diver·
sifieat. Deoarccc ae~tia lrnvcrseaz:i
toate zorcle de c1ima. vegetalia
Anzilorcstc f(),1.rte variata-. in Anzii de
Nord pn.--domina p[idurilc: la nord,
padurile ecuatorialc vc~nic vcrLi, iar
in rest, p:idurilc lllontarc dcasupm
dirora se intind suprafele acoperitc de
ierburi. Anzii Ccntmli sunt dominati Alp.lea din M-lii Anzi. Peru.
 MUN 57
• G8

CALEDONIEI
TinutuJ
, cJanuriJor

Muntii Catedoniei se aflii In Scotia. In partea de nord a Marii Britanii.

Muntii, Intrerupti de viiite adiinci ate muritor $i de tacuri, sunt considerati de iubitorii
de drumetii drept unuJ dintre cete mai frumoase cotturi ate Europei.
 ~

In patria clanurilor
Istoria regiunii Munp10r Caledoniei a fost detenninatii de cultura celticii ~i
mai ales de elementul de bazii a1 societiipi celtice, mariIe triburi cunoscute
sub denumirea de clanuri. Acestea au dominat pnutul panii in
secolul xvm.
'PC1S.V Idille camctenstlc, un1J or t1" omel.

cOlienii originari din [rlanda:>i de vremurile glorioase de altlidata. 1707. in Muntii Caledoniei.

S celrii picti care au locuit in

aceSle teritorii constituie ccle
mai numeroase grupuri elnice ale
Legendele dcsprc riizboinicii viteji ii
umplu de mandric pc scol'icni pana
in ziua de astazi. Aceslea conlin
revoltele au izbucnil rcincetat. Una
dintre acestea, condusa de Earl of
Mar, a putut fi inabu~ita doar de
Scoriei. Inca din secolul I i.Ch., numeroase exageriiri. Printul Argyll. Dupa aceaslli actiurc,
aceste triburi s-au infruntat in luplc Stofa cadrilata a kilturilor, conside- nllmiti'i ..highland clearances"
crancere. Slructllra de clan s-a rata in prezent simbolul vechilor (curatarea mun\ilor), intreaga
cristalizatla granita sccolului X. eei razboinici scolieni, s-a impus ca regime Illuntoasa a devenit pustie,
care apaI1'ireau c1anurilor MacLeod, scmn dislinctiv al soldalilor din rcgi· riimamind pana in prczent aproape
MacAlpin sau MacMurdoch se aflau mentcle militare scolierc de abia in rcpopulaHi.
sub prolectia acestora, dar trebuia s..1: secolul XVIII.
fie gat... sa i$i dea $i viata pcnlro Din momentul unilic:.irii tTOnurilor
binde clanului. Muntellii scollen! Scotiei $i Angliei (in 1603) $i de la
pastreaza Cll grija amintirile legate unirea de facto fortat:i de Anglia in CE MERITA VAzUT
CE TREBUIE sA $TITI PeisaJele oferilc de lacuri. Crnlste
::;;i mUll!i. Castelul Eilcan Donan.
I. Muntii Calcdoniei au fost, in secolu1 XIX, inspiratia multor romantiei, Invcrress.
printre care Felix Mendelssohn. care a compus Simfonia Scotiana.
2. Scolile de eimpoi funqiomaza pana in momentul de fala in MUlllii
Calcdoniei. Ciintatulla aces! instrument a fost interzis in sccolul XVIJI.
3. Celmai inalt varf al Munlilor Caledoniei estc Cam Eige (1.183 m).
• CUM,!.
4. Lcgcndelc din muntii scolieni sunt 0 surs.1. impuizabila de inspiratie pentru Temperata maritima. Caden
sccnariile produciilorilor de film. Cele mai cunoscutc produclii pc aceasla abulldente de ploaie ~i vanturi
tema Stint ..Ncmuritorul" Cll Christopher Lamben in rolul principal ~i pUlcmice. Tcmpernturile medii:
.,lnima minrncatli." cu Mel Gibson. +3°C in ianuarie ~i +14°C in iulie.
 MUN 59
@

MUNTII
, CALEDONIEI
HARTA FIZlCA
..,. I-Ie OrklJ.eY
RKN..EY

OCEANUL ATLANTIC

_....
l-LE HEBRIOE
EXTE)HOARE

MAREA
.; NOROULUI
,~~~'';E~<;JI'' :::;'

Eigg
M",*
• peste JO 000 Ioc.
• lnlre 10.000 - 30.000 Ioc.
• IUb 10.000 Ioc.

--~-
200 500 1000 m

STRATHCLYDE CENTRAL

MUll!;; SitU8fi ;n l10rduJ Sco!iei au luat numeJe orogenezei caledoniene,

adica aJ mi$cariJor tectonicc In urma ciirora s-au ridieat ceJe rnai vechi
masive muntoase din Europa. Calea maritima conlinentaJa (Canalul
Caledonian esle un fragmel1/ al acesteia) vaJorifica depresiunea
leclonica Glen More.
 MUNTII
, CALEDONIEI
Nordu1 aspru a1 Scotiei
CuImile Muntilor Caledoniei, presiirate cu rauri ~i lacuri montane, reprezintii unul
dintre cele mai fascinante peisaje care pot fi admirate in Europa. Acest relief s-a
format in timpul ultimei perioade glaciare. Putini turi~ti se aventureazli in munti sa
Ie admire frumuselea. Aceste tinuturi neumblate fac parte dintre cele mai slab
populate regiuni ale Regatului Unit.

cnnenu] englczesc "high- cllnoscuti ~i sub denumirea de Faimosul castcl Eilean Donall. pc

T lands" sc rcfcm la tinuturile

muntoase situate In nord de
depresiurca tectonica Glen More. in
Muntii Scoliei de Nord. Accsl linul
intins este locuit de numai 200.000
de locuitori care sunt, ascmeni
lacul Loch Duich.

aceasta vale se ana renumaratc
Incuri lungi ~i inguslc, vestigii ale
ultimci pcrioadc glaciarc. In secolul
XIX. arhitectul Thomas
Telford a unit lacurilc prin canale ~i
astfe! a aparut calen rnaritim:1 COlli i-
renlala care masoarJ. 95 de kilo-
metfi ~i t1n.::~te Marea Nordului ell
Oceanul Atlantic. La punetu] de
contact dinlre Canalul Caledonian ~i
Marca Nordului se ana lnvcncss,
eel mai marc ora~ din Muntii
Caledonici.
Aid inccpe unul dintre cele mai fru-
moase tmsce fcroviare, numit Kyle
Lire, care tmverscaza mllntii pc
toata lungimea lor ~i ajullgc la
Oceanul Atlantic. MUlllii Cnlcdo-
nici ncopera aproapc jumatate din
teritorilll Scoliei, de aceea tllai sunt
pamanturilor lor, simpli, aspri ~l,
totu~i, rcobi~nuit de captivanli.
Laclli Loch Ness cstc dcstinatia
favorita a excursiilor turisticc. Aici
locuie~te, potrivit legendci. mon·
strul numit Nessie. 0 aha atractie a
Scolici sunt numcroasele distilerii,
in care sc produce specialitalea
local5. whisky. Varietatile mai
SCUlllpc ale acestlli alcool pUlcmic ~i
aromat, mnnile "mall whisky", sc
oblin din maltul de orz. La produclia
varicl:'i\ilor mai iefiire sc amesteea
mal IIII de seeal'a ~i se oblire a~­
numitul ,.blcnded whisky". Nu este
adevarat cil alcoolul sc distileaz:l in
continunre in timbale. Toalc disti-
Icriile scoliere foloscsc acum
tchnologii moderrc.
ECONOMIA
Tunsm. Agriculturn: crc~terea
bovirelor. Peseuil. Industrie:
petrochimica ~i crcrgclica,
melalurgicli u$oarn, alimcnlani.
AIe1icre de anizanal.
PE SCURT
• Cel mai inalt varf: Ben Nevis
(1.343 m)
• Cel mai mare o~: Invenrss
• Limbi: engle7A scoliana (gaelieli)
• Moreda: lira sterlinii
• Rcligie: crc~tinism (calolici ~i
protestanli)
• Cele mai mari laeun: Loch Ness,
Loch Morar
 MUN 61

/'<. ,

STANCOSI
~

In patria westemuriJor

Lacul Jackson, situat in Parcul National Grand Teton (statui Wyoming), oreFfj 0
priveli$te de basm. Aici se aiM 0 rezervarie natura/Ii de dimensiuni mari, ell piscuri ce
aring 4.000 de metri imH[ime. Cea mai numeroasa turma de elani Wapiti din America
giisc$te adiipost pc limp de iama, in accste loeuri.
 Priveli~ti de vis
Frumusetea saIbaticii a Muntilor Stanco~i din America de Nord lasii
ciiliitorului impresii de neuitat.

cuMA ECONOMIA
Clima temperal contill';:ntala, Rcsurse naturale: ca.rburc, petrol. 7.acamintc de lier, curro, 7inc, plumb,
llipina. in ..Iatul Colorndo icmilc
cobalt. mangan. molibden, uraniu. wolfram. prccum ~i aur ~i arginl. Turi$m.
sunt roartc n.~j. cu ciiden
abundemc de J'iipada iar 'crile
insorilC. dar r.koroasc.

e ire a dUHont macar 0 data

prin rcgiunilc salbaticc ~i
izolalc din Muntii St5nco~i
va reveni. cu siguranta. in accstc
locun. Aiei sc ana celc mai popu·
lare statiuni de iama din Statclc
Unite: Aspen, Vail, Kcystorc.
Snowmass ~i Copper Mountain,
toatc in statui Colorado. Aceste li-
nuturi sunt urclc dintrc celc mal
frumoasc de pc contirent. nu numai
iama. ..Alpii Lumii ai" sunt
complJ.$i din 53 de varfuri de peste
4.000 de metri in SUA ~i din 144 de
"arfuri de peste 3.000 de metri in
Canada. Pc Icritariu! canadian, in
Muntii Stunco$i, au fast deschisc
deua mari parcuri nationale: Bann~
in sud, ~i Jasper, in nord.
Numeroase astfcl de parcuri exista
~i in Statele Unitc: cel rna; vizit3t
cstc Yellowstorl: National Park. eu
eclcbrul sau ghcizer Old Faithful!. Vcdcre p3noromica a /anru/ui Munri/or Stanco$i.

PESCURT
• Baraje principalc: Grand Coulee ~i
Bonrcsille pc raul Columbia.
Hoover Dam pc roul Colorado
• Ccle mai mari or.l$c: Vancouvcr
(Canada), Scaule. Ponland. Bulte,
Spokarc, Salt Lake City
• Cele mai lungi rouri: Colorado.
Columbia
• Vulcan: St. Helen. in Muntii
Cascadelor (a erupt
ultima data in 19~O. dupa 350 de
ani de inaclivitale)
CE TREBUIE sA $TITI
1. In anii 1859-1860. febrn aurului a atras mii de oameni in aceste regiuni.
~Ie ridicale peste noaptc penlru a-i adiiposti pc pionieri ~i 8\:CnlUricri.
erau adcsea abandonalC ~i Ibate in paraginA. Asezarilc din Munlii Stane~i
clmase din aeclc vremuri pol Ii vizitatc ~i in momenlUl de falA.
2. In Sierra Nevada, se gAscsc p3duri de sequoia $i de arbori Wellington.
Locuilorii Califomiei sunt [oartc mandri de acc$li copaci giganliei.
3. Plimbarilc lrebuie organizalc cu multii PrccaUlic, mai ales in partea
canadianA a Munlilor StincO$i. unde 0 intalnirc cu un urs grizzly eSle ceva
obi$nuil. In gelrflli. acesta sc fe~te de oameni. insA liind un marc lacom.
esle aUllS de conurile turi$lilor. unde se ~Ie imoldcauna hranA.
4. in Munlii StancO$i, apa din lacuri $i ni.uri poote Ii bauta numai dup;} cc a
fost liana in prcalabil. in caz contrar. turi~tii pot ciipata 0 maladie pro\ocati
de baclcrii intcslinale $i numita aid ..febra caslorului".
 MUN 63

"
MUNfII STANCOSI
HARTA FIZICA

•
"""'"
• P'"ste 1 000000 de loco
• 500.000_1000000
• 100.000 - 500000
.. sub 100.000 de lac.

OCfANUL
= .....-
_ _ dnJmuIi pr'n::lpaIe

200 1000 2000 3000 ..clOD m

PA elFle

.-
--
,..""
San Francisco

San Diego

""'"
"; I!~
:~'J

LlIs c\'lF-
MUl1tii Stfjnco~i reprezi11lii un element important aJ lantuJui munlos aJ
Cordilierilor $i al Anzi/or. Sitllat pe coasta vesticii, /auill/mllntos striibate
intreguJ continent american, din Alaska pana in Tara de Foe.
 "-

MUNfII STANCOSI
Un masiv muntos primordial, siilbatic $i minunat.
Muntii Stanco~i (Rocky Mountains) se intind de-a lungul coaslei Oceanului Pacific,
din Columbia Brilanica in Canada, pana 1a cursul superior al Rio Grande, in statui
New Mexico.

STATISTICA
Celc mai inahe virfuri:
U~n4_W9111ISL \l.Rl>h..on
3 q~q m I(anada). \\ lllln:~ 4A Ih m
l~l .\. S.CrT;1 ",,,adal
Lungime: arm Irna(IV 3.noo de
klll'meln
Podi~ Colorado: inaltimi inlre
I.SOO ~i 3,{)()(} de metri
MartIe Lac Smt
~.700 - 5.900 kill
Valca Mortii:
o dcpn::... iUl'l: cc .lIinge 0 adancime
de 94 de :m:lri ...un nhcJul mari,

nlii Sliinco!ji este denu-

M mlrea romarrascii data

lanlu!ui Rocky Mountains,
masiv in fanna de scmilumi, care sc
iminde de-a lungul coastei \-esticc a
conlirenlului american. Accasm
bariera de grani! face parte din
marcle ]ant munlOS care strtibalc
coasta Oceanului Pacific. travefS.-'ind
Bolivia :?i Chile $i ajungand palla in
Tara de Foe.
Masivul. (onnat in ern tCI1iar.:1. cste
aldituit din trei man blocuri. La cst
Liisarea sen; in Munpi Suinco$i: flJnda/ul manlor fCaliZ1lri ale cuccrirorilor
VestullJi sa/baric $i docorul a nenum.fr.ltc wcstcmlJri.
sc afla Munlii Stanc~i. eu pcrelii
lor abmpti de pialrii care domina
Marile C{unpii (Great Plains).
Masivul alinge altiludirea maxima
in statuI Colorado, eulmilc sale pre-
lungindu-sc pana in New Mexico.
Aiei sc pol admira peisajclc alaI de
cunoscute dalorim filme10r western
iar vantul pare a purta
UrL'Ori pc aripile sale
rcchezal dc cai ~i zgo-
mot de impu-$C3turi.
Unnalorul mastv
munlos cste lanllli
Sicrra Nevada. carnc-
tcrizat prtn llrtllClc
cllrioosc lasalc dc pro-
Acest rap tanfir dm
Mumii StanCO$i jn~mgc
fiinJ probleme
pro~ ociinlc oferitc: dL'
prnpiistlJ.
ccselc dc croziure. Pc numcroasc
slanci sc pol obscrva orificii
rotllndc, care amintesc dc ni~te gauri
mspanditc pc un leren de gOlfimcns.
Munlii de pe lartllUl canadian nu sc
lasii eu nimic mai prejos: de~i nu
aling inaltimi impresionanlc. coos-
le1e lor coboarii foarte abrupl sprc
mare.
in inima Muntilor Slirn~i. de la
mul Columbia pfula in Oregon $i de
la Marcie Bazin pima in Colorado. sc
inlind podi$llri cc a.scund imponanlc
bogalii naluralc. La vest de Las
Vcgas sc ana dC$crtul eunOSClll sub
nllmcle de Valea MOf1ii. Salt Lake
City. din statui Utah, eSlc unul dintre
cele mai man ora$C din Muntii
StiincO$i. Mctropola. situam in
apropierc de Marcie Lac Siiral cstc
ccntrul scclci CfC:$,tirc a monnonilor.
 MUNT' $1 SZC 53
VULCANI

LE
EVEREST
Leagiinul zei/or

La grani/a dintre Nepa/ ~i Tibet se inal/ii Everestul: eunoseut sub denumirea de

,.aeopcri~ullumii·~ aeesla este eelmai inalt viir{al mun/ilor Himalaya ~i IOlOdalii eel
rna; inalt masiv din fume.

Numero§i alp~ti §i amatori de senzaJii tan §i-au pierdut viafll fn fncercarea de
a cuceri eel mai fnalt viirf din lume. Cu toate acestea, masivul Everest continua
sa atraga, cu 0 for{A magica, expedifie dupI expedifie.
AJutorul ~~ilor nCp3lczl ~i al
tibctanilor c~te indispcnsabil oric5rci
inccrcan" de cucerire II eclar S.fXJO de
meld fn.ifrimc.
riVitc din departarc. piscurilc
P ascu\ite
scamami.
ale
Cll
lIilllalayci
turnurilc
cCla\ilor fortificate din vrcmuri de
lllull "puse. La Hisarca serii,
aceslca 5C profilcaza maicsluos pc
azuful cerului. La inccpulul
sccolului 31 XIX-lea. cand primii
straini ~i-au faCUI aparilia in
Himalaya, cucerirea celui mai inalt
"'arf nu era dedit un vis. Visul a
dc\'cnil realilate abia in 1950. cand
primii cutezatori au 31ins viirful
Annapuma (8.091 m). Dc atunei
datca7..a fcbra cucedrii ecloT mai
inahe piscuri de pe glob ~i mai ales
a masivului Everest. Este posibil ca
acesta sa Ii fost cuccrit dcja in anul
1924, dnd cnglcwl Gcorgc
Mallory ~i insotilorii sai ~i-au
picrdut viata pc unul dinlrc
vcrsanti. Pana in ziua de astiizi nu
se ~Iie daca Mallory a apucal sa
Muntele magic
PE SCURT
• in Tibet, E\'eresrul esle c:unoscUI
sub numcle de Chomolungma
("Mama univcrsului").
• $crpa~ii repalczi foloscsc nUll'lcle
de s.'lgannatha ("Fruntca ccrului").
• Grupuri etnicc: $e~i (Nepal),
libelUni (China).
• Limbi: rcpalc-.d. libctana
• Moreda: rupia rv:paleza. jUan
• Rcligia: lamaism (\'arianta a
budi31nului)
l/twn'3 a/pinismului: Edmund flil/al)'
$i $C~ul Tenzing Norkay la laoora
num:.irul4 in ziua dnd au eucen'(
,iirful EH:restului. 195].
posibila rani ajutorul acestora.
Austriccii Reinhold Messner ~i
Pcter Ilabeicr au dcmonstrat mai
tarziu eli aceast;i teone era grc~it;i:
atinga varful inainte de moarte.
la 8 mai 1978 au atins Evcrcstul
rara ll1a~ti de oxigen. Mcssrcr a
stabilit un nou record: la 20
Primii oameni care au pus piciorul septembne 1980 a rcu~it prima
pc culmc, ]a 29 mai 1953. au fost expcditic solitara.
reozeeiandc7Ul E.P. Hillary $i Antcrior, 13 17 februarie 1980,
~rpa~ul Tenzing Norgay. Ei au polorezii K. Wielicki ~i L. Cichy
folosit ma~tl de oxigen deoarece pc au fost primii oamem din lumc care
atunci sc crcdea e:i ascensiurea la au ajuns pc culmea celui mai inalt
inal\imi a~a de mari nu este muntc pc timp de iama.
CE TREBUIE sA $TITI
I. De peste 150 de ani au loe expedilii in caulllrea lui Yeli, legendarul.,om al
zapezilor". tn afara uoor unne uri8$e de pa~i, nu s-a gasit pana acum nid 0
dovad! a cxislen\ci acesluia.
2. Lall\ul mun\ilor Ilimalaya are 2.500 de kilomclri lungime, echivalentul
dismnlei dintre Londra ~i Moscova.
3. Numele lIullalaya inseamna in sanscrita "cas..1 de zdpad..1".
4. ~erpa~ii - dilAuzelc din Himalaya - sun! cunoscu!i ~i sub denumirea de
"Iigrii z.lipczilor". Nici 0 expedilic nu arc loe f'drll. ajUlorul lor.
 MUN"TI ~I SZC55
VULCANJ

MUNTELE EVEREST
HARTA FIZICA ,

C
-,
1'0"11""" •

T j I
I, n• Cl-

••,
_..-"
. ,,
_.
'"•
..
r .-"
,
"•

...
, ""'"'"
:r.'"
'-
E p -.
A

_.
,
,-
.....
, ,

eel mai inalt viirf de pe glob sc IIflii il1/r-o compal1ic dcml1ii de IIceS!II. Grupul piscurilor
inalte de 7.000-8.000 de melri, precwll ~i nenumiiratele culmi ceva mai joase, formeazii
un adeviirat "acoperi$" al lumii.
 MUNTELE EVEREST
Regele varfurilor l11untoase
Cel mai inalt van din lume este situat in Asia Centralii, acolo unde ghe\tJrile sunt
ve$nice. Munpi Himalaya s-au ridicat din mare acum 20 de milioane de ani.
"- otre anii 1823·1843, ingil'crul

l cnglcL Sir George Everest a

masurm ~i a canograliat mUlltii
Himalaya. Nu a rcu~it S<1 ane, insa,
care dint:re cde zece piscuri uria~e,
a$czatc faane aproapc unul de
celfitah, este eel mai inalt. Abia in
1862 s-a dccis ca accasla onoarc
rcvil'C ,.piSClllui ell ntlmaru] 15". in
1862, acesta a dipalal numcle de
Everest, in onoarea lui Sir George.

Muntele numit de rep.'llczi "lcaganul

zeila.." s-a fannat acum aproximativ
20 de milioarc de ani. in marc. in
locul unde pll'icilc tcctonicc au intrat
in coliziure, rundu! marii s-a ridical,
provodind supraplll'crca masclor de Nepal: femcie tibet.1mI.
roea, dc~a lungul a mii de ani. Acesl
proces continua ~i in prczcnI: in riecare an, Himalaya cre~!e in inal-
time cu apronpe 5 centimetri. STATISTIC'&'
CLiMA Viirful Everest este situat In tn!ltime: KR-It\ In

alpiml tropicalii.. Din iUllie palla in Himalaya. Acest ma5IV muntos in tnaJpmea celor mai apropiate
septembrie estc pcrioada tonna de semilunfi masoara 2.500 dc viirfuri: Tap"hi Larcha (5.@O Ill).
musonilor. Temperatura la kilometri lungime. Este lnconjurat "IJatula (5.XOO 111).
~umiirul c\p...'dillilor incununatc
altitudir.::u de 4.000 de melri: in din toatc partile de ape: Gange, Ind
ianuarie, inlre -8 $i +6°C. in $i Brahmaputra. Masivul cuprinde de sueees de la prima tuccrirc a
trei lanluri muntoase: muntii Siwalik \arlului. in 1953: U::!O.
august. imre +8 $i + 16°C.
fomleaza lalum sudica (celc mai Ptimul roman ca~ a cucetit hirful
mici ina1limi, aprox. here... t a IO~1 Const3min Ulcattll?
1.500 m). la Nord sc 13 17mai 1995.
ridica Himalaya
Mica (4.500 m) $i, in valea KJlUmbu $i se opresc la IXm1cle
st'af$it, Himalaya masivului Everest. in sehimbul unor
Mare. Masivul eslc sume piperate, calauzele conduc
locuit pana la alti- orice turist &10510S ~i rezonabil de
tudini de 5.000 de pregatit pana pe cullnea pe care au
melri. Mai sus, tra- alins-o deja In jur dc 1.000 de
iese pc alocuri mO$ti, persoaa:...
oi salbalicc $i Ico-
parzi ai z5pczilor,
care sunt 0 mrilatc.
in liccare an, cateva
ill {olOgmfie (de 1.1 stang.1 '.1 drenpta) sc ",lid viirfuri/e mii de amalari de
E",erl~s'. Lllo/sc $i NupL~C. llcopcri/c de z;ipadii. drumclii patrund in
 MUI<Tl ~I
VUL9
VULCANI

o ETNA
eel mai mare vulcan din Europa

Etna este eel mai mare vulcan aCliv din Europa. An de an, aic; se opresc nu numa;
nwneroase grupuri de turi$ti, ci $; o8Jnenj de $tiin/ii $; cercetiitori.
 10 Viata la poalele vulcanului
Erup\iile vulcanului Etna nu au avut pana acum consecin\e atilt de
dramatice ca erup\iile unor vulcani din zona Pacificului. Cu toate acestea,
de-a lungul secolelor, Etna a fiicut multe victime. Locuitorii Siciliei
au tnva\at tnsa sa traiasca la poalele vulcanului.

na dinlre celc mai dramatice

U eruplii ale Etrei a inccpUI pe
25 februarie 1669. A provo-
cal man pagube in Nicolosia, anati'i
la numai JO kilomelri departare de
Catania. I>c II martie, in apropicre
de varf, a ap5ntt 0 fisur.'i de 12 kilo-
mctn lungime. dup;i care g-au fonnal
mai mulle cmlere. Lava fierbinle s-a
scurs pana sub zidurilc ora~ului
care. in final, au ccdat. Raul de de
lava lat de 40 de mClri a distrus 0
CE MERITA VP\z.UT
Po\;imj~urik $i cr:ucrele Elrei;
salul Randa7Zo ell caloornla Sanla
\bria dat.ind din secolul al XIII-
lea. silual 13 60 de kilomctri de
Elna $i construit in intregime din
lava; mUlcul arheologic din
CE TREBUIE sA $TITI
I. "Elna" era numele <lal dezbaterilor poeticc pc lema erupliilor vulcanice care
s-au des~urm intre anul 55 i. Ch. ~i anul 79 d. Ch.
2. Un mil antic pov(,'S~te en in adiincurile Etrei tmic~te titanul cu 0 sut:'i de
eapete Tiron, inchis aeolo de Jupiter.
3. Unul dintrc cercetfilorii de frunle ai Etrei este Ilaroun Tazieff; ncesta a fficut
cateva filme ~i a scris cateva eiirli pc lema vulcanului.
4. Eru~ia vulcanului Etna din 1971 a distrus printre allele linia de teleferie ~i
Observalorul Astronomic.
mare pane a o~ului. in conlinuare, 9 pcrsoare ~i 23 au sufent arsun. La
pe 23 aptilie.lava s-a scurs in Golful
Catanici, iar pc 15 iulie vulcanul s·a
acea data, in unna urei erup'ii care a
duml 30 de secunde. fragmente de
lini~lit. mea. ce aveau diametrul de 25 de
centimelri au cizut pe 0 raza de 400
De regula, erupliilc Etrei emu mai de melri. De caleva zeci de ani, goo--
blande. Elna a fosl intOideauna peri- logii sunt capabili sa prevada crup-
culoasii pcnlru luri~tii imprudenti, liilc vulcanicc. Au reu~it acest lucru
care se apropie prea mull de mar- ~i in 1971, dnd lava Elrei a dislruS

Adrano; Catania $i panor.:una girea Cf3lcrului: in 1843 masa de la- mai multe sate siciliere. Nimeni nu
minunala a Etrei va a ucis 36 de spcctatori, pc 12 a avut de suferit. locuitorii fiind
scplembrie 1979 ~i-au pierdut vial3 evacuali in limp util.

Cum se in/ampl5 de obicci in pre:ljm.1 vu1c.1nilor. p.imanlul de 1.1 po.1/e1e E/tlei estc (om1e fi.·rfil.
 MUNjl ~ VUL '1
VULCANI IT

E1NA
HARTA FIZICA

MAREA TIRENfANA

Cala ria

".

--.•-•
r
........
o

•
•
-
. ,J.];;:~q~Catanill
--,~~,,:
ICltMli8J
Go/ful
MAREA
MEDITERANEANA

Cataniei

Golful
Noto

--~.=~'-----'-'- -_."
-
'""""
• peste 250,000 de Ioc.
• 100000 - 250 000
Etna, vuleanu/ fa/nie eare domina {amw/ eslie a/
• sob 10 000 deloc.
Siciliei, este eel mai reprezentativ clement al insuJei _ _ drumori mal ,mportanla

- silucta sa Uria$E; cste vizibilii de Ie, mare departarc. 200 500 1000 1500 2000 3000 m
 ETNA
Uria$u] care scuipii foe
Eruppile Etnei sunt urmiirite de mii de ani. Prima eruptie documentatii a avut loe in
anul 1.500 1. Ch. De atunei, Etna a erupt de eel putin 190 de on.

PE SCURT Trifoglicuo Si mai recenlul Gibcllo. STATISTICA

• eel mai marc vulcan activ din
(uroJX'
• Asczare: pc insula italiana
Sicilia
• Varslil.: peste 300.000 de ani
amenii de $tiinta impart
Accsta din unna a continuat s<i crura
in mod regula!. pana in ziua de azi. Suprafata la baza muntelui:
Activilatea sa, care s-a intensilical in 2AO(J km~
anul 200 I, durea:zii UrIX>ri caleva tnAltime : :U-to m
luni. Cea mai lunga eruplie Enlptii: eel pUlin I~) pana in
inrcgistrat:i in ultimii 300 de ani a pre/cnt. in IImpul crupl1Ci din
dural din dcccrnbric, 1991 panfl in anul 19.56. \'uh::anul a aruncill un
martie. 1993. milion de rnelri cubi de In"l

O vulcanii in vulcani explozivi

(din care
eruplici izbucresc
in
gU7C,
momentul
ccnu~ $i
Agricultura inno~tc in regiure, in
ciuda pennarcntu1ui pericol vulca-
regiunii, csle situata 1a picioarele
vulcanului. Ruirele grec~ll $i ro--
lava) ~i in vulcani Cll activitate nic. Ccrcalele. vi{a de vie $i pomii mare pc care Ic adaposteste fac din
Iini$tit:i (din care lav3 Cll temperaturi fructifcri sc cultiva pana la a o~ 0 atraqic turislica cu nimic mai
de peste IOOO°C se scurgc lent). inal{imc de IAOO de mcto. Turismul prejos decat Siracuza, situal.3 mult
joac.3 un rei important, nu numai rnai 1a sud.
Vulcanul sicilian face parte din a dalorila Etrei. Catania, capitala
dOlla categoric. 0 parte din frag-
mentcle de lava rcgasilc dalcaza de
acurn 300.000 de ani $i dcmon-
Streaz3 cii Etna sc ana atunci sub
nivelul marii. Astazi, vulcanul
masoarii la baw 60/40 de kilomctri
$i sc ridici'i pana 10 0 ina1limc de
3.340 de mctn. Primii 2.900 de mctri
sunl fannali din stanci masi"c iar
ultimii 400 de metri sunt 3lcatuiti
dintr-o succcsiurc de craterc $i
ravenc. Initial,
aid se anau
l~numarale ccntre vulcan ice. Fonna
de aswi a Etrei a fost detenninatii
de doua centre vulcan icc principale:
,
ECONOMIA
Turi~m. Agricu]turii: culti\area
froClclor ~i 8 maslirclor. produclia
de \'10.

CUM,!.
Mcditcl'llre:anA. lemi bliindc cu
viscole scune Si inlen.~. Vcri
sccctoase.
Lavil CII temperafuri de /(J()()"C sapii in rrx;a II/bii C.1 de mu.
MUNTl~1 VUL29
VULCANI

KILIMANJARO
Acoperi~ul Africii
,."• " ...
F··... .-.
~ .
',... ·T-£.~~.! ~~
.~: '~f.-~

Kilim8njaro cstc UI1U! dintrc cei mai f/w/Ii masivi de sine stalalori din Jume.
Este situat In cea mai atractiva regiullc turisticii din Tanzania.
 Muntele "care sepadi"
Kilimanjaro este fotografiat eel mai adesea dinspre Kenya. Tot de aiei i~i
ineep, de regula, ascensiunea turi~tii care viseazii sa eueereasea Acoperi~u1
Alb al Continentului Negro.
Kilurwtjllo {lOMe Ii admim in
_ . . . . -..... /nJP«wd<
pe fa1lo,iul Kcnyci
c cateva deccnii, luriSlii din
D Europ'l de Vest iSi petrce ell
p15cerc vacanlclc in Kenya.
Cu accasla ocazic vizitcazfi Parclil
National Sercngcti Si Kilimanjaro,
care se gasesc pc teritoriul
Tan7.•mici. Palla in anul 1977
lucrurilc au fost simple: era sulicicnt
sa Ie urei in jeep Si sa travcrsczi
granila verde ea sa POli admira mi-
ECONOMIA
Agricuhura: 1a poalcle masi\ului
·c culti\. a banarc. cafea ~i
bumba-c. Turism.
cuM,!;
Chma cstc ecuatorialii mOniana
SC70nul sccetos lire din ianuaric
pan;' in martie Si din iulie p;in:l in
scptcmbric.
in reslul anuluL condiliilc de chill;'
sul1l similarc icmilor curopcre.
CE MERITA VAzUT
Dupa pjrc~;) triburilor
care \(lrncM: hmba s~ahili.
Kilimalljaro ,.;) tran"fl)nnat
dintr-lln ..muntc al spiritclor rek'"
inlr-un ma~ret pcntnJ tllri'ltii din
tume:! intreaga.
Viirful print.:ipill Kibo C\le
l;unO"l;ut '11 sub dt'numirca de
L:huru Peak
Ulterior, statui a depus efonuri pen-
tnJ dczvoltarea propriului sector tu-
ristie: eire dorea sa admire fannccul
naturii lanzaniere h"cbuia sa
JX>POSCUSdi in aCC3Sm ~. Om
paeatc, ambitiosul plan a C$ual:
cii$ligurilc au fosl mai mici decal
celc PfOb'llozatc. astfel indit. dupa
~ ani. granilcle au fost redeschlSC.
nuni!e naturii din 13ra vecma.
InOuxul de val uta a alimcnwl, insa.
numai bugetul Kenyei. unde turi:~tii
erau ea7....'lli ~i plateau pcnlru serviei-
ile acordatc. Accasta marc afaccre
nu a adus nici un profit Tanzanici,
de~i lara ofcrca majorilatea alracli-
ilor asociatc unui safari: leii ~i ele-
fanlii din imprcjurimile vulcanului
Ngorongoro. laeul Manaya ~i,
bil'£imcles, Kilimanjaro. in anul
1977 ba1anla s-a inclinal ~i. pe 4 fe-
bruarie. Tanzania a inchis grnnile1e. Muntcle oooperit de zapada se inalfA
dC:JSupra palmierilor tropicali.
CE TREBUIE sA $TITI
I. 1nchidcrea granilci dintre Kenya ~i Tanzania in 1977 a lasal pesle 1.000 de
luri~ti intr-Q situatic ram i~ire: au fost rcchizitionatc arunei 200 de jcepuri ~i
29 de avioarc.
2. ACliurea e411ii ~i a eelebrului film pcnw eopii .•Regele leu" se dcsra~rd in
regiurea Kilimanjaro.
3. Eernniznrca nuvelei ,Z3.pczile de pc Kilimanjaro". cu Gregory Peck ~i Ava
Gardrcr in rolurile principale, s-a bueurnt de un marc slIcecs In public.
4. in anul 1994. David Neac~u a devenit primul roman care a ureat pc
Kilimanjaro.
MUNl1 $1 VUL 31
WLCANI

KILIMANJARO
HARTA FlZICA

37"30'
'.

N y A
TAN

K!lmw.nga

PARCUL NATIONAL
KILIMANJARO
,.
...."".

r-lK,mbo
- Luml
Uba,
M'

_ ....
drum praeti<:abiI
~
_
_ _ drum pnJcIicabiI

-
.
_
~
---"".
1500 2000 3OOO.woo 5OlIO m
Kilimanjaro este un masiv 111UJ1tOS 1111punator, ell ceJe trei
v;lrfuri principale ale sale: Shira, Mawenzi ~i eel mal 111811,
UlllIru (Kibo). in prezent, turi~tii pot lua parte la excursii
organizate de 5 zile, in timpuJ carara se pot cariira pe viirful
Uhuru, $1 mai precis pc Gillman's Point, unde a fast cOl1slruit
un adapost.
 KILIMANJARO STATISTICA
fnAttime: \arful prinopal L hum
eel mai inalt munte din Africa (Kibei) ma"nara 5.~1.}5 m :1 \ rful
fa\\I:I171 ml<;\lani 5.150 m.
Fonnidabilul munte Kilimanjaro se inaI(A ca un Craterul Kibo: .:! km dlaml:tru
Distan~dintrevirfuri: olproX. 10
monument singuratic in ~ est-african, 13ngii
km
grnnita de nord. Tanrnniei. Viirfuri1e sale acoperite de Suprafaja acoperiti de gbeatA: 4
km-
z3pada sunt vizibile de I. distante de sute de kilometri.

N
umcrO~i turi~ti vizitcaza
Tanzania pcnlru a puten urea
pc Kihmanjaro. u trcbuic
sa fi alpini ... t en sa rcu.!t~ti ac~t
lucru. Pantcle sunt blande iar in calC-
\3 locuri POll 3Jungc la ghelarii
\e~nici taroi ajutorul fr:inghiilor ~i
c3.rligclor. A.sccnsiul),."'a estc fasci-
nanta dator1ta pcisaJului variat ~i no-
rei minumllc. Aici se intiilrcsc catcva
70rc de cllma. Savarrle ~i campiilc
cuhi\3tC sc ridica pana In 0 iniillime
de 2.000 de melri. p:idurilc tropicale
cresc paoli la 4.000 de metri, paji~(ile
alpirc ureii pana 13 4.800 de mCln iar
mai SllS sc ana zapczile vc~nice ~i
ghctarii. Kilimanjaro e~lc un vulcan
stins din platoul cst-african care
impartc de la nord In sud gmnil3
Tanz..1.nici ~i Kcnyci. Aici sc aOa
catcva parcuri nalionalc. Pc tcritoriul
cclui mai fnnnos dintrc :lcestea sc
ga~te craterul gorongoro cu
diamctrul de 20 de kilometri. sursii
de apa Si hrana pentru multe spccii de
animale.
Multe triburi atribuic muntelui
Kilimanjaro 0 scmnificalie divma;
pentrU Maasai de eltemplu. aceasta
cste ..Muntele Luminii". Masivul a
de\ cnil cclebru datoritii nuvelei lui
Errcst Ileming\\ ay ..lapezite de pc
Kilimanjaro", in care autorul scria:
"Chiar sub varful '<cslie sc ami schclc-
tul uscat Si inghelat al unui leopard.
Nu se stie ce cauta animalul de prada
la inalrimi asa de mari". Ceca ce
povestea Hemingway s-a dovcdit a Ii
puml adcvar. in anul 1926, in locul
numit mai larziu Leopard Point. doi
c1erici cnglezi au dat din intamplarc
peste scheletul unui leopard.
PESCURT
• Triburi care traiesc la poalcle
muntelui: \1aasai. Choggi
• Cea mai mare localitale: MChhi
ExislJ mai multe ipoteze care eltplicii
de unde se lrage denwnirea de
Kilimanjaro. Una dintre acestea
suslirc ea triburile care s·au stabilil
primele pc acestc locuri. nu ar fi avot
un singur cuvant prin care So; descm-
reze intregul complc;( vulcanic, ci
doua, care denumeau daar viirfurile
sale principale: Kipoo Si Kimawcnzi.
in schimb, misionarul german Johann
Ludwig Krapftmduce numele in felul
urmator: kilima ar insemna .•llluntc".
iar njiaro, "caravana".

Anim.11c1c ex()(icc. C.1 tk ,empJII

cfcfan,ii. aJc:JlUic<;c una dintn: cde /IIa;
(.'lIm)\~'lIrl' II1UJgJnI <lit' \/i-;elf
RAURI ~I LACURI
, LAC 45

• LACULLEMAN
(GENEVA)
Comul din Alpi

Cas/eJuJ medieval Chil/oll dill apropiere de MOlltreux a fast calldva re~edillia

conJjlor de Savoia, iar ma; tarz;u a indeplinit ro/ul de inchisoare.
 Lacul oamenilor frumo~i ~i bogati
Langa Lacul Leman se stabilesc personalitiitile din lumea afacerilor, artei
~i sportului. Si nu numai pentru a scapa de plata taxelor.

CE MERITA VAzUT
Gelr\a (MUL..:ul ..\n..:, ,I lori..:,.
me~terii t:ca.,umi..:.m. Ul: tltUlllk
O. U). ca... {clul Chillon.
podgoriilc dm prcajm:l lilcului.
orfi~clulh ian (Icnnclc).

ECONOMIA
Turi~m_ Agriculmra: cuhun de
.. ita de VIC. Pcscuit.
Industria: produqia vinului.
dOlarca b:1rcilor cu motor);li cu
pallzc.

cuMA
Climatul cstc sub influenta a tn:i
tipuri dc clima: atlantic!'
mediterarean:l ~i oontinenlala.
Pc L1CIII Geneva /ill Joe minicr0<1zicrc tllristice. Iernile sunt reci ~i usc3le, vcrile
sunt caldc eu fununi frecventc.
Predominii viinturilc sud~vestice.
CE TREBUIE sA $TITI
I. La ~vian. pc malul f.rnncez a1lacului, a fost £rgociat lrntatul de pace dintre
Regiunile de pc liirrn devin inaccesi-
FmnlB ~i Algeria.
bile pentru localnici, deoarece sunt
2. Pe Lacul Leman, pescUilUI ~i picrdc tot mai mull din insemnatate. in
cumpfmne de bogflta~i, precum ~icii
prezent se pescuicsc aici in principal bibani, pastravi ~i ~tiuci.
petrolului. Nu numai accstc tranza·
3. Neptun a fost ullimul vas care a transponal mli.rfuri pc Lacul Leman (paoa
etii relini~tcsc guvcmul cantonului
in 1968). Yn prezcnl a fost transfonnat in vas de agrement.
Gereva. Gereva s-a integral in
4. Dc jur imprejurullacului sunt 22 de rarori care ii avcrtizca7.! pc marinari ~i
Confedcralia Elvctiana de abia in
pc iubitorii sporturilor nautice dacli se apropic furtuna.
1815 ~i nu sc simte foartc sigurii de
pozitia sa in aceast3 comunitate.
mc celebre precum Kurt Montreux. Cantoarele din jurollacu- Numerosi locuitori ai canlonului cu

N TuchoLsky, Charlie Chaplin

sau Alfred llilchcock nu
sunt 0 raritate in rcgislrele de cvi-
denl3 alc localit:'i.tilor din jurul
Lacului Leman. Pcrsonalit5ti1e din
lume3 artei, ~liinlci $1 politicii ~
,.crema socict'i\ii" ~ prcfcrii Vevcy
(aici a murit Charlie Chaplin) ~i
lui (Gereva, Vaud $i Valais) prezinta:
doua avantajc majore: paradisul fis-
cal clvclian ~i pcisajelc magnifice.
un mare potential financiar eantaresc
posibilitatea unirii Gerevei cu Vaud
intr·un singur mare canton. a carui
Cu grcu sc poole rezisla farrnecului pozitic ar fi mult mai pUlcmidi..
Alpilor ~i pito~tilor regiuni incon-
juratoorc, motiv pcntru care numarul
marc de vizitatori estc pcrceput ea 0
povam de populatia localnica.
RAURI ~ILACURI LAC 47
(§j)@)
,
• LACULLEMAN
BARTA FIZICA

r r

lDClllitll~

n."
"" St-So!lin • peste 5OO.00lI1oc..

-,
• 100 000 - 500000 lac

-_
•
.....
""b 100.000 10<:.

200 500 1000 1500

..."..
""V'ice

...
'-

Vevev

LacuJ Geneva, numit ~i Lacul Leman, se intinde ca un arc intre masiveJe muntoase
inconjuriilOare. Viirfuri/e A/pi/or, acoperite de ziipadii, care domina oglinda /acu/ui,
alcatuiesc priveli$ti de basI11. Nu e de mirare cil atrag de multa vreme calalar; fnstilr;t;,
care viseazii sa locuiascii in frumoaseJe re$edinte de pe maJullacului.
 LACUL LEMAN (GENEVA)-
Marea dulce a Elvetiei
Elvetia este asociatii inainte de toate ell Alpii.
Nu pot Ii uitate insii nici cele douR marl lacuri: Lacul Leman Ia granita dintre Franta
~i Elvetia, ~i Lacul Boden, la granita dintre Germania ~i Elvetia.
L aclI' Leman cslc eel mai
mare lac 31 Alpilor: suprafala
sa rnasoara 582 km: iar volu·
mul de apa cstc de 89 km'.
Difcrenl3 de nivel dintrc lac ~i
I:mturile muntoase inconjUr.lIOarC
cstc uria~. Lacul estc situat In alti·
ludirca de 372 de metri, iar la
numai 70 de kilomctri distanp sc
ridica eel mai inah varf al Alpilor,
Mont Blanc. Rallri ~i izvoarc se
varsa din toate directiile in Lacul
Leman. eel mai mare dinltC aces-
tea, Rhonu!. se Vars3 in lac ~i apoi
se formeaza din nou ~i curge mai
dcparte. Aici bat vanturi pUlcmice,
au loe furtuni frecvcnte, iar mari-
nani se tern eel mai mull de vantul
uscal ~i reec de nord-est. nllmit
Sisco Partea ccntraHi a lacului
Localilatile limitrofe continua ins5.
sa lransporte pc aceasta calc mar-
furi catre ora$c1e de pc lann:
Gercva $i Lausanrc. La inceputul
sccolului XX, pc Lacul Leman oa-
vigau ambarcaliuni cu piinze, aCliv-
italc posibila dalorila vanturilor
propicc. in prczeot. cele Opl vasc cu
aburi aflale inca in folosinta sc
bucum de 0 mare popularitatc.
Cea rnai mare 8118cl;e furislicii
a Oene\ei CSle fijnriina ler d'Eau.
STATISTICA
Suprafata: 5X::! km
Leman nu inghcala iama. ceca ce i1 l Grotnd Lac masoarn 50] km lar
face navigabil tot limpul anului.
Petll Lac 79 k.m )
Partes francezi: 239 km
in (recUI, pc primulloc sc afla trans-
Partes elvetianl: ~~JA 1.:01
portu[ de lemn $1 alte marfuri, iar in
Circumferin13: 167 krn
prezent prcdomina navigalia. (pane:! nurdic[i 95 km,
panl,l,l sudicii 72 km)
UPmes rnaxi.m!: 13.S kill
Lungimea: RO km
Adincimea: p:ma la 310m
(P':lil I ac 7M m1, adanciml,la m...'dic
157 m
Bazinul hidrografic: (,.s'\O km-
Volumul apci: XS.9 mtlloiln.: m
Tempcralurilc medii lla ..upraf$
apci): ::!O C \aJa ~i 4 C lama
PE SCURT
• La. b'T'lll\ita dintre Franta ~i Eh",clia.
• eel mai marc lac din Alpl
• Navigalia de pasagcri ~i spo"urilc
nautice motorizate
• Culture vilci de vic in rcgiunilc
tiinnului
RAU ~I LACU~1 LAC 69

LOCH NESS
Misterul din adancuri

Caste/ul Urquhart longa Loch Ness, Scotia, Regalul Unit.

 Povestea unui monstru
Daeii eu multi ani in urmii un anumit eiilugiir irlandez nu ar fi poposit pe
malul Laeului Loch Ness, acesta ar fi riimas 0 intindere de apii anonimii.

CE MERITA VAzUT
Centml Oficial de Expoziljj
dedical \1onstmlui din Loch ?'jes;,
- sltUtl! in Drumnadrochil.
Castelul Urquhun. Fort Augustus.
Castdul AlOouric. Inchnacardoch.
Glenn I\lTric. Fort William.

rimele legende despre mon-

P slrol din Loch Ness au lua!

na~tere acum 1500 de ani. in
565, Sffintul Columban, un dilugar
irlandez, a plccal spre MUlllii
Scolid pentTU a liispandi cuvantul
lui Dumrczeu printre paganii care
locuiau aeola. Cand a sosi! pc malul
Lacului Loch Ness, a zarit un grup
de localnici care tocmai a~zau
monnant lrupul unui barbal.
Ciilugarul a intrebat in ce impre-
jurari a mUrtl biirbatul, iar oamenii
au raspuns, indurerali, cil refericitul
ruscsc t1cis de monstrul care locuia
in lac. A~ st..1.nd luerurile, lui
Columban i-a venil ideea strnlueita
cum sa converteasea intregul sat
tara predici. Le-a eerut oamenilor sa
iI conduca panala lac. in scurt limp,
din apele involburate $i-a facut
aparitia beslia infrico$atoare.
Columban $1-a ridicat mainile,
slrigfmd: "Piei din ochii mei, crea-
in Probabil cn nil exiSla pc piIl1l,1llt nicio alta intindcre de apiI dcspn: care Sli circl//e tOI
alalea mill/n· $i legende ca despre Loch Ness. laci/l sill/at in regil/nea de podi$ a Scoliei.
tura a iadului!". in aceea$i c1ipa, sa. insa, Nessie i$i daloreaza faima
manstrul s-a scufundal din nou in sOlilor Spicer, care, in iulie 1933, au
adancuri. Din acea zi, in Scolia a zarit in apele lacului 0 ereatura de
inflorit eredinta in Dllmrczeu $1, aproape 9 melri lungime, asemana-
tOlOOata, in monSlru. loare unui dinozaur. DC$i oamenii
de $tiinta au ridiculizal aceasta
in 1827, Sir Walter Scoll scria injur~ poveste, presa mondiala a scris
nalul sau despre 0 partida de vana- rcnumarale articole despre
toare a earei {inta era ,,0 uria$ii vaeii descoperirea senzationalii. eu loate
de mare". in 1880, scafandrul aceslea, 0 fotografie credibila a
Duncan McDonalds dcc1ara ca lin monstrului nu exista niei pana in
monstru uria$ ar fi inotat in direcria ziua de astazi.

ECONOMIA CE TREBUIE sA $TITI

Agricuitura: CUlluri pc supmfctc
recluse. Crc~tcrca oi1or. Industria:
cclulo7ci ~i hartici. Pcscuit.
Tllrism.
I. Fabrica britanicli de here Guiress a promis un premiu de 500.000 de lire
sterline celui care captureaza monSlrul.
2. Din 1934, Nessie este protejat in Scotia. fapt ce trebuie inlcles ca 0 strategic
amuzanta care ii vizcazii pc ruri!jti.
3. PUlinii oamcni de ~tiinlii. care cred In cxistenta monstrului, considcrii eli ar

cuM,!; pulea fi vorba dcspre specia plcziozaurului.

Temperata umeda. Temperalura
medic: +4°C in ianuarie. +15°C in
iulie. Cantilatea de prccipilalii in
iulie eSle de 85 mm.
4. Stiinta care se ocllpa cu descoperirea speciilor de animale aparenl disparulc
sau care ,,se ascund" se nume~te criplOzoologie.
5. Lacul Loch Ness estc panc a urei ciii acvatice care a fast imcgralii 18
incepulul seco1ului xrx. formand Canalul Ca1edoniei. Accsta scuncazii.
drumu1 vaselor care plutcsc din Oceanul Atlantic spre Marea Nordului.
 $ILACU~I LAC 71
GO

LOCH NESS
HARTA GE ERALA

o-toown~
...... EstulJruf BfNJuly

~EGIUNEA
1i7°11i
INVERNESS

-....
~.

M - t i i

Monadhfiath

Depresiunea tectonicii Glen More, jn care se alHi Lacul Loch Ness, detenninii marea
adaDcime a acestuia. in consecin!ii, laculnu este bine explorat $; existii inca
posibiJitatea ca 111 adancuriJe sale insondabile sa se ascunda un monstru preistoric.
 LOCH NESS
A vantajele oferite de Nessie
'lntreaga regiune din jurul Lacului Loch Ness triiie~te din turism. 'lnsa, atractia
principala, care aduce vizitatorii in aceste imprejurimi, refuzii sa se arate.

Crgand dc*a lungul coastei

M vest ice a Seoliei, pe

drumul paralel Canalului
Calcdoniei, la un oeo! de vreo 10
kilometri, ciibilorul se va regasi pc
malul lacului care i;;i datoreaza
rcnllfficlc celli! mai fairnos monstru
din lume, Nessie. Pentru Scotia,
peisajul din jurul laeului este destul
de monoton, de aceea legend.1 vie
desprc cxistenta celebrei besti; estc 0
adevarata mana ccrcasci'i pentru
responsabilii ell turismu! din
regiUle. Vizitand Loch Ness, nu POli
sciipa de influenta monstrului. in
ori'i~lul Drumnadrochit se gase~le
Celllnil Olicial de Expozilii dedicat in ciudil primejdiei potcn/iafc. pcscarii p/caca in ficcarc zi la pescuit.
Monstnllui din Loch Ness, unde
organizalorii inccarcii din rasputcri situatia ar Ii aratat altfel, castelul i-ar regiure, cu siguranta s-ar Ii ablinut
sa convingii tun;;!ii ca Nessie exist:'i, Ii atms $i pc tlIri~tii care nu cred in de la asemerea complimente.
recurgand la prezenHiri de lilme $i la existenta monstrului din Loch Ness.
diverse exponatc. De eredinta in Om~lul Beauly se poale mandn eu
existenla monstmlui depinde o lradi\ie denma de respect. Numele
bunastarea intrcgii regiuni. sau se trage de la vorbclc rostitc
candva in franeeza de Mana Stuart:
Din piicate, din CaSlelul Urquhart, "Qucl beau lieu" ("Ce loc frumos"). PESCURT
eel mai mare castel din Scotia, situat Daca fosta regina a Seoliei ar Ii zant
pc malul vestic al1acului, nu au mal Inveness-ul contcmpomn putcmic • Localizare: "in dislrictul Inverrcss
mmas dccat mirclc. Poole ea, daea industrializat, eel mai mare Offi$ din • Ccle mai lungi rJuri: Ness,
MonSlon. Foyers
• Celc mai mari o~: In\ietreS~,
Fon Augustus, Foyers.
[nvcnnoriston. Dnnnnadrochit
• Acropon: Aberdeen

STATISTICA
Lungimea: ~5 kill
Upmea: 1,6 kill
Tetnperatura: 5·6~(

Adincimea maxim!: 230 m

SuprafaJa lacului: 56.4 km
RAURI $1 LACURI RAU 81
C'Q)\co:·
@

'J A
CONGO
In inima Continentului Negru

intre anii 197/ ~i 1997, fluviul Congo a purtal numcle de Zair. Congo este, dupii Nil,
celmai lung fluviu din Africa. in apropiere de Kinshasa, acesta atinge a liilime de
aproape 20 de kilomctri.
 Sursa de viata a junglei africane
~ele Republicii Democratice Congo, situate pe malul fluviului,
amintesc de ni~te miirgele ~irate pe 0 alii. Acest fluviu are 0 importanlii
enorma, fiind principala cale de comunicape in pustiurile
Africii Ecuatoriale.

in fluviul Congo se scurg in

D Atlantic aproapc 40.000 de

metri cubi de apa pc
secunda. Suprafal.a bazinului nu·
vial masoara 3,68 milioarc de km:,
adidi cstc de aproapc 16 ori mai
mare deCal Romania. Acesta
reprezinl3 !OOIo din totalitatca
terenurilor acoperitc de jungle IrQ-
picnic din lume. Aici cresc arbori
uri~i. ell ina1limi de 30-40 de
metri, orhidee ~i anan~i. TOI aici
tr.'i.iesc cimpanzei $1 mandrili, papa-
gali gri, rinoceri, pitoni, caini
zburatori ~i vipere. Nu se ~tie cal
timp va continua sa mai cx:iste acest
paradis exotic: 0 parte a junglci a
Cazllt deja victima cxploatarii mi-
reralelor valoroase. in periooda O~/c Kinshasa $i Brazzaville sunt unite prinlr-Q lime de feribol.
coloniala. in secolul XIX. belgienii
au folosit populalia locala ca f0rta in exil. Oaca nu ar fi st.iipanit de
de munca scrvila in mire ~i pe plan- haosul politic, arealul traversat de
PE SCURT tatiile de cauciuc. in trecutul nuviul Congo ar merita sa fie vi-
• Curgc pc 100indcrca Africii recent, paOli in 1997, cel mai mull a zitat, de dragul naturii salbalice ~i
Ecuntoriale profitat de pc um1a bogaliilor natu- al orusclor care se dezvolta in ritm
• Tarilc trn... ersale de roul Congo: rale familia dictatorului Mobutu rapid in jurul centrelor colonia Ie.
Republica Democratii Congo. Sese Seko. Conducatorul poporului
Republica Congo. Angola congolez, care tniia imr-o sanicie
• Cci mai importanli anuen~: Kasai. lucie. trccea drept unul dintre cei
CE MERITA VAzUT
Ubangi mai bogali oameni din lume. Cand, Kin....ha.-...a lorn5ul \cchi I.
• Izvoorc: Lukuga, Luapula-Luvua, in mai 1997. puterea a fost prelual5. BraT.L8\ illc (c8rtierul din cpoca
Lualaoo de Kabila.liderul rebclilor, Mobulu coloniali'll. \'latadl. Klsangam
• ~ situate pc malurilc riiului: a panisit lara!ii a murit la scurt limp
Kisnngnni, Mbandakn. Brazzaville,
Kinshasa, Matadi CE TREBUIE sA $TITI
I. umc1e unuia dintrc cele mai CUJlQSCutc cocteiluri, •.Lumumoo", provine de

cuMA 1a nurnele foslUlui p~inte al Republicii Congo.

2. in 1885. la 0 conferint<\ din Berlin. regele Belgiei a tralat Congo ca pc 0
proprietate pcrsonaHi.
Ecualoriahi. Cantitl1li man de
3. La oblircrea indcpcndentei in 1960, in Congo door 15 celAfeDi aveau
precipiUl.~ii. Temperatura
medic
diploma de lenninarc a slUdiilor supcrioare.
anuala alinge +26°C. Jungla joac:l
4. in 1965, puterea a fast preluata in aCluala Republicli Democrata Congo de
un ral imponant in formarea
dictatorul Mobutu. Acesla a inlerzis. prinlre allele, punarea cmvatc10r ~i
climci pc glob.
bolezarea copiilor cu prcnume cre~lirc.
RAURI $L CURl RAU 83

I
CONGO
HARTA FIZICA.

'-
....
_.
• ~ 1.00IUlOOIDc-
• Inn lOIl.OOO_ 1 OOOOOllIDc-
•
•
Inn 10.000 - 100000 lee.
at> 10.000 Ioc.
GomoN
•
•"'.
....
•
- dn.onIuri ~
500 1000 200ll m
J -.., C","'
• •"m'"
""" .-
•

•
.......•

•
..
Mbar'ldalul -- .-"- Co
Y~•

, ,...",
- L. VlC1on.

REPUBLICA
.........
•
L M"fY_ _
OEMOCRATICA
CONGO
CONGO
BRAZZAVIUE
.........
Poio, -NOll'e • KINSHASA
•
-
Kilc.wit

<-do
• • TANZANIA
L TlIng8n'lk.
K......
e""0<1
• •
Mblljl-Mayi

...... ~ •
.Kamin.
, "'....
-
•
•

-
ANGOLA
S 11 a b a

.....• ...

-. ..........
-.
-. .-
lubumbnhi-

.-
I \ ZAMBIA /'
Kobwo
•
Congo, unul dintre cele mai mari flu vii din lume ~i al doilea fluviu ca lungime din
Africa (dupa Nil), a trezit de multi ani interesul calatorilor, datorita potentialului siiu ca
mij/oc de comunicafie. $; in prezent, aces! vast potential 8$teapta inca sa fie foJosit de
om. Condiliile diJicile ale mediului inconjur8tor ~i inapoierea economica a acestei
regiuni a Afriei; continuli sa reprezinte 0 piedica in acest seils.
 CONGO
FJuviuJ necunoscut
Congo strabate regiuni ale Afiicii care au ramas necunoscute europenilor p3na la
inceputul secolului xx. Fluviul masoara cateva mii de kilometri lungime, iar cea
mai mare parte a cursului sau este protejata de p3durile ecuatoriale ve~nic verzi.
alea fluviului Congo repre-

V zinia una dintre ultimele

provociiri 13 adresa caliito-
olor europcni. Cc·j drcpt, naviga·
toni ponughczii au descoperit gurile
fluviului Congo inca din seeolul XV.
dar au e~plorat doar 200 de kiJomelri
din cursul acesluia. Nu au inaintat
mai departe deoarecc au dal peste 0
viroaga de rt."1reCul. pc care au numit-o
Valca Vriijitoarelor. De abia in see-
0lu1 XIX, Sir Henry Monon Slanley.
explor3lor, ziarisl ~i cercetator
englez. a ajuns in Yalea Congo
venind dinspre est. in 1871. 13
ordinul ziarului pcnlru care luera. el
a pomit in eaularea lui David
Livingslore care disparuse in Africa.
Stanley $i-a indcpli-
nit misiurea ~i a
descris cxpcditia sa
pI ina de pcricolc in Republica Democrafa Congo - instantancu
fascinanta carte din viala coticli.1nti. Kisangani.
.,Cum I-am gash pc
Livingslorc". TOl cu siguranlii ocazia sa zarcasca
sub innucnla impre- okapi, care rac parte din familia
siilor pUlcmicc lasa- girafelor de padurc, dar care au fost
IC de ciiliitoria spre dcscri$i $Iiintific de abia in 1899.
Congo a apaml $i Trcizeci $i $3-piC de ani mai larziu a
impresionanta nuvcla fast descoperil paunul congolcz. in
a lui Joseph Conrad, Penlru JOCUiforii Alfieii. Congo este 0 surs6 de hrant} ~i 1919. calatorii au adus ve$ti despre 0
"Inima intun::ricului" un important mij/oc de eomunicalic. "pisica de apfi", de dimcnsiunile urci
(1902). AceaSla din pisici domesLice, care ar fi trail in
unna a fosl ecrani7.ata. in 1994. de principale. Scenariul celebrului IiIm regiurca raului Congo, dar pe care
rcgizoml icolas Roeg, eu John al lui Francis F. Coppola, nimcni nu a mai zarit-o de atunci.
Malkovieh $i lim Roth in rolurile ..Apocalypse Now", s-a inspiral la
r.l.odu-i pe alocuri din aceasta ECONOMIA
STATISTICA nuvela.
Pescuit. Imponam mijloc de
Lungime: 4.11"O km comunicalie ~i de ll'3J1~pon penuu
Bazinul fluviului Congo a lrezit
Debitul apei in medic: inlotdeauna inlercsul zoologilor. 15-"lc dinjur. t.:ri~ul polcntial
41.1-:00 m ..:-..:-. hidrocre~ctic este folo:;il in
Acesla CSle unicul leren din lume
Gel maj mare debit inregistrat: prclcnl doar in mica rnasura uri~
unde, in secolul XX. au fost
-'S.()oO m lX. e te folosil in prezenl doar in
descoperite specii recunoscute de
Bazioul fluviuJui: 3.Mt mil. km' mica misunl .
vertebrate. in 1860. Stanley" avul
RAURI ~I LACURI RZE 129
8lfl'oVOO
' " <G

NILUL
!zvorul de viala egiptean

Nillll,j1l1vilil celmai Iling din Africa, avtind peste 6.000 kill, nll cllrge pesle 101
la fel de Iini~'lil precun1 in fOlografii. in Sudan, In Imprejurimile Kharlumului,
cursullini$lil al Nilului AlbaSlru allerneaza cu cascade zgollloloase.
 Martor al istoriei
Egiptul antic i~i datoreaz3 gloria ~i splendoarea culturii minunate
a Nilului. Fluviul maiestuos este martorul istoriei care
a inceput acum 6.000 de ani.

CE MERITA VAzUT
I uxor (leba Antldl). A~uan. Vale;'!
ilului. (alTo ,j Alexandria.

N
illI' esle darttl Egiptului.
dupa cum I-au numil poctii
antici. intr.adevar, soarta
acestei lAri a dcpins intotdeauna de
fluviul dAta-tor de viata.. in decursul
a mii de ani, Nilu!. prin revarsa,ri
anuale. a influentat viala egiptenilor.
in ficcare an $i in accea$i perioada,
Nilul crc$tea. SC retragea de la llinn
$i inunda valca, care se transfonna
jolr-un lac uria$.

fn uJtimii 200 de ani, acest ritm

natural a fost schimbat prin con·
struirea unui baraj. Controlate
de om, revarsarile naturale au
fost transformate. Barajul Asuan,
inaugural in 1971. garanteaza
egiplcnilor acoperirea. suUi la sutll.
a necesarului de energie electricA.
dar conslrUC\ia lui ridica problemc
in privin{a protectici ecologice.
NiI,,1 alost imotdeaulla 0 eale de comunicareloone utili:atii. Hierog/ije/e omiee
egiptene jJ pre=intd co pe 1111 bi1rbat gol. ell 0 eentllrd de nadgator impletitii.
din anuI2003. in Hamadabul sudanez. vedcre ecologic. ci ~i pentru d1 apele
Aici a inceput construirea unui alt ridicale ale ilului inWldll leritoriile
bamj hidrocnergetic, care trebuie sn ireversibil. ingropand vestigiile
satist:1cll in intregime nevoia de energie inestimabilc ate vechilor cuhuri.
electrica. a Sudanului. LnvestiJia a iscat
conlrOverse, nu nwnai din PUllct de

Barajul reline multitudinea de

minerale din nlImo!. care fertilizau
in trecut terenurile cuhivale in
limpul reva.rs.'i.rilor.
Egiprul trebuie sA facl falii ~i altor
consecinle ecologice ale acestei in·
gerinte serioase in naturii: evaporarca
putemidi a lacului de aeumularc
exercita 0 influentA asupra c1imei.
SchimbMilc illlprcvizibile ale elimei
se pot dalora unei aile mari constnlctii
CUMA
in sud wnedA., subecuatorial!. in
nord uscatA, tropical! (d~).
LOCURI CARE TREBUIE VIZITATE
I. Print.re pcisajele St3ncoasc de pe malul stang al Nilului, \'izavi de Luxor
~i Camac. se anA Valea Regilor $i ~ul Templelor $i al Mortilor. Aceste
consuuClii SUn! opere ale faraonilor din Teba in peTioada Slatului Mijlociu
(seeolul al II-lea iH.)
2. Felueile (..feluclf' inseamn!i "eorabie") sun! bard eu pfutze tipiee care na-
vigau pc Nil. SUn! lungi, inguslc ~i foartc ~re.
3. Ramscs al II-lea, numit ..Marcie Soare al Egiptului", a domnit la inccpulul
sec. al XVIII-lea iH. Faraonul este considerat fhuritorul unor monumente
arhitectonice deosebite pc ambele mal un ale Nilului.
4. Portul eel mai important al Egiptului eSle Alexandria, situal in panea
vesticA a deltei Nilului. Or8$ul a fost intemciat in jurul anului 331 iH. de
cAIre marele eondue.li.tor grec Alcxandru eel Mare. in Antichitate, orcl$ul
Alexandria a fost un important centru de ecreetAri $1iinlifice (Arhimedc,
Euclid) Si Iiterare (inlerprelarea Bibliei).
RAURI $1 LACURI RZE 131
1l1'~'UG

'" '0
NILUL
HARTA FlZJCA

ARABIA
SAUDrrJ.

USIA EOIPT

Tropic,,/
lIuo/"j

SUDAN
AIUbl.Jid

L Tana

'" b

..... FTIQPIA
Valea
REPUBLICA
Pe I£'rilorii/e Egiptllilli li Slit/mil/lui.
Nilulul
CENTllAFRICANJ. Ni/111 esle "m'igabil in1r-o proporlie
Alb
mai mare.

localiUti
, Rep. Oem. Congo • peste 1.000.000 de Iocuitori
• 500.000-1.000.000
• sub 500.000 de Iocuitori
drumuri mai importante
o 500 1000 2500 m
• " ..IRQS
 NILUL
Darul naturii
Fara Nil, !luviul eel mai bogat ~i mai important din Africa, Egiptul ~i Sudanul
ar fi fost condamnate la seceta, precum (a rile din Sahara: Ciad, Nigeria ~i Mali.

e a sa. ne dam seama de im-

portan\a celui mai lung
fluviu din Africa (6.67 I km),
trebuie sa ne amintim de istoria
minuna!elor cliituri egiptene. in
Apropial ~i Nordul Africii), pes-
carii. neguslorii ~i turi~tii. Si, 10-
tll~i, Nilul nu conslituie nlllllai 0
bogAlie: in lfeCUI, pc fondul dis-
pUle lor pentru distribuirea apci
inlre Egipt ~i Sudan. au aparut
numeroase connicte, iar razboiul a
fost la un pas s."i se declan~eze.

trecut se considera ca Nilul are PE SCURT

origine divina. Egiptcnii antici
erall convin~j ca izvorul Nilului se Cei mai mari afluenti: Nilul AlbaslfU, Sobat. Atbar
afH\. printre Insulele Elefanlului ~i Lacuri: Lacul Albert, Lacul Victoria
File. in realitate, bratul principal al Lac anificial de acumulare: Lacul Naser
Nilului izvora~te din zona Lacului Traversca..:a: Burundi, Ruanda, Uganda, Sudan ~i Egipt
Victoria, care se ana in rcgiunea
foarte calda ~i umeda din Africa
Ecuatoriala. Apoi fluviul, fAra a
pierde multa apa, strabate de~ertul
pc 0 lungime de 3.000 km.

in timpul caH'itoriei de 1a sud la

nord, Nilul fonneaza numcroase
cataracte ~i cascade ~i traverseaza
trei zone climatice (ecualoriaH'i,
subtropicaia ~i de~ert).

in nordlll Egiptullli, Nilul traver-

seaza Cairo ~i se varsa in Marea
Medilerana. La varsare, se desface
ea un evanlai pe fos1ll1 golf din
sudul Alexandriei. Nilul a irigat aiei
"Tinutul Negru", solul devenind
fertil de-a lungul mileniilor.

Alai penlm Egipl, cat ~i penlm

Sudan, Nilul eSle 0 bogatie ines-
limabila. Pe malurile lui. ea 0
oaza ve~nic verde. se inghesuie
felahii (l<'irani stabili din Orientul

STATISTICA
Lungillll': 6.671 km
Vitela de curgere: 2.284 m1 pc
sccurld:l
SUllrllfalll dellei 'ilului: 22.000 km~ CiiteWi imprejun"mi de pe mall/rile Nilului CII pIal/Ie exuberanTe. Aici cresc
arbll~li $i arbori, precum palmierul $i ellcaliptlll.
f1IIIIIC/"(){lSe specii de
 RAURI §,I WSP5
LACURI @

o
CASCADA @

NIAGARA
fa granifa a doua state

- ...r-. -' .14f DB· i

't'_
Cascada Niagara esle Sill/alii inlre lacurile On/aria $; Erie: a~·a-nllmiata "Pofcoava"
(Horseshoe Falls) din partea canadiana este cea mai des vizitata
parle a conlimenlului nord-american
 Luna de miere la Niagara
Niagara este destinatia preferata de proaspat casiitoriti.
iagara aduce SUA ~i Canadei venituri mari din turism.
Tot aici se gase~te ~i cea mai mare hidrocentrala de pe continentul
nord-american.

ECONOMIA
Indu.'iotria cncrgcticll.. lurismul

~
giUnea Marilor Lacuri cstc
eea mai mare suprafala ell
pa din zona continentalii
din lume. La inccput, aiel locuiau
amerindicnii, iar. din aou] 1806.
regiunca a incepul sa fie coloniz3ta
de albi. Teriloriul cascadei a fost
mcreu un subiect de disputa. in anul
1812. locuitani partii amcricane
au inccpul sa colonize7.e ~i cclalalt
mal. ea unnare a accstui fapt,
s-a dcelan~t rftzboiul a carui l11i:w
era imponanta economica a acestei
regiuni. Canada. pe luunci parte a
Impcriului Colonial Britanic. a opus
Afaril)'n Monroe po=iind infora
cascade; Niagara in (impul furnari/or
laft/mul "Niagara" (/953)
CUMA
enId yarn ( temperatura medic
+25 0 C). In pcrioadclc reci. pc
anumilc po!1lUni cascada inghc3lA.
o marc rczistenlA. Dupa mai multc luri~ti. imreaga regiune lmind numai
serii de negocicri. s·a rc.. enit la din lurism. [n fiecare an vin peste
statea inilial:l din3inlc3 mzboiului. 12.000.000 de turi~ti pentru a admira
aceast:l minune a naturii $i pentru a
in 1950. Canada $i Statele Unite au vedea apele Potcoavei canadienc.
semoat inlclegcrca privind Cascada
Niagara. Ambcle Slate au construit De ambclc pl\rli, americanl\ $i
imense hidrocenlmle care salisfac canadianIl., au fost ridicale Im1luri
necesarul inlrcgii rcgiuni a Marilor hoteliere $i reSlaurante. Dc
Lacuri. in inlclegcre s-a slabilil cle profila in calatoria de nunt:l
lllinimul apci carc cSle directional proasplit ctisatoritii pcntru care
in raul Niagam (in sczonul IlIrislic Cascada Niagara, alaluri de Venclia.
peste 2.800m3/scc .• in celelalte estc una dintre destinatiile prefcr3te.
perioade ale anului 1.400 mJ/sec.)
pentru a garanl3 ma.xima atractie
penlru turi$ti. Cascada alrage multi
CE TREBUIE sA ~TITI
I. Denumin:a iagara vine din limba amcrinchenilor. ..N.·a·ka-ra·· care
insearnna .•tunct de apa".
2. CurajQ$ii care se decid sa sara in butoaie de Icmn in CllSCad3 SW1t denwni~ de
americani ..diavolii curajQ$i".
3. La Cascada Niagara a fost realizat, in anul 1953. cunoscutul film ••Niagara".
in regia lui Henry Ilathaway. cu Marilyn Monroe in rolul principal.
4. eel care a dcscopcril Canada, Jacques Canier. a fosl primul alb care a
admiml aceasll! minunc a lumii, Cascada Niagam.
 FLUVII WSP7
~I LACURI @
,~,

o NIAGARA
HARTA IMPREJURIMILOR CASCADEI

STATELE UNITE ALE A.MERICII

NIAGARA HVDIE
PARK
FALLS

Al88

NIAGARA FALLS

R,vln' Ro..o

CHIPPAWA

Insula Caprei
Panel de control al nivelului de aClIl11l1lare
Slatele Unite ale Amerieii
 CASCADA NIAGARA
fntre lacurile Ontario
Cascada Niagara este gran ita naturala intre Statele Unite
ale Americii
una dintre cele rnai cunoscute loeuri de pc glob, a fost subjugata de om.
PE SCURT
incrrdri de IrllH'rsarc a Cliiscadei
Niagara:
• in nolll 1829: Sam Patch Bsupravicluit
travcn>l1rii.
• in Mull90l: Annie Edson Taylor (pc
o pluta din lemll) II suprn\'icluil.
• in anu11911: Bobby Leach (plulll
mClaJic.li), ~ tuni in spital, II
supravic\UlI,
• in BlIul 1928: Jean Lussier din Quebec
(ell lrei levi mctalicc imbr:1clllc in
c!luciue) a supraviclUil.
• in anul 1930: Grecu! Gl."Orgios
Slathakis (inlr-un bUIOi de metal ~i
femll) II murit.
• in anul 195 I: Wilham Red Hill (intr-o
CUlie ell 13 orilicii pcnln! rcspiralie) a
munt.
• in aoul 1952: Nathan Boy (in acc~i
cutic) a suprnvicluit.
Imagine aeritmii a cm:cadei. ill plauul ~'eclI"d podlll CI/rcl/bel/lui. care teago
COlllulo de Starele Unite ale Americii
~i
~i Canada. Aceasta minune a naturii,
ascada Niagara se gase~le
C pc nuviul ell acel~i nume.
A aparut in ultima epoci'i
glaciara. Oamenii de ~tiint5.
nu sullI siguri daca a avul loe
aClim 9.000 sau 10.000 de ani.
Volumul de apa eSle de
11.000 m3 pe secunda.
Pe nuviul Niagara, la gamila cu
Statcle Unitc, se ana Insula Caprei,
care imparle cascada in daua. Nive-
lui american al Niagarei, American
Falls, are 51 m ~i esle eu doi mctri
mai inalt dedit cel canadian, numit
Potcoava (Horseshoe Fall). Pe
teritoriul canadian curge aproapc
90% din volumul apei eascadci.
Datorita croziunii continue. pragul
cascadei se retrage spre vest cu
1,5 manual. Din nuviul Niagara,
Erie
apa eurge intr-un bazin Cll a lungimc
de II kill ~i 100 km adancimc.
Caderea apei, care fonneaza nori
de apa, cste fascinanlA. In anul
1885, amcricanii au pus bazele
unui parc nalional, dar ell loate
eforturile depllsc nu s-a putut evita
degradarea ecologica a acestor
locuri. in partea eanadiana se
perinda grupllri mari de turi~ti, iar.
in partca americana - apa cascadei
cstc contaminaU'i cu apa industriala
deversat1'i din intreprinderile
ehimice ~i metalurgice.
Cascada Niagara Illi eSle numai
granila eelor doua state. Si
arnericanii, ~i canadienii au creal
ora~c cu acela~i nume - Niagara
Falls. Fiecare din acesle dOlla ora~e
omonime are 70.000 locuitori, unul
aflandu-se in Canada, iar celalalt
in statuI New York. Sunt legate
illtre ele prinlHm pod peste fluviul
Niagara, numit Podul Curcubeului.
STATISTICA
iniiltimc: 51 m (American Falls).
49 III (Horseshoes Falls)
Lalimc: 300 !;ii rtlspcetiv tWO m
\"ohllllul de apii in cilderc:
11 .000 m3 sec.
Suprafalu lacului: Erie 25.7
I.m2. Ontario 19.5 km2
Adallcimca lacului: Eric ()-\ m,
Ontario 236 m
inlillimca peste ni\Clul rniirii:
Erie 174 m. Ontario 75 m peste
ni .. clul mani
 REGIUNI REG 25

,.
ECONOMICE
®

DANEMARCA
o tara industrializata $i tara bogatii naturale

Coasta Danemarcei miisoarii 7.3/4 de ki/ometri /ungime.

FIola de pesell;t ~j porturile j08CB un roJ important in economia tfirii.
 REGIUNI REG 27

,.
ECONOMIC£.-

DANEMARCA
HARTA ECONOMIC.';'.

J·leFa~

MAREA NORDULUI

-p---"

o
......
,,",:~~)e.,~.J "
-
t 1a
,.
It
~

d a
SUEOIA

- •
'-[
---
0---
_.-
MAREA

::=- BAL TlcA

GERMANIA -..-

ReJieful de ciimpic al Peninsulei lutlanda $i al insulelor, precum $i condiliile

favorabiJe pescuituJui, datorate siiriiciei substan!e!or minerale, au fmpins Danemarca
pc calea dezvoltiirii agriculturii $i a industriei alimentare. TOIU$i, multumitii
caJificiirii {Of/ci de munca, industria danezii repurteazii $; ea succese imporlante,
inclusiv;n sec/oarcle mai purin obi$l1uite, cum aT industriajuciiriilor, ell faimoasele
sille cuburi Icgo.
 De la tara agricola la stat social
La inceputul secolului xx, agricultura juca un rol esenpal in economia
daneza. Danemarca de astazi este unul dintre cele mai industrializate state
ale Europei, in ciuda lipsei bogaPilor naturale.

ana la izbucnirea rJ.zboiuJui toale acestea daloritii crizei mondi- in ciuda pondeni semnificali\-e a

P gcnnano-darez. in 1864.
majoritatea produsclor agri-
cole dareze luau drumul piclclor
gCnlmn::. Picrderea acestor pietc de
dcsfaccrc j·a fartat pc cconomi:?li sa
introduca refonnc: cconornia a fast
mdical modemizalii, iar Marca
Britanic a devenit noua pi.*i de
dcsfaccre.
ale a pctrolului din 1973:
Daremarca a deyenil interesala de
melodele de exploatarc a erergiei
coliere ~i biologice, repurt5nd
remarcabile succese la export in
aeestc sectoarc.
scctorului de stat. economia
Darcmarcci se prezintii in conll-
nuare foarte bire: de mu1li ani,
crc~lcrea economica alinge aproxi·
matiy 3% anual, iar mta ~majlllui a
scazul la 5%.

Dupa a1 Doilea RItzboi Mandia!,

Daremarca ~i vecirele sale nord ice -
Suedia ~i orvegia - au adOpl3t un
sistem de protectie sociala 1a 0 scarn
inca recunoscuta pana atunci. Doar
crizele cconomice din anii '70 ~i '80
au detenninat slabirea sistemului de
asistenla sociala.

Daremarca ~i-a concentrat atcnlia

de timpuriu asupra nivclului ridicat
al educaliei ~i asupra rolului
ccrcctarii ~tiintifice. in prczcnt, ea
este printre primele state din lume
din punetu1 de vedere al uti1izarii
surselor de erergie altemativa. 5i

cuMA
Temperat-oceanie:i. Temperatura
medic 3tinge OCC in ianuarie ~i
+ITC in iulie.
ECONOMIA
Sen. ieii. Industria: de m~jm
elcctrke. alimcntarJ (indu:>tria
I.lplclui), a mijloaeelor de
trnmport. erergetiea. Agrieultura:
produqia de furnje: euiluri de
sfecld de zahar. Cre~terca
anirnalclor. Peseuil. Silyiculturn.
Iloglilii nalurnle: gaze naturale.
petrol.
Numeroosc Iirmc de scrvicii ;$; au sed;uJ in Copcnhag:J.
CE TREBUIE sA ~TITI
I. Darezii folosesc inc1usiv resturile de ~Ie: produc din acestea furaje
ulihzate in crescaloriile de animale eu blana.
2. PreluriJe in Daremarca sunt foane ridicate: afinnalia se referi atit la ehiriile
din marile O~. cat $i la costul hratri. Cele mai scumpe sunt anicolele de
Iu.'(, prinlTe care se nomara $i autoturismele.
3. Danemarca csle 0 destinalie turistica aU3ctivA: casutele din lemn
caracteristice. ll$Czale in apropiere de fiordurile pitore$ti. precum $i
frumosul orn$ Copenhaga lltrng anunl miliom-c de luri$ti.
4. Cuburile lego sunl un produs darez foarte bire vandul. in localitatea
Legoland (din lutlandn) pot fi admiralc enstcle minialurale $i aile obiectc
eonslnlite din cuburi de plastic.

Modelul industrial modern !ji... berea la cutie
Danemarca, cea mai mica dintre liiriJe scandinave, ~te permanent noi ni§e pentru
produsele sale pe piete1e de desfacere mondiale.
" n anii '90. Daremarca avea celc
I mat ridicale impozilc ~i eel mai
dczvoltat sistem de asistcnl,i
sociala din Europa. Datoril:'i nivelu-
lui ridicat al salariilor $i datorita
coslurilor ccrutc de fUllclionarca
..St3lului buniisl:'irii", Darcmarca a
pus accentul pc calitatc $i pc per-
rcqionarca produsclor sale. Avand
o piata intcma de dimensiuni foane
reduse. 13m S-3 oriental in marc
PE SCURT
• Dcnumirea oficiaJ:i: Regalul
Darem:ucei
• Structura adminisuati\"a;
14 dislriete ~ 2 municipii
(Copcnhaga ,i Fn:dcnksbe.-g)
• Capitala: Copcnhaga 496.000 loc.•
aglomcralia urbana numara 1,38
mil. Ioc.)
• Limba: dareza
• Religia: lutemnism
• Celc mni marl ora~: Amus.
Odcnsc. Alborg
• Celc mai importlntc porturi:
Copcnhaga, Nakskov, Odcnse
• Aeropon: Copenhaga
STATISTICA
Suprafata: ·1).lW-l ~m
(ram Gnxnlanda '}i In... uldc Faroe)
Populafia.; SA mil. loc.
Densitatea populafiei: 126 loc "km
LWlgimea firmului: ., 114 km
lnsuIe: 405
Populapa urban1: H5" 0
~terea anuall a pm: 2.1\' 0
(:!OO51
Produsul intern brut pe cap de
locuitor: 33,400 LSD (2005)
Rata i?Omajului: 5.5/1 0 (2005)
Rata inflapei: 1.90 '0 (2005)
DANEMARCA
masura caire 0 eco-
nomic de export.
in afam de eilte\'a
campuri de gaze
naturale din largul
Miirii Nordului,
Darcmarca nu dis-
pure de bogalii
naturale scmniliea-
live !ii a fost
revoita sa sc bazc-
ze pc prefabricarea
materiilor prime
importale.
in $3ntierele navale
din Copcnhaga,
Nakskov !ii Oden-
sc. sc eonstruicsc
toate tipurile de
\ use, de 1:1 eargob-
olurile de mid
dimensiuni pana la
uria~ele vase pclro-
liere. Industria 1ll0-
bi lei !ii atclierele dc
artizanOi au dob<in-
dit ~i ele 0 pozitic
Copi; 101 Lego/and.
sigurd pc pielele intcmalionale.
in mod tradilional. pcscuilul jooca Carrea. br.:i.nzeturile ~i untul sunt
un rol important in economia exportate in 150 de tan ~i furnizcaza
darcza: 9QO'0 din cantitatea pescuitii I 6 din produsul intern brut.
este destinala exportului. ceca ce
aprovizioreaza 35 de milioare de Faimoascle fabrici de here Tuborg~i
oameni anual cu produse din ~te. Carlsberg din Copenhaga sunt in
Venilurile din produscle din ~te continuarc printre primclc fimlc
SUn! la fel de ridicate ca ~i cele cxportatoare din Darcmarea. Berea
provenite din vanzarea ~telui laeala, vanduta mai ales la cutic.
proaspat. este foane populara in lumea
lntreaga: din Thailanda pana in
in sectorul agricol, condiliilc de Argentina.
c1ima au fortat Darcnmrca sa se ori-
entcze in principal sprc cre~tcrca
animalclor (avicuIIUr:l, crc~tcrca
vitelor) ~i sprc industria laptclui.
 REGIUNI REG 49
ECONOMICE

~
INDIA
In ,tinutuJ fluviuJui sacru

Ma/ul Gange/ui, fluviul sacru allndiei, atrage intoldeauna a mu/lime de oameni.

Scaldatlll rill/ainu este singurul aspecI sub care Gangele este indispensabil
hindu$iJor. Tot aici, ei aruncii de$euri menajere, gunoaie, excremente $i starvlIri -
fluviul este, prin urmare. plin de baclerii.
 A
In diutarea unitatii
Culturii straveche
in India, oamenii cnre p.1r1icipif 18 sArMlorile rcJigi03se poortii intOldeauna vC$mintc festive. PBnIl $; e/efanlii sum impodobiti cu fast.
ndia, care llumara in prczcnt
I peste un miliard de locuitori, a
trebuit sa sc descurce singuni
dupa scpararca de Marca Britanic
(1947) in OCllUlllamtclc razboaic ~i
ocintclcgcri etl du~manii intcmi $i
extcmi. PUlcrilc europcl'C au fost
interesate daar de mcntirerca profi-
lurilor incasate de pe unna aceslei
Ian uria$c etl 0 piala de desfacere
ce absoarl:~ u~r once marta. in
secolul XIX, cand regina Victoria
era $i regina lodiei. Marea Brilanie
a obtinut c~tiguri enonnc de pc
uona ..perlei coroarei".
India indcpcndcnL5. a iC$it invinga-
I03fe din riizboaielc de gmoilii etl
Pakistanul $i etl China. in schimb,
connictul intern dintre hindl1}i Si
musulmani continua pana in
prezenl. Farii incetarc, au loe tul-
,
~i progrese, in ciuda tulburarilor permanente
buriiri Si 3cte de profanare a
lacasuri!or sfintc.
Inliintarea a doua noi state isla-
mice, Pakistan ~i Bangladesh, care
Crc~tcrca
ECONOMIA
dcmogrnfica anuahl:
1,5%. Crc.!jtcrea ceonomica
au Tacut anterior parte din Indiile anualii: 3,8%. Produsul national
britanice, nu a contribuit la brut pe cap de locuitor. 454 de
imbunatalirea situalici. India dolari -'
riimare 0 tara anat;'i in ciiutarea
unitiitii intern:.
CE TREBUIE sA $TITI
I. La 14 septembrie 1947, chru a proclamat la miezu! nOPlii independcn(3
tfuii, pe care britanicii 0 rcfw.aseri cu incApiilanare Indiei ani indelungati.
2. in anul 1975. India a ar.exat principatul Sikkim din mun~i Himalaya.
Acesta este Situal intrc Nepal ~i Bhutan, in apropiere de o~ul Darjeeling.
3. Localitatea maritima Goa, fostA colonie ponugheza, este in prezenllocul de
iDt3lnire allirrretului din intreaga lume. Din 1988, pc plajele de aid se
desr~ fesliviliti care dureaz! tot aDul ~i care atrag un public
international.
4. Pe vremea domina{iei britanice. capil3la Indiei a fost la Calcuna (pan! in
1911).
 REGIUNI
ECONOMICE
l REG 51
"
INDIA
HARTA ECO OMICA

-- ---
"' • .....- bogalII'-""

...
...-
0--
--,
O ---~
0 ----
D
0
0
•
--
--
--
~.*

---
----
•

Mumbo/
(Bombay)

.-
""'--"'-
....
.~

--_.-
0 - - 1- - -
.-
u-
0-
~ ...
,--
--
lIIilll- do -

-
India, care este asociatii eel mai adesea eu suprapopularea $i siiriieia de neinehipuit ee
domne$te in eartierele siirace ale marilor ora$e, se poate tOIu$i miindri $i cu realiziiri
semnificative in sferele industriei modeme precum electronica. informatica sau
cercetiirile $tiin/ifiee (fizieii nuclearii $i astronauticii). India este, totodatii, un pionier in
domeniul modificiirii genetice a cerealelor, ca de exemplu griiuJ $i orezul.
 INDIA
Taniirul gigant economic
in ciuda rolului important jucat de agriculturii, India este una dintre cele zece cele
mai industrializate t3ri din lume. Sectorul infonnatic reprezintii 0 mare speranlli de
viitor a \iirii.

G
u~emllllndi:'i ~rive~.te spre dupa mada europcana, arc 0 innu-
villar ell optllmsm ~1 prog- enla pozitiva asupra economiei.
nozcaza 0 crqtcrc ceo· India pun:: accentul mai ales pe
nomica constanta de 5·6 proccntc c1cctronica. in putirc alte tari ale
anual. Acesl nivel de crc~lcrc cslc lumii exista alalea finne produca-
indispensabil penlru en statuI sa lOare de programe ~i echipamente
poala funetiona in condiliile Ul-ei de calculator.
cre~leri demografice de 15 mi-
[ioure de oamcni anual, ~i pcntru Fcmeile hinduse po:mii coslUmul
a-~i mcntire statutul de lara situata, Irodi/iom,1 ..5.1J;": p:inz.1 asr/,:1 inJa$umra
din punet de vedere economic, in jurul corpului poote miisurn $i z<.'cc
undeva Illlre tarile in curs de dez- "'em Irmgime. $ari·ul IIU necesir;J dame
voltarc ~i cele induslrializate. StlU naswri. fiind sus/in/II eu ajUlorul
Dezvoltarea urei c1asc mijlocii, nodurilar.
care tn'iic$tc in rnasum tot mai mare

Controstc/c Indici sunt izbifoarc dc-a lUIIgll/ m.1/uri/or Ollngc1ui: nil dcpanc
de palatclc 8ur;te sc devcrscaziI i~ apJ dC$curi mcnajcre. starvuri $; STATISTIC'&'
cxcrcmentc. .

--. I
Suprafata: 3.:!87.590 km
Populapa: 1.1 I2.2 milio:Jl¥:: de
locuilori
Densitatea populapei: 329 loc.,Km
eel mai inalt '18rf: Kiinchenjunga
(Sikkim) 8.586 III

Granite: eu Myanmar. Banglade~h.

China. BUlhan. \fepal ~i Pakl~llln
(in tolal 14.897 km).

PE SCURT
• Denumirea oficiala: Republica
India (Bharat)
• Capitala: New Delhi
• Limbi: hindi, cngleza (Iimbii
asociatJi), ~i 21 dialecle regionale.
printrc care bengali, kashmiri,
punjabi. tamil, urdu.
• Moreda: rupia indiana
• Cdc mni mari ol'll$C: Calcutta.
Mumb..1i, DeihL Madras,
Bangalorc. Hyderabad,
Ahmadabad.
 REGIUNI REG 57
E ONOMICE

IRLANDA
Lungul drum catre industrializare

Bovine la piisclIl in apropiere de ora$lIl Donegal din Irlanda

 Avantajul taxelor mici
Datoritii politicii economice consecvente ~i taxelor mici, Irlanda a re~it
sa atragii numero~i investitori.

ECONOMIA
Agricultura: crc~tcrca vitelor
(>Cntnl cane ~i pcntm laple:
culturi dc cartofi, de sfccla dc
zahnr, de orz pentru furnjc ~i
pcnlru produclia de bere. Pesellit:
325.000 dc tore anuul (1998).
din care scnllnbiile reprezinta
44% . Industria: alimcntam.
u~arli. chimica. dc mccanidi
tina, clcctronici'l ~i dc ma:jini.
Bogiilii natumlc: zinc, plumb.
argint. ga7e naturale: utilizarea
crcrgici colie~. Turism.

r,anda se numarn primre mem-

I brii comunit<'itii europere mcdiu

dezvoltati ~i bereficiaza de sub-
ventii din partea Uniunii Europerc.
Totu~i. politica cconomica coo-
sccventa ~i sistcmul de laxe ravora-
bil au coodus la dezvoltarea eco-
narnica stabiH'i a l<irii, dezvoltare
care dureazii de ciitiva ani buni. Rata
medie anuala a ere~terii economiee
atinge aproapc 4%. Taxele mid in
eombinalie eu fOlla de mundi ieflinii
motiveaza eoncerrele strail"£ sa
desehidii in Irlanda noi unitali de
produclie. Principalii investitori sunt
Statele Unite ~i Gennania. Fimlele
strain:: produe jumiitate din canti· milioarc de straml. Majoritatea celor eare i~i petree aid intreglll
tatea totala de bunuri induslriale fa- oaspelilor din Anglia sau din Irlanda conccdiu, iar printre aee~tia se
bricate in Irlanda: in principal auto- de Nord poposesc aiei doar pentn! numiirii ~l romani.
tllrismc, computerc ~i produsc ehi- lin week-end. Cre~te, insa, numarul
mice. Este adevarat, acestea ang:l-
jeazii comparativ plilini salariati, dar
rata ~omajului a sdizut intre anii
CE TREBUIE sA $TITI
1996 ~i 2000 de la 12%, In 3.8%. I. Jumiitate din cantitatea de on .. pentru bere" produs in Irlanda este
Valoarca Prodlisullli Intern Brut a cumparatii de fabrica de here Stout, producatorul faimoasei beri Guinrcss.
crescllt Cll 9,8 procente in anul 2000, Aceasta este, aliituri de whisky, baulura nalionalii irlandeZli. Berea Guinress
iar Irlanda a oeupat primlll loc in estc cxportatii in peste 140 de tan ale lumii.
Europa sub acest aspect. De la an la 2. Turba acopcra 18% din rcvoilc crcrgetice ale Irlandei.
an. irlandezii traiesc din ee in ee mai 3. De abia in anii '70. au fast electrificate loale gospodariile particularc din
birc. rrlanda.
4. in limpul ,.marii foarnetc" (1845-1849), cauzala de 0 plagii care a distrus
Irlanda Plll'£ acecntul ~i pc turism. cullUrilc de canofi, peste 1.6 milioa.re de locuilOri au emigrat din Irlanda.
Anual. lara este vizitatii de peste 5
 REGIUNI REG 59
E<4ONOM1CE
"
IRLANDA
HARTA ECO OMICA

OCEANUL ~~
(:ANIE
ATLANTIC IRLANDA DE NORD 2
•
•

MARfA
IRLANDEI

'"""""
•
•
peste 500 000 IDe
Inlre 100 000 - 500 000 Ioc
• !nlre 50 000 - 100 000 Ioc
• 5.ub 50 000 Ioc
dru~"
~ ooroportun imporIatlle
grani\a lie P"OVII'lCle
-~ ~economice
II
• Clllljlenlll0II0r
pe supralele m<wl
_
-..-.
agricu/lurl) ~

--
Clllf\efU ailimalelor

-- . L ] aJlturi de ceANtItI
_ eutturl de Iego¥rIe

I"" 0C8l1lnlle

""m

Irlanda posedii condi/ii excelente pentru dezvoltarea agriculturii: elemente ..

caracteristice peisaju/ui !iirii sunt luncile $i pii$unile. Cu/oarea lor de un '----------
verde intensiv, rezultatul frecventelor precipita!ii care cad dinspre Atlantic, a dat n8$tere
poreclei poetice .. Insula de Smarald". Situarea Irlandei ii oferii acesteia oumeroase avanraje:
aeroporrul Shannon este unul dintre cele mai imporrante aeroporruri de tranzit pe traseul
Europa-America.
 IRLANDA
Unt pentru Europa
Timp de secole, Irlanda agricola a Iacut parte din grupa \iirilor celor mai slab
dezvoltate economic din Europa. 10 ultimele decenii, agricultura irlandezli a inceput
sa devinii profitabila. De la integrarea tfuii in Comunitatea Economica Europeanii (in
prezent DE), in 1973, produclia agricola este destinatii in principal exportului.
"- II [recuI, pamanturile s<'lr.lce ale export. Terenurile agricole

I Irlandei
hr:il~sdl
erau c<lpabile 5<'1.
numai 0 parte a popu-
latiei locale. De regula, clanurile
erau ~ de numeroase. indit
rcprezcnta\ii tircrci gcrcralii crau
fortali sa cmlgrczc. in ultimii
dou.iizcci de ani, sarul irlandez a Ire-
cut prill lransfonnari semnificative.
in opinia speciali$tilor, gospodiiriile
continua sa fie prea mid pentru a Ii
lucrative, dC$i produclia lor CrC$IC
pcnnarcnt. Cultutilc de subzislcnlii
au fost inlocuite ell Cre$ICrea inten-
siva a animalelor din care se obtin
cam:: $i produsc lactate penln!
Pcscllitu/ esre ° ramllra imporf.11lt.'i a economiei. in afara de scrumbii. IJeringi Si
fmere de mare. de m"re vaJ0<1re cstc pescuillJl de somoni, deslil1<11 in pritlcip.1/
cxporflllui.
ocupa 82% din suprafata {ani
$i asiguni 8% din vcnitul
nafional. Datorita integrarii in
Uniurca Europcana, agricul-
torii Insulci de Smamld au
ca~tigat acces la piete rnai
mari de desfacere ~i obtin
preturi mai bUl'e pentru pro-
duscle lor. Irlanda produce
eea mai marc cantitate de C/.1sicuJ lweed cstc produs in
cam~ din lume pc cap de locllitor, iar
cominullre dupii melode lrodiriona/c.
In productia de lapte ocupa locul doi.
Colaborarea in cadrul marilor coo-
perative, care se ocupa cu identifi- profitabila pentru micile gospodarii.
carea pielelor de desfacerc, eslc Dc excmplu, coopemtiva Golden
Vale, care produce untul
,.Kerrygold" foarte aprccial peste
hotarele Irlandei, numara 6.000 de
membri.
La ineeputul anilor '80, Irlanda a
inceput sa sc prcocupc de organi-
zarea propriei nOle maritime de pes-
cuit. in apele Irlandei sc pcscuiesc in
special scrurnbii ~i frucle de mare.

PESCURT
• Denumirea oficiala: Republica
!rlanda! Eire
• Suprafala: 70.285 Ian!
• PopuJalia: 4,01 milioore de locuilorl
• DcnsitntC<1 populalici: 54 loclkmz
• Capitala: Dublin
• Grndut de urbanizare: 59'10
• Repartitia [ol1ei de munca in
economic: agricultura 8%, industria
29%, sectorul de servicii 64%
• Produsul intern brut pc cap de
locuilor pc an: 34.100 de dolan
americani
• Centre comcrciale: Dublin, Cork,
Limerick, Waterford. Dundalk
 REG 93
REG1UNl
ECONOMICE ...,
TARILEDIN
,
GOLFUL PERSIC
Sursa "auru/ui negru"

Locuirorii !arilor din Golful Persic i$i pot pennite orice fel dc lux.
in niciun un alt col! aJ lumii nu se pot intiilni atiitea autoluris117e Rolls-Royce.
- Riizboiul din Golful Persic
La inceputul anilor '90 din secolul trecut, statele
vestice au format 0 coalijie impotriva Irakului,
care a anexat Kuwaitul, in 1990. Aceste state se
temeau de consecintele controllirii de catre Irak a
uneia dintre principalele surse de petrol ale lumii.
KUW.1it: garda emirolui 10 :Jcroport
a 2 august 1990. rcgiurca
L Golrului Persic 3 {rCCul
printr-un adcvarnt ~OC:
annata irakiana a invadat micul stat
Kuwait. Guvemul local a fosl
inlocuit ell un guvem pro-irakian. in
3CCStC conditii. statcle occidentale
s·au (ernul pentru soarta importu!ui
de petrol din Kuwait. Organizalia
3liunilor Unite a adoptat imcdiat 0
rczoluJie in care cerea prcsedinlclui
lrakului, Saddam Hussein. rclr3-
gcrca recondilionalli a annatclor
sale din Kuwait.
Dupa ce dcmersurilc diplomaticc nu
au condus la niei un rczultal. Jarile
occidentale, in fruntc eu Swtclc
Unite. all (recut In ofens iva militar:i.
intrc 17 ianuaric ~i 2& fcbruaric
1991, peste 700.000 de sol dati au
luptat in riizboiul contra cclci mai
rcnumite annate din lumcn arabii.
OperaliUlca a prirnil criptonimul de
"Furtuna in dC!lcrf'. in Unlm bom-
bardamcntclor intensive asupra
capitalei lrakului. BagcL.'ld. !Ii dupa
:,ase sapmmani de lupte. irak..ienii au
fost revoili sa capituleze !Ii sa se
retraga din Kuwait, Saddam a fost
revoit sa rccunoasca rezolutia
ONU.
Perioada de pace rclati'va nu a durat
mult timp. Statele Unite ale
Americii au acuzat lrakul ca poseda
anne de distrugcre in masa, ca
ingrcureaza controlul inspcctorilor
o U ~i ca sprijina terorismul
intemational ~i au inilim prcgatirile
de riizboi. Qatar. undc a fast stabilit
comandamcntul gercral al fOT1c1or
amcricane implicate in Irak. a
devenit baz..1 lIt"Ci annale de 250.000
de soldati. Rczcrvc de apa.
combuslibil. alirnCl1tc !Ii alte
STATISTIC)\.
Bahrain
• Supr.d.l13 n."" mil d~ km
• Pllpul II -')0.000 d~ Cl\."11ltorl
II.().J~ If..,;. 1m I
• (,Iplt la, \1-\1anama
• R~/.:n.: d.: fl<:trol' 0.1 mid d~
banI!
Qa""
• ....uprafa\a: II.noo km'
• Popublia: 11~9.()OO d.: It)o.:ullon
1:"710<:' kill.')
• ('apilala: Ad-Diluha
• R,:/cl"\c de p<:lnll: 15.2 mid. dc
barih
Kuwait
• SuprafJla: 17,X rnli km
• Pllpul.lua: 2 mihoarr (112
k.c kill )
• ( apilala: Ku",alt
• R.:/~n c d..- f".'trol %5 mid de
banI!
Arabia Sauditi.
• ....uprol!aI3. ~.15 ml!lO:IIl.: km
• PllPUlal13 2~,-' mlh n: dc
1()("lIlttln ( 10,5 loe km-)
• (apllala: -\r-Ri)ahd
• Rc/O.'n..- dl' ~lrol' ~(l~.S mid. de
bilrili
Emiratele Arabe Unite
• Suprafala: "'),('1 mil Kill
• Pllpula\i,,: 3.~ mllioanc de
Ill(,;ui\lln OR 10(,;. km!)
• Capit,lla' \hu lJhahi
• Rc/<.:n e de ('\:1roI: lJi X mid tk
h.ln!J
matcrialc au fost trimise aiel ~i din
Kuwait. Dupa incheierca riizboiului.
fortclc de stabilizare continua sa
foloseasca bazele din tfuile GolfulUl
Pcrsic. eu toote aeestea. funda·
mentali~tii islamici. remultumiti de
prczcnta annatelor american:: in
regiUl"C, organizcaza atacuri Ie-
roristc ~i impotriva ahor stale din
Golf. Un astfcl de atac a avul loe in
capitala Arabiei Sauditc. Ar-
Riyahd, in 2003.
 REGIUNI REG 95
ECONOMICE I\E' BH'
~
.j(W, CA..
TARILEDIN '"
OOLFUL PERSIC
HARTA ECONOMlC'\

1A A K
J RezeMtle de petrol In j.iir\le OPEC
642,6 mid barlli (2001)

)"

B8hn1inl-----;J-
0,01%

RAN
,-
Em,...lllr.
Unilo
15,2%
II~ •

G. Oman

....... EMIRATElE
ARABE UNITE

ARABIA SAUDITA --~- --- OMAN

.-
_ ~ de glOU I\l'!uraIe
_ zAc6muIIe <Ie petro!

• portun pel1Olie<e

I ",mar;;
Harta economica a state/or din Golful Persic este - conducle penllU transportiol petrok.i

monotematica $i prezinta excJusiv resursele energetice.

Exploatarea zacfiminteJor de petrol $i de gaze naturale a
-.-
- lXlIIdlJCle peI1l1U traI\SpOItM 9'"

permis acestor {firi, candva siirace, sa obfinii venituri ce ; .... :~

'0f9ar0za1'a TlItb"lIrabe
asigura locuitori/or lor un nivel de viara ridicat $i un sistem de E>qxlrtaIoara de PelIOl

protectie sociala cuprinzator,

- TARILE DIN GOLFUL PERSIC -
...,
,
Mana cereascii In de$ert
Dupli descoperirea ziiclimintelor de petrol, locuitorii din regiunea Golfului Persic
s-au transformat din simpli beduini In cei mai bogap oameni de afaceri ai lumii.

MOl/umctllcJc iSloricc COfllmsle.1z,j

puwmic cu c1iidirilc modemc. ridicatc
in Goffill Persic dupfi descopcrirea
2.ic.iminlelor de pc/rol.
controlcaza ccle mai man resurse
de petrol din lume. Din momentul
descoperirii ..aumlui l'w;:gm", dupa
primul razboi mondia1. valula
curgc nccontcnit insprc rcgiunc.
Problema vc~nica a nomazilor -
Iipsa apei in de~ert - a disparu!. Au
fost construite sisteme uria~e de
irigatii, care au transfonnat pustiul
intr-o oaza innoritoare.
Daloriti'i nivelului ridieat de trai,
situatia polilica in t5.rile din Golful
Pcrsic este. mai dcgraba, stabil5.. in
1981, aeesle slate (impreuna cu
Omanlll) au creat 0 asocialie
economica - Consiliul Ti'irilor din
Golful Persico Fiecare dil1lre elc
este, in acela~i timp. membra a
OPEC, influenta Organizatie a
Tarilor Arabe Exportaloarc de
Petrol. Cll sediul in Kuwait.

intagma "tarilc Golrului

S Persic" dcscmncaza celc

cinci slate din peninsula
Arabiei, situate pe coaslele sudice
ale golfului: Kuwait, Arabia
Saudita, Bahrain, Qatar ~i Emi·
ratelc Arabc Unite.

Acestc slate de dimcnsiuni redusc

(ell excep\ia Arabici Saudilc)

in !,iri/c musu/m:me, de obicci.

femeile IIujoacti IIlI rol importalll ill
viafa pubJic.i. Baga/clc slate dill
Go/fiJl Persic /Ill reprczint<i 0

cxccPlic. din ncest punet de ycdcrc.

ECONOMIA
Emiratele Arabe Unite
CE TREBUIE sA ~TITI
Export: petrol (45%), gaze I. Unitatca dc mAsun' folosita in vanzarca pctrolului cstc barilul (159 I).
naturale, pc~te uscat, cunnale. 2. Prima criza pc piata de combustibili a avut loe in anul 1973. Dupa nizboiul
Import: motoarc $1 3utoturismc. Yom Kippur intre Israel ~i l:'irile arabc veeine ~i ea unnare a neintelegerilor
produsc chi mice, alimentc. eu coneern:le petroliere. tarile exportaloare de petrol au scumpit pretul
Arabia Saudit! acestui produs cu 70-100%.
Export: petrol ~i produsc rafinate 3. Intnuca in Golful Pcrsic se face prin stnimtoarca Onnuz. Datonl:"!
(90%). importantei ceonomice a regiunii, stnimtoarea face parte dinlre punetele
Import: mtl$ini ~i uneltc, alimente, strategice esentiale ale lumii.
produse chimice, autoturismc, 4. In tarile Golfului Pcrsic traicsc ~i muncese numcro~i imigmnti. in principal
confcclii. din tftrile arabe mai saraee ~i din Asia de Sud-Est.

UNIUNEA...,
EUROPEANA (2)
CALENDAR
• 1952: crearea prill Trntatul de In Paris din 1951 a
Comunita\ii Europenc a Cirbunelui ~i Olelului
(Benelux. Fran~. RFG 1/1 1Iali3).
• 1958: in liinta, in unna Trat3tuJui de la Rama din 1957,
Comunitatea Economica ~i Comunilalca Europcan~
Encrgici Atomicc-Euratom.
• 1967: en unnare a deciziei COlllUIlC a COlllunit1l.\ii
Europene a CMbunc1ui $i Olclului $1 Comunil1l.\ii
Economice Europcnc $1 Eumtom, sc pun bazcle
Comunitlitii Europcnc.
• 1973: adem In Comunitatca Europeana: Marca Britanie,
Irlanda,Danemarca.
• 1979: intrll. in ,'igoarc Sistcmul Monelar European;
primelc alegen directc pentru Parlamcntul European.
• 1981: Orcein adem In Comunitatca Europcanli.
• 1986: arlera 13 Uniunca Europcana Spanin $i
Portugalia.
• 1992: lralatul deconstituire a Vniullii Europene (Tmtatul
de la Maastrichl, care intra in \<igoare in 1993).
~ 1994: Polollin depune cererea de aderarc In VE.
REG 133
•• •
~ 1995: Austria, Finlandn ~i Sucdia adcra la VE. Norvegia
respingc prin referendum adcrarca 1<1 VE.
~ 1997: la Luxcmburgsc iadcciziadeschiderii ncgocierilor
de aderare eu Cipru. Estonia, Cchia, Polonia, Slo\icnia
a ~i Vngaria.
~ 1998: incep negocierilc de adcrarc eu slatele aceepl:tte
de Consiliul european la Luxemburg.
~ 1999: introduecrea monedei comune europene in II
slate mClllbre VE.
~ 200 I: eonvocarea Consiliul european in scopul pregll.lirii
rcfonnclor UE ~i a Constituliei Europcne.
~ 2002: tem,inarea negocicrilor de aderare eu Cipru.
Cehia. Estonia. Lelonia. Malta. Polonia. Slovacia.
Slovenia ~i Vngaria.
~ 2003.IV: scmnarca tmlalelor de nderarc pentru cde 10
state candidate.
~ 2003.VI: prin referendum, Polonia votelV,A ademrca la
UE.
~ 2003. VII: Consiliul european a prcLentat proieclul de
COnst1tulic a Europei.
 Uniunea Europeana (2)
Dificilul drum spre unitate
(mediat dupa eel de-al doilea razboi mondial, ~ase tari europene
au fiieut primii pa~i spre unitatea Europei.
Atingerea seopului aeestei ealiitorii nu este deloe u~oara.
Europcaml. Scopul accsleia era
climinarea baricrclor comerciale
din Europa in IOOle 111rile membre
exportul jucand rolul principal.
Procesul eliminl1rii barierelor
economice a f'l\cut posibila in anii
'90 crearea Pielii Inlerne Europene,
care garanla libera circulatie
a persoanelor ~i a marfurilor in
limilcle tarilor membre.
Ideea piclei comunc a atras din
ce in ce mai multe tl1ri: in 1991.
Uniunea Europcana cuprindea 12
state; in 1995. avea deja 15 membri.
Uniunea European3 este cea mai
mare piata mondial3: produsul brul
BnlXelles nle sediul rna; m"ltor al stalelor membre dep3~ind chiar
inS/llllli; ule Uniunii Europene (in produsul brut 31 Stalelor Unite.
imagine Grunde-Place).
Procesul de adcrnrc nu sc limiteaza
doar la problcmcle economice.
aasu! de dupa eel dc-a! doilea
Mai muhe tan au reu~it sa se
apropic de cerin!ele europcne ~i
la nivclul politic. insa in ciuda
multor succese economice, polilicc
$i sociale, procesul de unificarc
europcanti inainteaza cu dificultale.
in calea Deestui proees Slau
difercnlcle incA mari de nivel de
trai ~i potential economic al unor
stDte, supraproductia agricola $i
prcjudecAlile.
in 1998 a inceput oficial procesul
de largire a Uniunii Europcnc
cu inca II state. in iunie 2003.
Polonia a aprobat. prin referendum
nationDI, aderarea la UE, iar din
mai 2004 estc membru de facto al
UE. Din iunic 1996. func\ionew
Banca Ccntral;i Europeana-. care
administreaz3 din I ianuaric noua
valuh'i. europeana - euro.

H rnzboi mondial a rcprC7cntat

o adevaraUi ~ansfi: popoarelc
mici, dar mai ales Fran". ~i CE TREBUIE sA ~TITI
GCnllania care ie~eall vlaguitc din
Drapelul UE prczintl1 un cere cu 12 stele aurii, cu cinci colturi, pc food albastnl.
razboi, au caulat solUlii In criza
Numliml de stele cste ncschimbabil. UE 3 prclU31 acesl drapel in anul 1986 de In
poslbelicli ~i reconslnJctia larilor.
Consiliul Europci. Chiar dac! drapclul fusese proieclat ind din 1950. mul\i ani
AceslQra Ii se aHllurau. in anii
s-a presupus care nr putea
'50, halia ~i Benelux·ul (Bclgia.
fi semnificalia slelclor.
Dlanda. Luxemburg). A~ a Illat

fiinlli Comunitatea Economica
STATISTICA
Suprar.,a: .. mil. km- IdupJ
mal :!{)(1.1I
IJopulalie: in Jur de -15(1 mil.
lucUlt~m (dupa: I mal 2{M141
~omajlll din liirHe l E: lOA •
I)rodu\ul "alional BnH pc cal)
de locuifor: 24405 C'UTIl (:!(Iln)
***
S·au emis ipolcze care
mai de care mai funtcziste:
semnele zodiacale. cei
12 apostoli. cde 12 ore. * *
popoare1e Europei. Cel
care a avut ideea crdrii * *
acestui drapel. diplomalul
spaniol Sah'adore de
Madariaga y Roja, abia pe
* *** *
patul de moarte, in 1978, a
rccWlOSCUI ell s-a inspirnl din Biblie. Sunt atfitca stele cale sunt ~i in aura FOCtoaTel
Maria. Nu a indffizrlit sl1 mAnuriseascA mai devreme de leam3 sl1 nu trezeascA
protcstclc cclorlaltc rcligii ...
 REGIU REG 135
ECONO

UNIUNEA OW

EUROPEANA
Statele Unite ale Europei

Sedilll Uniunii Europene esle localilalea Slrasbourg din Alsacia.

Numero$i luri$li sunl alra$i $i de monllmenlele aceslui orO$ francez de pe Rin:
celebre; esle Caledrala - CI1110SCllU; $i sub denumirea ,. Caledrola
de 10 Strasbourg "- sail de Chateau des Rohan.
 REG 136
Institutiile Uniunii Europene (1)
Parlamentul rnrli un conduclitor real

a\iUni,e state lor membre structura consiliului se aOa catc un ~i statelor membrc. in prcant.., pc

N UE SUn! reprczcntate de
Purlumcntul European,
infiintnl in 311u11952 (PE; dcnumirea
reprczcntant cu ranb'Ul de ministnl
pcnlru ficcare stat membru.
Consiliul Uniunii rcprczinta fonll
hinga stalele principale ~I ~fii de
guveme, in S(nlclura acestuia a mtral
~i Pr~dinletc Comisiei Europenc.
a intra! in vigoare in 1962) In in rata cliruia guvemelc individualc Consiliul joacA rolul principal in
Strasbourg. impal1irea locurilor in nalionalc reprezinH\ propriilc alegerea ciii lor ~i scopurilor strategice
PE (din 1979 au loe alegcri directe interese ~i ajung la un compromis. dczvolUirii Uniunii. A mmas t0tll.?i
ale mcmbrilor acestci IRslitu\ii) Consiliul European este organul in afara sislcmului in"'ltulional aJ
corespunde in mod proportional supremo infiin\3t in 1974 sub fonna tratatelor eOl11unitare.
Cll numfuul de locuitori al statelor unor adunAri a $Cfilor guvemelor
membre respective. Alcgerilc in
ParlamcnI au lex: la ficearc cine! ani.
Tratatul de In Maaslrichl a cxtins
pUICrca fE, totu~i pann nsHu:i acesla
nu reprezinta institutia suprerm. de
•
drept II UE. Contribuie to~i la
luarea deciziilor, de1ine ~i puterea
de a aproba hugetul, acceptarea
noilor membri precurn $i aprobarea
acordurilor de asociere.

Organul de conducere a1 UE
FRANTA
..
. ..J'L~UX~E:--M8URG
CEHIA
SlOVAC
cstc Comisia Europeanll de la
Bruxellcs. Aceasta indep1inestc ,
AUSTRIA UNGAIIlA

majoriunea atribu~ilor zilnice legate

de funclionarea UE. Pregate~te
propunerile noii legi europene care
sum prezentate PE $i Consiliului
UE. Comisia supravegheaza punerea
in practica a actiunilor comunitarc
precum ~i a dreptului european.
Comisia Europeana estc alcatuiUi in DupO ellm se poole obser1!O # pe haria. Unilmea Europellna euprinde deja
prezent din 25 de membri. Pre~e· aproape illlreaga ElIrQp<i Centra/ii ~i de Vesi.
dintcle Comisiei este ales de cAtre
organele de conducere ale statelor
membre. dar uebuie sl' obtinA ~i
CE TREBUIE sA ~TITI
aproba.rea PE. Oficialii ~i sunl I. Uniunea EuropeanA a luat fiinp in urma tratatului de la Maastrieht din
nominalizati chiar de carre guvemele Olanda in anul 1992 ea 0 asociere intrc IS state membre care aldtuiau p.ina
nationalc cu asentimentul viitorolui atunei Comunitatca Europeana: Belgia, Danemarca. Grecia, Spania, Olanda,
P~inlc al Comisiei. Candidatura Irlanda, Luxemburg. Gcrmania, Ponugalia, Italia ~i Marea Britanie. In anut
acestora lrebuie sil. fic aprobatA dc 1995 au devenit mcmbre UE Austria, Finlanda ~i Suedia.
catre PE. Comisia este desemnat.~ 2. Invit3lia de aderare la UE a euprins 13 lliri: Cipru. Cchia, Estonia, Lituania,
la un termen de cinci ani. timp in Lctonia, Malta. Polonia, Siovacia, Slovenia. Ungaria (accst stat a de\enit
care Parlamentul arc dreptul de a 0 membru al UE la 01.05.2004) precum ~i Bulgaria. Romania ~i Tureia.
demile. 3. inaintea extioderii. UE cuprlndea 0 arie de 3.2 mil. km:!. locuitA de 371 mil.
persoane: dupA 01.05.2004 - aprox. 4 mil. km 2 ~i apro:lt. 450 mil. locuitori.
Consiliul niunii Europene (intrc 4. Imnul oficial al UE a fost ales in anul 1985 ~i rcprezintli fragrnentul
1967-1993 denumit Consiliul de Simfoniei a IX a compusa de Ludwik van Beethoven in anul 1823.
Mil1i~tri) este organul principal
inspirata din "Oda Bucuriei" a lui Friedrich Schiller.
legislativ ~i decizional al UE. in
EUROPA AUT 1
DEVEST

AUSTRIA
Tara AlpiJor $i a lui Mozart

Lacurile alpine solitare si sfituclIrile rfizle{e asezate la poalele 1JJ1I11/ilor fac fanneclIl
Austriei.
 Peste 0 mie de ani de existenta
, statala
Anul 1996 a fost un an deosebit pentru Austria: toata tarn, din Vorarlberg pana
in Burgenland, a siirbatorit imp1inirea unui mileniu de la infiintarea statului.

I
SIOria stalului a inccput la 1
noiembrie 996 Cll un act de
donatie roellt de Otto 31 11I~1ea,
imparalul Sffintulu! Imperiu Roman
de Natiure Gcnnanica. Rcgiurca
situat<'i la sud~cst de granitele 3-
cestuia figura in document sub
denumirea de ,.Ostarrichi". Trei sule
de ani mai t5JZiu, reamul Habsbur-
gilor a preluat controlul in zona
Dunani ~i a condus Austria pfula in
anul 1918. Datorita urei politici de
alianlc matrimoniale eficiente $i
inteligcnte, Habsburgii au creal 0
dinastie a carei sfem de innuenlft
cuprindea, in sccolul al XVI-lea,
landurile germare, Tan!e de Jos,
Cehia. Ungari3 $i Spania. Cll Vierri in anul 1683 monarhia $coo18 SpanioJa de CIJarie a fost
colonii1e sale maritime. Dupa habsburgica a devcnit una dintre infiintarii la Viena i'n anul 1572.
rcspingerea ataeului Oloman asupra cele mai man puteri din Europa Faimo~ii c,1i lipirani provin din fostc/c
Centrala. Moartea lui Franz Joscfin hcrghelii impcria/e din Lipizza (ill
PE SCURT limpul primului razboi mondiaJ. in prezcm pe tcritoriul Siovaciei) !ji sunt
1916. a reprezcntat inceputul rczulratul i'ncruciprilor sclccri",'c de
• Dcnumirea oficial!; Republica
sr~itului penlru Austro-Ungaria. cal spanioli !ji antbi.
Austria
Succesorul sau, Carol I, a fost revoit
• Di\'iziurca administrativ!: noll!
sa alxlicc doi ani mai lfuziu. Austria
landuri federale
a dcvcnit republic.'l. in 1938, Ilitlcr a
• Capitala: Vienu (1,5 milioarc
locuitori)
arexat tara sa nalala Gcrmaniei CLiMA
naziste, aceasta recapatiindu-$i
• Limba: german:l Temperatl calda. montanA in Alpi.
suveranitatca deplina abia in 1955.
• MoRX1a: curo (dc la 1.01.2002) Tcmperatunle medii: in ianuarie
Austria a ademt la Uniurea
• Rcligia: catoliei (760;0), Protestanli intre I ~i -J"c. in iulie intre 16 Si
Europeana in anul 1995. in momcn-
(5~.). allclc (20/.). alei (17%)
19~C. Clima c te mai calda in
tul de fata. cste una dinlre celc mai
• Virfuri cu in1i11lmi de peste 3.500 zona lacurilor din Carinthia.
bogatc tiiri din Uniun:: $i contribuie
de mcui : Wilcbpitze (3.774 m),
la buget cu sume mai mari dedit ce1c
Weisskugel (3.736 m).
pe care Ie pril1l~te.
Grossglockrcr (3.796 m),
Zuckerhiitl (3.507 m)
• Cele mai imponanle orase . Graz,
CE TREBUIE sA $TITI
Linz, Salzburg. Insbruck. I. io nici 0 aM Jam din Europa nu exbra atatea funqii admioislJ'ati\c ca io
Klagcnfurt Austria. Aparent, unii funclionari au recurs chiar la sinucidere dupA ce nu
• Ape: Dumirea (350 km pc au reu~il sa ocupe postul de consilier al sfatului.
tcriloriul Austrici). Inn (360 kIn) 2. Milioare de turi$ti viziteaza anual renumitul pare de distraclii vicrcz Prater,
• Lacuri: Ncusicdlcrsee (232 km2), pril1tre ale carui numeroase atraclii se numl\nl. $i ..Moara diavolului·'.
Aller (46,7 km2), Trnun (25.7 3.in anul 1918, impfuatul Carol I a semnat actul de abdicare in creion,
km2) ,.pcntru orice evcntualitatc". Toote incercArile sale de a reveni pc tron s-au
• Ccle mai importante aeroponuri: soldat insa cu un ~.
SCh.... cchat (Viena), Gnu, 4. Sutc de mii de credinci~i merg anual in pclerinaj la icoana Maici!
Salzburg, Innsbruck $i Klagenfurt Domnului din Mariazell, mai ales iIltre P~ti Si sa.rbatoorca Tuturor.
 EUROPA AUT 3
DEVEST

... AUSTRIA
HARTA FlZlCA

POlONIA

--
_._po.. .
dOlo2WIo!iOO
0010'00.200
"".5010'00
A,USlIlI"

INFERIOARA
~
......
•
•
•
~ 1....-on .. 1oe.
pesM
~l<l
100 000 dol lac.
so 000 de loc.
~ -~ ePRAGA • sub 5(1.000 clelQc.

200 500 1000 2000 m

STUIA

C E H I A

GERMANIA
....

J , -

_.
'''Hm CROATIA
SLOVENIA

De$i consideratii fara alpinii, Austria cuprinde, de asemenea, campia Burgenland, din
apropiere de lacul Neusiedlersee, precum $i dealurile domoale din regiunea Weinviertel
(Austria Inferioarii), unde cresc cei mai buni struguri pentru producfia de vin.

Munti fnalti $i ospitalitate tara margini
Avantajele turistice prezentate de Austria nu mai au nevoie de recornandari: tara este
renumitli in lume datoritli peisajelor alpine ~i ospita1itiilii locuitorilor.
CE MERITA VAzUT
\ .r..'fl3 (palatul SdK'mbrunn.
Uofhurg. $l;oala Spaniol! de
Calaric. cafc~lclc. Pmlcr).
Sal7:burg (ora~t11 lui MOlan, locul
unde ...e organi/caz3. fc... ti, alul
dcdicat cn..-alici -.ale). Padurea
\ icn:zJ. .\Ipii din 3proplcre de
Villach (Carinthia). cdrnarile de
~rc de tinga Bad Isehl (pc
urmc1c impar.itt......ci SI....I),
Carinthia..\Ipli Tirolc7i
eisajcle montan:: fascinante,
P posibiliHilile rclimitate
practicare a sponurilor de
iama. serile pctrccute in ambianta
de
placuta a pensiunilor alpirc ~i in
special fannecul Vicrei atrag anual,
en un magrcl. milioarc de luri~ti
st:r3ini. Austria este rccunoscuta ~i
penlru viata sa culturala
innoriloare.
Vicna a fast capilala monarhiei
habsburgice ~i ram:lrc in conti·
nuare centru! principal al vietii
(X>litice, cconomice ~i CliltU-
role. Praclic loala lumea a auzil
de palatul impcriall-lofburg, de
eatedrala Sffimului Stefan ~i de
palalul Schonbrunn, de fai-
moasele Slaalsiheater ~i
BurgthealCr, prccum ~i de
Suprafata: 83.900 km
Popula~ N..:! milioan:=
Densitatea popuJapei: 9S 1000·U1tori km
Cel mai inalt van: Groo;~glockr.:r (3.797 m)
Granite: 2.637 km; cu halia. l·ht:lia,l.icchtcn~lcin,
Gennania. Cchia. Lngaria. Slo\acia ~i SIOH:nia
AUSTRIA
ECONOMIA
Agricuhur.l moderna (culturi de orz. de griu, de pon.llnb. de \ ita de \ iel.
c~terca animalclor ~i sih icuhura dev.oltatii. Industria: chimica. de m%,ini
elcctrice. crcrgetica ~i hidrocrcrgetica. pctroliern. Me:;;t~uguri artizanale.
Turism.
del icioasclc tOT1uri de
eiocolara servite in hotclul
Sachcr. Viala sociala a
ora~ului se desra~ri'i in
eramelc ~i caferelcle tihnitc.
Salzburg este fenllecatoml
ora~ allui Mozart. inconjurot
de munti ~i eu 0 minunaHi
arhitectura baroci. Mii de
mclomani i~i fae aparitia pc
malul rnului Salzach cu oca-
zia fcslivalului anual dedical
colll(X>zitorului.
Sawl alpin Leichleiten. in Fundal Sf:
zij~te impuniitorul vanB/bt:rlcopf.
ill Tiro'. lIumcT"OOse cab:me sum
decorate CII picruri muraJe cu un
stil iJptlffC.
Capitala Tirolului Aerul pustei ungare se face resilllill
eSle [nnsbrock, in rcgiurL"'3 de c:1mpie Burgenland,
cunoscula rescdint5. in apropierc de lacul NClIsicdlerscc.
a Habsburgilor. Muntii Hoche Tauem, cu peisajele
Turi~tii sunt atl"3$i lor, ~i masi\'ul AlpilorOlZtal creeaz5.
de renumilcle stati- imprcsii dc ocuilat. in rcgiuoca
uni de schi a~cz.."Ite Salzburg ~i in Carinthia. tllri~tii
pc coaslcle abrupte combina odihna pc lac Cll
ale Alpilor. expcrientcle culinare mcmorabilc.
 EUROPA AUT 5
EVEST @

r
VIENA
Inima vechii Europe

II"'l.PY~11

't ;
, ..I4H ---
--.
• ft
• , = --
! 1
~--

;i

PalatLlI SchOnbrunn din Viena a fast timp de secole centrul pLlterii HabsbLlrgilor, cea
mai inf1uentii dintre dil1astiile care au dominat Europa.
De la tabara. militara, la metropola de rang mondial
mcepand din anul 1276, soarta capitalei de mai tarziu a monarhiei
austro-ungare a fost indisolubi11egatii de dinastia Habsburgilor.

in anu1203. Vicna a oblinllt tillul de innorirc. Ora~ul a devenit re~edinta

munieipiu roman. in preajma anu-
lui 400, ora~ul a ineeput sa sulerc
de pc unna invaziilor Iriburilor ger-
man ice (marcomani ~i cvazi) ~i,
mai taniu, ale hoardelor asiatice de
huni sosili pc cai scunzi ~i iUli. Din
976, soarta Vienei a trccul in
mainile dinastiei Babenberg. Timp
de peste 150 de ani, ora~ul
dunarean a fost re~edinla baben-
bergilor. Aceasta perioada a marcat
na~terea capitalei Imperiului de Est,
adica a Austrici.
Pa/atul Hofburg din centruJ Vicnci
in 1276, ~i·a facut apari\ia dinastia
imperialii ~i centru cultural euro-
pean. TOlodata, popula\ia a crescul
fulgerator. Vicna a mai fost con-
rruntata cu invaziilc turce~li in doua
randuri: in secolele XVII ~i XIX.
Europa cre~tina a facut front comun
impolriva primei invazii iar Viena a
fost elibcraHi datoriti'i husarilor
polollCzi sub conduccrca lui Jan
Sobieski al III-lea. Sub domnia
Mariei Tereza, iubitoarc ~i prote{;·
loarc a muzicii ~i piclurii, Viena
impcriali'i a atins apogcul dcz-
vollarii. Pana in prezcnt, ora~ul
lri'iie~le din stralucirea acelor vre-

cstc dour unuJ dintre numcroaseJc de Habsburg. Sub conlrolul aces- mun.
monumclltc arhitcctonice de 0
leia, Viena a cunoscut 0 veritabila
frumuse,e unicJ dill c.1pit.11a tJusrri.1ca.

riginile Vienei Slint legate

O de satul celtic Vindobona $i

de tabara militara romana
ell acela~i nume. in prcajma anului
100. in jurul fortului, a aparul un sal
care a supravictuit doar 70 de ani,
fiind distrus In limpul n'izboaiclor V;etl.1 eSfe
marcomanice. Din fericire pentru or.J~ul
Vindobona, imparatul roman marilor
Marcus Aurelius, cczarul-filozof, compozilori:
s-a ingrijit de Or3$, sau, mai bire Mozart.
zis, de ruircle acesluia. Beethoven ~;
Strauss.

PE SCURT
• Capitala Rcpublicii Austria $i a lan-
dului federal Vicna.
• Mun\i inconjurD.lori: Kahlcnbcrg,
Hcnnannskogel, Leopoldsbcrg
• Religic: catolici 741lAl, prolcstanti
7.5%. cvrci 0,5%
• Mon."'<ia: curo
• Limba: gennanii
• Scdiul guvemului fedeml
• Acroport: Schwechat
• Mijloace de transport in comun:
me!rOu, trenuri urb.uc I'3pide.
CE TREBUIE sA $TITI
I. in Viena se afla un numar record de locuri legme, intr-un fel sau altul, de
persoana lui Beethoven. Compozitorul a locuit aid timp de 35 de ani ~i $i·a
schimbat locuinta de 60 de ori.
2. in palmul Hofburg pot Ii admiratc apamtcle folositc de imparalcusa Sissi
pent.ru cxerciliile sale de gimnasticii.
3. Cliidirea de pc strada Domgasse fif. 5 estc un veritabil lac de pelerinaj pen-
1m iubitorii lui Mozan $i ai muzicii sale. Genialul compozitor a locuil aici
lnlrc anii 1774 $i 1784 $i tot aici a compus, printre altele, opera "Nunta lui
Figaro".
4. Unul dintre sirnboJurile Vicrci eSle .,Slem", tunml inalt de 136,7 mctri al
catedralei Sf. Stefan.
 EUROPA AUT?
DEVEST

VIENA
PLANUL ORASULUI

in Viena, partea veche a ora$uJui este inconjurata de faimosuJ bulevard Ringstrasse, de-a
IUIJgul camia se ridica IJumeroase cladiri reprezeIJtative ale capitalei. Fiecare p011iuIJe a
Ringstrasse poana 0 denumire anume. Cu toate acestea, centru! Vicnei estc Inuit mai vast $i
ocupa, eu aproxima/ic, suprafara dintrc paJalUl Schonbrunn $; CanaJul Ounarii.
•
CaJefjtiJe fji baluriJe operei
Niciun alt o~ din Europa nu triiie§te atilt de mult in !recut ca Viena. Oricine se lasa
invaluit de atmosfera o~ui, este cuprins de nostalgia vremurilor demult apuse.
ombinatia unica de kitsch de
C opereta. cult 31 impar.'itcsci
Sissi ~i torturi celebre de la
Sacher rcprezintci penlru europeni
.,mclanjul viercz". Viziullorul capi-
t"lei austriece poale ignorn Cll grcu
atracliic Vierei: cramclc l1umite
"llcurigenlokalc", undc sc scrve~tc
numai vin lanar din ultimclc rccoltc,
parcul Praler ell .,Moara Dracului",
cun05cuta in lumea intreaga sau
cafcnelele ell a1ffiosfern lor ircditft.
care a..cau candva rang de institulii
artisticc. Vieoa estc un of3$ in care
traditiile care au dominat sra~itul
sccolului XIX ~i inceputul sccolului
XX sunt inca vii. 0 dam pc an, ell
ocazia celebrului BOll al Operei
Vicrezc. fastu! vechii monarhii de pc
vrcmca imparatului Franz Jozcf CSlc
rcadus Ia via13. Fru~ii COli lipitani
in CCJltnJl Ora$ulw Vechi sc ridica cca mai vee/IC
bazilic;I in sril romanic, catcdrnla Sf. Stefan.
PnmlJl Muccnic.
CE MERITA VAzUT
Palalde (Hofburg, ~honbrunn,
Bel\ooercl. carerrlcle, mUfeelc
(.\Ibcrtina. \1U7cul de \na
Contcmporuna), ~\cademia dc
Anc Frumu3se. Muzeul
Tm... urilor, Casa lui 1\1onM.
~coala Spaniolii de (';iliirie,
!)rotcr,
VIENA
care apar in speclacolele de
dresaj organizalc de $coala
Spaniolll de Calarie repre-
zinta 0 atraetie de rang mon-
dial. Viena paate fi vizitatii in
slil tradilional, inehiriind 0
trasum numita "fiacru".
Demre de mentionat sunt ~i
catacombcle ~i vcchile cimi-
lire de la peri feria ora~ului,
ECONOMIA
Administralia: !k.--diul gu\cmului.
celltnl admilll.,tratl\. banci $i
societili de asigurari. '>edlU a
numeroasc organizapl inter-
naponale, Industria: elCClronidi.
mccanie;\ (mee;mica final, pro-
duse alimentllrc de rcnume.
Turism,
Biserica Kar1.skirr:he
dcdicala sfiinwlui Carol
Borromeo. CIJ silucra sa
enonna in stil ooroc, cste
wla dintre cdc Iff:,i mar;
c1iidiri din Vie".1.
unde vizilalorul poate
medila in lini~le, inconjurnl
de farmecul trecutului.
Glumcfii sustin C3
Cimitirul Central din Viena
cste de doua ori mai mic
dedit o~ul e!\·etian
Zurich, dar, in accl~i limp.
de doua ori mai vesel. in
gereral, vierezii lraleaza
moartea ~i cimilirclc eu
simtul umorului: de exem-
plu. vagabonzii ram ada-
post care se refugiaza in
cimitir sunl numiti .,71",
deoarece pc acolo treee
trnmvaiul eu accSI numar.
CUMA
Temperatil. Temperatura medic
eMC de -1.seC iama Si +::!O"C \-ara.
in eondilii eXlreme. temperatura
atingc -20"C iama Si +35"C \-ara.
Cantitalca anuala de precipitalli:
658 mm.
STATISTICA
Suprafa18; -4 ; 5 !un
Populapa; 1.63 milioarc de
kl\:UltOri (agkllucr.tlia url'lanii
numar.-. LXI milioan:-)
Mortalitalea; II dccc'>C la 1.000 de
Im:uitnri
Spernnta medie de viatl: 75 de ani
la bJrbali ~i XI de ani 13 fcmci,
E~OP'" BEL 5
-DE\iEST

BRUXELLES
Capitala Europei

,
I

Grand Place este 0 pia{a istoriea, situata in partea veehe a ora$ului. Aici pot fi
admirate, printre altele, primaria in stil gotie, Casa Regala, Tantana eu faimoasa
statuie Manneken-Pis (/619), preeum $i loeuin{e datiind din seeolele XVII-XVIII.
 Inima Europei de Vest
Nu fiirii motiv, Bruxelles este considerat capitala Vecbiului Continent,
o~ul fiind situat in centrul geografic al Europei de Vest

aPllll di localizarca Ofaiiului

P cstc dcoscbita poatc fi u~or

verifical ell ajutonll allasului.
Este suficient sa trasam dowl linii
dreplC: una din Scolia palla in
Grecia, a doua din Spallia pana in
Darcmarca. Unde sc inlcrsecteazii?
Bircintelcs, in Bruxcllcs. Dc accca, A/omul cstc
~i nu numai, cele mai importante unu/ dintrc
institutii ale Uniunii Europere i~i au simbo/urilc
sediul aiei, $i tot aiei sc ana ora$u/ui
cartierul gereral al NATO. in nicilln Bruxe/les.
alt Ofa$ nu sc inlalrcsc atalia politi· Uria$u/ model
cicni $i dip10nmli en in Bruxelles. al momu/ui 1I
Fiecare lara i$i trimitc aiei fost cons/ruil
amba&'ldorii: penlru NATO, penlru in 31111/ /958.
Uniurca Europeuna $i penlru ell ocazltl
Bclgia. in ora$, a$adar, numanll Expozilici
accstora sc ridica la calcva sUle. Mondin/c
Diplomalii bereliciaza de reduceri EXPO,
fiscale, de aceea chiriile ~i prelurile
ating niveluri astronomice in •
Bruxelles. Cu loate acestea, ECONOMIA
locuitorii trateaza aceasta invazic a
politicicnilor cu un calm tipic bel- Centru comercial ~i de ser'iicii;
gian. biinci ~i societiili de asigurJri;
scdiul a numcroase institutii
PE SCURT llalionale ~i imcmalionale (mai
ales organe alc Uniunii
• Capitala Rcgatului Belgici
Europercl. Edituri. SUI\ii de
• Capitula regiunii Bruxcllcs ~i una
telcvi;lIlll"c ~i de radio. Industria:
dintre capitalcle Uniunii Europere
chimic;i. clcctronica. u~ar.i
• Sediul Comisiei. al Consiliului ~i al
(tcxtilii). atelicre de arti73nat.
urei camere a Parlamcntului
European, al NATO ~i al
Euratomului
= c •• TurislIl.

• Limbi olicialc: franccza (valona) ~i

recrlandez:1 (flamanda)
• Religia: goo/o catolici
• MonxIa: curo
• Cele mai importante cartierc: 110t
Sacre, Sablon, Muntelc Artelor,
Piala Rogier, Cartierul Leopold,
Cinqu3ntenaire, Laeken
• Canaluri navigabilc: Charleroi.
Willebroek
• Mijloacc de transport in comun:
CE TREBUIE sA $TITI
I. Waterloo, locul celei mai celebre batiHii din istoria modema, este situnt la
18 kilometri in sud de Bruxelles. in iunie 1815, Napoleon a surcrit aeolo
infriingcrea linalii.
2. Ora~ul Bruxelles Ii devenit cclebru datoritil dantelelor de Brabant. Ana
dnnteUiriei a luat n~terc sprc mijlocul sccolului XV.
3. Faimoasa statuie Manreken-Pis (reprczentfind un baielel urinand) estc
pcrsonifiearca caracterului imbufnat ~i a sufletului rebel allocuitorilor
ora~ului Bruxclles.

mctrou, trnrnvai 4. Atomul cste 0 eonstruclie cu inallimea de 103 metri. rcprczentand un atom
• Acropon: Zavcntem de lier marit de 165 de miliarde de ori.
 EUROPA BEL 7
DEVEST

BRUXELLES
PLANUL ORASULUI

SC,HAERlEEK

\
-

..,.--'"
......
/'XELlES

"". \ ............
ETTERUU:

Vizilalorii ora$uJui sunl adesea dczamagili dc faplul ca, exceptiind Grand Place,
eonsideratii eea mai {rumoasii piatii din Europa, eentrul aratii ea un vast cartier de
birouri. Capitala Belgiei are totu$i colfurile sale pline de famJCc: de exemplu, in
apropiere de Grand Place sunt striidule unde sc ingriimiidesc, unulliinga alwl, mici
loealuri in care se servese {mete de mare.
 BRUXELLES
DeaJuJ inconjurat de campii
Admirilnd piata din Bruxelles, turistul se intreabii; care dintre casele din Grand Place
are cea mai frumoasa fatada?

La 18 iUDie 1815, La Waterloo,. s-a dcs/iJurar bItIlU ~ . . iDc:beifi a.

STATISTICA victom coaJipei anriboospartiste $; cu cAdemllui N.po1eorL

Suprafa;a: ).1/'>(I ha Ilh:! lm

impreuna I;U a,-.c7arik IimllrofCI
populatia: ora.,u! numara 1-10.000
d..:: 10eOllon. 13r aglom.:r<l113
urban!•. 012.2)10( d~ !1J!.:ulhln (dm
l:3r"e 2}.:~ sunt .... traiml

Densitatea populatiei:
b.2"'2 kll; 1m
Cel mai inalt vAn:
Plata \bdou (SO m I
Cea mal joasA a1titudine:
10 m"uo ni\Clul mflrii

rand Place din 8ruxclles

G cstc numila ~j Salonul

Bclgici. Faladcle caselor in
slil gotic. renasccntist sau baroc i$i
secolului XV a fosl infiintata mi-
nunata piata, iar primaria cu clopot-
\'remuri, regele francez Ludovic al
XIV-lea a poruncil ca accasta sa fie
dczvaluic intrcaga frumusete in nila sa inaltii sc numara printrc celc dislrusa, atunci dind bclgicnii s-au
lumina auric a apusului de soarc. mai frumoase construclii gOlice din anal in labara opusa Frantei. insa
Estc grcu de crczul ca. in sccolul X. lume. locuitorii ora.:;;ului Bruxellcs au
aici plutcau miasmclc m1astinilor. rcconstruit-o Inlr-o fonna $i mai
ins.i, in seurt timp, m,ilul a fost in jurul primarici au fOSI conslruilc minunata.
drcnat, iar in prcajm3 casclor noi de sediile ghildclor rnc$tc$ugarc$li,
pamanl sall de Icmn au inccput sa sc vc.:;;nice rivalc inlr-Ull concurs dc
intfilrcasdi lliranii si anizanii locali. fnmmsele. Piata, adica Grand Place. ACc.1stii" chidire modcmii CII trei :Iripi
Ora$ul S-3 dczvollal mpid. inca din csle 0 perln a vechii splendori. Pc estc sccJ;u/ Comisici Europcllc.
sccolul XII. nccsl... n inccput ~i sc
imbog:lJcnsca din pnxluctia de
canava. care $i-a gasit mulli
cumpariitori. Locuitorii nu au
intarzial sa traga foloasclc materi·
ale. Ei s·au ingrijit 1000daifi de
aspcctul metropolci: In incepUlul

CE MERITA VAzUT
Grand Place (Pnmaria. Ca~
Regala). st3tuia \1ann:kcn-Pi .
ilol S3cn~. Catoorala Sf. \1ihai.
\1uzcul Regal de Ane Frumoase.
Palatul de JU"Ullc. Pan:ul Lacken
(nl re~1013 regala). Alamu\.
Waterloo.
 AMERICA BHS 1
ceNTAAlA
~I /NSULElE
CARAI
INSULELE 1i:of--...@
..
B S
Luminile ~i umbrele unei {ari turistice

Economia /nsuJe/or Bahamas este putemic influentatii de proximitatea State/or Unite:

pe plajele minunate, 90% dintre turi$ti sunt americani. Existii $i oaspeti nepoftiti:
trafican{ii de droguri.
BHS 2 Fostul cuib al piratilor
Insulele Bahamas s-au atlat intotdeauna departe de conflictele mondiale.
Insulele au devenit faimoase in secolul xvn, ciind au inceput sa fie
percepute ca un cuib al piraplor.

CE MERITA VAzUT
Nassau, Insulclc: Paradise.
Rnhama Marc, Green Turtle Cay.
\1an-o-War. BiminI. Berry,
Andros. Abaco Vlarc. Cal,
Elcuthera. Illllg.ua Mare. Long,
Exuma. Sun Salvador.

0tlditiilC naturale au

C favorizat activilfitile infrac-

tionale. Cele peste 3000 de
insule impra~liate in mare, grcu de
controlat ~i inconjuratc de bancuri
in~elatoarc, de stfinci ~i de atoli, for-
mau un adapost de vis pentru ban-
dele de jefuitori inspfiimfinlfilori.
Riizboiul civil american a constituit
o pcrioada propice penlru insule.
Statelc nord ice au insliluil 0 blo-
cad,j care a impiedical statele
sud icc sa exporte bumbac ~i, in
consecin\a, sa cumpcrc armc.
Sudi~lii au reu~il lotu~i sa cvilc blo-
ECONOMIA
Agricuhura: cuhuri de trcstie de
zahar, ananas; crc~lerea
animalclor. Pcscuit. Industria:
ehimicii, fannaccuticil.. crergctica
~i petrochimiciL a Icmnului ~i a
bartiei. Sector banear!)i financiar.
Turism: plaje. cluburi de golf,
cazinouri. vial3 de noaple.
• CLiMA
Climii sublropicalii $i lropieala. eu
soarc lot timpul anlllui.
Tcmpenuura medie: +21°C in
iallllaric. +28°C in august.
Cantitatca anualli de precipitalii:
aprox. 1.400 mm (din iunic palla
in noicmbrie).
Magazill ell suvcllirc "11 e.1pif.11,1 (56i. Nassau.
eada, pc un dmm ocolit, datorita ai secolului trecut, Insulele
ajutorului britanieilor din Bahamas. Bahamas ~i-au asumat rolul de oati
lnsulele au capatat at unci rang de a pacalclor in regiurea Caraibilor.
paradis al eOlltrabandi~tilor ~i al Arhipelagul ~i-a dobandit indepen-
aventurieri lor. 1n perioada pro- denta in anul 1973. Insulele i~i
hibiliei din Statele Unite (1920- pastreaza in continuarc faima de
1933), mii dc amcrienni au sosit centru important in comertul eu
aici ea Sfl i~i pctreaea vacanjele in droguri pe piata nord-americana.
Iibertate ~i sa se bucllre de lejeri- Guvemul nu este capabil sa com-
tatea l1loravurilor. in schimb, pentru bata aceasta problema, iar in
contrabandi~ti. insulele erall baza scandalul lraficului de cocaina a
de desra~urare a comerjului cu fost implical insu~i fostul premier
bunuri intcrzise. Dupa inchiderea Pindling, care, la vremea sa, a con-
localurilor de distraqie din Cuba, dus tara spre dobandirea indepen-
situatii la midi departare, in anii '60 den lei.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Fostul rege al Angliei, Eduard al VIII-lea a fost guvematorullnsulelor
Bahamas timp de cfiliva ani. Prinlul de Windsor a fost revoit sa abdicc in
1936 dcoarccc biscrica $i parlamentlll nu au rccunoscut easi'itoria sa eu
americanca divortata Wallis Simpson.
2. Vfiniitoarea de balcl£ este sportul favorit in Bahamas.
3. Autoritiitilc din Bahamas nu tolcrcaza turi$tii care campeazii in locuri
interzise: ace$tia sunt rapid trimisi acasa.
4. in Insulele Bahamas, Anul Nou estc int5mpinat eu muzieii Si eu dans.
Numele acestei siirbiitori, Junkanoo, provire de la numele piratului John
Canoe.
 AMERICA BHS 3
CENTRALA
$IINSULELE ~~--..;®
CARAJBtl
INSULELE BAHAMAS ..
HARTA GENERALA

OCEANUL
",
&I1:i11 ATLANTIC
B h
a anll~
M
an
B8h.m. 1.I"f'1 f. Li/llr Abaro
G..... T~I1"'C8f
WM En-tc Cq
FLORIDA '0< w..,

'"'"'"'
Fr ,All/lrO Mart
• pe$\I!I100.000 Ioc.
• 10.000 - 100.000 Ioc.
• ...c:. 10 000 loco

200 0 200m

:-
•
• ~
u.- EllgI..
c._·,_
ee 1"/1 SdIDllQur fW8l1mg; C...../I,) ..
•o •
•
~
......
-..
", e....1 Exu
.. .....
." INSULELE
I.

BAHAMAS

.,. ~ .
•
-It Tilth Ii Ca,,:os

MARfA
CARAIBILOR

,
~.o
I-It CaynllHI
(brH.) " HAITI

Aici, pe [iirmul lIneia dintre insuJilele din partea esticii a arhipelagllilli (San Salvador
sall, potrivit u/timelor infonna!ii, Samaaa), au poposit coriibiile lui Colwllb. Ziua ia
care a fost ziirit continentlll, 12 octombrie 1492, este consideratii data descoperirii
Americii. La fel ca pe vremea lui Columb, plajele magice $i palmierii de pe insule ii
fanneca $i acum pe caJatorii $i pe turi$tii care provin, in marea majoritate. din StateJe
Unite.
BHS4
INSULELEB
Unde a aruncat CoIumb ancora prima data
In eaularea drumului spre Indii, Cristofor Columb a dat peste un paradis necunoscut.
Prima i-a aparot in fata ocbilor Insula GlIanabani, pe care a numit-o San Salvador.
a 12 octombrie 1492, marele
L
navigator a fosl primit eu
bralcle deschise de amerindi-
cni caraibieni care locuiau in accstc
tcritorii. San Salvador cstc foarte
ascmanlitor altar insule din
Bahamas: 0 bueata de p..;mant
ineonjurata de apcle albastrc ale
marii, acoperita de minuJl<ue plaje
de nisip ~i de paduri rcnm,'catoarc
de pin.
Insulele Bahamas sunl atal de
numeroasc incat niei miicar local-
nicii nu ~tiu exact cite sunt: poate
700 sau poole 3.0007 Totul dcpinde
de ce se pure la socotcalii ~i de ee
nu. Mulle dintre insulite sunt pro-
prictatca privatii a slelelor de ci-
STATISTICA
Suprafllfa: L~.9-l0 km
Lungimea arhipelagului: l<i!<.'\ krn
Populafia: J20.000 de loe (in"" de
t:uloare. 14" 0 albi. 15 u • mulatri.
40.000·.'\().OOO d... imigr.tllil ilcgali
din Haiti)
Dcnsitatea populapei:
22 10c. ktTI
S
PE SCURT
• Arhipelagul Bahamas este alcatuit
din 690 de insule $i nproapc 2.400
de recife de coraH
• Dcnumirca oficiala: UniuTC3
Bahamas
• Capitnla: Nassau (pc Insula New
Providence)
• Celc mai importante insulc: r-.:cw
Providence (207 km:), Bahama
M=(1.373 Ian), _(5.957
km). Great Abaco (1.681 Ian').
Elculhera (518 km'). Cal (388 kni)
• Limba: cnglezii
rema, a oamcnilor de afaeeri ~i a
• Moreda: doland de &hamas
altor persoare inslfuire atrase de • Religie: bapti$fj (55%), caLOlici
faeilitiilile fiscale. Insulele au profi- (16%,), anglicani (90Io)
tat de pc unna aecstei sitU3)ii, iar • Orasc principale: Freeport, Rock
acum au faima unor insule distinse Sound. Rolleville, Mn~ To'-'"'tl
~I scumpe.
• Acroporturi intemationale: Nassau.
Freeport
Arhipelagul Bahamas cstc un ade- • Port principal: Nassau
vamt rai penlm iubitorii de seu- • Cel m"! mare lac: Rosa pc Insula
fundari. in apclc ealde, prinlre Great Inagun
reeifcle dc corah, pc~tii lropicali pot
fi admirali In adancimi de 40 de
metri. Din paeale, dczvoltarea turis-
mului a avul ~i consccin)c regative:
in imprejurimile
ora~ului assau. pc Windsurfing in Insula Abaco. Bahamas
Insula cw Pro\'i·
dence. au aparut
lanlUri hotclierc care
amintesc de celede pe
malul Miirii cgrc.
Stilul de viata in
assau ~i in Frccpon,
pc Insula Bahama
Mare, cste pUlcmie
amerieaniz..'lt. TuriSlul
obi~nuit din SUA
gase~te aici tot ce ii
pone~te inima.
ORIENTUL CYP 1
APROPIAT @.

CIPRU
Insula Afroditei

Vedere spre stanca Petra Tou Romiou din Cipru, lowl na$terii Afroditei
in concepfia lui Homer.
 Conflictul etem din Insula Afroditei
De~i
viata in Cipru s-a reintors la normal,
conflietul, care parea a se fi ineheiat in UIlllii eu 40 de ani, continua sa
pluteasea in aero

OI mai multi luri~ti sunt cuce·

T riti de farmecul Ciprului:

soarele striiluc~te 101
hOlclurile sunl confortabile, man-
anul,
Legend" 'pune eli \/nJdila. 7ci13 IUbini ~/" lrumu",-"(II. '~a na'\CUf dm ,pum"
manl. pc C<l.1'!L'k· ,/.:J/k'IJa"t: ale Clpru/Ul_

carca cste gustoasa, oamenii sunt

ospitalicri, iar plajele frumoasc $1
lllonumentele se gascsc din bcl$ug.
insa, atmosfcm idilica Cslc afcctata
de Cic3tricele istorice, vizibilc chiar
$i pcntru turi$tii care nu CUl10SC (re-
cutul insulei. Ciprul estc divizat de 0
Iioie de dem.'U'C3pe care n imparte in
jumatatca de nord (lurca) $i in eea de
sud (elena). Escaladarea vcchiului
connict a fost cauzam de revolta
impouiva Arhiepiscopului
Makarios, primul p~inte
a1 Ciprului. Planul sau
unnarea unirea, iOIT-un
final, a Ciprului Cll Grccia.
Pcntru a impiedica aces!
plan, rrupcle turc~tl au ocu·
STATISTICA
pal nordul insulei $i au Suprafata: 9.~50 km
proclamat Republica Turca Brodcn"i/c Populapa: 7lo;·UOl loc.
a Ciprului de Nord. A unnat cipriotc SlInl 17"1""grl'ci.llo;"oturcl)
o actiun: de strnmulare a suvcnirol Dcositatea populapei: 1'14 llx. 1m
populatiei la scam larga, in (.<lVor;t al Speranta medic de via"':
lInna direia doua nationali· tun"~tilor de 75.4 ani JX'ntru biimati ')1 XO.l ani
tali vecirc ~i d~mare s·au pc insula. penlnl ICml'l
rcgasit de 0 parte $i de alta a Lungimea coastei: (HS km
urei granite artificialc. in noicmbric 2003. ONU a prczentat un plan de Distanle: t>5 km pana in 1 un:ta. X5
rezolvare a connictului cipriot. pro- km p;.ina in Sina. ~40 km p.1Ilii In
punand crearca urei federatii dupa [glpl I 6(10 km poina Ia -\t..
PE SCURT modelul elvctian. La data publicfuii Gel mal inalt punct
acestui numar rczultalul rcgocierilor \H.: Olimp (1.953 m)
• Denumirea oficiala: Republica
intre Nord ~i Sud rarnare in conli- RC\CIWl de drummi: 1-1 IIII km
Cipro (1a nord: Republica Ture! a
Ciprului de '\ord)
nuare recunoscut.
• Capltala: '\icosia (200.700 loc ..
aglomcrntia urbana numara 247.300 CE TREBUIE sA ~TITI
loc.)
• Morcda: lim cipriotii 1. Dc la 1 mai 2004, Ciprul estc stat membru al Uniunii Europere.
• Limbi: greacfi. turcli 2. Dupa. 1975, zcci de mii de locuitori au emignu din insulii,jumatate dintre
• Religic: onodoxism 78%, islamism ace~tia sprc Australia. Cu timpul, 0 parte au rcvenit in Cipru.

18% 3. Cipru cslc unu! dintrc ultimclc locuri din lume unde troiesc munonii, 0
• Cc1c mai marl o~: Limassol. specie foane nllil de oi s~lbatice.
Lamaka, Paphos. Famagu!>t3 4. Prima universilate din Cipru a fost inaugurat! abia in anul 1992.
• CIPRU
HARTA FrzICA

..
MAREA MEDITERANA

""
c,~
"." ...
...
"

c.,a...,
• pesIe 100 000 loco
• Tntre 30.000·100 000 Ioc.
• 1n1nllO,OOO - 30.000 k>c.
• sub 10,000 k>c.
c.zavgan C, Gill - drumun pfInciplIIo
- - - LnII AItia(..... dedernwca\lel
_~miiIanl

200 500 1 000 1 500 m

Insula Afroditei, denumirea poeticii a CipruJui, este asociatii ell peisajeJe minunate, ell
ospitalilalea localnicilor (alii de luri~li ~i Cll bllciiliiria excelentii, complelalii de 0 gamii
bogatii de vinuri de ca/itate. Linia de demarcatie, care flnparte insula $; aminfe$te de
conflictul permanent dintre Jocuitorii grec; $; turci ai Cipru/ui, Jasii sa cada fnsii 0
umbra asupra acestei imag;n; idi/ice.

Urmele liisate de istorie asupra unui petie de piimiint
Ciprul are 0 cJ.imii minunatA. Situarea sa geograficii a Iacut ca acesta sa devina un leritoriu
de 0 mare importantJi strategicii, iar istoria sa a fost, de la bun inceput, zbuciumatii.
iprul a fost locuil dintot-
C deauna de gTeei, ell toate
aceslea. IlU a fost niciodala
elen in adcvaratul sens aJ cuvantului.
Situatii prea departc de Grccia mama,
insula sc and in apropicrc de coaSla
Turciei ~i, din punet de vcdcrc
geografic, face parte din Orientul
Apropial. Aproape tOli conducatorii
curopeni ~i ai Levantulu! au doril
intemeieze in Cipru propria baza de
alae. Pc aiei au trccut persanii.
asiricnii, fcnicienii, cgiplcnii, bizan·
tinii, romanii, vCI'Clicnii, francczii ~i
tureii. Fiecare dillire ace:;;!ia a dislrus,
in parte, cultura pc care au inlalnit-o
pe insula. las.indu-:;;i totodatii propria
amprenlfi asupra acestui teritoriu.
lata de cc istoria a hisHI alatea unne
asupra pclicului de pumam care esle
Ciprul. Aid pot fi intalnite columre
din perioada Romei ani ice. catedralc
care sunl copii fidele ale catedralelor
franceze. precum ~l moschei
asemanaloare celor din ISlanbul.
In Cipru. numeroase structuri sociale
au rfidacini britanice. in 1191. regele
Richard !nima de Leu a ocupat insula
penlru 0 SCllrtu perioada. in limpul
ureia dinlre cruciadele In care a luat
ClPRU
parte. Insula a devenil
colonie brilanicu abia in
1925 ~i a inceput de
atunci sa lndeplineasca
rolul de punte. pre-
mergiitoare infiinliirii
Canalului Suez, alat de
important din punet de
vedere economic. Noua
sa puterc a Tacut multe
penlru colonie: a cladil
~eoli, a organizHI
administralia, a mo-
demizal rcleaua de dru·
mllri. ClI loate aeeslea.
populalia a continual sa
sc simta mai Icgata de
Alena decat de Londra.
in 1931, a izbucnil
revotta lmpotriva bri-
lanici lor, sub condu-
ccrca prcolimii. in
1955, s-a incercal unifi-
earea ell Grecia. in
aceSI limp, aclele de violenta ale
populaliei greee~li erau indreptate nu
numai impotriva britanieilor. ci ~i
CLiMA
impotriva minoritalii turee, care inca Subtropicalii umeda de tip
de pc atunci unnarea divizarea mediterorean. Tcmperarura medic
in Nicosia: intre +IO°C ~i +29°C.
Ciprului. In 1960, dupa lungi
regocieri, grecii, britanicii $i lureii au Cantilatea anualii de precipitUlii
variaza lOIre 300 ~i 400 mm. in
caZUI de aeord
Masivul Troodos :Hinge 1.000
asupra unui com·
mm.
prom is: Ciprul $i-a
dobfldit indcpen-
denla, dar Marca
Britanie $i-a ECONOMIA
menlinut pc insula Turism (20% din venitul
doua baze militare.
mlliona!). Agricultura: se cultivii
grail. sccara, m:lslire, ro~ii. vita
de vie. legume, cartofi. Cre~lerea
oilor. Pescuit. Bog!ilii naturale:
ghips, cupru. Industria: u~arfi
(tcxtilfi, de piclilrie), alimcnlarii
Vallzator de buret; (tutun).
in Pap/lOs. Cipru
 EUROPA CZE 5
CENTRALA
~I
.
DE SUD

PRAGA
cz

Ora~ul CU 0 suta de turnuri

Supranumele orasului Praga se daloreazd nemmuiralelor c1ddiri aeriene-golice $i

borace, CUl10sctllul orililecl ~i piClor Le CO/'busier a ojirmol oc/alii cii Prago esle
singurulora$ care nu esle silual pe pdm6nt, ci .. plute$le" ill aero
 De la "defenestratia de la CE MERITA VAZUT
Praga" la "revolutia de catifea" Ca~tclulllradc71lnY ~l
imprejurimik ...ale. t:arti..:rul _ tala
Poate nici 0 alta capitala europeana nu are 0 istorie Stroma dm secolul \:1lI. Podul
Carol. catcdrala Sr. 'ItU.... ()r~ul
mai vie decat cea a Pragai: din perioada domniei lui
'·...-chl. Vcchiul Cimitir EHC1..."SC.
Carol al IV-lea, din secolul al XIV-lea, pana dupa Piala Wcnccsl~_
caderea socialismului in anul 1989.

ECONOMIA
Indu~tria: metalurgica. de ma-
~mi, de 3ulotunsmc. chimic4. ali-
mcntara (printre 3ltdc de fabricare
(\ berii).

C
arol allV-lea aven inlr-adcvdr
prenumele de Wcnccslas,
~i acest prenume i1 poarti'i.
$i piap din centrol Pragi\i. Acest
impa.ral roman al poporului gcmlan
s-a nAscut in capitula cehi'i Si lot aici
a murit in anul 1378. Carol a #beul
din Praga 0 metropola europcanl1,
scdiul arhiepiscopalului Si ccmrul
statului sau. La inceputul sccolului
31 XV-lea, in Praga a :lrarut miS-
carca refonnata religioasa a lui Jan
Hus. Aces! proot ceh a fost con-
sidcrat un erctic in anul 1415 la august 1968, armata Pactului de la
Constance Si ars pe rug. Doun sute in anul 1848 Praga a fost centrol Va~via a ocupat capitala Ccho-
de ani mai rnrziu a incepul la Praga revoluliei nalionalc cehc soldate cu slovacici, dand na~tere ..pril11~verii
o dispul:"i privind trcculul rcligios, infrangcre. iar in anul1918 a dcvcnit de la Praga".
care a zguduit intrcaga Europlt In capitala Cchoslovacici noul stal al
23 mai 1618 gruparea protcstanHi a cclor doufi popoarc. Invazia Annatci Dupi'i cl'idcrca regimului comunist in
aruncat de la fcreaslra caslclului din Soviete din anul 1945 a transfonnat Europa Central" a umlat diviznrea
Praga doi calolici. Reprezentanlii aceasta tara in ..republica socialista" Cehoslovaciei. incepand cu ) ia-
imparatului au dorit s1i intrcrupfi care in anul 1968. sub conducerea nuarie 1993, Praga cste capitala Re·
cOlltinuarea sacrificiului. in mod lui Alcxandr Dub<!ck a incercal obli- publicii Cehc independcnte.
indirect, aceastl ..defencslrntic de nerea democratici. in zilclc 20-21
la Praga" a reprezentat cauza rnz·
boiului de treizeci de ani. eel mai
lung conflict militar al Europei
CE TREBUIE sA ~TITI
modeme. I. Cel mai cunoscut compozitorceb estc Antonin D-.otal:: (1841-19M). Muzeul
accstuia estc Situal la Ptaga pe Slrnda Ke Karlovu nr. 20.
2. in decembrie 1997 a avutloc Ia Praga crint politicl imema Premierul Klaus
cuMA ~i-a prezentat dcmisia datorita scandalului din Jurul fmantArii panidului.
3. Crealorul cclei mai neob~uile opere in Iimba gennanA din Literatura secolului
Continelltalll: \cri caldc ~1 in!>Orilc. XX (•• Procesul"...Castelul"...America''). Franz Kafka. s-a roseulla Pmga $i
lcmi racomase ~i abundcntc in zll- a fost ingropal aici in anul 1924 in NOlI) Cimilir Evrcicsc. Bustul accstuia sc
padl'l. Tcmpcraturi: in ianuaric illtrc anli la casa unde s·a roseut, 13 intCTSCCJia Slrnzilor KaproV3 Si Maiselova.
·13 C Si lOCo in iulicinlrc R"C 4. Construil in sccolul XIV, podullui Carol a constituil limp de einci sule de ani
~l 32 C.
singura legAlum dinlre mall1rile rnl1lui Vltav3.
 EUROPA CZE 7
CENTRALA.
~I DE SUD

• PRAGA
PLANUL ORASULUI

•
\

-
_.
VI/avo eurge prill Praga pe a Illngillle de aprax. 30 km, ill pllnellli eel mai la/ a/ingiilld
aprox. 300 metri. Este tLtO ocestuia, flirli sci-I fi impiir(it vreodatii, de-a lungul ciireia
ora~·lIl s-a dezvoltat pe parcursul seeDlelm:

Magia secolelor apuse
Curs. sccolclor schimbiito.re • liis.t in Pr.g. diverse urme.
Astazi ora~ul este, in miniatura, imaginea vechii Europe.
ltava curge prill or3$ cu
V u~re cotituri. amintind de
continutul poezici muzicale
a lui Bednch Smetana care are
accea.$i dcnumire. Raul curgc chiar
prin mijlocul ora.$ului. Pc rnalul
drcpl al accstuia se aOa Stare M~slo
$i Nove M~sto, pc stanga complcxul
castclelor Hradaczany $i Mala
Piafa dill Oraflll ~echi (Stare 101(10).
dll'ar in j"ima istorieli a ora~lIllIi,
SlInl millie /tx'uri III/de \'C {)QOIt' (l.\"ellllo //Ilcka Iradirio"aki,'i ,I't' po"re he" befT!.
PRAGA
Strafl3. Aceste paIN orn$cle
separate odaHi au fost infiintate
oficial in anul 1784. $1 cine
vrea sa Ie aOe magia trcbuic sa
mearga ell trnmvaiul 22: acesta
tnl.verscaza Nove M~sto.
treee prin Stare M~SIO, pe Janga
re$cdinla $1 casele locuitorilor.
Dc In fereastrn tramvaiului pot
fi privite podurilc, lumurile $i
acoperi$urile. $i se mai pot vedea.
de pe difcrite. pnl1i Mala Sunna $i
Hradczany.
Din ponci de \ederc al siluarii sale
geografice. Proga s--a aflat in aria
de interes a monarhilor Europei.
Astfel s-a pus amprcnta eelor mai
variate curenlc eulturale: cHidiri
STATISTIcA
Suprafata: -l% lm-
Populalia: I.S mil.
apoi
l'edere ell podllrile de pe VItam,
gOlice se "invccincaza cu c1asieismul.
seccsionismul ell modemismul.
Carticrul eel mai mcanlAtor. $i in
aeel~i limp eel mai fascinant. eslc
Mala Strana. Alroge astAzi mii de
luri$li. arti~ti ~i visalori care nu
pot rczisla ..boemiei·' magiee ~i
eaplivante.
PE SCURT
Cnpilaln Rcpublicii Cchc. pfin1i 13
1101/1993 capilllia Cchoslovacici
Om~ul sc compune din zccc car·
ticre
Limba:ccM
Rcligia (in Republica Ccha): calO-
lidl. 39'0. c\'anghcli.st.a. 4° .. fMA
denominate religioasa.~..
Moneda: ooroana cella
Cclc mai imponame carticrc: pc
malul drept al Stare Mtsto ~i ~ove
\1tsto; pc plalfonna malului sting
31 Mala SIron3 $i Hradczany.
Acropoc1 internaponal: Ruznyf.
 EUROPA DEU 1
DEVEST
(jjE'

GE
PoporuJ de dincoJo de Odra

Peisaj din Bavaria, eel mai mare land federal gennan. 1n eolinele alpine din Bavaria
Superioarii, pana In prezenl, principala activitate ecol1omicii a ramas producpa de lapte $i
de produse laeta/e, preewn ~i agrieul/urii. To/oda/ii, Bavaria es/e lin land eu 0 indllstrie
fome dezvolta/a.
 Unificarea - a naua provacare
Unificarea tiirilor germane a avut Loc in mod subit ~i ne~teptat, La numai
un an dupa dezintegrarea bLocului estic (1989).
ECONOMIA
lndu:;tria: de autQturbmc. de o\el.
chimica. de m~in;. de mntcrialc
plasticc. cll::rgcticii (carbune de
pialrii ~i carburc bron. gaze
natumlc). microclcctronica. de
optica instrumcnlOlii ~i artizanalii.
Principalo putcrc cconomica a
Uniunii Furopcrc. Exportul joaca
un rol major in economic.
Mcmbr.1 in Gmpul eclor 1 pUled
cconomicc ale lumiL
ClespeC'310ri,or care unni'i-
T reali, in 9 noiembrie 1989,
aloculiurea reprezentantului
guvernului Republicii Democrate
Germanin. Giinthcr Schabowski, nu
Ie verca sa i~i crcadii urcchilor.
Acesta a anunlal cii cetalenii din
RDG pot calatori tara restriclii in
toate 15rj1c, inclusiv in Republica
FcderaHi Gcmmnia, !lumita
atunei ~i Germanin de Vest. In
aeeea~i noaple, multimi de oameni
s-au adunat sub Zidul Berlinului -
construetie care. timp de aproape 30
de ani, a simboliza! divizarca lMii.
Momentul a ramas adfinc inlipflril in
memona rnanorilor. Distrugerea
zidului ~i deschiderca granilelor au
pus capa! pcrioadei post-Yalta in
Gennania. in anul 1961, guvemul
ROO a construit un zid intant cu
sfimlii ghimpala ~i pazi! de annata,
pcntru a·i impiediea astfel pe
cctalcnii republicii sa fuga in Vest.
In ziua unifidirii, 3 oetombrie 1990,
populatiei de 61 de milioare de
• CUMA
Cllma tempcr,lIa. Cll clemente
oceanice Si eontirentalc.
Tempcraruri: intre -3 ~i +IoC in
ianuarie. intrc + 16 ~i + 19°C in
iulie. Precipitatii: 600 mm in nord.
2.000 mm in Alpl.
II.1fttl polirica a
GC01l.1l1ici lwife:
~Iisprezece lalldllri
(edemle. dimre eare cinci
IIU apartillill (oslei RDG.
fijrfj a pUlle In soc-ole,1Iii
Berlitml.
nivel, in ambele regiuni
ale IMii.
Anularea tata15. a dis-
crepantelor l'l:Cesita un
timp indeillngat. Accas·
ta sarcina eSle ingrc-
-•
unala de CriZ,1 care
afccteaz5 economla
mondia15. la inceputul
secolului XXI. ell toute
aecstea, Gemmnia estc
privitii in Uniull;:a
loeuilori a RFG is-au adaugm cei 17 Europcana ca 0 lara Cll un potential
milioare de cetateni ai ROO. economic ie~it din conUlll. Punctul de
ee vedere german cstc tratat in UE cu un
Noua Gcnnanic s-a rcgasit in fala respect similar celui acordat Franlei
U1'ei mari provocari: standardul de sau Rcgatului Unit, urele dintre cele
viala al popllialiei ~i cre~tcrca cco- mai inOuemc tari de pc eontirent.
nomicit trebuiau aduse la accla~i
CE TREBUIE sA $TITI
I. 0 mare parte din suprufala Gem13niei cstc ocrotita prin lege. Printre arHle
prolej8lc figureaza ~i numeroasele rezerva\ii naturalc ~i parcuri nlliionaic.
Cea mai marc dintre aceslea estc Mla$lina Luncburger (20.000 hal.
2. Culorile drapclului nalional german - ncgru, ro~u ~i galben - amimesc de
culorile corpului de voluntari eondu~i de Lutzow, care au luptat pentru
unificarca liiriJor gennare, la ineeputul secolului XIX. Soldalii din acest corp
punau uniforme de culoare reagrii, cu gulere de eatifea ro~ic ~i eu nasluri
aurii.
3. in anul 1879, la Ulm, s-a nascut Albert Einstein, aUlorulteoriei rclativiliilii ~i
unul dintre spiritele eele mai luminate ale limpurilor moderrc. EI a fost
Inureat eu premiul Nobel pcntru fizicA, in 1921. Dupa ce ilitlcr a prcluat
pUlcren, Einstein a emigrat peste hotarc, ascmcnca multor lIltor oameni de
~tiinla ~i arti~li de renume.
4. Bauhaus este 0 ~coala de arhitccturn ~i creatic infiinl'lta in 191913 Weimar.
de catre Walter Gropius ~i Lyorel Feiningcr. Ea a fost striimutati'i ulterior 1a
Dessau. tn perioada Germaniei hitlcriste. conccPliile vchiculatc la Bauhaus
au fost eonsidcl"Jtc decadcnle iar ~coala a fost inchisl'i. Cu toate accstca.
tocmai datorita acestei institutii s-a dezvoltat funclionalismul. cel mai
important curem in arhileclura secolului XX
 EUROPA DEU 3
DEveST

GERMANIA
HARTA FIZICA

MAREA SAL TlCA

MARfA NORDULUI

...,.-J:~,." ....,.:) ",,","', _:t:

Hamb
_
~,
..... rYj.
.POm~n/l
Sc-...
Alller/o,rj

Bre en
!l.:lANDA
, Mla,pilla
Llinebllrgl'r
f

-
• ~1. 1 000 000 <Ie lot.
• 500000 - 1 000 000
• 250 000 - 500 000

----
• 100,000-250.00010<:.

20D 500 1000 m

FRANTA AUSTRIA

ELVETIA

Gcrmania ocupii 0 pozifie centra/a pe haI1a Europei. Aceastii locaJizare

arc ~i valoare simbolieii: lara, eu peste 80 de milioane de loeuitori ~i ell un
potential economic deosebit, este lInul dintre motoarele prineipale ale
Uniul1ii Europene.
 GE
"Nu exista tara mai frumoasa... "
Geografia Germaniei este neobi~nuit de diversii: aici
pot fi admirate peisajele cele mai variate, de la
PE SCURT
Denumirea ofieia15: Republica
lanturile muntoase din sudul Bavariei, piinii la Federal5 Gennania
platourile intinse din Ciimpia Germani!, in nord. • Slruetura adrniniSlratiyii: 16
landuri fcderale
• Capitala: Berlin (3,38 milionlE de
CE MERITA VAzUT locuitori)
Alpii BavUTCzi. mun\ii P;ldurca "Jcagrii. "lIeu niului V1osel. orm,elul medieval • Limba: gemlUna
Roth-:nburg ob dcr Tauber (Franconia). p:llatclc "'Jcuschwanslcin (h.isscn) ~i • Moreda: euro
San~:'l1ucj (PoL..;dam). o~lc Kaln (eatctlmla). Berlin (Poart.1 Brandenburg, • Religia: protestanli 34%, romano-
tcarml). Hamburg (portul), \1unchcll (\1u/cul Gennan). Dre¥la (opera eatoliei 34%, musulmani 4%
Scmperopcr. Z.... ingcr). Lubeck (ol1l$ul vcchi). Bamberg (ora~ul ''-'thi). • Celc mai mari ora~e: Hamburg
(1.7 milioal'c loc.), Miinchen (1,2
milioalE loc.). Kaln (975.907
ateva dintre cele mai impor· de Nord- Weslfalia ~i Bazinul Ruhr.

C tanlc cursuri de apa ale conti-

n:~nllllui (ca de excmplu
Rhin, Elb<1 ~i Dunarca) trnvcrscaza
Gcnmmia, impartind-o in Irci man
regiulli geografice: Campia
Gennarci de Nord. zona centralii de
podi~uri ~i Muntii Alpi. "Nu exislfi
lara mai rrurnoasa" - iuta titlul Ul~i
vechi melodii popularc gcnnarc,
care da glas ata~t1lentului locuito-
rilar fala de patrie.
Carnpia Germaniei de Nord ocupil
nordul tarii ~i cste Ull tinut bogal,
cunoscu( pcnlrll SOllll sau fertil. La
sud, sc intind ~esurile din Rcnania
in ciuda crizei structurale pro-
funde, aceastfi zona minicra can·
tinuii sa ramanfi cea lllai eXlinsfi
arie indllstrialii a Gennaniei.
Rcgimea centram eslc dominata de
viii rodnicc ~i pcisajc Illontarc care
se succed urcle ahara.
Vastclc tcrenuri imp.1.dllrite
(Wcslcrwald, Eifel. Ilarz, Padurea
Turingici) sunt caractcristice accstei
zon::. Dcsclc paduri dc odinioara
sun! amcnin!atc aSlazi cu disparilia,
in ciuda cforturilor slistinllic depuse
de padurari. Padurea bavarez.:'i din
estul Bavariei estc ~i ea afectata de
loc.). Frankfurt am Main (648.325
loc.), Dortmund, Dresda, Stuugnrt.
Dusseldorf, Bremen, Hanoyra
Leipzig
• Cele mai mari laeuri: lacurile
Boden. Chiem, Muritz. Schwerirer
• Celc mai lungi rouri: Rhin (865
km), Elba (793 km). Dundrca (647
km). Main (524 km)
• Cele mni imponantc porturi:
Hamburg, I)remen, Liibcek. Kid
accasla situa\ie. Lanl'ul lllun\iJor
Alp! ocupa sudul lfirii ~i incheic
aceasta trcccrc in rcvista n mi-
nunatelor pcisajc gcrmarc.

STATISTICA
Suprafata: 357.0::!1 kill
Populapa: 82,~ milioa~ loeuitori
Densitatea populapei: 242 loc."km
Cel mai inalt y8.rf: lugspit"lc
(Alpii BavilreziI2.96J m
Lungimea granile1or: 3621 km
(646 km eu Cchill. 784 km eu Auwia. 577
km eu Olanda. 456 km ell Paloma.
451 kill CLl Franla. 334 km eu Ehclia. 167
km cu Bclg.i~l. 138 km eu Luxcmburg. 68 kill
eu D3F~marca)
Lungimea coaslei: 2.J~9 km (dintrc care 477
km la \tlarca \JordulUl ~l ·no km l:1 Marca
8nllicii) Oni$elul CocIJen pe nil/I Mosel (Remmia-Palalinat) estc inconjumt de
vii. Aiei SUI/I produsc viI/uri (,1imoasc in to:IUj lumea.
 ElJROPA
DEVEST

BERLIN
Oglinda secolului xx

Biserica Memoria/ii, distrusii in timpu/ ce/ui de aJ doi/ea riizboi mondia/, a devenit, in

perioada Rljzboiului Rece, simboful aspiraliilor de fibertate ale berJinezifor.
 Jucaria politicii mondiale
La inceputul secolului XVIll, Berlinul, care numiira la vremea respectiva
56.000 de locuitori, a fost ales noua re~edintii a conducatorilor Prusiei.
Astfel a inceput dezvoltarea spectaculoasa a o~ului.

CE MERITA VAzUT
Poann Brandenbul"B. Bulevardul
Unler den Linden, carticrul
Nikolai. Tiagarten. c[Min,'a
Reich,tagului. \1uzeul Pergamon
de pc in~uhi. Bulevardul
KurfUNcndamm, Palatu!
Charlottenburg. Pia\a Potsdam
(Potsdamer Platz).

crtinuJ a deveni! capitala

B Regatului Prusici in 1710,

prin unirea a cinci ora~c. in
1760, in limpul domniei lui
Frederic eel Mare, a~ezarea de pc
malul drept al rauJui Spree se
bucura deja de un rcnume euro-
pean. Dupa inaugurarea celui de al
doilea impcriu, in 1871, Berlin a
fost avansat la statulul de capitala a
Reichului german. ell toale aces-
tea, splendoarea aeclor vrcmuri era
insotiti'i. de rapacitatca pnlsaca.
Aceasta a condus la infn'ingerea
Germaniei in Primul Razboi
Mondial, dupa care Berlinul a tre-
cut printr-o perioada de lupte de
strada ~i de rebeliuni.
Dupa caderea Republ ici i de la
Weimar, odala cu Hitler au unnat
anii national-socialismului ~i al
Doilea Razboi Mondial. in 1943,
ministrul nazist ins..~rcinat cu pro-
paganda, Goebbels, a declan~at
razboiul total in Palatul Sportului
din Berlin. Acest razboi a afectat
capitala Gennaniei in mod dUfcros.
in aprilie 1945. Armata Ro~ie a
CLiMA
Tempernta umedii. Temperatura
medie variazii in ianuarie intre -3
+2°C, iar in iulie intre + 14 ~i
+24°C.
Palntul Char/oltenburg
intrat in Berlin iar Hiller s-a sinucis care a cuprins lumea dupa ciiderca
in faimosul buncar al Flihrerului Zidului Berlinului.
din subter31"ele Pielei Potsdam.
De~i anii reconstrucliei au coincis
ell perioada conflictului dintre Est STATISTICA
~i Vest, lumea a inceput sa
priveasca cu simpatie ora~ul de pe Suprafata: 89 I km
niul Spree. 0 dovada in acest sens a Popula1ia: 3.39 milioarc de
constiluit-o discursul limit de lOCllltOri (a£lom~ralia urbana
pre~edintele John F. Kenrcdy la 26
llumiirli peste 4 milioarx: de
locuitori)
iunie 1963 in care acesta a spus:
"Eu sunt un berlil"ez". 0 alta Densitatea populaliei:
dovada a fost efervescenla gererali'i 3.806 loc.km
CE TREBUIE sA $TITI
I. Cel mai rcnumit expomu al Muzeului de pe Insul3 este altaml originar din
ora~ul Pergamon din Asia Mica, excavat intre anii 1878 ~i J 886.
~i 2. C13direa istorica a Reichstagului a devenit sediul parlamentului german·
Bundestag.
3. Volksbuhl~ din Berlin este unul dintre cele mai novatoare teatre germarc.
 ElJROPA
DEVEST

BERLIN
PLANUL ORA$ULUI

••
Din planul ora~ului a dispiirut Zidul Berlinului, diiriimat in /989. TerenuJ ocupat anterior
de acesta $i de fii~ia de piimant de 0 parte ~i de alta a zidului, pe toatii lungimea sa au
devenit un spa/iu atrnctiv in centrul ora$ului. A inceput construc(ia a numeroase
obiective, lucru foarte vizibil mai ales in preajma Pielei Potsdam. Ceva mai la nord, se
ridicii Leimer Stadtbahnhof, 0 garii imensii demnii de aceastii metropolii.
 BERLIN
Rena~terea capitaJei
in niciun alt o~ din lume, granita care separa douli blocuri militare fiU a fost atAt de
vizibila ca in Berlin. Din 1990, dupli unificarea Germaniei $i a celor douli plirti ale
ofll$Ulni, Berlinul s-a transforrnat intr-un mare ~tier de construcpi.

"- n locul Zidului

I Berlinului ~i a1 (ere·
nului viran din jurul
sau se ridica c1adiri 010-
dcrre de birouri ~i centre
comerciale. Piata Potsdam
(Potsdamer Platt) - cen-
trul cultural 31 Berlinului
in anii '20 ai secolului t.rc.
cut $i eel mai activ ~nticr
de constructii In gran ita
dinlre secolelc XX $i
XXI - ilustreaza eel mai
bire modul in care se vin-
dedi ninile lrecutului.

Dupa d5.ramarca lidulu!

(9 noiembrie 1989) care
diviza ora$ul, interesul
gcrcnll de mClropolii a
crcscllt $i oameoi i au
ineepul sa sc rcfaca dupa
o dificila pcrioada
istorica. Ora$ul a suferil
distrugeri masivc in limpul celui de
al Doilea Razboi Mondial, iar in
1961 a fost ridicat Zidul, care a
ramas mull limp simbolul
Razboiului Rece. in ciuda lovi- portamcnt'ul rigid, ace~tia ascund 0
turilor istorici, bcrlil'~zii au (OSIIO(· inima sensibilii, lolerantii. ~i 0 atitu-
deauna eapabili 5<; i~i pastrezc ere· dire deschisa caIre straini, care
dinla in viilor. Sc spure ea sub eom- aldituiesc 8% din populatia
Bcrlinului. in plus, bcrlirezii sun! ~i
vorbareti. ceea ee eu siguran\ii. ii
ajutii sa de~asca problemclc
C1/cdrola $; eotidicre.
••Pa/aWI
Republicii"
din vremea PESCURT
ROOi'n
Piarn Marx • Capllala Republicii Federale
$1 Engels. Gcrmania de la 20 iunic 1991.
• limba: gcrmana
• Religie: ~inism (protestantism,
catolicism). islamism, iudaism.
• Moreda: euro
 EUROPA DEU 13
DEVEST
'"
.. BADEN-
WURTTEMBERG
Un land german exemplar

Baden-WiiJ1temberg este eonsiderat eel mai bogar laod federal al Gennaniei. $i nu numai din
punet de vedere economic. Peisajele sunt mult mai diversifieate deciit in restuJ fiirii: podgoriile,
dealurile, vaile riiurilor $i ora$ele pline de fannec eontribuie la frumuselea unicii a acestui finut.
 Vechi traditii
, democratice
Pllna la introducerea reformelor teritoriale de catre Napoleon,
Baden-Wiirttemberg era alcatuit dintr-o multitudine de tiiri micute.
mtre acestea se ajungea permanent la conflicte sangeroase. Aceastii
regiune este, concomitent, unul dintre leagiinele democratiei ~i ale
A
liberalismului.
n sccoluJ XI, dinastia

I Hohenstaufen care domma in

Suabia a condus unificarea te·
ritoriilor sud-vestice ale Gcnnaniei.
Yntreprinzatoarea dinastie a infiinlat
numcroase o~ (Goppingcn,
Schwabisch Hall) ~i a construit
multe mlinilstiri (Adelberg Si Lorch).
insa, in secolul XIII, du~ cliderea
dinastiei, slalUl s-a desuamat din nou
in peste 100 de .Ieritorii bisericqti Si
30 de o~ libere. lntre aceste state
miniatumle au aVUl loe renumarnte
razboaic $i confiicte legate de Sllcce-
siuni. infnmtarile militare au ingre-
unal dezvoltarea regiunii. SuprafclC Baden-Baden, o~ cxclusivist $i unuJ dintre ccle mai bogale din Gcnnania.
intinsc ale t3rii au fosl pustiite in
unna Razboiului de 30 de ani (1618- apolcon a re~il sa unifice te- Dupa referendumul din 1951, a fost
1648). ritoriile de pe malul drept al creal un nou land federal in RFG:
Rhinului. La Congresul de la Viena, Baden-Wumemberg. Democralia
s-a confinnat statutul teritorial a)
CE MERITA VAzUT regiunii Baden. in 1848 a izbucnil
are aici traditii indelungate. Deja din
1514, puterea printilor a fost semni-
Baden-Baden (tennele). revoha rcpublicana din Baden, al ficaliv limitam in favoorea altor cate-
Heidelberg (castelul. ciirei conducalor suprem a devenil gorii sociaIe. Acordarea libertatilor a
universitatea), Stuugan gereralul Ludwig Mierostawski. La fost cimentatii prin Acordul de la
(c3tcdrala. palalul Wilhelma, 21 septembrie 1848, a fost proda- Tiibingcn, considerat primul model
Galeria 'lationallli), Karlsruhe mam republica. Din mfericire, constitulional gennan.
(castelul) revolta a fost in scurt limp inab~im
de armata prusaca.

cuMA CE TREBUIE sA $TITI

ClimA continentalA cu influenlc
atlanlice. Regiuoca ora~ului
Freiburg im Brcisgau este cea mai
caldA regiure din Gennania.
ECONOMIA
Industria: electronici1 ~i de
ma~ini, a lemnului, de tehnologii
noi, servieii. Agrieultura: culturi
de cereale. fructe. legume ~i vila
de vie: cre~tcrca vitelor. Turism.
I. Neinlclegerile dintre locuitorii difcritelor regiuni nu au ineeult dupA
rcferendumul din 1951. 'ntr-un plebiscit separat, ace~tia au dccis ca, in
numele landului, cuvantul "Baden" sa se afle inaintea cuvantului
Wiirttemberg.
2. in Heidelberg se atl! cea mai veche universitate din Gerrnan.ia. Aeeasta a
fosl infiintat! in 1386.
3. La VIm s-a Discut unul dintre cei mai cunoscuti oameni de ~inl!: laureatul
premiului obel ~i activistul pacifist Albert Einstein (1879-1955).
4. Ora~le Mannheim Si Karlsruhe au fost experimente urbanistice ale
prinlului von Baden. Ora$ul vecbi din Mannheim este construit, asemerea
Manhauanului, in formA de pAlmt, iar adresele sunt alclituite din combinatii
de literc Si de cifre. in Karlsruhe, slr4zile ora$ului sunt dispuse radial in
jurul castelului.
- LANDUL
••
~"*-""--.] BADEN-WURTIEMBERG
HARTA FIZICA
Darmstadt

""-
• ~ 500.000 Ioc. HESSEN
• "*- 100.000 _ sao 000 lac

--
• ~OOO-IOO_OOOIDc
• "*' 50.000 Ioc.
L~i

L
---
-~-
2lXl 500 1000m

- , " '_ _---' RENANIA-

- PAtATINAT

-
BAVARIA

-
.
.
-~

t.-
ELVET'A
r r

Baden- Wiirttemberg, landul care ocupa col,cul sud-vestic al Republicii FederaJe

Germania, inCre Fran/a ~i Elvelia, beneficiazii de condilii climaterice placute.
Verile calduroase ~i iemile relativ bliinde permit cultivarea speciilor de vi{ii de vie,
oriciit de preten/ioase, la poaleJe munlilor Piidurea Neagrii, Odenwald
~i in Podi~uJ Sua be.
 ••
-LANDUL BADEN-WURTIEMBERG-
TmuwJdepeRmn$iNeckar

Baden-Wiirttemberg, situat mire Masivul Odenwald ~i raul Neckar la nord, ~i Lacul

Boden ~i Muntii Alpi la sud, este eel mai putemic land federal german din punct de
vedere economic, de~i este aproape lipsit de boglitii naturale. C1ima ~i peisajele
deosebite fac din acest land eel mai fermeeator colt aI t3rii.

Panorama Ot3$uJui Heidelberg, siruat pe

maJul raului Neckar. este inclint1Iloare.
adcn-Wurttcmberg cstc un
PESCURT
• AI treilea land federal gcnnan ca
m3rime
• Capitals: Stuttgart (590.000 loc.)
• Limoo: gcnnana
• MOR,.~a: cura
• Rcligic: c~tinism (cutolici 450/0,
pratcstanti 45%)
• Cele mai marl o~: Mannhcim,
Karlsruhe, Freiburg im Breisgau,
Heidelbcr&
• Cd mai mare lac: Lacul Boden
(538 km), dintre care 305 kor
ap.'lf1in Germaniei)
• Celc mal lungi r:iOO: Rhin, eckar,
Dun"""
• Cclc mai inalte lanfUri muntoase:
Muntii Piidurea Ncagrn, Jura Suaba,
Odcnwald.
• Granite: cu Elvetia ~i cu Fran~
luri$li din lara $i de peste hOlaTe. • Granilc cu aile landOO federale: cu

B tinut al contrastelor. Are

peste 300 de ora$e $i estc
una dimre regiunile cele mai popu-
Panea sud-vestica a landului $1
imprejurimile o~ului Freiburg im
Breisgau sunl cele mai calde
Bavaria. cu Hesscn ~i cu Renania-
Palatinat

late ale Gennaniei. Totodata, fru-
musetile naturli din regiurea
Schwarzwald $i din regiurea
Lacului Boden atrag multimi de
STATISTICA
SUJXBfala: 35.751 km'
PopuJaPa:
10.7 milioarc de locuiton
Densiwea populapei:
300 loc_ \:m-
Cel oW iDalt vIrf:
Feldberg (1.493 m)
regiuni ale Gennanici. Pc munlii
din Jura Suaba, in schimb, au fast
doborate numcroase recorduri de
tempcraturi scazute. Baden se
intindc de la malurilc Lacului
Boden spre nord, cuprinzand
C5.mpia Rhinului $i Munli! Padurca
Neagri'i. Wlirttcmberg cuprindc
valea rftului Neckar, precum $i 0
parte semnificaliva din Podi$ul
Bavariei. LocuilOrii landului sunt
foarte mandri de tinuturile lor.
Baden-WGrttemberg eslC primul
dintre landurilc federale sub aspec-
tul dezvoltarii economicc.
Agricuitura este 0 ramurii foarte
importanta a economiei. Pe langa
cerealc $i legume, aici cresc specii
deoscbite de vita de vic. Cea mai
marc importantft 0 delirc totu$i pro--
duqia de automobile, care ocupii
aproape 50% din fot13 de munca
angajat5. in industric. Concemul
Daimler-Benz i$i are sediul in
Baden-Wl1rttemberg.
 EUROPA ESP 29
OCCIDENTALA

BARCELONA
Ora!jul lui Gaudi

Biserica Sagrada Familia din Barcelona este eel mai renumit monument catalan
01 lui An/onio Gaudi. Prin capodoperele sale, Gaudi, co nimeni al/ul,
a jiicUI Barcelona rel1umitii in toata hunea.
 ~

ESP 30 Intre identitatea catalana

~i chemarea europeana
Dezvoltarea dinamidi a industriei ~i crearea unuia dintre cele mai
renumite centre culturale din Europa asigura Barcelonei locul
in viata economica ~i culturala europeana.

ECONOMIA
Industria Icxtild, de aUloturismc, sidcrurgica, clcctronicA.
Port comcrcial (aici sc lransbordcazii produsc chirnicc.
combuSlibili. produse alimcnlare). Cultivarea legulIlclor.
produqia de hranli penlru vile.

arcclana., 01 doilea om~ aJ Spa· in perioada sa

B niei ca m~me dupa Madrid

(rivalul sau secular), este unul
dintre cele rnai vechi o~. Celllrul
de inflorire (sec.
al XIV-lea),
Barcelona a con-
Amie Sarcina s·a anal, pc nlnd. sub
stapanirea ibericilor, cmtaginezilor ~i
romanilor. in sa:olul al III-lea iH.,
Barcelona a foot un centru economic
cural eu ora$e
precum Genova
~i Vene\ia. Bar-
celona ~i-a pier-
•

- ..rV'

--
important in bazinul Marii Meditcmnc. dUI importanta cconomlca atunei
cand, dupa descoperirea Lumii Noi. +cLlMA
nu a avut acces la relatiile de eomert Mcditernneand: iemi blfinde (tem-
ell noile leritorii descoperite. $i-a peratura medie in ianuarie +6"C
+ 13°C): veri (cdlduroase de la
PE SCURT revenil abia in secolul al XIX-lea,
datoritll. revolulici indllstrialc. +21"C la +28°C)

Capitala Catalonici
Scdiul generalilor, adminislmlia
catalan! a comunildlii autonomc
.,Marea Barcelona": comunitatC3
municipala (Comma rca) 27
comune situate in jurul Tibidabo
Limba: catalan! (din 1975 limba
oficiall1 $i folosit1't in $colile din
rcgiune); spaniola (folosil1't la
nivel nalional, Iimba comcrtului
$i a Ildministrnlici)
Rcligia: in principal eatolicd
Canierele cclc mai imponante:
O~ul Veehi din Barrio G6tico,
Ensanche, Gracia, Montjuich,
Barceloneta
Mctrou
Aeroporl intemalional: EI Pml
(5,5 mil. de pasagcri pe an)
Port eel mai mare pen din Spania
(24 mil. de tone pe an - date din
1998)
in anul 1932 in Barcelona a luat talonia ~i-a ~tigal ind~ndenta pc
fiintA ~dinta guvemului alltonom care 0 picrdusc in 1939, iar Barcelona
al Cataloniei, iar, in limpul r1lz- a devenit capitala acestci provincii.
boiului civil (1936-1939), Barcelona,
datoritll. zidurilor de aparare, a fost una Datoritll. dezvoltfuii dinamice ~i per-
dintre ecle mai importante fortaretc scvcrenlc a industriei, Barcelona oeupa
republicane in lupta ell annatele primul loe in domcniul industriei ~i
generaluilli Franco. in anlll 1979 Ca- comc'1ullii in Peninsula Iberica.
CE TREBUIE sA ~TITI
I. Dcnumirea stranie de ''Tibidabo'' provine din limba lalind. esle 0 denumirc
care a pomit de la un dial biblic care spune ''Tibi daoo mqntem", adica
''i\i ofer muntele".
2. eel mai fOlografiat monument arhilectonic estc Casa Milia, opera lui
Antonio Gaudi.
3. Antonio Gaudi (1852-1926) se odihne$le in cripta bisericii Sagrada
Familia, realizata de el *i a carei linalizarc continua $i astazL
4. Dansul catalan tradilional este sardana.
 EUROPA ESP 31
OCCIOENTALA.

BARCELONA
PLANUL ORASULUI

--

De~i Barcelona este al doi/ea ora~ ca marime din Spania, e/ este eel mai important centru
indus/rial}i cullural al Spaniei. in anul /992 Barcelona a giizduil Jocurile Olimpice,
eeea ee a eontribuitla dezvo/tarea ora~ului, jn metropo/d ~i-all flicllt apari!ia comp/exe
sportive moderne. afost reconstruit din temelie vechiul stadion olimpic la Montjuich.
fnainte de ineeperea locuri/or Olimpice all fost renovate mnlle cladiri din ora~, au fosl
reflicule parcurile, cenlre/e de reo'eere, de care au benejiciat $i 10Cllilorii ora$ului.
 ESP 32
BARCELONA
Temperamentul catalan in lume
Barcelona este a~ezata pe Coasta Oorada la 620 km de Madrid.
A~ezarea geografica 0 favorizeaza. Ora~ul innore~te cultural, iar locuitorii
lui ~tiu sa pretuiasca ~i sa conserve mo~tenirea culturala

in Spal/ia. corida se buc.mi de ceo

",ai mare popu/arilare inca de acllm
lrei secoll·. ill imagine Arena din
Barce/ol/a.

PlIl1ctul central al ora~ullii csle

PiaVI Clualonia. Cele mai cunoscute
cartiere ale Barcelonei sunt Raval.
cartierul industrial Poble Sec ~i
Eixample, cu c1adiri regulate. din
secolul al XIX-lea. Ora~ul abuma
de vcrdealJl ~i parcuri. Microbi~lii
sc pot duce la Camp OU, stadionul
lui F.e. Barcelona. una din cele
rnai populare echipe de rotbal din
Europa.

arcelona sc ana in campia Nu departc de port sc ana ora~ul 'i>dere de pe Romb/o, ceo rna;

B care se ridica trepla! din

Marea Mediterana pana
in apropicre de Tibidabo $i delta
vechi cu c1adiri labirint ~i slI'Mule
inguste ascunsc. ill CCllln11 vechi
istoric (Barrio GOlico) se ana
cin:u/lIIii strada a Barce/Ollei.

fcrtilA a mului L1obregal. eel mai catedrala Sfanta Eulalia. Acest

inult punet cstc Sierra Collscrolla.
Ora~lll se invccincaz.1 la nord-cst
ell lllllntcic Montana Pclada, la nord
eu raul Sesos, iar la nord-vesl ell
muntcle MOlltjuich. in nord-vestuJ
or.l$ului se gasesc vechiul cartier
pcsc<lresc al Barcelonei ~i c1adiritc
satului olimpic in Poble Nou.
cartier. eel mai vcchi aJ Barcelonci,
eSle traversal de sirada comercialfi
a ora~lIlui Rmnbla. incolljuralu de
bulevarde mari, Rondas. situate pe
locul zidurilor Il1cdievale.
Dc~a lungul rortificaliilor o~ului,
din 1854. Barcelona a incepul sa sc
intinda in campic, unnand planul
strazilor pozilionate perpendicular.

STATISTICA
l.;tuprarata: 100 km-; .rona co ~
l1lorohw ..\1area Ban:dona" ·P>!
lor; prO'incia Barcelona 7_733 km)
Populalia: 1.6 mil.• .Iona co,mo-
polilA 4.15 mil.
\ltiludill(': de la 0 la 53~ m in cd
m.,i inult 10e (Tibidabol
CE MERITA VAzUT
Barrio Gotico (Catcdrala. ruinele romanc). Plaia Cataloniei ~i Rambla. orcrc1c
lui Gaudi (Sagrnda Familia. Parcul Gucll). \il1/cul de Artfl Calalanti.. ~iu7eul
Pica",so. Parcul MOnlJuich (obiccti\c: expo/ilia mondialli din 19:29 $i Jocurite
Olimpicc din 1992).
 EUROPA FRA 1
DE VEST @

FRANTA
,
Traditie !ji modemitate

Mont Saint-Michel este 0 insulii de granit, care se ridicii piinii la Iniiltime de 78 de

0
metri in JarguJ coastei Normandiei. in veacurile lrecute, fortiirea/a construita aici in
secolul VIII a fost un important loc de pelerinaj. Pe insulii se mai giiseau 0 miiniistire $i
o Inchisoare. Din anul 1879. insula este legatii de continent printr-un dig.
 Monotonia nu este 0 problema
Cu 0 suprafata de 674.000 de kIn', Franta este cea mai intinsli tarn din
Europa de Vest iar teritoriul sliu are forma unui hexagon. Tlirmul Frantei
este inconjurat de Oceanul Atlantic la vest, de Canalul Manecii la nord ~i
de Marea Mediteranli la sud.

qj terenurile muntoase nu
• cuMA
D lipsesc, Franla este, mai
degraba. 0 tara a campiilor.
Pc doua treimi din teritoriul sau,
CHma este tcmperata .$i variaza in
funetic de relief: estc
altitudinile nu depa$csc 250 de mcdilCrarcana pc malul Miirii
melri. Dadi am trasa 0 linie imagi- Mediterarc .$i munloasa in Alpi ~i
nara din nord-estul in sud-veslul in Piril£i.
tarii. am pUlea observa di la vest de La Paris, temperatura atinge ODC
aeeasta sc ana doua dimpii fertile: in ianuarie ;;:i +24 D C in iulie.
Bazinul Parisului, in jurul eapilalei,
~i Bazinul Gasconiei, la sud-vest.
La cst de aeeasla linie sc ridic5
masivele muntoase: Muntii Vosgi, CE MERITA VAzUT
Masivul Central ~i cele mai ina he Paris (Luvrul, Tumul EiITel,
lanturi, Alpii ~i Pirireii. Valea Arcul de Triumf. Mommanre.
ingllsta al Ronului sldibatc Fran\a Champs Elysccs). Mont aint-
de la nord la sud, ~i fOnlleaZa 0 MicheL cas-tclcle de pc Loara,
delta aeolo unde raul se varsa in podgoriile din Burgundia ~i din
Marea Mediterana, in apropiere de imprejurirnile ol'lliiului Bordeaux.
Marsilia. Proventa (Avignon. Orange.
'Jimes), Brctania. \aile din
Coastele Franlci sunt foarte diferite Vlasivul Central.
uncle de altele: piclroase ~i abnlpte
Parisu/ estc clIpita/a mondiahi .1 mode; in Brelania ~i in Provenla; joase ~i
$1 a mariJor C,1SC de modii. prccum IlISlpaase in Gasconia ~l turn specifica ~i, in sfar$it, rafinala
Chane/. Languedoc; salbatice ~i inaeeesi- bucatarie franceza fae din aeeasla
bile in rcgiurca Camarque. Clima tara, pc unde eurg Sena, Loara ~i
blanda. diversitatca peisajelor ~i a Ronul, una dinlre deslinatiile
plajelor (ce1ebra Coasta de Azur), favorite ale turi~tilor din lumea
monumentele de arhitcctun'i, cul- intreaga.
STATISTICA
Suprafap.: 674.~43 kill (incluzand CE TREBUIE sA $TITI
Corsica) I. Irnnul nalional francez (ineepfind din 1795) a fost initial un eantee
Populalia: 63 milioare locuilori rcvolutionar compus, in 1792, de Rouget de l'lsle. Acesta I-a intonat in timp
Densitatea populatiei: 112 loc.;km' ce intra in Paris impreuna eu un hatalion de voluntari din Marsilia. Imnul a
Altitudinea medie: 342 In eap3tnl astfel numele de .,La Marseillaise".
eel mai malt virf: Mom Blanc
2. Franta nu este numai eel Illai marc produciitor de vinuri din lume, dar.$i un
(Alpi), 4,807 111
mure producator de bcinzeturi. Aici exista peste 500 de tipuri de brtinza.
Lungimea granit.e1or: 5.670 km
(dintrc gr-Jni{<..'lc contirentalc 3. Pc sterna nationali'i franeezii este reprezentat coco.$ul galie. Aceasta se
miisoarii 2.922 km) datoreaza unui joe de cuvinte legal de cuvantullalin "gallus", care
Cele mai lungi riuri: Ron, Loara. inseanma in acela~i timp "Gar' ~i "eoeo.$".
Mcu:>c. Sena. Garonre 4. La Versailles, situat la sud·vest dc Paris, a fast construit, in 1661, eel mai
Lungimea coaslelor. frurnos palat regal din Europa. Palatul a fast rc.$cdinta regilor Franlei pana
aproximativ 3.400 km In Revolulia Franceza din 1789.
 EUROPA FRA3
DEVEST @

FRANTA
,
HARTA FIZICA
r
MAREA BRITANIE f1'

.
BElGIA

- I~
C ; ,

• I "
" "•
C • " •
GERMANIA

--
""-
_. St·~ .
OCEANUL
- ElVETIA

ATLANTIC

1TAL t A

......../1
" t ra 1 Valenal

Gollul
-.,

- -
BI$cIIYII

.....' /
- <sa (Nice

Gollul
Lio n =-~
SPANIA MAREA

MED/TERANA
localita~

L_-1 • peste 5-1l00.ooo de Ioc.

• 1,000.000 - 5.000.000
Franta se poate liiuda eu un adeviirat 1110zaic de peisaje,
• 500.000-1.000.000
• 100.000-500.000 da/ori/Ii a~ezlirii sale geografiee: de la plajeJe Insorite de
• sub 100 000 de Ioc. pe Coas/a de Azur panli la !lirmurile staneoase ale
_ _ drumuri priodpale
Normandiei ~i Bretaniei, de la eampiile In/inse din
200 500 1000 m
bazine/e Parisu/ui ~i Gaseoniei panli la eu/mile blande ale
Vosgilor ~i piseurile inal/e ale Pirineilor ~i Alpilor.
 FRANTA
,
Fata in fata cu globalizarea economiciI
Criza economica care afecteazii tame industrializate din Vest nu a ocolit nici Franta.
1>omajul ~i schimbiirile de conjuncrura fae necesarii introducerea de reforme
structurale profunde.

raota a fast intotdeauna 0 tarn

F guvcmata de la centro. Rcgii

au condus ..marea natiurc"
franceza (.. La Grande Nation") de
PE SCURT
• Denwnirea oficiala: Republica Franceza
• Capitala: Paris (2.15 milio;m: locunori: aglomcrnlla urbana nwnarli arroapc 10
la Pans. Cel mai cunoscut dintrc
milioare de locuilori)
ac~tia a fost Regele Soare Ludovic
• SlnJCtura administrati\i: 21 de rcgiuni. 96 de dcparta:rncnIC. 4 tcritorii Si 4
al XIV-lea (1638-1715). Dupa
dcpartamcnte in lOre maritime
abolirea monarhiei ~i mai apoi. a
• Limbi: francczii (Iimba oficialli). brctona. cor.;lc8nii. bascA. pronmsalli
impcriului, locul rcgclui a fosl luat
• Religie: catolici (76%). musulmani (5ll-'o). prOicstanti, e\Tei
de pre$cdinlClc li'irii.
• Moreda: cum
• Celc rnai mari ora~: Paris. Lyon, Marsilia, Bordeaux, Nisa, Toulouse, Lille,
Dupa al doilea riizboi mondial.
SuasOOurg
prc$edintele Charles de Gaulle a
• Mari ~i ape: Oceanul Allantic, Canalul Mfurcii. Marca Nordului, Marea
lransformal rapid Franta dintr·o
Mcdilcrarul
lara in ruill.:: intr·unul dintrc celc
• Cele mai inalte vfufuri : Mont Blanc. Grande Cassc. La Mcige (in Alpi):
mai dezvoltatc Siale din Vest. Dc
Vign.:.'t1l3.lc. Pic d'Anie. Pis d'Estats (in Pirirei): Puy de Sancy (in Masivul
decenii, Franta estc consecventa in
Ccntr3l)
dorinla sa de a colabora cu vecinii
• Ccnln1l gcografic: Saint-Amand-Vlonlrond (dcpartamentul Cher)
europeni. 0 dovadii in aces! scns
eslc Tratatul de la Maastricht din
• Tan \ccire: Andorra, Belgia, Gennania. halia. Luxemburg. Monaco. ElvClia,
Spania
1990, una dinlrc pietrelc de lemelie
• Cclc mai importanlc porturi: M3r.iilia. Bordeaux. Le Ilavre, Dunkcrque, Calais,
ale Uniunii Europe!'c. in prczent,
Nantes
Fnmla continua sa i~i mentinn po-
ziti a de a patra putcre economic.! a
lumii, dar cvcnimentclc din uhimii industria!izatc din nord i$i rcvin eu cat de $omaj la sate. Prill urmare,
ani nu ii pennit sa se culce pc lauri. grcu in unna acestui ~oc. .,La Grande Nation" trebuie sa
Sdiderea productici afcctcazii Agrieuitura este $i ca afcctalii. Dc~i aeecpte 0 majorare semnifiealivii a
mireritul, industria o{elului ~i cste eel mai marc cxport.'ltor de bugetu!ui destinal obieetivclor
industria texlila, ffic5nd recesarc cereale din lume (dupa SUA), socia Ie.
reduceri de personal. RegiuniJe Franta se confrunta eu un nive! ridi-

ECONOMIA
Agricullura. pc"Cuilul ~i industria
alimcntmi (bn1nlcturi. vinuri
ctc.) cree,wl un surplus comcrcial
scrnnilicativ. Produclin de al1icolc Purisu/ CSIC
de lux. industria de aUloturisrne ~i cap;wf.1 politica.
lurismul (Iocul intiii la scala economic,; $1
mondialii I sum clemente cu/turn/a 11
impol1amc ale cconomiei
centro/ul Frnnle;
francelC. iar baza cconomicl1 a
(in imagine.
tArii cste a:.igurntA. in continuarc.
de miB::rit de induslria errrgelicA $/epuri pc Sena
~i de indu!)tria de aparare.
eu Tumu/ Eiffe/
in fundal).
 EUROPA FRA5
DE VEST

PARIS
Capitala vie!ii fericite

Provincia Q1'Ii~tilor Montmartre, Sacre Coeur ~i Place du Tertre atrag cu 0 forlo ire=istibila
nenunuira{i turi$ti. Aici au tnUt ~i au creat Toulouse-Lautrec. Picasso ~i Modigliani: multi
Gnonimi au fost atra~i de Paris incercimd sa lase 0 urma in istoria artei.
'il:tM Ora~ul artei ~i al modei ECONOMIA
Servicii (73% locuri de munc<\),
Francezii din provincie considera ca in asigurari lii finanlc, edituri. prcsa.
publicatii, eomert eu ridicata lii
Paris nu se poate trai. Aceasta parere este cu amanuntul. eel mai marc port
argumentata ~i prin puterea metropolei fluvial al Fmnlci, turismul (anual
20 mil. de furi!jiti - primul 011li
care eclipseaza alte regiuni. din lume), m~telillgurj (confeclii.
bijutcrii, l/Clarie. mobiln. inlerioare
1\ cchipatc, mceanicA de precizlc).
n Paris se dintJire~le dcstinul
STATISTICA
Suprllfllla: 1.830 km~ -imregul
ans.1mblu al Dr,*u]ui; 105,4 km~
I Franlci. Toale incercflrile de
descentralizarea larii (nurnariind
peste 58 mil. de locuitori) nu all
..Marele Paris": un sfen din intrcaga
produclie industrialii n Fmnlci. 0
trcime din sectorul de scrvieii.

teritoriul eunoscUI sub denumi~ de
Marcie Paris.
Populatill: 2,15 mil. (stn\ini 15%).
..Marcle Paris" 9.32 mil.
Oensitatcll populapci: 2()..t locAm2
Cell mai marc altitudinc:
Monull..1Tlre (130 m)
Cel nmi schul punet: coastll Sene!
litngn Grcncllc (26 m)
avul succes.
Pari suI inca mai estc ce a fost
intOldeauna: capitala ,.par exccl*
lence". in ultimii zece ani a devenit
faarte cosmopolil: pc strazile
sale se intalnesc in jur de 130 de
nationaliHiti: exista cartierul ruscsc,
chinezcsc ~i nord-african.
Parisul nu este doar cenlrUl de
moda al lumii. Monumentele arhi-
tectonice lii atmosfera generala a
.,ora~ullii iubirii" transfonna de
asemenea capitala Frantci in cea
mai vizitati'i. metropola din lume,
dcstinalia aleasa. de foarte multi
turi~t'i.

+cLlMA
Scmi-occanicll..
PE SCURT
Tempefllturi
Capitala Frantei
medii: HOC in
Depanamentul lii eomuna Parisu·
illnuarie,
lui situate pc 20 nrondissements
+20°C In iulie. (sectoare) ~i 80 quartiers (car-
tiere)
Administmlia: Conscil de Paris,
consiliul comunci
Limba: franceza
Moneda: I curo = 100 cenli
0--
-=.f'8ry'". Religia: catolicli (80%), protes-

-
_
-
Layl'"
T.... l<oIooiTGV
tanta, lllusulmanll.. credineio~i
iudaici lii altele
Cele mai mari altitudini: MOl]-
martre (130 m), Telcgraphe
(129 m), Menilmontant (118
CE TREBUIE sA $TITI m), Belleville (115 m). Buttes-
Chaumont (10 I m)
I. Patroana oraliului este Sf. Genoveva, ciobanila din Nantcrre. Rugaciunile Cele mai mari curticre: Chate-
ei din anul451 au schimbat intentiile regelui hunilor Auyla. datoritA cArora les-lcs-Halles, Marais, Champs-
oraliul a fost protejat impotriva distrugerilor. PimA la Revolutia Franeeza Elysees, La Defense. Saint-
oamcnii au inconjurat Sf. Genoveva eu mare onoarc. Gennain, Quanier Latin. Maine-
2. Cea mai populatll zonA a Parisulul este XV Arrondiscmcnt. Accsta numArli MontpanlaSSC, Grands-Boulevards
224.790 locuitori, deci mal mult chiar decat Bordeaux - lii asta pe 0 supra- Fluviul: Sena
fata de doar 850.2 hectare. Calc femtA subternnl'l (Metro):
3. In piala din fata catcdmlei Notre-Dame se nOll punctul zero. de unde se 15Hnii (199 km)
mAsoara lungimea drumurilor nationale ale Franlci. Aeroponuri: Orly. Le Bourget,
4. Rue de Vaugimrd este considcratli cca mai lunga stradli din Paris (4.460 m). Roissy/Charles-de-Gaulle
 EUROPA
DE VEST

PARIS
PLANUL ORASULUI

Celebra linie slIper rapidii de metroll din Paris are 0 Illngime de 197 km Ji 360 de staJii.
.. PerijericlIl", ~osealla de centll,.ii a Parislilui este troversatt:l zilnic de peste 1.1 mil.
de aUlotlirisme. Cea mai clinosclIIii orterii a Parislilui este Champs-Elysees. Aceosta a
fosl marlora mullo" evel1imente istorice, iar in zilele noaslre esle lin principal cenlru de
atraC(ie turisliccl, imbinond hoteluri, reslauranle \(ji magazine de lux. Champs-Elysees este
slriibt:ltlflt:l in fiecare:::i de peste 75 de mii de Cililofurisme.
FRA8
Frumoasa capitala a Fran{ei
Franta - aici totul, absolut totul sc concentreaZ3 in capitala. Acest renome" nu
are loc probabil in nici 0 alta tara a Europei.. Acum peste 2000 de ani, aici a rost
o mica a~czare de pescari - astazi Parisul este inima ~i creierul tiirii.
i totul a inceput de pc mica
S insula de prin valurile Sene;: in
secolulill il-l. aici s·au instalat
primii "parizieni". Celtii sunt cei
care au construit ora~lIl. care se
prcsupune eft a fost numi! mai
tarl.iu de catre rOllluni - .,Lutctiu".
TURNUL EIFFEL iN CIFRE
• Masoan1 320 m (in zilc1e c:'lduroase. in
unna dilatiini lTh.'1alului. inlU\ilTh."'a aces-
min sc J1~te cu 15 em); pana in al1ul
1931 a fost cea mai inalt\ constnlqie din
lume.
• Deflcxiunea maxirOO a viirfului - 12 cm
• Coostmc\ia a fOS! legatfi prill 2.5 milioanc
de nhun.
• Pentnl a ajunge pe jos pfu11 la pnmul
nivcl, trebuic sA tlrei 360 de scan, panl' \a
a1 doile:a 700, iar piin.'i Ia al treile:a 1.652
dcscari.
• in :tilc1c frumoasc, din galena tumului,
de la 0 in."iltimc de 274 Ill, sc Wd impm-
jurimi1c pe 0 mzlI de apIU'I(imaliv 70 km.
PARIS
Palla in zilelc noaslre pc accasta Istoria malului sUIng al Senei a
insula -lie de la Citc- se ana dow1
capodopere ale arhitccturij Evului
Mediu: catedmla Notre Dame ~i
Sailltc-Chapelle.
fost creala de arti~li ~i intelcctuali
din vremuri de dcmult. in Saint-
Gemmin-des Pres sunt concentrate
galerii de arta ~i edituri, Boulcvard
Saint-Michel ~i Quartier Lalin
Ora~ul s·a extins $i dezvoltat in (Cartierul Latin) reprezinla sediul
juru I aceslei axe primare dupa siuden\ilor ~i intelectualilor.
un plan conccnlral pana In
noul 1930. eel mai cunoscut LOCURI CARE
arhitcct al Parisului a fosl MERITA VAzUTE
baronul G. E. Haussmann.
carc a proicclat numeroasc Louvre. Centrul Pompidou. Ch.1lnps-
pie\e ~i alcile foarle lnguste ElysCt.,!>. V1uzeul d' Orsay. Sainte-
(avenues) ale ora~ului. Chapcllc. Tumul Eiffcl. ,"olre-Dame.
illlprcjurimi: Fontainblcu. Vcrsai11e
Prin mijlocul Parisului (palm).
curge Sena. Pc malul drcpt
al acesteia -"rive droitc"-
sunt concentrate comcrtul
~i scrviciile lndreptate catre
deservirca mi~carii tllristice;
cartierul se intinde de la
Faubourg Saint- Antoine
pana la cartierul de !ocuin\e
Passy, cuprinzand Primaria
Parisului ~i Palatul Gamier.
Traseul tllri~tilor conduce de
lango Opera, Bastilia la cartierul
Marias, de la Beallbourg pana la
Place des Vosges (Pia\a Vosges).
Pe aceasH'j parte a Senei se ana
"Drum Triumfal": pornqte la
Louvre prin Tuilcrics ~i Champs-
Elysecs (Campiile Elizee) pana la
Arcul de Trillmf. Nll de l11ull, in
eel mai nou cartier al Parisului,
..Cartierul American" cum il
numesc parizienii. s·a construit
un obicctiv asemanator Arcului de
Triumf, nllmit ,,Arc de la Defense"
Simbollll Parisl/lllies/c TllrlllIl EWe!. Acesra
reprezentand 0 poarta caire lumea
(I ji),I'1 con.\'lrilil i/1 willi 1889 CII QCO;;;II
noul'i.
£rfXdfid /lfoI1l!io/(' II hli GI/.lfare Ei[fe/,
 .1
EUROPA
VEST
GBR 1

r MAREA
BRITANIE
Insula individuali!jtilor

Dis/rictu//acuri/ar din Marea Britanie: /acu/ Bassenthwaite.

 o tara de basm ell probleme soeiale
Realitatea britanicii actualii este greu de caracterizat: gradul de saracie a
populatiei in vechile centre industriale este ~ocant; pe de alta parte, 0
nunta in familia regalii costa milioane de lire sterline.

rilanicii au mOlive

B imemcialc de mandrie: din

anul 1066. nici un cuceritor
stniin flU a ocupat insula. Englezii
au fost totdeauna capabili sa fadi
rata dlL$manilor c~lemi, dar au
trcbuit sa sc confruntc pcnnarcnl cu
serioasc probleme intcrre. Indus-
trializarea Europei a inceput in
Anglia. Cu loatc acestea, anii 1950-
1970 au fost marcati de rcgres

We District. cu rentonul sau impSnzit de

locuri. estc unul dinfre cdc mal frumoose
rinuturi ale Mari; BriMnii.

PE SCURT Cambridge in Maret! Hrimnie: King's CoJJege Chl/pcl.

• Dcnumircn ofieialii: Rcg."ltul Unit al
Mnrii Britanii ~i Irlandci de Nord
• Sistcm politic: momrhlc
collSlltu\ional5 ell parlamcnt
bicameral (Camera LorLilor ~i
Camcrn COlllurelor)
• Moreda: lim stcrlinli
• Limbi: cnglC'm (limba orlCial!), ... e1~
1rtandc7A, galica
• Religle: nnglicani (56.".). catolid
(13.1'1.). mctodi~i (4%). ffiusulmani
(2'/.)
• Capitala: Londra (aglometalia urbani
nwnam 7.1 ffillN::Jare de IocuilOri)
• Cdc mai imponanle~:
Bmningham (I milion de Iocuitori).
Leeds (n7.000 de loc.). Glasgow
(600.000 de Ioc.), Sheflkld (530.000
de loc_l. Li..erpool (490.000 de loc.)
economic: stmcturilc invcchitc ~i
absenla modemiz.'irilor au provocat
crize ~i au dus la s..ir.'icirea rcgi~
unilor induslriale din cenlml ~i
nordul larii. Politica libcrala apli-
eata de primul-minislru Margarel
Thatcher in anii '80 a accentual
marile contrasle socia Ie deja
cx.istente.
Marea Brilanic mai are inca 0
problema serioasii: Irlancl.'l de ord.
Aid sc desr~r.i un r.izboi civil
inl.re minoritatca catolica. caTC do--
~tc unirca eu Republica Irlanda. ~i
majoritatca protestanlii. care prcfcr.i
sa rfunanii aliituri de \1arca Britanie
~i cste sprijinitii. de britanici $i de
fOrlCIc lor annale. Conflietul du-
rcazil de dcccnii ~i reizbuc~le. de
ficcarc dar..'1, cu f0rle proaspele.
ECONOMIA
Indu...tria: e1ectrotehnica ~i
electronica. chimicii ~i
pclrochimica. de autoturi~mc.
a.. iatieii ';01 eO'imica. Agricuhura:
culturi de gniu. de canofi. de
fruete ~i legume. de hamci.
C~terea animale10r (eel mai
mare crescalor de oi din UE).
pcscuit. Resurse naturale: c.irbun:.
gaze naturale. petrol.
 EUROPA GBR 3
VEST
.1
If
MAREA BRITANIE
HARTA FIZICA

r ,.

.. .~

Szellandy

MAREA

NORDUlUI
OCEANUL

ATLANTIC

.. [Rl~NDA ,

FRANTA

LocaIM~

• peste 5 mil de lac.

• peste 1 mil. de Ioc.
Caracterul insular al Marii Britanii, care a generat • peste 500 000 de loG.
atitudinea de "splendid isolation" (minunata izolare) a • peste 100.000 de Ioc.
• sub 100.000 de Ioc.
farii a lasat unne adanci fn mentalitatea britanicilor, care fi _ _ drumun prindpale

deosebe$te de ceilal,i locllitori ai continentll/lli. 200 500 m

 MAREA BRITANIE
Europa se afla departe de aici
Marea Britanie esle acoperitli de verdeat3, de la
periferia nordica a Scotiei pana la Land's End, in sud.
Descoperirea aceslei lilri esle 0 aventura plina de
surprize ~i satisfactii.
fntrcgu! Regat Unit estc prcsiJml cu
/XI/me $; castell.' magice.
STATISTICA
Suprafata: 1M.DOO km 2
Populapa: 60,1 milio31C de
locuitori
Densitatea populapei: 246 loc./km'
Cel mai inalt virf: Ben ~c\'is
(1.343 m. in Scolia)
Lungimea coastelor: aproximativ
8.000 km
eel mai lung riu: Tllmis,.'l (338 km)
eel mw mare lac: Lough ~cagh
(396 km 2)
CE MERITA VAzUT
AnsambJurilc prci,>loricc de la
Sloll::hcngc :ii Woodhcngc.
catcdrnlcle din Canterbury. Londm
(calcdmla ~f. Paul):;.i Covcntry.
Wcstminster Abb!.:y. palatelc din
Winsor ~i Edinburgh. Londra
(British Museum, National
Gallery. Tate Gallcry). Oxford.
Cambridgc. Stratford-upan-Avon.
SCalia eu pcisajclc sale minunate.
deosebe~lc de ..restul Europei" din
multe puncte de vedere. Oamcnii
de aici sunt neobi~nuit de
potitieo~i, at,it (ala de slniini, cfit ~i
(ala de eompmrioli, ~i au un simI al
umorului aparte. In plus, englezii
sunt individllali~ti.
Adevarul acestor spusc poatc Ii
verificat cutrcicmnd lara in lung ~i
in lat. Familiile englezc gazduiesc
eu plaeere oaspelii rca~teptali iar
micul~dcjun se ia adesea in familie.
Vizita trebuie sa cuprinda eel Plltin
diteva eastele ~i palate care nu
lipsese din aceste linuturi.
Cli.Hitoria prin insula pure rapid
capat prcjudecalilor arhicunoscute:
nu este adev<irat niei ca mfmcarca
in Anglia este oribila. nici eli. aici
ploua pennarenl.
ritanicii sun! mcmbri ai • CLiMA
B Uniunii Europerc inca din
1993. eu loale accstea,
d'ind un locuitor al Rcgmului Unit
Tempcratii maritima (sub influenta
eurcntului golfului). Tcmpcrnturile
medii in intreaga lam varinzii intrc
disCllli'i dcsprc Europa, acesta se +4°C iama ~i +18°(' vara. Averse
fcrera de obicci la teriloriul situat abundente de ploaie tot timpul
de ceala1ta parte a Canalului anului.
Manccii. intr.adcvar. Anglia se
CE TREBUIE SA $TITI
I. Regele Charles I a fost decapitat in 1649 iar Oliver Cromwell a proclamat
republica sub conducerea sa ea Lord Protector. Intervalul 1649-1669 a
rcprczcntat singura perioadii din istorie cii.nd Anglin nu a fosl monarhie.
2. Regele Edward al VIII-lea a abdicat in 1936 penlru a lua de SOlie 0 femeie
divoTlatii.
3. in parJamenlul britanic, care numiira 650 de membri. sunt numai 400 de
locuri. Cire intiirzie trebuie sa Sica in pieioarc.
 GBR5
@)

LONDRA
Tower Bridge $i Big Ben

Din 1858, unul dintre tumurile cliidirii Parlamentului adiiposte~te eeasul numit de
londonezi Big Ben, eel mai eunoseut simbol al ora~ului de pe Tamisa. Numele eeasului
vine de la numele lui Benjamin Hall, eel care a eondus lueriirile de eonstruetie a
cliidirii.
-Amalgamul cultural al unei foste puteri coloniale-
Visurile referitoare la impunerea controlului britanic asupra lumii s-au
destramat adam cu lncheierea epocii coloniale.
Galena Nalionalll, Galena Tatc,
Muzeul Britanic. palatcle
Buckingham $i Wcslmmster.
parcurile. Tower Bridge. Turnu!
Londrei. docurile. PIClcle.
barurile, c1uburile. galeriile,
Roata Millennium
L a sfir$itul secolului XIV,
Londra numAra deja 40.000 de
locuitori ~i
era un Ol"a$ uri~
pcnuu acele vremuri. Dalorila politicii
brilanice de cuceriri, a devenit in seun
limp capitala celei mai marl puten
coloniale din lume, numarand deja 2,2
milioare de !OCuilori, in 1841. AstAzi,
in Londrn triiesc aproape 7,5 milioare
de locuitori, iar aglomerafia urbanA
numAd peste 12 milioare. ViaJa in
acest monstnJ urban nu este ~: in
perioada de van, strizile Londrei sunt
impracticabile, iar vagoarele
melTOurilor sunt ticsite. Costul vietii $i
prelurile locuinlelor in Londra sunt
printre cele mai pipcr3le din Europa.
in City se gAsese eele mai mari atractii
ale o~ului: Catedrala Sf. Paul ~i
Tumul Londrei. Fosta re~inla a
regilor englezi. transfonnata mai apoi
incbisoare, este astizi muzeu istoric,
renumit pentru colecliile sale de anne.
instrumente de tortum ~i simboluri
regale. West End este cartierul maga-
zirclor modem::, al botelurilor, cilV;:-
matografelor, restaurantelor ~i
c1uburilor. Aici, ltioga Piccadilly
Circus, se gii.sesc faimoasele teatfC lon-
dOfeze. 1n Sobo, turi~tii pol gusla
cuMA
Climi temperatA umedi.
Temperatura medie variazii. in
ianuarie inne +2 ~i +6°C, iar in
iulie inlTe +12 ~i +20"C.
Nu exisla
Jueru care
sa nil
poalii Ii
eumpatat
del.
thguJ de
vechiruri
depe
SInO'"
PortobeJJo.
phicerile vietH de noapte. Din
nord-vest $i din sud, se intind spre
West End parcuri vaste: Hyde Park,
Gnidinile Kensington, Regent Park ~i
Park Green. in veciniitatea aeestora se
aila locuinlele eelor mai bogali
locuitori ai o~ului. in panea sudiea a
West End·ului se anii eartierul
Westminstcr, care adaposte$te Palatul
Buckingham $i Palatul Wcslminster,
sediul Parlamentului. Pe unul dinlre
eele trei tumuri ale Parlamcntului Big Ben $i autobuzcJc ro$ii eu elty
poate fi admiral eeasul numil de lon- sum scmnuJ distincliv aJ Londrci.
dorczi Big Ben. Westminster Abbey
este loeuJ unde sum ineoronati $i East End, din eslUl Londrei, eslc zona
ingropali regii. Tol in West End se aOa docurilor $i a eartierelor muneito~i.
Pia13 Trafalgar, cea mai mare din o~ in afam o~ului se intind suburbiile
$i loeul traditional de inLilnire al Londrei. ell zorc industriale $i de
locuitorilor Londrei. in schimb, mani· locuinle.
festArile politiee spontare, eeremoniile
$i plimbarile au loe in Hyde Park.
CE TREBUIE sA ~TITI
I. Karl Marx a geris ..Capitalul" in Lomira, in 1867.
2. in unna bombardamentelor naziste asupra Londrei, aproape 30.000 de
IOCllitori ai o~ului $i·au pierdut via13 in timpul celui de al Doilea R!zboi
Moodial. Palatul Buckingham, unde se adaposlea regina, a fost $i el afectat.
3. Aproape 70.000 de loodorezi au murit in timpul marii epidemii de ciumi
din 1665. Un an mai tirziu, Dnl$ul a fost afectat de inceodill $i 0 cincime a
londrei a fost disuus.i.
 '1E:UROPA
VE:ST
GBR 7
@

LONDRA
PLANUL ORASVLUI

BAYS

"toMIL
TT I G.... __

Ciind vorbim despre Londra, ne putem referi Ja trei ora$e diferite: veritabiJa Londra,
adica minuscuJuJ City of London (2,6 km'), in care Jocuiesc doar 8.600 de persoane $i
in care 350.000 de oameni vin ziJnic Ja Jucro; Marea Londrii (1.280 km', 7,4 miJioane
de JocuilOri) sau agJomera{ia urbana Jondoneza, cea mai mare din Europa $i una dintre
ce/e mm mari din Jume, in care locuiesc peste /2 milioane de persoane.
 LONDRA
Agenti de bursa $i emigranti
City of London este in egala mlisurii apanajul oamenilor de afaceri, al funeponarilor
~i al turi~tiIor. City nu poate Ii considerat zona rezidentiala, aici locuind numai circa
8.600 de persoane. Londonezii prefera sa locuiasca in cartierele din afara centrului ~i
la periferia o~ului.
City:
ECONOMIA barurile
sunt
Important om~ portuar. Allreilca /ocuri/e
CCtllru financiar al lumii din punel (.1VorifC
de vcdcrc al mi'irimii. I'ialii de de
asigurnri ~i scr\'icii, ccntru de illtalnire
conferin]c. Industria: c1cctrica ~i
in orclc
de ma~ini. clx:rgclica, Ijbcrc de
petrochimica. alimentara, dupa
rannaceutica. Turism. serviciu.

STATISTICA
Suprafata: 1.597 km:
Populatia: 7.4 mihoal~ de locuitori
in aglolllCffi]ia urbana
Densitatea popuJatiei: 4.700
Joe,km'
ondra, capitula Rcgatului Uni!
viizutc in apropierc de slatia de
metrou Tower Hill).
in prczent, Londra este centrul
adlllinisirativ al tarii, re~edinta
eondllciitorului stawlui, adicii. a
regill:i, preCUlTI ~i scdiul Guvcmului,
al I)arlamentului ~i al tribunalelor.
Dar Londra nu se reduce numai la
acei yuppies impecabil imbracati din
carticrele financiare. TOI din Londra
rae parte ~i emigrantii 50siti aici din
lumca intreaga, care dau ora~ului
atmosfera sa dcoscbila, Turi~tii care
stmbal metropola englc7ii pot admira
amalgamul surprinzator de cuhuri

L al Marii Britanii ~i Irlalldei de

Nord, este siluam in parten de
sud-cst a Angliei, pc ambele mal uri
Dar Londra estc, inaintc de taale,
unul diOlre marile centre financiare ~i
comercialc din Europa ~i din lume. in
care dOmll:~le aieL

--
ale Tamisei. In apronpc 80 de
., '-'.
City, care Imisoara numai 2,6 km', sc
ami Bursa londOll:zii ~i i~i au scdiul
cclc mai mari banci britanicc,
PE SCURT
kilometri societali de • Capitala Regarului Unit al Marii
distanla de lowl unde Brilanii ~i al Irlandei de Nord
aceasta se revarsa in Marea • Capitala Anglici
Nordului. • Cel mai important port din Marea
Britanie
Origill;;a numclui om~ului nu cslc A violl COflcorde • Rcligic: c~linism (anglicanism,
cunoscula eu precizic, Sc presupmc catolicism), islamism.
cii acesta provine de la eclticul asigur."iri, bursa de marfuri ~i cca • Limba: englcZil
liindin. cuvant care inseamna ,.casa comercialii. pietele de gros, birourilc • MOI~: lira sterlina
inliiritii de pc lac", in anul 43 d.Ch., marilor COllcen.:: mondiale ~i • Ccle mai importante carriere: City,
romanii au inriinlat ora~ul hotelurilc luxoasc. In City, preturile Westminstcr, Soho, Chclsea.,
Londinium pe IOClil vechiului fon imobilelor sunt printre eclc mai Kensington, Tottenham
celtic. Tot ei au construit portul ~i au ridicate din lome. • Aeroporturi: Heathrow, Gatwick,
inconjurat lerenul actual al City cu un Sianstoo
zid de aparare (ruinele acestuia pol fi
 EUROPA
CENTRALA.
~I OESUD

GRECIA
tara insulelor §i a zeilor

Cea mai slidicii insulii a Arhipelaglilui Cicladelor esle insula Thira

sau Samarin. Insula esle vizilalii de luri$li din loata hl/nea,
alra$i de frumuse{ea peisajelor $i a arhiteclurii.
 Mo~tenire grea
Grecia se mandre~te cu istoria ei de cateva mii de ani.
Patria celei mai impunlitoare civilizatii din istoria umanitiitii
este roarte vizitatii de turi~ti din toatii lumea.

ECONOMIA
Bog1lii nafu..-ale: cArbune bruno
bauxua nichel, t'lci. gaze narurale.
l\gricuIJurt: m!isline, tutun, bum-
bac. yi\lI.-dc-V1c, IAmai. Deline 0
nolA comcrcialll imponanl3.
Turi.~,m;;;. _ men'"
recia estc considcrata leag~­
PE SCURT
~ administrativi: 9 regi.
52 de provincii $i 0 regiune
lUli,
autonom3
Regimul politic: republicA parla-
Capitala: Alena (in capitala $i sub-
urbii, in 1991, Iocuiau 3.00:>.(0) de

G nul culrurii occidentale. In

secolele al III-lea ~i al 1I·lea
iH. civilizatiile Antice, Micenian!\
~i MinoicA aveau sa influenteze 0
locuilOri)
Limba: greaca
Moneda: 1 cum - 100 eurocen\i
Religia:onodoxA(9 V.),musu1ma-
nA(J%)
epocll intreaga.. Cele mai mari or3$C: Kavala, Co- Amipelagul Cicladelor, insula Sifnos.
rint. IrakJion, PalmS, SaIooic Deasupra stanei/or vert;cale
in ciuda faptuJui ca Grecia a do- Cel mai mare flu...iu: Aliakmoo # abrupte ale /armulu; domina
minat cultural secoJe intregi, soarta mliniistirea.
ei a fost decisA, in limp, de puten
straine. in anul 27 iH., Grecia Atena-ortl$ul contraste/or: obiectire amiteclllrale moderne se
continentala a devenit provincia invecineau'i cu monumente ~i loctl$uri de cult seculore.
Antica Achaia. Mai taniu. a impArtit
destinul Imperiului Bizantin, fiind
------
din secolul al XV·lea paoa. in secolul
a1 XIX-lea, sub dominatie OIomanii.
o data. Cll revolta din secolul al
XIX-lea a popoarelor nationale,
Grecia i$i recucerc$tc indcpendcnta
in anul 1829. in pcrioada care a
urmat, Grecia a cunoscut regimul
politic a1 monarhiei, republicii $i
chiar pc cel al dictaturii militare.
Din anul 1993 Grecia esle membra
a Uniunij Europene $i se aflll pc
calea dezvoltArii economice rapide.

cuMA CE TREBUIE sA ~TITI

La sud de MediteranA: ... eri calde $i
1. in Grecia, un singur loe nu este accesibil femeilor $i copiilor: m!nastirile
seceloase. iemi bl<inde
de pe Munlele Athos. in peninsula Athos s·au pAstrat 24 de mlnlstiri ono-
La nord: iemi uscale
doxe.
Temperaturile medii: 2. Din 1979. Atena este acoperitA de smog, denumit nefos.
in Alena: in ianuarie +JO,5OC 3. (storia Jocurilor Olimpice a inceput in Grecia in 776 iH. La inceput au
in iulie: +28OC fost organizale ea sArMloarc nalionalll grcceascA din patru in paint ani In
in Salonic in ianuarie: +5,5OC Olimpia, ora$ul Icmplelor din Peninsula Pcloponez.
 EUROPA GRC3
CENTRALA OR

- ~I DE SUD

GRECIA
HARTA FIZICA
•

BULGARIA

_.......---
TURe1"

IONICE

MAREA
JONlcA
•
Rodos

• _,oao....... _
• '00_ ,00II_
• MlIOG 1GlIQOIl
*_
.......
---
_fG..

Creta

Ceo ma; sudicti insulci a arhipelagului Cicladelor eSle Insula Thira sou Santarin. Insula
esle v;:itata de 1111#1; din lOala lumea, all·a~i de!rumusetea peisajelor $; a arhitecllIr;i.
 MO~TENIRE GREA
Raiul torturat de mulfimea turi§tilor
Crecia lasa impresia di estc creatia naturii capricioase: in nord se prezinta ea un
teritoriu unitar, continental european; in sud, iusa, teritoriul ei este impra~tiat
in apele marilor. Dacii ar Ii sa credem in mituri, Grecia ar Ii rezultatul dragostei
tradate dintre zeita recoltei, Demeter, ~i zeu) marilor, Poseidon.

• ~~·WJij;j- }iB~mJlJ1

"."W1f'J

G
rCCia se intinde in
sudul Peninsulei
Balcanice. Tannul ci
estc brJzdat de numeroase
golfuri. Golfu1 Corinl
dcspartc partca continentala
a t<'irii de Pclop:>ncz. care estc
legal de Orceia contincntaJa
numai printr-o ~ie inguslll
de pamant.ln aceslloc ingus!
a (OSI sapal in 1893 un canal,
numit Camhll Corinl.

Greciei ii apartin 1.300 de insule,
dinlre care numai 250 sunt locuilC.
Ele pol fi contemplate din vapoarclc
de vacanlA, care plulcsc lllai tot
timpul pe apa albastra a marilor.
puzderia de insule, alaturi de fa!a-
dele albe ale caselor, tavemele $i
spccialitalile culinare grec~ti sunl
motive pentnl oricinc sa considcre
STATISTICA
Supraf:ltl1: U 1.957 krn~
(illsulcle: 25.000 krn~ din care
257 km 2 ndocuilil
l"ocuitorii: 10.6 mil, {98.6° ° !"'1\:ci. !'Cslul
minoritrili nalionalc: turci. albanc7i. ar-
meni. bulgariJ
Ol'lIsilall'1l l)Opulalil'i: 81 10<:.1"n2
Varfurill' llIunlO:ISC cell' llI11i Inalte:
Olimp2.<:l17m
Tnrm: 15.020 km (din care ·WOO km
contincntali)
Art' granita I'll: Albania, l:3ulgaria. Tur·
Ci:l, Macedonia
Grecia 0 destinatle perfccta pcntll.l
vacanti)·
in ultimii ani, grecii sunt din ce in
ce mai con$tienli eli aeeste atuuri
turistiee sunt, de asemenea, $i aluuri
comerciale. in 1952. lara "zcilor" a
fost vizilata de 52.000 de turi$li, in
1969 de 1.000.000, pentm ca, in
1998. sa fic vizitata deja de peste
10.000.000 de turi$ti. Pc Acropole
se vand in ficeare an 2.000.000 de
bilele de inlrarc. iar Palatul Rege-
CE MERITA VAzUT
in nord: Manlistirea Meteor
Delli. Alena. Acropole eu Partc-
nanul, Odeon. Stadionul Olimpie,
Muzeul Nalional de Arneologic,
lsunul SUllio. Peloponez ell Mice·
ne, Epidaur. Olimpia ~i Mistra
Cicladele: Delos ~i Sanlorin
Rodos. Creta ~i Corfus
lui Minos esle vlzilat anual de
peste 700.000 de turi$ti. in ultimele
deeenii, oaspetii de peste notare
"au invadat" insulcle din Marea
lonica $i Marea Egee, pana nu de
mult obiectivele turistice periferice
ale Greciei. S~au conslmit hOleluri
chiar $i in Incuri altftdala nelocuite,
au aparul plaje pennanent pline de
turi$lii venil'i in vacanla.
Totu$i, acest regal al soarelui ~i al
turi$tilor nu se compune doar din
mine antice $i plajc albe. Greeia
are $i sate inghesuitc in Muntii
Peloponez. Alena eSle acoperita
de un smog dens ~i galben, iar
pescarii, in ciuda progresului ~i a
veniturilor oblinule din turism, nu
vor sa renunle la viata tradi\ional5
$i lini$tita pc care 0 due.
 EUROPA GRC5
CENTRALA ~I DE
SUD

ATENA -.
,
OrafjuJ culturii

Acropole este inima Atenei amice. Cliidirea impuniitoare a Partenonului, templul

zei/ei Atena Partcnos (Fecioara), domina colina $1 este 11l1ul dintre celc mai renumite
mOJ1umente de arlJitectura din It/me. Construirea sa a inceput ;n anuJ 447 I.Ch., din
ordil1ullui Pericle.
 Leaganul democratiei
Democrapa s-a niiscut in Atena antics., in perioada precre~tina. Oameni
politici ~i filozofi remarcabili au luptat timp de secole pentru crearea unui
/'.
sistem politic superior.
n St.-colul VII LCh .. in Alt:na.

I putcrca a tTccUI din mainilc

rcgilor in mainilc ari~locrallei.
Din randurilc 3ccstora au fost
numill arhonlll. care dCllreau cclc
mai importantc funclii in Slat palla
In moone. (nsa. Cll limpu!. pUlCrca
accstei elltc a dc,"cnit tot mai
limitatii.

Solon c~ll: con~ldt:r.u pn..'cun.orul

democratici. Rcfonnclc ,;n~l~rod::::u~s~c:.._ _",~:,;.~t:;;lt;;E:\
de cI in anul 594 i. Ct!. r
au schimbat radical
organizarca polisului
alcnian. A urolat apoi
tironia lui Pcisistmtos.
Dupn inliiturarca accs-
luia. Clistcre a luat
masuri decisive in Cl.!rcmotlia lui Pericle privind dreptul civil).
favoarca dcmocratici: sdllluMrii Cu toate acestea. nici miicar
numarul mcmbrilor gani; in (ala dislrugcrca ora~ului. in anul 480
Sfalului a fosl ridicatla Monmintufm Leh., nu a reu~it sa zdruncinc
500 iar compctcntc]c SoJdatullli fundamentcle acestUl sistem, baLlt
sale au fast cxtinsc, N':CllIJOSCIlI. pc conceptul de cetalenie.
ceea ce a mari! ~ansclc
cCliiwnilor atcnicni de a participa In Sccolelc urmatonre s-au dcsl1i~uraL
guvcmarc. sub semnul r:i7boaiclor intcr- ECONOMIA
minabile dintre Atena ~i Sparta
• cuMA pcntru dominalia Greciei. in sc-
colul V L eh .• ambelc cctali ~i-au
Celllru adminiSlrali\ ~i de scrvicii;
centru bancar ~i de asigurnri:
CI1I113 subtropicali'l eentru comcrcial ~i de lunsm.
unit fortele pentru a face fala
(meditemn:ana). cu ,"en MX;ClOase Industria: alimentarn. de confeqii.
invaziei pe~llor. Sistcmul politic
~i lierbinli ~i cu icmi bliinde. na\'olii: rnfinarii: portul Pircu.
atenian a sufcril. in continuarc.
Tempcrnlum medic in ianuarie ~IC diferite schirnbari (prceum refonna
de 18~C iar in iulie de 27"C
CE TREBUIE sA $TITI
CE MERITA Vf:.:z.UT I. La Atena S-8U des~urat prirnclc jocuri olimpice moderre. in anul 1896.0
sum de ani rnai tirziu, ora~ul 8 pierdut competilia pentru organizarc.a
.\.cmpok (Parh:nonul. To.:atrullui olirnpiadci in f:tvoarca Atlantei. Jocurile olimpice au revenit la Atena abia
Dll,.1l1l (}1<>. l ro.:chlo.:llln. ro.:mplul in 2004.
1).0.:. tatLlla .\tcn:i). \1U7t..-u1 2. Trei diDtre cei m:ti renumili filozofi ai lurnii au trail in Atena: in academiile
31ional de \rht..'Olo~pe. \gum de aid au prcdat candva Socntlc. Platon ~i Arislolel.
antu:4..\rcopagul. \1u70.:ul 3. Patroana AlCrei. care a dat ~i numcle o~ului. esle zeila Alena: fiica iubita
Bl7anlJn. tad.lOnulohmpu:. a lui Zeus ~i zei!3 inielepciunii.
cartlcrul Plaka (Turnul \ amurilor. 4. Atena este centrol pnncipal al blsencil ortodolli:e ~ti. MaJoritatea
\1ica \1ltrupolll~1 grecilor apanire aceslci crcdinle religioase.
 EUROPA GRC 7
CEIflRALA ~I DE OR
SUD

ATENA
PLANUL ORASULUJ
-
GIll

-
NOIlI Pili••
de JUlltJt/.

MA,KRIGIA,NI

VEiKOU
_.
Pc harta Alcne; se obsenii ell u~urjnfii di{erenfa dintre refeaua unifonnii de strnzj din
carliereJe mal noi ale ora$ului $; JabirintuJ de stradu/c din apropiere de AcropoJe. Pune/ul
central a1 Atenei este Piala Sin/agIna (Plateia Syntagmatos). De aici, 0 plimbare scumi te
p08ltii la taate manumentcle $; loeurile de interes ale ora$u/ui. Tot aiei se ana cJadire~1
Par/amentulu; grec $; Monniintul So/datu/ui Necunoscut, pazil de so/datii Glirzi;
Naliana/c, imbriicati in uniformelc came/crisliec. eu rusle $; pompoanc.
 ATENA
AcropoJe, Agora fji AreopaguJ
Din vremuri pierdute in negura timpului, Atena a fost nodul de legiiturii dintre Orient
~i Occident. Atena contemporanii combinii in mod surprinziitor anticul cu modemul.

tena eslc siluata il1lr-o ora~ulllr, Plaka, este situat la nord

A dcprcsiurc. in sud·cstul
Aticii. 0 trelme din po·
pulalia Greciei traic~tc in aglomc-
rotia urbana atcnian5, ocupatfi de
3, I milioare de locuitori. Capitala
tarii, alatun de portu] Pircu. sunt
principalcle centre cconomice din
zona cstidi a Ma.ri' Mediteraoc.
Alena modema esle presarata ell
monumente ale arhitccturii anlice.
eca mai rcnumita parte a ora~ului
estc Acropole (.,Ora~ul de Sus"),
amplasat pc colina de la sud de
ccntrul ora~lllui. Aiei se ana
Partenollul, Tcmplul Nikc ~1
Erechleionul (un complex de
sancluare). La vest de Acropole se
gase~te Agora (centrul politic al
Atcrci antice) $1 Areopagu] (scdiul
celui mai vcchi tribunal). Nume-
Alena Jasli impresiz, unui Oril$
constmil tam nid un plan. in
agJomemfia de dildiri este diJieil
orieme7i.
roasele vcstigii ale trccutului
glorios al accstui ora~-stal pot Ii
adruirate in Muzeul National de
Arheologie. Ccntrul istorrc al
de Acropolc. Stradu\ele inguste ale
acestui cartier sum marcate de
atmosfera bazarclor orientale. Cea
mai mare problema a Alerci 0
reprezinUi circulalia, aceasta fiind
serios ingradita pcntru aulotu-
rismele particulare. eu toate
acestea, smogul care plute~te
deasupra ora~ului (in Iimba grcaca
"refos" - nor), continua sa dea batai
de cap locuitorilor ~i cladirilor
antice. eu ocazia jocurilor olimpice
din 2004. ora~ul s~a pregatit pcntru
sa Ie a primi oaspeli numero~i, COI1-
struind, printre altele, noi linii de
metrou.
PESCURT
• Capilala Grcciei
• Limba: b'l"CaCa
• Moneda: curo
• Religia: ortodoxa (97%)
• Cartiere principalc: Plaka,
Likavitos, Sinlagma, Omonia.
Kolonaki. Philopappau.
Acropale, Monastiraki
• Port: Pireu (14.264.000 lore de
miirfuri iI tranziteazii anua!)
• Acroport: Eleftherios Venizelos

STATISTICA
Suprafata: 4:!7 km-
Populatia: 940.000 de locuilllri
{;lglorncril\ill Urbima numtiril 3. [
rnilioJfl': de locuitoril
Densitatea populapei: 7.260
loc.'km- (imn,:::i1gil i1g]olTICT1l\ic
PllrfenonuJ cste 1m Icmplll in slil doric. Pcristi/ul sail colo<meJc c,<lcrioarc urbana I
inconjumu constmcli.1 interio:mi lJumit.i cella (ll:Iosul). Aceast.1 <1(Jfjposle:J statui" Altitudinea medie: [07 m
irwlt:i de 12 r1l(:lri a Atenci. mcula din aur:oi liJde~ ~ c:Jpodopcra lui Fidias.
 EUROPI\ GRC 25
ceNTRA1J\ $1 DE

~~
SUD

CRETA
Soare, nisip fii mituri

Insula Creta, in prim-plan mori de van!.

 Leaganul culturii europene
Cultura minoica este una dintre cele mai vechi culturi din Europa.
Reconstruirea faimosului palat din Knossos a constituit 0 senzape
§tiintifica.
STATISTICA
SuprafaJa: tn 36 km
L,mgimea' 160 km
upmea' inlre I0 ~i 56 km
PopulaJia: 623.666 lac
Dcn8itatca populatjei:
75 loc. kill'
Cel mai inalt virf:
Muntdc Ida. 2....56 m

• cuMA
Climil mcditcrareana. Veri fiCrblOli
$i iemi blandc. in medic 300 de
trecllt deja peste 100 de ani Nu sc ~tie mare lucru despre cultura zile insorile pc an. Tcmperaturile

k de cind jurnalislul englez

rthur Evans a inccput sapa-
turile arheologice in apropierc de
minoica. cea care s-a dezvoltat in
Creta cu mii de ani in unna.. drept
care reconslructia palatului din
medilla lraklion aling +11YC in
ianuaric ~i "'26,4°C in august.

IrAklion. Daloritii lui a i~il 10 lumina
ziJei una dintre cclc mai vizitate
dcscoperiri arheologicc din zilla de
aslazi: palarul din Knossos, construit
in juru! anului 1.500 I.Ch. Evans em
convins en a descopcrit Icgcndarul
palat aJ regclui Minos. in pcrioada
1900-1932, a condus lucrarilc de
rcconstruqie a ruirelor, bazfindu-sc
pc propria imaginalie. EI cstc adcsca
acuzat ea ar fi creal in Knossos un
..Disreyland arbcologic", Cu toate
accstca, esle incontestabil fapml en in
niciun alt Joe din Europa nu cxistii 0 impotriva dominatici Imperiului
rcconstruclie care sa rcdea ata! de
fidel spiritul cuhurii antice.
Knossos s-a 00za1 foartc mult pc
supozitii. PE SCURT
in anul 67 i.Ch.. Creta figureazi'i in • Creta estc impil'1il:'\ in 4 prefecturi
cronicilc iSloricc ca 0 insula (nomoi)
apartinand Imperiul Roman. Dupa • Celc mai mari o~: Ir:iklion,
caderca impcriului. Creta a intrat sub Clmnia, Rcthymno
domina(ia Bizantului. lnlre anii 1211- • Limba: grenell
1669 s-a aOat sub controlul • Rcligia: cl'C$tini onodOC$i
Republicii Vcrctia $i a devenil un • Vnluta: euro
bastion de aparare a intereselor aces-
tcia in est. in pcrioada 1669-1898
locuitorii grcci ai Cretei au luptat
Oloman. in 1913. Creta a de\cnit. in
sffir.j;il, parte a Greciei.

CE TREBUIE sA ~TITI
1. Pouivit mitologiei, Zeus, pirintele zeilor, a adus-o pc Europa in
Creta, unde aceasta a dcvcnil mama lui Minos ~i a lui
Radamantes.
2. Aetiunea filmului .Zorba Grecu)"', cu Anthony Quinn in mlul
principal. se desra~r.llocmai in Creta.
3. Mikis Theodorakis, faimosul scriitor gree. este originar din Creta.
4. Celebrele caferele crclare sunl locullmdilional de intalnire a
bll.rbalilor. iar in pcrioada sicslci ,.pc strada POli intalni numai
caini lurbali $i cnglczi" - dupa cum se spure in Creta.
Pastor in Creta
 EUROPA GRC 27
CEN"(R)I[A ~I DE

~c@
SUD

CRETA

Va
HARTA FIZICA
- I

.' L§::J
~
.' \;
",L./
LoaIIIIA~

• peste 100.000 lac.

I I e C ; c I a '« d
• Imre 3lI 000 - 100.000 loco

~
• lmre 10000 - 30.000 IDe.
• _ 10.000 Ioc.

0'"
500 1 000 ,!KlO 2000 m D

MAR E A CRETEI

•
,-
•

- I. Dill

~. SolonII

•,

••
' .........
...., ",-~

-.., ....
'

MAR E A MEDITERANA

Cea mai mare insula greceasca este separatfi de partea continentala a rari; de Marea
Crete;. De aic; s-a desprins un val gigantic dupa eruptia vu/canuJui Thira, CU1lOScul ~j
sub denumirea de Santorini, care a fast, se pare, cauza distnlgerii minunatei civijizarii
minoice, in secolul XV f.ell 0 alta lcarie Jeaga disparilia acestei ell/fur; de inv8zia
aheilor. Locuitorii pitorescului orii$eJ lerapetra, situat pc coasta sudicii a Crete;, afinnii
eli trliiese in ora~ul eel mai sudie din Europa,
 CRETA
Insula celor trei piscuri
Creta fascineazli prin diversitatea peisajului. Plajele lungi de uisip ~i golfurile
singuratice sunt la fel de frecvente ca ~i centrele turistice vibcind de viata l'nsa
relieful insulei este dominat de masivele muntoase impunatoare.

Salul mon/an Lakki,

incolljllrnl de 0
CE MERITA VAzUT
vcgcmtic saJbalicii. Muzcul .\rhcologlc din lraklion.
~pi\lurilc arhcotogice din

Or<l.'j. Scrpcmirele rani. KnosSQS (Fpoca \II inoicii), Malia.

reta este insula contraslelor.
sffif$it ale drumurilor Phaislos ~i Agia Triada. biserica
travcrscaza culmile bizantm1'i dm Krilsa. Parcul
Munlclui Ida. Prima- I\aliooal Pasul Samaria.
varn, cand natura l.si
intra aiei in drepturi, Hotelurile $i restaumnte1e se intind
infloresc salcfimii ~i en un colier de perle de-a lungul pla-
pinii. Insula estc do-- jelor nisipoase. lubitorii de lini~te
minal.;) de trei masivc muntoase: trebuic sa i~i ineeree norocul in

C Oaspe\ii care soscsc

lcik.lion, capitala aglomeratli
~i ZgOffiOlOasa, sunt dezamagili 13
in
Letka on, Ida ~i Dikti. Coastele lor,
cindva acopcrite de paduri, sunt
acum complel gol~. Acesta estc
localil3.\-jle de pe lfumurile sudicc.

incepul. Cladirile de betan ~i fabn· rezultatul dcfri~rilor padurilor de

cile fae ca lniklionul sa urate en un
tipic 01":1$ industrial grecesc. Prima
imprcsie dispare totu~i sub influcn\3
peisajelor magnifice, care sc intind
13 numai caliva kilomclri dislanla de
eOOri ~i de ehipa~i. ECONOMIA
Agriculrura: culturi de m3slini ~i
Majori13tea ccnlrclor tuns!lcc din
legume. Produclia de "in.
Creta se ana pe coasta nordica a
Silvieultum. Pescuit. Turism.
insulci, intre lraklion ~i Malia.

' " COIIIII de DOnIa Cn:ICJ. la malul Miirii Cretei. se .1/M a~ezan:a pc~ciireascii
a..ma.. Majoritatca locuitorilor cc/ei mai m.m injulc.1 Grccici ,riiie!>c dill
IWlsnt ,i din comcrrul L'U t"rucle de mo1l~.
 EUROPA GRC 33
CENTRALA ~I DE
SUD

PELOPONEZ ,
Patria lui Agamemnon

in eentrul peninsulci Peloponez se ami legendara Arcadie, deserisii dc poe{i ea un

linut bucolic $; (ericit, cutreieral de "p;lslorii arCEldieni". in prczcnl, se cultivii aid
mas/in; rodnici $; pam; fnlcliferi.
 Regi ~i iloti
Peloponez este leagiinul culturii apusene. De nici 0 alta regiune din
Europa nu se leagii atatea rnituri ~i evenirnente istorice.

CrilOrilil Grccici de aSlazi a secolele VI-III LOt. Spartanii i*i

T fost dominat limp de sceolc
de cullum ahcilor, ell ccntrul
la Miccn.::. Lcgcnda SPlll~ ca rcgclc
ahcilor. Agamemnon, a doril S<l sc
casiitoreasca ell Clytacmrcstra ~i I-a
ucis pc sOlul ei pcntru a 0 lua de
sOlie. in final, Agamemnon a fast cl
lnsu~i omorfn de aleasa sa. Cullura
miccniana a apus III jurul anului
1.200 i.eh., dar 400 de ani mai
liir7iu Pelopor-.:z ~i-a rcci'ipatat
importanta in istoria Greclei: aici a
fost inventata scricrea greaca ~i lot
aiei s-au desra~ural primclc jocuri
olimpicc, In 776 teh. Accstc
evenimcntc au avu! 0 influcn\a
decisiva asupra integr.lrii cuhurale a
acestei regiuni frilmantatc. 0 serie
de ora~c au caputat 0 importallta
dcoscbila: Argos, Corint ~i Sparta.
Accasta din unna a pus bazele urei
umunii a Peloporczului, lnlre
PE SCURT
pelreceau intreaga exiSlenta part i-
cipand la antrenamente militarc $1 la
riil.boaic. A$3 sc cxplid'i origirca
• Regiune din Grecia, alcatuita din
$aplc districtc.
cxprcsici ..0 cxistcn!a spanana", • Cele mai populale ora$c: Patras
care se refcra la un mod de viata (150.000 de loc.) ~i Kalamal
caracterizat prin disciplina $i (50.000 de loc.)
restriqii severe. Din 146 LCh. • Morcda: euro
Pcloporcz a devenit pane inte&'TIlnta • Religia: onodoxa
a provinciei romarc Macedonia iar
din anul 395 d.eh. a fost al~xat
imperiului bizanlin. Dominatia
otomana de mai tflrziu 3 proVOCa!
revolle, care au condus, in 1821, la
izbllcnirea riizboiul grcc de inde-
pendenta.

ECONOMIA
Agricullurii: culturi de vita de vie,
masHni. ccrcalc. burnbac.
slllochire ~i rructc citrice;
cr~terca oHor ~i a caprclor.
Industrie: tcxtih1. cxtractivii
(carbull,~ brun). alimentarii.

Turism

P.1nomm.1 PcJoponezului. vazutii de pc insuhllndm (in prim plan)

CE MERITA Vlv.UT
Canalul Corint. ora~le regale
Micene ~i Sparta. ruirele Olimpici
(tcll1plul lui Zeus). Mistra ~i
Epidauros. valea nlului Allios.
CLiMA
Mcditcrarcana: veri tierbin\i.
sccetoosc ~i lungi; iemi blande $i
ploioasc. Tcmpcrnturilc mcdii
variaza intre +9°C iamu $i +28 D
Yarn.
CE TREBUIE sA ~TITI
I. Mcrclaus, fratcle mui tam'ir al lui Agamemnon, a fOSl rcgele Spanei $i solul
preafrumoasei Elena. Potrivit Icgcndci. rapirca Elen:i de caire Paris a
provocat ffiz.boiullroian.
2. Stilul geometric originar din Miccrc (aprox. 1.200 i.Ch.), a innucnlat artclc
frumoasc din inlrcaga Grccic.
3. Iliada estc opera remuriloarc a marclui Homer. En a rost scris..'i in secolul al
VIII-lea i.Ch. ~i csle una dintrc cclc mai vcchi crealii litcrare grcce~ti.
4. inlrc anU 431 ~i 404 i.Ch. s-a dcs~ural riizboiul pcIOPOI'CZ dintrc Sparta ~i
e Alcna. Dupa luplC sangeroase pc mare, Sparta a invins ~i a obtinut
hegemonia asupra Grccici.
 EUROPA GRC 35
CENTRALA ~I DE
SUO

PELOPONEZ ,
HARTA FIZICA
".

Golfu/ \ ~

CO" n ( '""-> "

' ...........

.... .
~­
or

GOlfu/SlIfonic

D A
...

-
Epfdl,¥

Gollul
Golfu/ Argo/Ie

-'
~
Kip'lfissill

,.... c--.
".
• pesle 1 milan <Ie IDe

• pesle 100 000 <Ie IDe

• pesIe 30.000 <Ie IOC.
• peslII 1(1.000 de IOC.
Golful • IUb 10 000 de 101:
Messinill

.11
--~-
5ClO 1 000 1 5ClO '"

"
Peloponezul, eu (onna sa palma/a earaeteristiea. aleatllie~te exlremitatea slidiea a Peninsu!ei
Baleaniee iar eapu! Matapan este eel mai sudie pllnet a! eontinenwlui european.
 PELOPONEZ
Balsam pentru suflet
o vizitii in Peloponez reprezintii, de fapt, 0 intoarcere la originile Europei. Aici se
pot admira monurnente ale culturii ~i se pot trai experiente de neuitat, care inciilzesc
inima ciiliitorului.
"- n 1893, Pclopor:czul a dcvcnit,

I de fap!' insula: dupa mlilte

dificulHiti, a fosl finalizala
construclia Canalului Corint, care
face ]cgatura inlre golful Corin! ~i
golful Saronic. Canalul cslc tra-
versal de un pod. in Pcloporcz. nu
cxisl.a zorc anate la 0 dislanta Illal
marc de 50 de kilomclri de marc.
Campiile $i mUlllii din Peloporcz
depa$csc in sud 2.400 de metr!
altitudire $1 coboarft bland spre
plajele de vis de pc larm. Cclcbrul
ora$ Micerc csic situat in apropiere
de Corint. Cetatea regala are 0
vechime de 3.500 de ani $1 cstc
inconjuralii de ziduri pUlemicc, ell
faimoasa Poarti'i a Lcilor. Portul
fOrlificat Nafplio domina golful
Argotic. inspre vest, un drum de
munte $crpuitor conduce pana la
Tripoli. Aici se intinde pitorcasca
Areadie, tara munJilor impfidllrili ~i
a staneilor gola~e. In valea een
Bisericurele coco/ale pc clllm;
ill/rcguf Pe101'0lleL e~(e pre,_,iral eu rcprczinta till clement piforesc,
bi.~erici $i lmin:hliri din cpocn camcfer/sfic accstei regiufli fIlumoose.
bi7~1Il/imj_
verde a rftUllli Alfios se anii Olimpia
- loca~ smnt al grecilor antiei - aso-
ciat eel mai adesea Cll jocurile o·
Iimpice, care se desra~oarii acum in
toatc colturi1e lumii.

STATISTICA
Suprafata: ::1: [.4 mii de km~
Populapa: apro.\., I mil ion
D~nsitatca populallei: 47 de
loc.ikm~

eel mai inalt punct:

Taiget (2.400 m)
Lungimea drnmurilor: 130.000 kill.
dinlrc care 200 km de autostriizi,
 EUROPA
CENTRAl.A ~I DE
SUO

CROATIA
,
Peisaj postbelic pe coastele insorite

Parcul National Plitvice, Croatia.

-Fratricid sub privirile lumii-
Dupa moartea dietatorului Tito, in anul 1980, a
ineeput dezintegrarea statului multinational
iugoslav, care a eulminat eu eel mai mare tiizboi
din Europa de dupa 1945.
3j Orit3tca stalelor lumii
M ~i-au ohlinu! indepcn-
denla in unna unor luptc
indelungatc purtatc impolriva ocu-
pantilor sau a puterilor coloniaIe.
Croatia face cxccplic de la regula:
conflictul anum a inceput Cll adc-
varnt de abia dupa declararea inde-
pcndenlci. La sffi~itul lui iunic
1991, Croatia $i Slovenia au anunlat
cil se scparii de fedcTalie. La SCuTt
limp dupa aceea. Annata Federala
lugoslava dominata de sarbi imprc-
una Cll unillililc sarbe de voluntari
au ocupat 0 parte din tcritonu!
Croatiei de est. La fel en in alte
rcgiuni afectalc de acest sangeros
r:.\zboi balcanic, $i aici, oamenii care
ani intregi convicluiscrn in annonie
au incepul sa sc luptc illire ci. ONU
a trimis in regiurc "c3.$lile albastre"
$i a (onnat 0 zona de proteqie pcn-
tru a apfu'a populatia croam nimasa
in zona de ocupalic s3rOO. Soldatii
au avul insa door rol de obsel"\iaton.
La 21 noicmbnc 1995 a fos! semnal
TralaluJ de Pace de la Dayton
(SUA). Mcntircrca pacii a fost mai
PE SCURT
• Dcnumirea oticiaJa: Republica
Croalia
• Denumirea locaI~: Hnatska
• Sistem polilic: republieli
• Capitala: Zagreb (783.000 loc.)
• Limb.1: crooili.
• Morcda: kuna
• Rcligie: onodoxism, islamism,
calolicism
• Cclc mai mari orasc: Split, Rijcka.
Osijek, Zadar. Sla\"onski Brod
• Aeroponuri: Pleso (Zagreb). Salona
(Split). Dubromik
• Lungimca drumurilor: 23.792 km
• Lungimca cailor ferate: 2.296 km
• Ponuri: Rijcka. Sibenik. Split.
Dubrovnik
STATISTICA
Suprafa{&: "ifl.MMJ km
Populalia;
Lacul Mic cu 8J» silnlla situal intre 4.-19 11111 (~. CW311. 45 rbll
dealunle din Parcul NaJional de pc Densiwea popula{iei: 79 ICll: J(m
Insula Mljel.
U$Or de asigural in Croolia,
SpemlJa medie de vial!:
eel mal inalt virf:
Dinara i I ,S'1(1 m)
7~ d... am
deoarece, sprc dcosebire de
Macedonia Si Kosovo, populatia
locala era fonnata in majoril31e din
emali. in prcZClll, locuitoni accstei • cuMA
fnunoasc tan inccarca sa uitc de Tcmpcrnlli. iar in Dalmatia.
mboi ~i sa mcarga mai depanc. in medilcrnncana. Temperatura medic
2003, Croatia a dcpus 0 cercre de pc: coo ~: . 9"C in ianuarie ~i
adcrare la Uniurca Europcana, iar in +25 C in lulie. in Zagreb. O·C in
2005 au fost dcmarate Irgocienle de ianuarie Iii 24 -C in iulie.
_ _....J
aderare la UE.
CE TREBUIE sA $TITI
1. Clilorul lugoslaviei, croatul Josip Broz, supranumil Tho, s-a nascut in
omselul Kumrovcc.
2. Franjo Tudjman, fosl prescdinte al Croaliei ~i invingalorul singerosului
ni.zboi civil, a condus I8J1! cu 0 manA de tier. Obscrvatorii extemi l·au
acuzal eli a inlrodus forme de gu... erruimiint aproapc diClatorialc.
3. ~ul-<:elale Karlovac a fosl infiin181 de Habsburgi ca punci de apArare
impolriva turcilor.
4. in preaJma o~lui Osijck. din cstul Croaliei. s-a punat una dintre ccle mai
sangeroase bitiilii din iSloria n\zboiului civil iugoslav.
 EUROPA
CENTRAlA $1 DE
SUD

CROATIA
,
HARTA FIZICA

UNGARIA

SLOVENIA

BOSNIA $1 HERTEGOVINA

""""'"
• pes1e 500.000 lac.
• Inlr9 100.000 - 500.000 lac.
61 1n1Al3Oooo·IOO.0001ac.
6> sub 30,000 lac.

200 500 1000 '"

MAREA
,,,.
ADRIATIC;!,
I.~I
,. B

, l. HI

• ,.""""
SERBIA
$1 MUNTENEGRU

ITALtA
,.
Croatia inconjoarii ca lln cJe~/e lerilorilll Bosniei ~i Hertegovinei. in prezen/, s-ar piirea
ca vremea riizboiu/ui din Balcani a trecut, de$i aninlOzitatea dintre locuitorij
mllsllimani, ca/o/ici ~i Orlodoc~i persislii. Cll toate aces/ea, es/e pllpn probabil ca
Croatia sa devina in viitor arena UlJor lupte fratricide din cauza man'i sale diversitati
etnice.
 CROATIA
,
Acolo unde Europa se intiilne~te cu Orientul
Farmecul specific aI Croapei este efectul imbinarii romantismului central-european
cu ospitalitatea orientalii.

,. A . rt".. OM GIIIIIII I • • •
ECONOMIA
.............. ..
.. , . . , . . .

""" ! F ~""'_I'''j I",'

Agricult\lra: cuhuri de porurnb•
..reela de zahar. carton. \ilii de
"ie. Industria: u.warU (tcxtila).
alimcntarii. mcmlurgica,
crergr.=tica (petrochimical. de
ma~ini clcetricc (na"c). chimic3.

CE MERITA VAzUT
.\mfitcatnJl roman ~l \n:ul de
Tnumf dm Pula. cah."dr.lla II
or.1$ul "...'Chl din RiJd.a. la..:urilc
din Parcul 'alional Phl\ ICC.
ruia.:k bl7antire din Zadar.
ora'>Clc i"tllriCC Tmgir ~l Sibcnik.
lanlul d... cetali de ap5rarc dinlrc
Trogir.}l Splil. Palatul lui roatia, a carei intindere ~i tuil insa aeeasta sursa importantl de
Dioc]cpull din Split, ora~ul \cchi
din Dubro\nik. lllsulcic
Dalmallci. Zagreb.
C fonna sunt rezultatul
razboiului civil din anii '90,
estc alcatuitii din doufl parti distinc(c:
venitllri a Crootiei. Dupa incheierea
pacii, turi~tii au ineeput, incet-incet
sa revina. in special italienii sunt
in cst, Siavonia cea deluroasa cu foorte legali sunctc~te de aceasta lanl
capitala 13 Zagreb. iar in vest, $i multi dimre ei poscdii case de
Dalmatia cu Munlii Dinariei, a eiiror vacanta in Peninsula 15tria.
ina1limc atingc aproapc 2.000 de
metri. Culmile e31caroase ale acestui inainlC de riizboi. economia Croatiei
lant muntos de pc \fumul Marii pUlea fi calificarn din Pllnct de
Adriatiee coboarii abrupi spre apii. vedere structural ea 0 economie rela-
unde se transfonna in renumiirate tiv dez'Ooharn. Tara i$i asigura din
insulilc care prelungesc linia \iinnu- produclie proprie cele mai impor-
lui aeestei tfui cu pestc 4.000 de kilo- tante produse alimentare, iar
metri. Aeeasta regiun: a fost, pfula la extractia de petrol acoperea. in parte,
sfa~itul anilor '80. una dintrc cclc revoile erergetice.
mai populare dcslinalii turislice ale
Europei. in ficcare an soseau aiei Dupa riizboi. economia $i-a rc..-cml
zeei de mii de turi~ti. mai ales din in dccurs de c5tiva ani, dar nu au fost
Gennania ~i halia, ~i vizitau celebre inca rezolvate problema lipsci unor
a~ri locale prccum Rijcka. Zadar. refonnc cconomice structurale ~i a
Splil ~i Dubrovnik. Razboiul a seca- ~omajului, a carui rat<i depa~~te
20%.
SlrJdu/iJ fXllriarhaliI pc Insu/a KOrCu/a
 EUROPA HUN 1
CENTRALA $1 DE
SUD

A
UNGARIA
In patria ciiJarefiJor fji a stepeJor

Sea/datu/ ill Mi/e publice. ca Baia Gellert cu decoru] sau millllllat. este un obicei
riimas de fa lW'ci, rO~lii ocupanti ai uI1guri/or.

Setea etema de libertate
Yn istoria acestui popor al carui dor de libertate a fost adesea pus la
incercare, tizboaiele, revoltele ~i invaziile au fost un lucru ob~nuit.
Acurn, insli, pentru unguri a batut ora piicii ~i a democrapei.
entru unguri, libertatca a fost
P intotdeauna bunul eel mai de
prc\. ea ministru 31 afacerilor
exterre in acea perioada, Gyula
Hom, a fost primul in Europa de
Est care a dat dovada de curaj,
dcschizand granitcle larii sale sprc
Vest, 18 11 septembric 1989.
PESCURT
• Dcnumirca oflciali: Republica
Ung;ut
• Structura administrnti.. ;i: 19
comitate ijOi un municipiu
(Budapesta)
• Capitala: Budapesta
• Llmba: maghiarn (98.5%)
• MOlrda: forim
• Rcligic: catolici (67,5), protcs13nli
(22%)
• Cdc mai man om~: Dcbrcccn.
Gyor. Miskolc, Pees, Szcgcd.
Szckcsfchervar, Szolnok
• Cclc mai man lacun: Balaton (592
Ian.'), L. eusiedler
• Cdc mai lungi moo: Dum\rca.
Dra"ll. lisa
• Masi\cle mumoase: Munlii
Bakony. Munlii Bukk, Mlhra
• Aeroportul international principal:
Fcrihcgy , BudaJ'CSU'
ECONOMIA
Industria: de ma~ini. chi mica,
clcctronicU. de autOlurismc.
Boglilii naturale: bauxitA. carbure
bnm. Agricultum: cultur; de villi
de vic. porumb. grau, crcsterca
porcirelor. Turism,
",
de innuenta a URSS. devenind
unul dintre statele blocului cornu·
nisI. Trei ani mai mrziu a fast
proclamata republica populara.
Anul 1956 s-a scurs sub semnu!
rcvoltei impotriva dominaliei
comunistc. Taneurile $i trupcle
sovietiee au inabu$it eu forta eror·
turilc natiunii ungare de a·$i
redobandi libertatca. Cu toate aces·
tea, in Ungaria nu a prins niciodatii
Baile publice modcmizalc corespund ideologia marxism rigida, cum s-a
ce/or mai inalte sllmdarde. intamplat in cazul vecini!or din est.
in anii '60 a apiirut expresia
Din vechirne, ~arnul rnaghiarilor a ,.gul~ul comunist". inca de pc
trebuit sa tina piept puterilor atunci, in Ungaria au fost introduse
str3i~. inca din 1526, eea rnai clemente ale economiei de piala.
mare parte a larii a trecut sub ocu-
palia otomana. Dupa eliberarea
finala de sub jugu! tureese (1699)
CE MERIT.A. VAzUT
Ungaria a devenit parte a Budapc,>ta (Buda: Dcalu!
mODarhiei habsburgiee. Dc abia (a'telului; Pc"ta: clfldirca
dupa ei'idcrca monarhici austTO- parlamentului, mU7cele. Insula
ungare, Ungaria a dcvenit indepen- \1argarctill. mcandrc1c Dunarii
denta, pier.ci.nd insa doua treimi (S.-cntcndrc. \'i~cgmd.
din teritoriu sau in favoarea noilor h/tcrgoml. \'c (ul ung.anci
state veeil'l:, (Sopron. l\.o'>7cgl ' Balaton. Pee.
Parcul 3110nal HortoNg)',
in 1946, statui maghiar ~i-a c~tigat s/ClZl,;d. podgomlc dm ToltaJ
independenta, dar a intrat in sfera
CE TREBUIE sA ~TITI
I. La I ianuarie 1988. uogurii au capital dreptul de a calatori tiber peste
graniJ!.
2. BucAtAria ungar! este de reimaginat flrt paprica. Paprica, sau ardeiul iute,
estc frucrul unci plante din familia solanaceclor. Dopa ce este uscat In soare
~i apoi pisat mArunl, este folosit pc post de condiment foarte iute, daloritA
caruia alimentele capata un gust intr-adc\"Ar pican!.
3. in 1987, UNESCO a dccis sA introduca dou;'!. situri ungaTe in Patrimoniul
Mondial Cultuml $i Natural: zona castelului din Buda Cll cete doull maluri
alc Duniirii ~i satul Ho116ko <3¥:z.are ctnogroficA).
4. in Europa, Iimba maghiara se aseami\nA eel mai mult Cll lirnba finlandcza.
Ambele fae parte din familia de limbi fino-ugrice,
 EUROPA HUN 3
CENTRAlA ~I DE <@
SUO
,.
UNGARIA
HARTA FIZICA

CEHIA

UCRAINA

SlOVACIA
AUSTRfA

•
" KecSk"lll

P... • \ Kitl<unf6l"9V~a 0".",,, ROMANIA

.
Kiskunklollt\l

Szeged

• pes\ll 1.000.000 1Dc:,

• 100.000 -1.lKlO.OOO
• 50.000 - 100.000
CROATIA SERBIA • auIl 50.000 loc.

~I MUNTENEGRU
-""""-
100 200 500 m

BOSNIA $1 HERTEGOVINA

Ungaria ocupii cea mai mare parte a CfJmpiei Ungare, numitii $i Campia PanonicfJ. Aproape
douii treimi din suprafa{a {iirii este alciituitii din cfJmpii aflate la altitudini mai mici de 200 de
me/ri $i inconjurate din /rei piirfi de unitii{i deluroase $i mun{ijO$i, unele fiind ramificapi ale
Carpa{ilor - la nord $i la est. Ungaria este traversatii de la nord la sud de Duniire, care fmparte
lara in douii. A$ezatii pe ambele maluri ale fluviului, Budapesta, capitala Ungariei, este pe
drept consideratii unul din/re cele mai frumoase nra$e din Europa. Pe aici au /recut ciindva
mariJe caj comerciale $; mariJe migratji, jar in prezent aici se afJa unuJ dintre ceJe rna;
importante noduri de comunica{ie de pe continel1t.

Giuvaerul de pe Dumire
Tara maghiarilor. cum se autodenumesc ungurii, se intinde
la est ~i la vest de Dun8re.
a 0 prima vedere, Ungana
L pare a fi patria dimpiilor ~i
pa~unilor intinse, in mijlocul
carom daar din loe in loe se ridicli
deal uri joase.
La 0 privire mai atenta, pot fi dis-
tiose caleva regiuni caracteristice,
in ciuda reliefului destul de
monoton. Marea Campie a
Ungariei (AI fOld}, care se intinde la
est de Dunare $i care ocup3. aproape
jumatatc din suprnfata llirii, este 0
regiure aluviala fcrtilli, brazdata de
murile care curg dinspre Carpali. Jo
limba maghiara aceste terenuri
intinse sunt Dumite ,.pusta", adica
..pamantu) rrpopulal". in fermele
STATISTICA
Supra.fata: 93.032 km-
Populafia: J 0.06 Olllioare de
locuitori (93% maghiari)
Densitatea populaJiei: 108 loc.lkm-
Populatia urbani: 65%
Cel mai inalt virf: Ktkcs 1.015 m
(in masiyul \1atra)
Cel mal de jos puoct: 78 m (in
apropiere de Szeged)
cuMA
ClimA Icmpe:rat-contirentaIA.
Temperatura medie anualA este de
~ IO"C. eea mai ridicata
temperatura inregistrata: +36,7°C.
in Budapesta au loe mari varialii
de temperatura in runelie de sezon:
media este de ·2, 1°C in ianuarie ~i
de +2I,2°C in iulie. Cantit3ti
resemnifieative de precipita(ii.
UNGARIA
Bastionul
PescanJor.
vizibiJ in
{otografic, se
and in Buds, pc
moJuJ drept 01
DUn/Irii, ~i {acc
parte din
{ortificatiile
medicva/c care
inconjurau
candva vechiul
o~.
PamI in anul
1873, Buda ~i
Pesta, care
alcstuiesc astifzi
capitala
UngMici, au
existat ca cJouj
o11f$C separate.
izolale nispandile pc suprafa\a tuite din lrei siruri mumoase:
puslei locuiesc agricultori ~i pas- Zemplen, Matm si Bukk.
lori, printre care mai pot (j inca
inlalnili ciilareti maghian tipici, A treia regiure a rani, situatll la veSI
urm<l$ii populatiei nitacitoare a stc· de Dunare, este rinutul trans-
pelor, care se ocupa cu cre~terea dunarean care se termma la
cailor. Turistii pot admira iscusin\3 nord-vest cu Munlii Bakony. La
reasemuita cu care acestia caliiresc poalele aceslora, se afla eel mai
in Parcul Nalional Hortobagy. mare lac din Ungaria, Lacul
Pusta csle delimitata la nord de Balaton. Aceasta ,,mare ungara" cu
Dealurile Nordice (FelfOld), alca- suprafala de 600 k:m1 Si cu
lungimea de 78 de kilo-
metri, este locu! favorit
de odihna alluristilor din
intreaga Europa de rnai
bire de 0 sutll de ani.
Solul fertil Si c1ima calda
ofera condi\ii excelentc
pentru cultivarea vitei de
vie.
DuntIrea curgc prin capita/a UngMic;. Budapcsta.
EUROPA
DEVEST

.'

ITALIA
Un mozaic de peisaje

Lacul Como din Tremezzo. in regiunea Lombardia. Vedere din griidina

Vilei Carlot/a.
 Unitate In diversitate
ltalienii nu triiiese doar din istoria lor bogatii. l'n eiuda eonflietelor soeiale
acute, influenta tfuii din Peninsula Apeninii nu este eu nimie mai prejos
deeat eea a veeinilor europeni.

iUJia face parte dintre cele mai

l tircre state ale Europei, unitatea

nationali'i pierduta in 31ltichitate
fiind reca:?ligaL.1 de abia in anul
Vedere de pe Capitobu
cltre Forul Roman.

1860. Cfmdva 0 lara agricola, in anii

'50 ai secolului XX, ltalia a inccput
sa se dezvohe rapid. devenind a
cineca putere economica occiden-
talii. Totu~i, lam eslc pennarent
amcnintata de inslabilitale politica,
de coruplie ~i de activitatile mafiale.
1n plus, ea estc subminala de difc~
fenlele enanne in
dezyoltarea
diferitelor regiuni:
nordul ltaliei tire
pasul eu tari1e Automobjl din
bogate ale Europei seeolul XX, marc:a 0lii din sud. Tendintele separntislc
de Vest, centrul se Fiat.•1p:1rfiniind lui sunt putemice, iar liderii mi~carilor
afla in faza dez- Florio Felice autonomiste din nord viscaz1i chiar
Yoltiirii dinamice, Nazzaro, ca$ligiilor la separarea Padaniei de rcstullarii.
dar sudul, numit in cursa din 21
aprilie 1907

ECONOMIA Mezzogiomo, ramare in continuarc

Bogapi nmurale: petrol, gaze
natumle. sare. mereur, mamlUrd.
AgricuJtura: culturi de vita de vic,
de cercale. de legume Si de fmcle.
Industria: petrochimica, a
o\clului, metalurgicii.. de
autoturi!>mc !ji tcxtila. Turism
(7% din pm).
cuMA
Clima lemperala la nord: ierni
asprc (Ia Torino O°C), veri calde Si
umede (+24°C). CHma
meditcrarcanj'i in sud: iemi bllinde
(Roma +7°C, Napoli + looq, veri
calde si uscatc (Roma +24°C.
Napoli +26°C). tn Sicilia Si in
Sardinia exista regiuni afcctalc de
seccu'i.
CE MERITA VAzUT
slab dezvolmt, in ciuda
numeroaselor subventii din lara ~i Mun\ii Dolomi\i, tinutul lal.:urilor
din striiinatate (din partea Uniunii !ji Campin Padlllui, Vcrelin,
Europere). Consecinla relini~titoare Ravenna, Rama Si \.'aticanul.
a acestor difcrenle estc aparilia Florcn\a ';Oi Toscana. Golful
printre ilalienii din nord a unui sen- :\Iaroli (Pompei). Sicilia.
timent de antipatie rata de compmri-
CE TREBUIE sA $TITI
I. Pc teritoriulltaliei se afla dOlla organisme statalc independenle: Vatican $i
San Marino. Statui Vatican (0,44 kml ). sediul papei, al aUlorita\ilor Si al
institu\iilor Biscricii Cmolice, se una in ccntrul Romei, pc mnlul slling al
Tibrului. San Marino, cea mai micA (61, 19 km 2 ) $i cea mai veche republica
din Europa (infiintata in 1263), cstc situata la grnni\a dintTC rcgiunile
Marche $i Emilia-Romagna, la poalcle Alpilor, nu departe de Rimini.
2. Cel mai mare concern industrial privat din Italia este FIAT (Fabrica ltaliana
Automobili Torino), infiintat in 1899.
3. in 1992, a inceput la Milano ac\iurea de anvergurii ,,mani pulite" ("maini
curate"). indreptata impotriva coruPliei $; a finanlarii ilcgale a partidclor
politice,
EUROPA
DEVEST

ITALIA
HARTA FIZICA

ELVETIA AUSTRIA

UNGARlA

CROATIA

BOSNIA
$1 HERTEGOVINA
~

...-
• ~1.ooo.ooo1oc.
.500000-1000,000
MAREA • 100.000 _5OlI.oao
• _ 100 000 Ioc.
LfGURICA

2llO 50lI 1000 2IXlO 3000 m

-.....
MAREA

TfRENIANA

~
MAREA

.. -
JONJCA
MAREA MEDITERANA "-9110 di CaiIabn.

ALGERIA TUNISIA
-- '"

Faimoasa o,eizma" italiana, fmpreuna eu Sicilia $i Sardinia, este una dintre

cele mai caracteristice fonne de pe harta lumii. in eiuda istoriei extrem de
bogare a aceSlOr pamanturi, ltalia esre unul dintrc stare/e rinere ale familiei
europene, fiind infiinlara in 1860.

Peninsula Apenina, care amin~te de forma unei cizme, este situatli in partea centrala a
bazinului Milrii Mediterane. tmpreuna cu Sicilia, aceasta formeaza 0 punte intre
Europa ~i Africa.
CriIOriU' Italiei cuprindc trei
T maTi regiuni gcogralicc: la
nord, zona contirentaH'i,
]cgata de Europa CentraHi; la sud,
peninsula inconjurata de palru mliri
~i de insulele din largu! liinnurilor
sale.
Alpii ronncazii un arc lotios cafe
ure~te Liguria, 1a vest. Cll Vcretia.
1a esc in acesl amfitcatru imcns sc
PE SCURT
• Dcnumirca oficiali: Republica
Italian! (din 1946)
• StnJetura adrninistratiVll: 20 de
rcgiuni cuprinzaoo 103 de provincii
• Capitala: Rama, 2,66 milioare de
loc. (2001)
• Limbi: italianii (Iimba oficinlli),
gcnnarui, frnnceza, slovenn
• Rcligia: in principal catolic!
• Moreda: cum
• I'riocipalclc masivc muntoasc:
Alpii, Apcninii
• Vulcani: Etna, Vezuviu, Stromboli.
Vulcano
• Celc mai marl ~: Roma,
Milano. apoli, Torioo. Genova,
Palenno. Bologna. Florenla, Vcrqia
• Cclc mai lungi Jiuri: Pad, Adigc.
Tibru, Adda, Amo
• Celc ma.i marl Iacuri: Garda.
Maggiore. Como, Iseo
• [sle incoojuram de manle:
Liguricl, Tumiana, lonica ~i
AdriaticA
• Ponuri principalc: Genova, Vcrqia.
Taranto. Napoli, Trieste, Palcnno
• Celc mai mari acroponuri:
Fiumicino (Roma), Malpcns.'l
(Milano)
ITALIA
Cizma italiana
Alpii scp:mJ ImJia de ,'ccinii sai din
noro. varful Monte Ccrvino
(Matterhorn} sc n'dlC:ij pana la a
,-na/fime de 4,478 de mclri.
ana numeroasc lacuri. Mai jos sc
intindc triunghiul Campiei Padului
(50.000 km l ), care i$i datoreaza
solurile fertile rcvarsarilor Padului
~i ale numcro$ilor sai anucnli.
Osia peninsulei sunt Muntii
Apenini. Acesl lung Ian I de stanei
calcaroasc de la nord de Genova
atinge Alpii Si sc intinde pana in
Sicilia. Dc pc ambele laturi ale
Veoeria se scuJimdI tIJ hgtm.f
dte 2 miJimetri fD 6ecare aD, de
aeee:a, Pi.,.
San Marro cste tot
mai des inUDdatl de IJPC-
STATISTICA
Suprafata: .101 ,3::!3 km
Populatia: 58.4 milioarc de
locUitori (2005)
Dcnsitatea populapei: 192 loco km
Populatia urban!: 67 D D
Granite: cu I-"mnla. El\clia. \u~tria
~I Sit" coin
LUOgimC3 tArmului: >I.5OfI km. din
can: ':lrmunle in-.ulclor ma....oara
.l766 kIn
Enclave: \;lIit:an_ San \lann{)
Apcninilor coboarii spre marc co-
lire pitorc$ti, iar mai jos sc gasesc
~esuri domoolc. Cooslelc sunt pc
alocuri stancoase $i accidentate. in
Liguria Si Campania, iar pc alocuri
sun I plate $i nisipoasc, ca in
rcgiurca Marii Tirenicl'C $1 a
Adriaticii.
Sardinia $i Sicilia sunt cclc mai
mari dintr·un grup de insulc carc
apart in lI.aliei. Sardinia, siluaHi la
sud de Corsica, sc ana departc de
coaslcle vcstice ale peninsulei. in
limp ce Sicilia cste
despartita de conlircnt
, 4 door de stramloorca
• ingustli a Messll~i.
in sudul Italici, \ iata
locuilorilor nu este
u$oam, c1ima fiind aici
uscata $i fierbinlc. Pc
tcrenurile dintrc Napoli
$i Sicilia eruPtiile vul-
canice sunt frecventc
(Elna, Stromboli $1
Vczllviu), iar Calabria
cste des afeclala de
cutremure de paman!.
 EUROPA ITA 5
DEVEST

ROMA
Cetatea Etemii

Construirea baziJieii Sf Petru a durat peste 150 de ani (Iueronle au fost ineheiate in anul
1626). Ea a fost ridieatii deasupra biserieii eonstn/ite peste momllintul apostolului Petru
in seeolullV, din ordinul impiiratului Constantin eel Mare. Cupola bazilieii a fost
proieetatii de Michelangelo.
 Marea legenda ~i mizeria sociala
Pana in prezent, faima Romei se datoreazii mai putin perioadei sale de
marepe ~i mai mult filmelor dedicate problemelor ~i contrastelor sociale
cu care se confruntli Cetatea Eterna.
ma :l devcnit capilala Italic!

RE dup.; unificafca larii in 1870.

ul numara pc atunei
200.000 de locuitori. in anii care au
unnat. a awl loe 0 dezvoltare
dinamica a ora$ului $i popu1atia a
inccput sa crcasca. in anii '20 ai se-
colului XX. diclalorul fascist Benito
Mussolini a prelual puterea in halia.
Cand Ducele a ordanat liirgirea
str.1zilor $i constnJirea de palate
monumentale prill rata carom unnau
sa se desta$<)are paradele militarc,
multi localnici au fast alungati la
marginile o~ului. Ei lriiiau aiei in
conditii dcmre de mil:'i. in limp ce in
centrol Romei apa ~rea din ffintfuli
impunaloore. A$a au lual n~tcrc
cartierelc s..'irace insalubre care
inconjoarii ora$ul. Acestca au cres-
cut 101 mai mult in dimcnsiuni. mai La picioarc/c Capito/iu/ui se and
ales datorilli migralici populatiei n~lerc filmele celebre ale curcmului Fond Roman (in prim plan) ~i rumclc
samec din sudul ~i nordul ltalici. in reorealisL care au plasal halia pc multor cladin' anticc.
anii '40. Ncvoia a facut ca blocurile harta mondiala a cirematogratiei $i
din beton sa inlocuiasdi lreptat au adus faima actorilor $i rcgizonlor fnmlascra deja cu ditcva dceenii
casele primitive. dar infraslnlctuffi italicni. Unul dintrc cclc mai cunos- mallltc Statutul Romei, capitala
(~oli, gradinite $1 alte obiective de cute tilme alc gcnului cslc ,.Hotii de Italiei, cstc until apm1e: ora~ul cste
uz public) continua sa lipscasca. in biciclelc" in regia lui Villono de privit. intr-un anumit scns. ca un
aceasti aunosfera deprimanl5. au luat Sicca. din anul 1948. ..clement srniin". EI nu a apartinut
nici U1~ia dintre tfuile care au fonnal
CE MERITA Vfi;zUT Dczvoltarea uhenoara a Romei a
adus cu sire probleme sociaIe, cu
republica. in plus, Roma cslc sim-
bollil pUlerii centrale, fala dc care
C'apela Sixtina (frcscclc). Tennclc care alle metropolc curopcrc sc eon- italicnii simI 0 anumita rezerva.
lui Cal'3calla. Forol Roman,
bazilica Sf. Ion in Laterano,
bazili1;3 Sf. Pa.. c1 de Dim;:olo de
CE TREBUIE sA $TITI
Ziduri. mULcele (din Vatican ~i I. Prin ..M~ul asupra Romei" din OClOmbrie 1922. fasci~tii I-au obligat pe
din Vil13 Borghe'>C). bazilica Sf. regele Victor Emanuel al II-lea sa Ie cedezc puterea.
Pelru, carticrul Trastevere 2. Caniernl Tmslevere (..de dincolo dc Tibru") estc ora~ul antic al romanilor
de altadata. Turistul arc imprcsia ea in acesl loc. primrc vechi1c magazirc.
barnri ~i aleliere de an.izanal. timpul S1a in loc.
ECONOMIA 3. in secolul XVI. cel mai mare artist at Ren~lerii rol11aJ'C tirzii a fost
Turism, comeq. scrvicii. Doar Michelangclo Buonarolli. EI este autorul cupolei bazilicii Sf. Petru. prccUI11
23(11(1 din locuilori luerem in $i 01 frcscelor din Capela Sixliml..
industrie 1;>i in sectorul de 4. in nntiehilale, in Colosseumul roman aveau loe lupte de gladintori. iar in
produelie. Circus Maximus, la picioarele Palalinului. se desfa$umu intrccerile de care.
 EUROPA ITA 7
DEVEST
®

ROMA
-- ~ PLANUL ORASULUI
~'iILe Gil/lilt
•

Tibrul imparte Roma in doua parri. Pe malul sau strmg se ridica cele mai vechi
monumente ale capitalei imperiului antic: Forul Roman, ruinele caselor de pe Palatin,
ColosseumuJ. Tot aici s-a pastrat tiparul medieval al striizilor de "inga Piazza Navona $i
Piazza Campo dei Fiori. Pe maJul drept al riiuJui, a plimbare pe striidu{ele pitore$ti ale
canieruJui Trastevere ofera 0 pauz8 binevenita, dupii vizitarea VaticanuJui $i a casteJuJui
Sant' Angelo.
 ROMA
LeagiinuJ istoriei europene
Nu existli alt o~ in Europa care sa se poatli miindri cu 0 istorie asemanlitoare celei
pe care, timp de peste 2.500 de ani, a trliit-o Roma. 0 vizitli in Cetatea Etemli este,
de fapt, 0 cilatorie in timp, in Europa veacurilor de mult apuse.

ma cste ora~ul antichitii\ii,

lli al cvului mcdiu cre~lin $i al

enalj'tcrii italierc rara egal.
Din .,acate, in secolul XX, or3$ul a
STATISTICA
Anul infiintirii: 753 i. Ch.
Populafia: ~.l(! milioa~ de
fost uratit de sclea de putere a
locuilOri
fasci$tilor $i de pacatcle modului
(aglomcralia urbana numilrii 3.M
haotic de a construi, propriu anilor
miJioarc)
'50.
Suprafa;a: I. :'iOS kIn::!
Evolufia demografici:
Fiecare traseu conduce pc calator
150d.Ch. l.500.OOllloc.
pc urmele trecutului. Calaloria
anull300: 17.000 loc.
poale fi inccpuI5 de pc Palatin, in
anul18oo: 117.000 loc,
apropiere de Forul Roman: tcrenul
anul 1900: 4:20.000 loe
dintre foronle imperiale,
Mul 1940: 1.::00.000 loe
Colosseum $i Termele lui Caracalla
Capitala Italici din anul 1871
reprezintii cenlrul Ramei antice.
Mai spre nord, se ana monumentul Inim,' Ramei moe/erne este Piazza di
lui Victor Emanuel al II-lea (primul Spagna. 0 pillfif lunga. in care se .,flli
regc a1 ltalici unificate in 1870), ce/ebrcfc Treplc Spaniolc. CLiMA
care cstc privit ell putina simpalie
de majoritatea romanilor. prccum $i Tibrului, a fost inilial mausoleul Medilerarean3. eu temperaturi
Palatul Verrtian (Palazzo Verczia), imparntului Adrian, Si mai apoi moderate. Tcmperaturile medii
prima capodopcra a Rena$ICrii. locul de refugiu al papilor. Bazilica variaz! intre +8°C Si +25°C. iar
vam aling chinr +40°(".
Renumita piata romana Piazza Sf. Pelru Si Vaticanul se afla in ime-
avona, cu cele trei ffintani ale sale. diata apropierc a caslelului .
se afla la midi dislan~. Circulalia ......-----....,..r-.....,...,
autoturismelor este inlerzisa aici,
ceea ce face din pialii locul favoril
de intalnire alluristilor Si allocuito-
rilor orasului. AlalUri. in Piazza
della ROlonda, poote fi admiral
Panthoonul Si cupola sa. Castelul
Sant' Angelo de pc malul opus al

PESCURT
• Roma este capitala regiunii latIUm
~i a Republicil (lalia
• Limba: ilalianA
• Rcligia: calolicism
Piazza Namna. una dintrc cdc mai ftumoose pielc din Jumc. a fost consttuitii pc
• Riu: Tibru
locul sIadionuJui n·dica' in anuJ 86 d. Ch. de impfirotul Domilian. dedicar
• Aeroporturi; Campino. Fiwnicino--
intrcccrilor in sl;J grcccsc. in care concurcnlii sc luptau goi. Astazl. aici i$i d:1u
Leonardo da Vinci
rcndcz·vous luri$tii $i.. .indriigosli(ii.
 ITA 41
®

VALEAAOSTA •
Valea franceza din Italia

RuineJe casteJuJui Graines din seeoJul XI, situat la poaleJe Monte Rosa. Aeesta es/e
unul dintre eele eli/eva zeei de eastele care, in Evul Mediu, aparau intrarea in Valea
Aosta.
 Italieni eu suflet de franeezi
Aceastii regiune autonoma a ltaliei s-a atlat sub influentli francezii timp de
opt sute de ani. De aceea, actualii locuitori ai Villi Aosta se simt mai
degraba francezi decat italieni.

in perieol, in repctate ninduri,

CE MERITA VAzUT populalia loealli. La sra~itul
! sccolului XVIII lrupclc re-
AOSt3. Cogrr. caslclul FCnis. volulionare au pustiil valea,
Furggcn. 'ionte Rosa. panorama ceea ce a detenninat 0
Vanului \1all~rhom (~tuntele dccadere economica Si 0 emi-
Ceninol \azul dll1~pre o~ul grare in masa care au dural
Breuil-em.inia. Counna}eur. cateva decenii. in 1800, in
\'cm:s. clbleluJ Issogre. Parcnl Aosta a poposit armata lui
l\ational Gran Paradiso. apoleon, care numara
40.000 de oameni ~i care
alca Aosta a fost dcscopc- incerca sa ii surprinda pe

V rila de romani in cautarea

unui punel de trecere prin
Alpi. Expedilia lor in nord nu a fOSI
deloc u~arii: au trebuil sa fadi rata
oSlilitatii localnicilor, avalan~lor
~i atacurilor animalelor salbatice.
Datorita artci construirii podurilor,
romanii au rcu~il sa supuna valea
greu accesibila, 31 carci cenlJU prin-
cipal era, inca de pe atunei,
Augusta Praetoria eea pUlemic
intaritft, AoSla de astazi.
ECONOMIA
Turism (inoorc termale. drumclii
mOnlare. schi). Agricuhura:
culturi de cereale. de vita de vie.
de frucle; c~lerea animalelor.
sih icutura. H idrocentrale.
Industria: fannaceulicl.
mctllurgicl!i. petrochimicll Si
errrgcticll. a lemnului.
Produse/e locale sum windute la
t:irgul din Morgex.
Din anul 1031, valea a apartinut
Casei de Savoia. Rcgatul Savoiei
de mai larziu a reprezcntal, in se-
colul XIX, inceputul stalului
national italian. Locuitorii vaii,
dej:i apartireau cercului culturii
francezc, nu s-au simtit putemic
legali de Franta $i au ramas mai
degraba loiali Casei de Savoia. Au
existal ~i motive: francezii au pus
Habsburgi prin nordul Italiei.
Anlipalia fala de annatelc
franccze a tacul ca, in anii '30
ai secolului XIX, aeestea sa fie
inmmpinate cu foeun de anna
din turnul Bard, situat la gura
cstica a vaii.
Perioada fascismului italian a
generat 0 scbimbare de atitu·
dire: dupa inlocuirea numeloT
franeezc ale localitatilor cu nume
italiere, Si dupa imcrziceTea
folosirii Iimbii franccz.c, majori-
talca locuitorilor din acest tinu1 de
basm s-au declaral in ravoarea
unificarii eu Franta, chiar ~i dupa
cadcrea regimului lui Mussolini.
Nu s·a ajuns ins3 pana acolo,
deoarece, in 1948, statui italian a
acordat Viiii Aosta 0 autonomic
larga Si statutul de regiure indepen·
denta.

CE TREBUIE sA $TITI
STATISTICA I. Tunclul Monl Blanc (11,6 km), construit intre anii 1959-1965, este unul
dintre cele mai lungi tuncluri rutiere din lume.
Suprafata: 3.263 km'
2. Numele •.Aosta" provire de la numele imp;lrntului roman Augustus, Si a fost
Populapa: 120.909 de locuilori
atribuit fomrctei inca din anul 25 i.Ch.
Densitatea populapci:
3. in numele ..italienizarii", fasciSlii au schimbat numele satului La Thuile in
37 loc. 1m
Porta Linoria.
Cel mai inalt virf:
4. La sfiir$itul celui de al Doilea Rizboi Mondial. miscarea de rezistent!
Dufour (in Monte Rosa.. ·t638 m)
indrepult4 impotriva annatei itlliere fasciste a OCUpal orll$ul Aosta.
 EUROPA ITA 43
DEVEST

VALEAAOSTA
HARTA FIZICA

ELVETIA

6:0~ .... """'

........ d ..
.... ,
-
I. V s

o_
a

.....-...
t a A 0

._1 (
•• "
-. J 'm "
\:;'-V.iH_IncM

NotI.o..... PARCUL NA
• ~~M .. Jru: •

- GRAN PA
•
PIEMO T
FRANTA

Locafitjti
• peste 30.000 Ioc.
Valea Aosta piitrunde adanc in masivu/ a/pin, bcncficiind de • sub 10.000 Ioc.

pe umJa actiunii erozive a ghetaru/ui precum $i a riiu/ui Dora _ _ drumuri pnnapale

Baltea $i a afJuenti/or acestuia. Candva greu accesibilii, mai '000 1500 2000 m
ales dinspre Fran/a, va/ea este astiizi des vizitatii de turi$tii
francezi, italieni $i nu numai, datoritii dmmuri/or de calitatc $i o zApezi permanenle
lUne/u/ui Mont Blanc.
 __
I •• ....-r_~ ~.- I

VALEAAOSTA
Vestigii romane 1a poa1e1e gigantu1ui de
peste 4.000 de metri.
Valea Aosta este 0 punte de legiiturii naturalii mire Europa de Vest ~i Italia.
alea Aosla cstc situata in

V nord-veslul Italici,
apropiere de granila eu
in

Elvelia :?i Franta, :?i se intinde la

pieioarcle eelor mai inahe varfuri
ale Alpilor: Mont Blanc, care 0
domina de la inal\imea de peste
4.000 de melri, Montc Rosa, Gran
Paradiso ~i Matterhorn (Muntcle
Cervi no). Valea Aosta arc 80 de
kilometri lungime ~i 40 de kilo-
metri la\imc, iar altitudirea sa
medie masoam 2.106 metri. Yalea
in sire este un coridor pu\in adanc
sapal intre cele mai inahe varfuri
munloase de un ghelar cu lungimea
de 100 de kilometri, la sra~ilul
Plcislocenului. Prin vale curge

Vale.1 Aos/a. RiiuJ Dora B.1Jtea /a Prc·Sr. Didier

Climll. montana. Tcmperalurile
medii nting ·S"C In altiludirca de
3.500 de melri, +8 GC 1a allitudirca
de 1.000 de metfi, ~i + I2"C in vdi.
PESCURT
• Rcgilll"C de gmni~ in nord-vestul
Italiei. Cca mai midi ~i mai slab
populalii provineie italiand.
• Limbi: francezii, italiana, dialcctul
provensal
• Valula: curo
• Rcligia: catolicism
• Cele mai importante localilll\i:
Aosta, Chotillon, Saint-Vincent,
Verres. Enu-evcs, Coumlayeur,
Morgcx
• Rauo: Dora Baltea, Dora di
Verrcy, Dora di Valgrisanchc, Dora
di Savara, Dora di Rhemes, Grand
Eyvia, Evatll;On
• Lacun: Grand Lac, Vcnry
tumultosul niu Dora Baltea, care seeolul I i.Ch., trece de la vest spre
izvora:?te din vest, de la poalele cst, slmbiiland \inutul presarat ell
masivului Mont Blanc. Afluentii poduri fascinante, cu sate :?i ora:?e
sai nordici $i sudici au sapat in medicvale, eu ruircle fostelor for-
stanca vai adanci ~i inguste, care turi :?i ell palate impunatoare.
eonduc spre cele mai inalte piscuri Ora:?ul Aosta, situal pc un plalou
inconjurat de mun\i, prezintii 0
din Europa.
Incepand cu romanii, condueiitorii combinatie interesanla de arhitee-
acestei regiuni au ridical pe coas- lura anticii romanii :?i de constmc\ii
Iclc Yaii Aosta castele fortificate, medievale.
pentm a sc apiira dc dU$mani. in
prezcnt, dupii constmirea turelului Vedere dill VaJea Ferrel sprc cu/mile
Mont Blanc. care lIrc~le Franta :?i alpille illzapczite.
Ilalia, majoritatea
aceslor monumente
se gasesc pc mar~
girca celor mal
frccventate dm-
muri. Mcritii sa te
aba\i insii de la dru-
murilc principale ea
sa poti admira
peisajele femlcca-
toarc. Vechiul drum
roman. datiind din
 EUROPA
DEVEST

FLORENTA
,
Simfonia artelor

Floren!a, capitala Toscanei, este un mare centru artistic $i un monument al Rena$terii,

perioada In care a avut lac revirimcntul artistic $i cultural [II Europei,
 Ora~ul familiei Medici
Nici una dintre puternicele dinastii care au guvernat in trecut Florenta nu
a influentat soarta o~ului ~i a intregii regiuni ~a cum a fiicut-o familia
Medici.

plcndoarea Florcnlci ca ora~

S 31 artei se leaga in marc

masur5. de numcle familici
Medici. care se bucurii $i astazi de
respect.

Dc la jum:itatea sccolului XV $i
pana 13 moartea ultimci rcprezen-
mnte a familici, in 1743, aceasla
dinastie influenlii a guvemat
ora$uJ. sporindu-i bogalia rnaterialii
$i cuhurala. Primele b3.nci man
dateaza inca din secolul XIII, iar
mareda de aUf ("orinul), biituta din
anul 1252, ern cunoscuta in
imrcaga Europa.

CE MERITA VAzUT Ponte Vecchio (Podul Vechi) cstc {nimas d.1torita slIprastructun'" sale bizare.
CalcdraJ., \'ilelc \h:dt":l. Bi.. . cm::a
San I orcIlLO. Gakria lilliLi.
in 1434. Cosima de Medici a pre- aceslea,iluSlrol numele $i-o pierdul
Baptl h:numul San Glo\anni.
luat putcrea in Florenl3 .$i. datorila rapid stralucirea, iar in 1743, 1a
Palatul Slb'Twria. PonlC Yf.'Cchio.
averii sale uri~. a devenit con· moartca Mariei Ludovica. ultima
dudilorul reconteslat 31 ora~ului, reprezcntanta a familiei, desprc
Galeria \cademiei. numcroasc
aIle biscricl ~i palate.
-_... dC$i nu a indeplinil niciodatii vrco
funetic olleiala. Unna$ii siii au
adoptat rolul de mari mccena, au
mfiretia S<'l circulau numai legende.

ECONOMIA
suslinut bibliotccile $i au imrodus
CLIMA in o~ obieeiu! cama\alului. in Industria: u:;;oora (le:o;tiJa). de
seealul XVI, familia Medici a ma1jini electrice (mecanidl,
Tcmperat3 umeda. Temperatura
devenit eea mai putemica familie chimica. Ateliere de anizamu.
medic atmgc +5 T in ianuaric Si
din ltalia. iar din sanul sau au fost Scn.icii. cornell. admini lrape.
+11 C in iulie.
al~i doi papi, care au dcvcnit sim- banci. cdiruri. Turism.
bolul luxului $1 a1 risipci. ClI toate

PE SCURT CE TREBUIE sA $TITI

• Ora$ din panea centralil a nordului
llali~i I. Cladirea masiva a Palalului Strozzi este 0 construclic norentina tipiea:
• Capitala Toscarci arhitectura renascenlistA a caselor reprezentanlilor putcrii are ce"a
• Denwnirea italiana: Fircnzc respingator dar, in accl31/i limp. fascinant.
• limba: italiana 2. Teatrul Pergola cstc considerat primul in lumc prinm teatrelc dotate cu loji
~i ramare, pana in prezcnl, principala seen! a F1orentci.
• Moreda: euro
• Religia: calolicism 3. Muzeul de ArheoJogic adJlpost~tc 0 colcctic de exponalc din perioada
• Gam Centrala: Santa Mana Novella etrusca.
• Acropon: Pcretola (Amerigo 4. Adiipostul pcntru orfani. construit in 1421, a fost ridicat din initialiva
Vcspucci) putemicci brcsle a rw::gutJitorilor de mutase $i deslinat copiilor abandonati.
 EUROPA ITA 51
DEVEST
®

FLORENTA
,
PLANUL ORASULUI •

","ri.

""'0 11•

MONTE
AUf 117
... ~=- •

Ora$ul este adesea denumit "monument al Rena$terjj", datoritli nun1eroase/or

capodopere $i luerliri de artli renaseentiste conservate in stare exee/entli. Centru/ istorie
a/ ora$u/ui nu oeupii 0 suprafa{ii mare. Ce/e mai interesante cllidiri se glisesc in
dreptunghiul delimitat de Catedralii, de Pia!a Signoria ~i de Bisericile Santa Croce ~i
Santa Maria Novella, prccum ~i pe celiilalt mal al raului Amo, fn cartierul Oltramo.
 FLORENTA
,
o mare de acoperi!juri renascentiste
Piata Michelangelo, de pe malul sudic al raului Arno, ofem cea mai frumoasa
panorama a o~ui Florenta. Partea istoricii a o~ui ocupa 0 suprafatii mica ~i
inghesuitii, fund ~r de vizitat pe jos.

" n 1864. filozoful francez

I Hippolyte Taire, vrajil de

Florenta, $i-a cxprimat senti-
mentcle astfel: ..Un o~ in ade-
vamtul sens al cllv&lIului. o~ care
poseda propria ana $i c1adirile sale
specificc, un o~ plio de viatfi ram
sa fie supmpopulal, 0 capitula, dar nu
prea mare, un or3.$ [rumos $i primitof
- iam prima impresic pc care
Floren13 0 lasii asupra cilatorului."
Si asl3zi, vizit.1torii capitalei
Toscarei recunosc adevarul acestor
cuvintc.

PCnlru a putea admira fannccul

Florcnlei, eel I11ni indicat este
indrepti spre Piata Michelangelo.
care lroreaza deasupra ora$ului, pc
malul sudic al rUului Amo. Din varf
se vede panorama "c1asica" a
Florcntci. Dcasupra marii de
acopcri$uri roSii aleom$ului vcchi se
sa te
ltalia. sec. XIX. Floren/a: \'Cdcrc cu podul Salll,1 Trinit.1. Picturii de Antonio
Terrelli, Din: .. Viaggio Pittorico della Toscano': Florellfa. 1801.
ridicii solida cupoUi a Cmcdralci, aUi-
ruri de care se ana faimoasa ,.cam-
panila" - c1opotni\a. Nu uila S<1
arunci 0 privire asupra nurneroasclor
poduri aruncate peste mul Amo,
prinue care minunatul Pontc
Vecchio (Podul Vcchi), in spatclc
ciiruia se inalta culmile blande ale
Apeninilor.
Printre numeroasele :nractii Oorcn-
tire, este relativ ~r sa 0 alegi pc cca
mai interesantii. Drumul ficcarui
dilator ar treOOi sa conducii sprc
Galeria UtflZi. unul dintre cele mai
celebre muzec din lume. care ada-
D:wid (/504), cTmfia /UI MJchcf:Jngclo.
a fost ampf3sam in f.Jp ciMinI fa/aw/
Vechi (Pa/37.Z0 Vecchio) pfUiJ in anu/
1873. in prezent. aiei poole fi admirntii
door ropia faimoascl st:J1Ul.
poste~tc capodoperele lui Leonardo
da Vinci, Titian, Albrecht Durer,
BOllicelli, Raffael ~i Caravaggio.
Curajoslll vizitalor, care pl5nui~tc
sa se avante in mullimca de admira-
tori alrasa de acestc exponate
l'Cpre\llite, lrebuie sa fie capabil sa
i$i stabileascii priorit3ti1e $i sa se
Terume la ceea ce este mai impor-
lant.
STATISTICA
Supnfata; 101 "m
Populatia: 376.000 loc.
Densita1ea populatiei:
J.6S61oc km
Distanta fat! de Roma: 1l,)(1 km
Distanta fat! de Milano: J15 km
Muzoe: 6X
Palate ~i monumente istorice:
6.000
 ROPA ITA 113
DEveST
®

PALERMO
Capita/a Sici/iei
•

Palermo, capitala Siciliei, este un 01"8$ eLI 0 istorie bogata $i zbuciumatii. Situat in
partea de nord-vest a insulei, in golful cu acela$i nume, ora$ul s-a fransformat in
ultimii ani fntr-o metropoJii vibriind de via!a.
 Panormus ~i fenicienii
Palermo, Infijntat de fenicieni m secolu1 VIII i.Ch., a jucat mtotdeauna un
rol principalm istoria friimantatii a Siciliei.
alermo esle un CTCU2CI al cul- Palermo cstc un

P £uri lor OOlice. Fenicicnii au

condus o~ul limp de peste
300 de ani, pana in seeolul V LCh.,
amestoc
ncobi$nuit de
eulrun oricnt:Jlc
caod accsta a treeut in mfiinilc $i occidcntnlc.
c3rtagirczilor. in 254 LCh., Arhitocturn
Panhonnos (,.marele port"), cum il rcprczinra sliluri
numeau grecii, a fost cucenl de islamice.
romani, care i-au dat dcnumirea de nomJ.1Jldc.
PanonTIus. In sccolul Y, ora~lIl a baroce $i Art
fosl ocupat de vandali, apoi de go\i. NOUVC.1U. $i
Din 535 Palermo a apartinut tmnsfonna vizim
BizanfUlui iar in 831 ~czarca a fost in acest oms
cuceril.ii de arabi. Sub conducerea exotic intT"
lor, Palermo a devenil unul dintre O\."C11rur.I

principale centre din bazinul Marii pasionantii

Mediterare. in anul 1072, o~ul a
intrat pentru scurt limp sub con-
trolul nonnanzilor iar din 1194 a
apartinut dinastiei Hohcnstaufen.
Acestei noi pcrioadc de innorire i
s-a pus capal 0 datu ell vcnirca
Angevinilor. in 1282, in Palenno a
izbucnil revolta impotriva
francezilor (,.vccernii1e sicilierc"),
care a deschis calea spre tron dinas-
tiei de Aragon ~i. mai taniu. dinas·
tiei spaniole. 1n 1860. Garibaldi, in
fmnten "eeloT 0 mie" ~i a sicilie· CE MERITA VAzUT
nilor, a inFnint annatele mai Pahllul ~onnan7ilor (Palaao Polawl Normanzilor cste actua/ul scdiu
numeroase ale dinastici de Bourbon Reale) ~i Capcla PalallOd. al gU\'cmului Siciliei. Aripa principal8
~i Sicilia s-a unit cu Regatul Unit al catedmla. Palalul Arhlcpiscopilor. a fost ridic(Jlj de arnbi. dar dDdirea a
ltaliei, la I decembrie. numcroa...cle t'll~ril:i in ')til baroc. fast e,tlmsa dupa cucerirea normanda.
~1U7..'U1 de Arh..'Ologie
STATISTICA
Suprafata: 158 km
Popuhqia: 6"'5501 locUllOri CE TREBUIE sA $TITI
Densitatea popu.la;iei:
-J:!~) ~ km I. Cea mai cunoscutA eane despre capilala Siciliei este best·sellerul publical in
1966 de c6lre Edmonde Cbarles·Roux sub litlul HSd uiti Palermo"; in anul
1989 ecranizarea acestei pov~ti a cunoscut un succes uri~.
2. Remarcabilul compozitor gennan Richard Wagrer obi$nuia sa vizitezc
CLiMA Palcnno eu mare pldcere. Aiei a compus fragmenlc din opera Parsifal.
Ml.-diterareanii: iemi bliindc 3. Deprcsiurca in care se ana Palcnno poart;\ numelc de Conca d'Oro (Scoiea
(noaplca tcmperatura nu seade sub de Aur).
+5°C) Si uscate, veri lierbinli. 4. Vuceiria, eel mai mare bazar din Palenno. se intinde pc aleile ingusle ale
Tcmperatura medic atingc +12°C cartierului neingrijit Loggia, langa Vin Roma. Trecunll arab al ora$ului cste
in ianuaric Si +26°C in iulie. prezent prclUlindeni.
EUROPA ITA 115
DE VESr

PALERMO
PLANUL ORASULVI

Golful
Palermo

AlTARELlO

-+

Palenno esle situat in amfiteatrul natural nt/mit Conca d'arc, la

poalcle masivelor Monte Pellegrino ~i Monte Alfano. Ora~ul s-a
dezvoltat in jurul portului La Cala. care piilrunde spre centrul
ora~ului in aprcpiere de Piazza San Domenico.
 PALERMO
in jurul Patru Colturi
Palermo este 0 capitala demna de Sicilia, indeplinind func(ia de centru administrativ,
precum ~i pe cea de centru cultural ~i artistic.

" n plin centru al ora~ului sc ana cand in ltalia au sosit grupuri

I Piazza Villena, numitii de

sicilieni Quattro Canti (patru
Colturi) De aici, 0 scurta plimbare Ie
poarta paoa la monumenlcle cele
mai importantc. eea mai importanta
atr.lc~e a o~ului vechi estc Palatul
Nonnanzilor, construit in sccolul XII
pc ruirele c1adirilor rom3J'C ~i arabe.
Acesta imbina clemente ale arhitcc-
lurii romare, arnbe ~i biz.1ntirc. Aici
sc ana mo7..aicuri misterioase ~i co-
mafiOic spaniole. Dczvoltarca
mafici a cunoscut trei et.1pc: rurala
(1860-1946), de control a economiei
latifundiare: urbana (1946-1977),
bazam pc speculalii in construC1ii,
coruPlie ~i falsificarea licitaliilor
publice; intemationala (din 1977),
concentrata pc industrie ~i traficul de
draguri. Aceasla gruparc, stnins
lcgam de lumea politicii, controlcaza
de facto Sicilia ~i continua sa joace
.~

lorenc, precurn $i pil~trii bogal de- un ral imens in cindul crimci organi-
corali in capela numita Capello zate inlcmalionalc.
Palatina.

Dc-a lungul bulevardului principal,

Corso Vittorio Emanuele, SC ridica
numeroasc biserici in slil hame,
Palatul Arhicpiscopilor, prccum $i 0
calcdralii eu un ponal gOlic.
Bulcvardul inconjurat de palmieri
conduce pfuli'i 13 promenada de pc
chci • Foro ttalico - de unde se
dcschidc 0 vcdcrc minunata la
Marca Tircnianii. La c..'1leva sule de
mctri dislan{3 se ana Vila Giulia ~i
alaturi. griidina bolanica. deosebil de
frumoasii.

Partea inlUJlXata a viclii orn~ului

eSlc Icgat.1. de aCliviti'i.lilc mafici -
Palcnno este unul din cenlrcle prin-
cipale ale acestei organizalii crimi·
nale. inceputurilc crimei organizatc
in Sicilia d.:nea.za din sccolul XV,

PE SCURT
• Lirnba: iluliana
• Moreda: curo
• Rcligia: catolicism
• Acroport: Punta Raisi (Ia distnnli
de 32 de kilometri de ccntntl o gnidina
e'fotica in juruJ
onJ¥llui)
Vilei Igea.
EUROPA ITA 145
DEVEST
"

TOSCANA
Griidina Italiei

Panorama Toseanei in imprejurimile Sienei. in tonuri pastelate de oem.

in aeest rinut deluros erese ehiparo$i $i miislini.
• Patria cavalerilor, a dilaretilor
~i a mae~trilor de orga
Nenumiirate obiceiuri, legende ~i basme se leagii
de Toscana, cum se intfunplii adesea ell regiunile
bogate in cultur1i. Uneori, unele legende conpn
un sfunbure de adevar.
" n anul 1559, putcmicul Cosimo
I I din familia Medici a supus
Siena, aliatil a imparatului. EI a
decis atunei s:i puna eapih odatii
pentro totdeauna unui anumc namv
ural al locuitorilor ora~ului. Pe
vrcmuri. Siena ~i Florenla erau
rivale de moarte. Prin anti] 1260
sier~zii au prins obicciul sa
gorcasca pc strazile ora$ului un
magar, de a carui coad5 era alamal
stindardul Florenlei, pentru a-I face
de ras pc vccinii de la Nord.
Unul dintrc cdc mai bi"e conservate
oro$C IIlcdievale ale Toscanei - S.1n
Gimignll/lo.
Obiceiul s-a transfonnat etl timpul
in spectacolul traditional cunoscul
sub numclc de "II Palio", Scopul
cursei rcburr a dilaretilor in jurul
pietei medievale Piazza del Campo
este capturarea stindardului. Partici-
pantii lupta pentn! onoarea diferi-
Iclor cartiere ale ora~ullii. Un
spectacol similar - inspirat de
,.Gioslra" medieval ii- are loc la
Arczzo.
CE MERIT V UT
F1or~nla. Pisa. Siena. Arezzo,
Lucca. FiesoJc. Poggio a Caiole.
Petraita. San GlIllignano. ruirele
etrusee din Volterra ~i Chiusi.
ECONOMIA
Resurse naturale: mereur. fier,
cupru. zinc. mannurii (ClIrrara).
Agrieultur-.i: culturi de legumc,
vita de vie ~i maslini. Industria:
u~oara (texlilil). perrolierii
(rafinariil, ercrgelica. Turism
Case ascunse sub acopcri~ur; $; /Uric
Locuitorii ora~;ului Lucca de biscrici. A$<1 .1r.ltli Vilzute de sus
amintcsc adesea poves- majoriw/C8 or.l$clor to.se8I1e.
lea ullui ta-nar care. in
1875, a can tal eu mata
pasiure la orga catedra-
lei. inca I autoritatile
• cuMA
biserice~ti I-au considerat Medilerareana. Temperatura medic
ncpotrivit pcntru fUllctia de anuala: +14°C in Sud: +12°C in
capclmaistnl ~i demnimtea asociata regiunile de vale; in Florenla.
acestcia. Ora~u[ a pierdut astfcl un +6°C iama .';li +22°C vara.
talcntal virtuoz, dar lumea a ca~tigal Perioada eea mai propiee
unul dinlrc cei mai mari compo- ci'ilatoriilor: primavara ~i toamna.
zilori de opera. Organistul plio de
temperament era Giacomo Puccini.
CE TREBUIE SA $TITI
I. tn galeria Acadcmiei de Arte Frumoase din Florenla sc gi'i~le cca mai
renumila statuie dill lume - David al lui Michelangelo.
2. Lorenzo di Mediei s-a ineonjurat cu pl3cere de arti~ti. Printre acc$tia s-a
numarat $i inegalabilul Leonardo da Vinci, realiwtorul primelor schile de
ma~ini zburiitoarc ~i au(orul celui mai faimos tablou din lume - Mona Lisa.
3. Celebrul fizician $i astronom Galileo Galilei s-a nilscut la Pisa, in 1564. EI a
intrat in conflict cu Biscrica datoritii teoriei lui revolulionare confonn direia
Pumantul sc invarte in jurul Soarelui.
4. Tumul din Pisa a ineepul sa sc inelire acum 800 de ani, din CllUW deplnsiirii
fundaliei. eu lOale aceslea. lumul a ramas in picioare pana in momenlul de
fata.
 EUROPA ITA 147
DEVEST IT

TOSCANA
HARTA FlZlCA

.
•
MAREA
EMILIA-ROMAGNA ADRIATIeA

•
~
} MARCH"E
MAREA

LfGURICA

--
UMBRIA

- \

/
- o

.• LATIUM

"
- •o.

Toscana se intinde pfma la {anal/rile pitore$ti ale marilor

•

•
pesIe 1(1) 000 dllloc.

~ 50000 dllloc.
• peste 30 000 d111oc,
Liguriea ~i Tirenianfi ~i este marginita in Est de munth • sub 30.000 de Ioc,

Apenini. Cu dealurilc sale verzi, arhitcetura eitadinii unieii ~i _ _ drumuri pllflCIp.lIle

atmosfera memorabihi, Toseana este eonsidcralii de multi 200 500 1 000 m

drept eca mai (ru111oasa regiune a Italiei.

 TOSCANA PESCURT
~
• RcgiulI.": istorica a Italici
In imprejurimile raului Amo • Capitala: Florenla
• Limba: italiana
• Moneda: curo
Niei 0 altli regiune europeanii ou se poate mandri eu • Rcligia: catolicisrn
o mo~tenire eulturalii similarii eu eea a Toseanei. • Ora*lc principalc: capitalele
provinciilor plus ora~cle Prato $i
Frumusetile naturale ~i eapodoperele artistiee toseane Voltcrrn
sunt admirate de milioane de turi~ti anual. • Masivi rnunl~i: Apeninii Toscani,
munlii Prcapenini
• Acroporturi intcma,ionalc:
casupra colilelor Toscrll'ci de ffiunle, prccum $i cct5ti1e $i

D p[ute$te rnireasma 1mbala·

toare a maslinilor, a chipa-
rO$ilor $i a duzilor. Caraclcrislicc
biscricilc amplasate pe coasle a-
bruplc. Tascana estc 1I1l1l1 dintrc
lcagarclc culturii apuserc modem:.
Florcnla+Pcrctola, Pisa-Galileo
Galilci

in secolul al XV-lea, familia

pentru accasta regime slint salcle Medici a eondus capitala regiunii,
Floren\a, intr-o perioada de dez-
voltare artistica ~I ~Iiinlifica.
Monumente precum catedrala
Santa Maria del Fiore ~i Galeria
Uffizi sun! cunoscute in intreaga
lume ~i atrag luri~tii ca un rnagrcl.
in cele 45 de sali ale Galeriei Uffizi
sunt expuse 4.800 de opere de arta.

Calaloria prin Toscana trebuie sa

inc1uda :;;i 0 vizita la Pisa, cu tunlUl
ci inclinat ce se plead in fata
turi~tilor. Siena mcdievalfi alrage
prin eursele de cai iar istoricul San
Gimignano este cunoscut drept
.,ora~ul turnurilor",

Toscana eSle un loc de odihna ideal

nl! numai pentru cei intcresali de
cultura. Peisajele montan: ale
Apeninilor Toscani ~i pad uri Ie desc
sunl un paradis pcntru iubitorii de
natura ~i de drumclii, T5rmul de
320 de kilometri lungime al
marilor Ligurice ~I Tircnicn:
salis race toate dorin\ele amalorilor
de bai de soare :;;i ino!.

STATISTICA
Suprafata: 23.000 I-..m~
Populapa: ].53 de milioalr
Dcnsitatea populapei: 150
loe km~
Cel mai malt van: Mlmle ('imlln.:
Tllmu/ Inc/ina! din Pisa CSIC una di/llre iCo.11leJe (wistice ale lralici. vizitm din z06 (in ..\pcninii Tosc'lIli, 1.16] ml
pan,i ill scam dc gmpuri de tllri$fi dill III/nea imre'lgii.
 EUROPA ITA 161
OCCIOENTALA m

VENETIA
,
ora~ul legendar din laguna

Venelia Iriiie§le din lurism, conservand monumentele de arhiteetura §i Iradilia.

in limpId concursului de gondole pe Canale Grande, locuitorii i§i il1curajeaza
echipajele favorite in ale carol' culori sunt imbriica(i.
De la cetatea fortificati'i la metropola comerciali'i
A~ezarea ora~ului pe insulele din laguna Venetia a fost decisiva pentru
innorirea ~i renumele urbei. Astazi, aceasta a~ezare geografica este 0
piedica serioasa in transportul de marfuri ~i oameni.

CE MERITA VAzUT
Pin\8 $i Ba..ilicn San Marco.
Pillatul Dogilor. Ponte Rialto
(pod) pc Canalul Grande. Mwcul
Carrero Galeria ddl'Accadcmia
eentlmetfl III tcriloriul mlA~tinos
din laguna.. Pcrspecliva privind
rcmcdierea aeestor neajunsuri este
mai mull dedit pcsimistA. in plus,
Venclia. in ianuarie $i fcbruarie,
este acopcriti\ de 0 ce<lli'i groasa.
AceastA a1lllosfera apasAloarc a fost
redata de Luchino Visconti in G1mul
"Moorte la Venetia".

cuMA
P
rimii locuilori ai Venetiei
au fost fugarii din Campia Veri calde ~i umede
Padului, care, in seealul Icmi reci ~i Ulnede
al IV-lea, S-3U adapoSlil aiei de
Temperatura in
invazia popoarelor bamare. Ace~li
ianuaric dc la 00. C
locuitori au transfonnat teritoriul
mla$tinos 31 Venetiei intr-o marc
la +6° C
pUlcre mondiaHI. inlre secolclc in august dc la
al VII-lea $1 al XV-lea, Venetia, +18°Cla2TC
guvemata de dogi (condudHori i
al~i ai Rcpublicii). a fost eea mai
insemnatil putere medileraneanil
care s-a imboglitit din comertul
oriental cu mirodenii. Veniturile
man obi i nule Ie-au pennis dogi lor sa
consrruiascli palate de vis, biscriei, Februarie - in IImplil
reziden}c sompluoase. care ast:lzi ce/ebrulllifestiml
sunl atractia turislicA principalA a de la Venetia. limp
Venetiei. CAire sffi~itul secolului de cOlel'u =ile, IIi se
al XV·lea a inccpul treplat declinul ;nfijri$eu=ii sfr(ilu('irea
Vcncliei. pentru ca. in 1797, dupA ~'eucurilor tfl.'Clite.

rnzboaiele napolconiene. sa dcvinA

obiect de schimb intre Franta ~i
Austria. apoleon ceda, in acest
an, Venetia Auslriei. Abia in 1866.
Venclia imrn in componenla Italiei.
Astiizi, ora~ul Venetia. dalorilii
Bienalelor Artislice. Festivalului
International de Film. eSle unul
dintre principalclc cenlre cuhuralc
CE TREBUIE sA $TITI
I. in Evul Mediu, primul european care a pomit intN) calatorie caire Orientul
indepartat estc \'enetianul. comerciantul ~i filozoful Marco Polo. Acesta cstI.'
autorul primelor descrieri ale JArilor ~i populatiei Asiei.
2. Nuvela lui Thomas Mann .•Moanea din Vcnclia" a fosl transpusa pe ecran de
Lucchino Visconti; acest film a popularizat imaginea de atmosfera sumbrA a
.,ora~ului din laguna".

ale Italiei, inundat continuu de
valuri de turi$li.
in acela~i timp. sercnisima re·
publica esle simbolul distrugerii
$i decaderii. Conslruetiilc sale.
sprijinite pc piloni de lemn.
sc scufundii. an de an. eu cali\a
3. Conceptul ..commedia dcll'anc" i~i are originea in istoria Veneliei. Renovarea
dc baUi II accstui .,tcatro al tipurilor" a fosl realizat de dmmaturgul Carlo
Goldoni. Em de profesic avocat. iar cariem litcrari a inceput·o abia la varsta
de 31 de ani. A murit la Paris in anul 1793.
4. Pc Canale Grande••.arlcra" cu couluri a Venelici. sc ana door uei poduri: Podul
Academici de ArtA. Ponte Rialto $i in apropicrea staliei Podul Scalzi
 EUROPA ITA 163
OCCIOENTALA IT

VENETIA
,
PLANUL ORASULUl

Laguna Vene\iei

Teatl'\ll
Verde

...
Principato or/era de comunicatie a ora$ului e Canale Grande, ell 0 lungime de 4 km,
arlera de apa a Veneriei, de-a lungul eareia s-au ;m;l!al palale Jas/lloase. unul dinlre eele
lIlai renulllilejiind Ca'd'Om - "Casa de Aur".
 ITA 164
VENETIA
ORASUL PODURILOR'SI AL PALATELOR

Capilala lagunei; ora~ul a~ezat pC eele mai multe insule - 118 la numar.
Datorita situarii sale geografice,
Venetia este unul dintre cele mai vizitate ora~e ale lumii.

Tub/aI/rile illfli(i$lind
scene din socielll/e
eral/ populari=me
in seco/e/e tar-ii.
"Concerto Di Dame"
es/e una din /ucriiri/e
pic/omlui italian
Francesco Gilardi
(/7/2//793)
PESCURT
Religia: calolica
Limba: italian! ~j dialectul \cnet
Canicre importanlc:
Cannareggio, Castello. San
Marco, San Polo. Dorsoduro,
Santa Croce, Lido. Chioggia.
Acropon: Marco Polo in
Tessera, 13 km nord vest de
Venetia.

"
I
n prima jumi'Uatc a seealului al
XVIII-lea. a avu! Joe dezvol-
larea curentului pictural. care
infhli~ cele mai intcresanle peisajc
ale ora~ului sau scene din viata
cotidiana a locuitorilor. Curentul
acesla poarta numele de vcduta
(cuvanlUl .,vcduta" inseamna
..vcdcre"), iar eel mai cunoscut
rcprezentant 31 s:"iu cste Giovanni
Antonio Canal. cunoscutul
Canaletto (1697-1768). Vederile lui
Canalcno. in fonnate mid. crau
considerate adcvaralc ca.rti po~talc,
un su\enir potrivit dupa. un sejur 13
Venetia.
Ast<1zi, turi~lii contemporanii fae
fmografii. filmeaza sau cumparn
vederi.lmaginca PalalUlui Dogilor seriitorilor seeolului al XIX·lea,
din Piata San Marco este eea mai care I-au numit Podul Suspinelor.
des in13lnitll. Langa Palatul Dogilor De altfel, pe pod au suspinat nu
se gllsesc Campanile - un lum inalt numai indrngostilii dezaml1gili,
din seeo!u! al XII-lea. Tumul eu dar ~i nefericitii condamnati, care
eeas din seeolul al XV-lea, prceum trebuiau sA traverseze acest pod, pc
~i Procuralic Vecchio ~i Nuove. drumul de la sa!a de judecat.1'i din
monumcntc din seeolul al XVI- Palat spre celula inchisorii.
lea. in Palatul Dogilor au
fUl1qional, dc-a lungul
timpului, loatc autoritalile
Republieii. Uinga Palat,
la eumpana veacurilor al
XVI-lea ~i al XVII·lea. a
fost ridicat3 inchisoarea.
legata de Palat printr-un
mic pod. Acest pod ~i-a
ca~tigat rcnumele datorita

Pa/me(e !a:#l/oose!le pOl

Supraflllll: 7.1161.1112
Populalill: 27!'i.(IfKlloculIori (200lj
I)ensit.lliea populaliei: Nooo km1
admira iII/iII/pilI ctilt1lOriei
CIIgondola cli"d pori
descaperi loeuri lIemail'l:l=1I1e.
i"lr-o asifeJ de cii!iiforie,
gondola Ie poortu JX' /50 de
cOlla/e, traH?rsale de 400 de
poduri.
EUROPA ~LD 1
DEVEST ...

OLANDA
Tara
, morilor de vant

eana/uri/e, biciclete/e $i mori/e de vant sunC cde erei semne distinctive ale O/andei.
una dinere cde mai popu/atc rari din Europa.
 Rembrandt ~i Rubens
Regatul Tiirilor de Jos a fost candva una dintre principalele puteri
maritime ~i coloniale ale lumii. Olanda ~i-a menp.nut pana in prezent
statutul de monarhie ~i a ramas 0 tara a navigapei.
CE MERITA VAzUT
\m!\lcrdam. Rolterdam. Ilaga.
baraJul IJsseimeer. In:o.ulele
hisicl,l de Vest

" n 1568, a inceput liizboiul dintrc

I Tarilc de Jos ~j Spania, carc a

dural 80 de ani. Sub conduccrca
lui Maurice de Orania, provinciilc
nord ice ale tarii s-au ridiem
impotriva coroarei spaniolc. in (imp
cc provinciile sudiee (Bclgia de
aSl3zi) au ramas supuse acesteia
chiaT ~i dupa semnarea Tratalului de
Pace din Westfalia. in 1648.

DOlorita Ootci lor uri~. olandezii

nu numai eli au reu.$it sa lina piepi
pUlemicci Spanii, in secolul XVII.
dar au ~i cuceril numeroase colonii
maritime. Ei au descoperit tcritoriile
Indoreziei ~i Surinamului de aslazi,
3U ajuns palla in Insulelc din Marca
Caraibilor ~i chiaT p<1na in America
de Nord. in 1626, au infiinlat, pc
coasta Americii de Nord. Noul
Amsterdam, o~ul New York de
aSta7i.
Olanda ~i·a dobandit faima nu numai
datorita ruzboaielor ~i a dczvo!tarii
eomcrciale, dar ~i datorit:i arti~tilor ~i
ganditorilor Slii. Perioada dintre se-
Capita/a O/andc; cste bnlzdaui., asemeni Venetlel, e nenumtirnte canaluri.
Amsrerdam cstc num;r uncori .. Venetia Nordu/UI··.
colul XV ~i secalul XVII reprezinta
apogeul eulturii olandeze. Ora~elc
ECONOMIA
Agricultura: cuhuri de cercalc, de
bogate au fost principalcle centre
legume. de cartofi (numeroase
artist ice: Amsterdam, Haarlem.
gospodiirii p..1nicularc): crc~lerca
Utrecht, Lciden. OelO, Haga,
noritor. crc~terea animalclor.
Rotterdam, Dordrechl $i Gouda.
Industria: pelrochimicil $i
Unu! dintrc cci mai importanli
crcrgclicfi (rnlinarii. extracpa
reprezelltati ai Umanismului euro-
ga7lLlui nalUml), alimcnlnnl
pean cstc Erasmus din Rotterdam.
(Iactale), chimica. electronica!li
Tot in Olanda s-au nascut unii dintre
consltuclii de m~ini. SCCtoru! de
cei mai mari pictori curopeni. prilltre
scn"icii c,le bin: denohat.
care Hieronymus Bosch. Jacob van
Atelierc de anizanal. Turi::.m.
Ruysdael. Rembrandt ~i Venneer.

CE TREBUIE sA ~TITI
1. Barajul IJsselmeer. numit adesca Zuiderzee, a fosl cindva un golf al Mani ordului. in unna ridicarii fundului mflrii,
accs1.3 a devenit lac interior al Olandei $i este, in prezent. un loe foone indn1gil de amalorii de sponuri nautiee.
2. Faianta pentru sobe din o~lul Delft, piCI.3t3 in culoarca caracteristici numita albastru de Delft, este una dintrc
crcaliile de valoare ale ceramicii artistice europere.
3. Expresia ,.punerul zero altitudi~" a apatut in Olanda. incepand din secolul XVlI. altitudi~a dcasuprn nivelului miirii se
masoam fali de punctul de refcrinli care este Amsterdam (~-numitul indicator zero din Amslerdam).
4. 1n anii '70, fotbalul olandez triumfa in lume. Steaua fotbalului Johan CruyfT $i echipa sa. Ajax Amsterdam. au ea~tigal
de trei ori consecutiv campionalul nalional. impreunli eu echip..1 nalionatii, acesta a oblinUi de doua ori titlul de
vicecampion mondialla fotba\. Aceasla disciplina sportiva continua sa provoace cmolii putcmice in Olanda. in anul
2000, larn a fost gazda Campionatului European de fOlba!. nliUuri de Belgia.
 EUROPA r::JLD 3
VEST @

OLANDA
HARTA FIZICA
1·I.Jot

.......
• pqlII ~.OOD Ioc.
• In"'loo,OOD-~OODIac_
• 1nlJtI5O.000 - 100.000 lac. I Vh,lo""
• GIIONINCEN
• sub 50.000 lac. Groningen
•
...-
I Tutl

"'-* de _ .......... canale

._.
Den H~lder
o 5 10 20 50 100m

MARE
NORDULUI
--
...-,
Haefte.m
"'"-).'

GERt1,ANIA

~DUiSbUrg

". BELGIA
KOln

6 Bruxelies MeaSlriCh,4'!-~~~J

• ,.
OIanda este, in Iimba locuitorilor sai, Nederland, Tara de 105. Multe regiuni se afla sub
nive/u/ marii sau /a doar eli/iva metri deasupra lui, iar a mare parte din teritorii/e !arii
au fost rapite ape/or ~i drenate. in urma aeestor aetivitiifi au ramas poldere/e, pe eare se
practica intens agricultura, favorizata de solurile aluviale feltile.

Olanda este eea mai joasa tara din lume din punet de vedere al altitudinii. Partea sa
vestiea este afectatil in eontinuare de 0 lentil afundare: in decursul unui seeol aceasta
a eoboriit eu 10 eentimetri.
proape jumiilate din
A
suprafalu Olandei sc ana la
nivelul sau sub nivclul
marii. Penlru a impiedica inundarea
lil.rii de maree. olandezii au inventat
dc-a lungul sccolelor un sislem de
diguri ~i de tcrasamente impotriva
inund3liilor.
Olandczii recunosc faptul ca tara lor
cstc divizata in doua p:'i!1i, diferite
din multe puncte de vedere.
Provinciilc din nord sunl locuite de
protCSI:1I11i, oamelli CCOllOm!
CUM,!.
Tcmpcrntd oceanica. Tempermura
medic: +2°C in ianuaric, + 17°C in
iunie. Cantilalea anualit de
precipitalii: 750 111m.
STATISTICA
Suprafata: 41.526 km
PopuIafia: 16.4 milioaoc de
locuilori
Densitatea populafiei:
395 loc./km·
Cel roai malt punct:
Vaalscrberg (32 I m)
rca mai Joasa altiludirc:
6.7 m sub ni\clul mimi
OLANDA
Campia periculoasa
otiJe, $I mai ales slijierbele la/e/e, soot
unuJ dintre principaJeJe produse de
export 8le Olandci.
austen. tn regiunile sudicc domina
calolicii, care tree drepl oameni
risipitori ~i veseli. Totu~i, locuitorii
Olandei au un lucru in comun: sunl
foartc toleranti. in tara mica ~i dens
populat'-l convicluiesc in deplinii
armonie oameni de nalionaliliili ~i
credintc diferite.
Olanda cstc faimoasii daloritii
culturilor de legume ~i daloriHi
branzeturilor foane gustoase,
precum ~i datoritii transportului pc
~i mare ~i pe uscat. excelent organizal.
Rotterdam ~i Amsterdam sunt cele
mai mari ponuri maritime ale
Europci. Navigalia intracontinentalii
este ~i ea foane hire dezvollata In
Oranda. Numeroasele canal uri sunt
cui de transport ideale $i faciliteazii
PE SCURT
• Dcnumirca oficialii: Rcgatul Tarilor
de Jos
• Sistcm politic: monarhic
constitutionaJa
• Structurn administrntiva: 12
provmclJ
• Capitala: Amsterdam (743.000 de
loc., aglomcratia urbana numdcind
1.536.000 de loc.)
• Scdiul guvemului $i al
parlamellrnlui: Haga (S'Gravcnhagc)
• Limba: rr..--crlandezfi
• MollXia: curo
• Religia: catolici (30010), rcfonnali
(15%), 8% dintre olalldezi sum de
aha religic, iar restul de 45% se
declarii ram afilierc rcligioasii.
• Cele mai mari of"ll$e: Rotterdam,
Haga, Utrechl, Eindhoven,
Groningen
• Celc mai fungi rJuri: Rhin, Meuse,
Schelde. \Vaal
• Cele Illai importante porturi:
Rotterdam, Amsterdam
semnificativ circulatia. Locuitorii
ora$clor prcfcra un mijloc de
transport mai comod dedt
transportul in comun ~i decat
autoturismele: bicicleta. in nicio allii
tam din Europa nu existii atat de
multi bicicli~ti.
Man de vial in provincia Flevoland
din Regatul Tirilor de los
n
I
UROP '
DE
NOR 1
<@

NORVEGIA
intre CapuJ Nord $i SkagelTak

Insulele Svalbard, Fiordul Magdalena

 ~

In regatul vikingilor
Timp de peste 500 de ani in Norvegia au domnit vikingii. La ineeputul
mileniului treeut, tara a format 0 uniune impreunii eu Danemarea ~i de
Suedia.
P 7 I N cit JImm din aptOpIt:r'e de fion:luJ Sogne cste
I11III1 dinIte J'&fImele cxcmpJarc arhirecronice de acesr
CE MERITA VAzUT
tel care s-au "astral. r Bisericile de lemn din Borgund. Heddal, Uvdal. Oslo
(Galeria Nationalii, Parcul Frogner ell statui Ie lui
Vigeland), noptile albc de la Capul Nord ~j Insulclc
Lofolen,

eel eu Par Dupa razboi, Norvegia a intrat in

" n preajrna sccolului V d.Cb.,
Frumos, a eueerit NATO, eu condilia ca, pc timp de
cea mai mare pace, nieio foIlii militara straina sa
parte a Pcninsulei nu poata stationa pe tcritoriul sau.
Scandinave, inili- Refercndumul organizat in 1994
ind procesul de referitor la integrarea in Uniurea
unifieare a larii. Ellropeami s-a ineheiat cu respin-
gerea acesteia. Luand in eonside-
rarc situalia eeonomiea excelentii a
Din 1319, regcle Magnus al VII-lea liini, nu e de mirarc cli nqrvcgicnii

I triburile nonnande, care popu·

lau teritoriul de astlizi al
Norvegiei au tntiiniat un mic stat.
Pamanturile sterpc, suprapopularea
care domrca din secolul VIII ~i
rcnumaratele lupte illire triburi au
devcnit cauza cxpediliilor de jaf ale
vikingilor. Calatorind pc camhii,
acc$tia au cucerit, intre allele,
Insulclc Faroe, Shetland $i Orkrey,
precum $i coaslele Irlandei $i
Scoliei. Vikingii au colonizat $1
Islanda, au infiintat a~ezari in
Grocnlanda ~i au fost primii
europeni care au ajuns in America
de Nord. Regele vikingilor, Harald I
Eriksson a condus Norvcgia in
cadrul urci uniuni personale eu
Suedia. In 1397, ea unnarc a
se tem di aderarea la Uniurc nu ar
face decat sa Ie inrautaleasca
nivelul de trai.
Uniunii de la Kalmar, Sllcdia,
Norvegia ~i Daremarea, ee1c trci
regate seandinave, s-au unit. in
final, Suedia a abandonal uniurca in
• CLiMA
1523, dar Icgatura dintre Norvegia Climii lemperatii oceanica. ealdii in
~i Darcmarca s-a mcntinut pana in sud ~i reee in nord. Datorit3
1814. Din aeel moment, Norvcgia Curcntului eald al Golfului.
~i-a aparat ell grija indcpendenla. in Norvegia arc un climat mult mai
timpul Primului Razboi Mondial, bland decat Alaska, situata In
tara ~i-a pastrat rcutmlitatea ~i a aceea~i latitudirc. Tcmperatura
riimas in afara alianlelor militare medie la Oslo: -4°C in ianuaric,
pana in 1940, dnd a fosl atacala de +16°C in iulie.
Gennania.

PE SCURT CE TREBUIE sA $TITI

• Denumirca oficiahi: Regalul
Norvegiei
• C1pitala: Oslo (538.500 loc.,
aglomeralia urbana num1l.rn
811.688Ioc.)
• Limbi: norvegiana (80010 bokmal,
20010 nynorsk)
• Moreda: eoroana norvegiana
• Religia: e~tinism (Iuteranism
94%)
• Acroponuri: Forrebu ~i Gardcmoen
(ambelc lang3 Oslo)
I. eel mai eelebm aleoal norvegian este a~a·numitul aquavit. Una dinlTe
miircile acestei biiuturi putemie alcoalizate este pastrala in butoaie de lemn
pc navc. in perioada de fennentalie, navele eu alcoal trebuie sa traverseze
ccuatoml eel putin 0 dala.
2. Sehiorii norvegicni sunt printm eei mai buni din lume. Ae~tia c~tigii la
concursurile intemalionale medalii dupa medalii.
3. Cei mai eunoscuti arti~ti norvegieni sunt pietaml Edvard Munch
("Tipatul''} ~i seriitoml Henrie Ibsen (.,Nora").
4. Numai in Scandinavia pol fi intiilnite biseriei medievale din lemn,
eonstmite pe st51pi ~i eu aeoperi~uri foane asculite. tn Norvegia exisU1 25 de
astfel de biseriei.
 NOR 3
@)

NORVEGIA
HARTA FIZICA
... 27
C. Nord

-.
Troms".
FINLANDA

'·Ie
Wl'$terdl
\
Hilrsta~

Golful
Botnic

MAREA
• ponle 100.000 Icc.
• Trw. 30000 - 100.000 Ioc.
NORDVL VI • tnnl0.000-30,OOOloc.
• sub 10,000 Ioc.

400 1000 1500 m

C.I I

Numeroase lacuri molJtane sum SilUll/e in

regiuni pitorqti unde nu intii/nC$ti picior
de om.

Daca am fl1tinde Iinia

tfinnlllui Norvegiei lufind
in considerare toate
golfurile adiinc sfipate in
coasta stancoasa, numite
Haugesur\i'i
florduri, aceasta aT Ii mai
Akrehamn.
Stavang,r /ungfi decat meridianul
Sandn",-"".,~,:: (1 care leagfi cei doi poJi ai
200 Om o CA
Pfimiintllilli.
 NORVEGIA
Una dintre ceJe mai bogate {iiri din Jume.
Norvegia, unul dintre cele mai bogate state din lume,
este situatii pe tfumul de vest al Peninsulei Scandinave ~i este una dintre t8ri1e cele
mai nordice ale continentului european. Bogiitia Norvegiei nu se rezumli la imensul
potential economic, dar cuprinde ~i varietatea reliefului.
Triisfiturn carncteristica a

D aca

fanna
rc

unui
Norvegia reprezinta capul
imaginam
Peninsula Scandinava arc
leu.
~i
ca

atunci
coama
acestuia. Aproximativ 0 treime din
tara este situata dincolo de cereul
polar. Majoritatea locuitorilor s·au
stabilit in regiurca sudica ~i in prcaj-
rna capitalei, Oslo. Caracteristice
pcolm peisajcle norvegicl'l: sunt
golfunlc maritime intratc adanc in
uscat, numite fiordun. Datorita
3cestora, linia liinnului este fnane
lungil, avand 21.930 de kilomelri.
Tipici pentnl orvegia sum ~i
rcnumfualii ghelari (Jostedalsbreen
este eel mai mare ghetar al Europei).
Multi norvegieni traiesc din pescuit.
Marea ascundc iosa ~i alta comoara,
care a mcut din poporul norvcgian
unul dintre celc mai bogate din
lume: petrolu!.
Dc la sra~itul ~milor '60, dind au
fosl descopcnlc rczerve importante
STATISTICA
Supraf84a: J:!J. 77 km
(tara arhipclagul S\albard)
PopulaliJi: "5 milioarc de locuilori
Oensitatea populatiei:
I-iloc. km'
Cel mai inall v!rf:
G3ldhopiggcn (2.469 Ill)
Lungimea tinnului: 21.930 km.
~.740 km f'1l1ii Iiorduri
lnsule: pc!'>IC 150.000 (urele ..,unt
door 'i1anci I. dllllre care 2JIOO
locuite
Granite: ! 5+t km. dlnlre care
1.619kmcu Sucdia. 729 Un cu
Finlanda. 1961m ell Ru~ia.
Munfi!or Sc:mdinaviei sunc
podi$urilc intinse. numite
field-uri. Mun,i; sunc
presiirntl eu {jorduri. lacuri
$i muri. Peisajele deosebite
au devenir marca auaCfie
IUristiciJ a Narvcgiei.
de petrol in Marea
Nordului ~i in Marea
Norvcgiei, tara a devenit
3utonoma din puncrul de
vederc ercrgetic. Exportul
de petrol a stabilizal situ·
atia cconomica a acestci
tan candva saracco
Rata scazut3 a ~majului,
care se mcntirc de mult
timp In 3,9010, este 0
himerii pcntru alte stale.
Bog5tia tflrii ii dclcOllina
pc norvegicni s<i IlU acorde
o a1cntie dcosebita dcz·
voltirii turisl11ului in
masa. Prclurilc ridicate
limiteaz1i numarul vizila-
tonlor din striiinatate, fapt
ce prolejcaza natura
norvegiana dc distrugeri.
in tinutunle nordicc
rcstr.ibatute de drumun,
unde timp de doua luni pc
an (in mai $i in iunie) pot
Ii admirale nOPlile albc,
schiurile sunt principalul
mijloc de deplasarc in
penooda de iama.
MinoritJlca nalionaJj a
Nonegici. sami. ce
!ocui~te in nardu! tMi;.
EUROPA PRT 1
DEVEST

PORTUGALIA
Tara
, marinarilor

Tannul PortugaJiei - aiei a ineeput, in seeolul XV. istoria pulerii maritime.

 De la mare putere, la "adapost pentru saraci"
Istoria Portugaliei este istoria unui ~ir de succese ~i ~ecuri. Tara,
cunoscutii pentru un timp sub denumirea de "adapost european al
silracilor", trece printr-o nouii perioada de dezvoltare dinamica.
crsoana lui Henrie
P Na\igutorul (Don Ilcnriquc 01
Na\cgador, 1394·1460) sc
bucurii pana in prezcnt de un marc
respect in Portugalia. Odata eu cl,
puterea Ponugalici a inceput sa
creasdi pc marilc ~i occarclc lumiL
Henric Navigatorul a organizat ~i a
finanl3t calalorii pc oceanul
Atlantic, de-a lungul coaslelor
Africii. initiind colonizarca acesteia.
La seun limp dupa accca, Vasco da
Gama a descoperil calea maritima
spre Indii, a cueent pentru
Ponugalia Insulele Maluec ~i a pus
bazclc a numeroasc centre comer-
ciale. Expcdiliile maritime all anga-
jat potcntialul POl1ugalici in a~'l
mcisura inc3t aceasta nu a putut sa
tina piepl annalei spaniole care i-a
ocupat teriloriul in 1580, sub con-
duccre3 printului de Aloo.
Ponugalia ~i-a recapat31 indepcn·
den~ de abia in 1668. cu ajulorul
britanicilor. Picrdcrca. in 1822, a
celei mai mari colonii, Brazilia, a
fost 0 loviturn scrioasa. Aici sc refu·
giase cunca portUghCz3 in 1807, in
PESCURT
• Dcoumirca oficiala: Republica
P0l1ughc-18
• Sistcm politic: republica
parlamcnlanl
• Capilula: Lisabona
• Limba: pon.ugheza
• Morcda: cum
• Cele mai importante o~: Porto,
Coimbra, Faro, Braga. Sctiibal
• Aeroporturi: lisabona (portela).
Pono (Pcdras Rubas), Faro
• Regiuni autooome: Insulelc
Madeira $i Azore
• Ape: Tejo (275 km), Douro (322
km), Guadiana (260 km)
lnSl1JJItaneu din
viap lin;~t;ta in
orrJ$ul poltUghcz
Lisabona
timpul ocupailci napolconicrc.
Regele Juan allV-Iea s-a reintors in
patrie in 1821, dar I-a Imt la Rio pc
fiul sau Pedro, pc post de suplcanl.
Un an mai tlirziu, Pedro a fost
incoronat impID"a1 al Braziliei iar in
1825, Ponugalia a recunoscut indc-
Tumul Befem din apropiere de penden~ accstei tfui. Situaria
Lis,1bon.1 pc roul Tejo. politica inlcma a ramas. insa, insta·
bila. Dictatura lui Salazar (1933·
1968) a rcprczcntat 0 pcrioada di fi·
cila pcntru ~rn. Democra,ia a fost
ECONOMIA rcintrodusa in Portugalia in 1974. in
Turis.m. Industria: usoari flextila). unna "Re\iolutiei Garoafelor" iar
imegrarca in UniUl'ra Europeana a
alimentanl (produsc din ~te).
Agricultura: culturi de '11-3 de vic. stimulat dczvoharea cconomica,
dupa ani dc stagnate.
CE TREBUIE SA $TITI
1. Muziea popularA ponugheza estc foane ascm!natoare eu muzica spaniola
(dansuri in cere acompaniate de cintecul corului). Un dans foane popular
aici este fandango.
2. Pluta cste un produs tnditional portughez. Aceasta se obtine din <;1ejarul de
pluta, care ~te in special in regiurea Alemejo.
3. Podul Vasco da Garna peste roul Tejo din apropiere de Lisabona a fOS1
tenninat in 1998 $i eSte considernt monumenl arhitectonic.
4. Lisabona a fost viclima unui groaznie eutremur de pamam pe 1 noicmbric
1755. Numeroase c1l'idiri dcosebitc $i obie<:1e dc ana I-.::prctuitc au fost
dislruse atunei.
 EUROPA PRT 3
DEVEST

PORTUGALIA
HARTA FlZlCA

u· r

".
OCEANUL

ATLANTIC

SPANIA

,..

'-
• ""* SOO 000 ditloc.
•• ""* JIIO 000 ditloc.
_ l00000ditloc:

-
• _JOOOOditloc:
\ • • _10000ditloc:

de- Mo"e illll~ - .....

""' ... - ...... "...
e,t,'t.lOt
AC
200 SOO, lIOO rn

F~o Galful
Cadiz

Vecinfitatea oceanuJui Atlantic $i lunga /inie a tiinnu/ui au creat conditii exce/ente pentru
dezvoltarea mlviga{iei. La inceput, cii/fitoriiJe pe mare se tenninau in apropiere de {finn. Mai
farzi(l, in epoca I1wri/or descoperiri geografice, vaseJe au inceput sa inlreprindii expcdi{ii tot
mai inde/ungate. ceea ce a perm is PortL/galiei sa devinii una dintre primeJe puter; colonia/e.
 PORTUGALIA
La marginea Europei
Portugalia ocupii partea vesticii a Peninsulei Therice iar coastele sale au 0 lungime de
943 de kilometri. Tiirmul este greu accesibil, avand un numiir redus de golfuri.
Munpi ~i p<>d4urile acoperii aproape 70% din teritoriul \iirii.

CE MERITA VAzUT
Lisabon3 (manastirca Jcronimo~

~i IUnlul Helem. bisl.lncile in ~lil

baroc, palatul regal ~i car1ierelc
Allama ~i Bairw ·\Itll). Palacio
da P..:na in Sintra. mana tmle din
Akobal;3 ~i Batalha. Obido~
{fonifica!llk or<l:;>uluil. {'oimbm
(hibllot-Xa uni\l:,""ilanil.
Conimbnga lruinelc wman:J.
sancluarul marin din l'allm~l.

CIC doua turi din Peninsula

C Iberica, Spania $i Portugalia,

sunl adesea pomenite
imprcuna. in realitalc. aceslea suot
faane diferilc una de cealaha.
Spania cste lam mcditerareaniL
sprc dcosebirc de Portugalia.
Pcisajele accslcia au fanne lllai
dure, pc lannurilc pOrtUghC7C
reprimiloare $i abruplc bal v:i.nruri
putemicc iar valurilc Atlanticului
se sparg pc stancile ro$ii $i pc pia-
STATISTICA
Pc '-'-ala roului Doum se ana podgorii renumitc. Aici sc produce vinul de Pono.
a/ eiiru; nume provine de III 31 doi/ea o~ ea miirimc din POl1ugalia.
jele pietro..1sc. Vanturile penna· torii indep:irtate de dragul aurului,
rentc care bat dinsprc Atlantic sunt argimului, sclavilor, fildc$ului ~i
pentru Portugalia. In accla$i limp mirodeniilor. in trecuI, Portugalia a
blcstem $i bioccuvanlarc: nu atrag fost 0 mare putere mondial:i.
turi$lii dar protejc3z5 mediul Portughezii trniesc ~i 3stazi din
inconjuralor. amintirile trccutului glorios. Pe
steagul national figurc371i un astro-
Portugalia face parte din putirele lab - instrument de navigalie care
tari curopere cu acr foartc cural, cu rcaminle~tc rolul jucat pc vrcmuri

SUpnlfata: 9::!.391 km exccptia c5.lorva rcgiuni. in accasta de Portugalia in dcscopcrirea lumii.

Populapa: 10,5 milioarc de
locuitori
Densitatea populapei: t 14 loc. km
Spornl natura.l: 031f'0 anuat
Mortalitatca: 10 d...x,;..;,; la 1.000 de
kll.~ulton
Speran~ medie de via~: 73 de ani
la I:Iflrbap ~i ""79 d.: ani 13 fcmei
Cele mai inalte vlirfuri: r..;trclla
1.lJ9J 11l. Punta do Pico (Azore)
::!.J51 In
Granile: 1.115 kill (eu Sp<lnia)
tarn, conceptul de ..pMuri pc calc
de disparilie" estc rccunoscul.
Coastele Portugaliei nu sum peste
tot abruplc $i b:itulc de vant: in
regiurx:a Algavre, din sudul tarii, sc
afla plajc minunale ~i lini$titc. cu
nimic mai prejos fatli dc ccle spa·
niole sau italiere. Tocmai de aici.
de pc lannul Golfului Cadiz., au
plecal faimoasele expcditii mari-
timc. Motivcle muhor marinari
crau adcsca dcstul de proLaicc:
ace~lia i$i asumau riscul unor cilia·
• cuMA
SublrOpicaJ4 umeda in nord ~i
mediterarean4 in sud. Vanturilc
care hal dinsprc Atlantic
influentew semnificati\- elima
Portugaliei (mai ales 1a \-'cst ~i la
nord). Tempcraturilc medii anuale:
intrc +9°e ~i +20oe In Porto. intrc
+1 Joe ~i +22°e la Lisabona, inlre
+12°e ~i +24°e la Faro.
 REGIUNI REG 85
EC

GE
Gigant economic in recesiune

in limpuJ ceJui de aJ doiJea riizboi mondiaJ, FranJdiJrt am Main a fost practic

ras de pe fala piimancuJui. Astiizi este principaJuJ cenlro bancar european,
DCup5nd un raJ important fn industria ~i comet1u] german. eea mai buna dovadii
fn acesl sens sunl numera~ii zgarie-nori din cenlru] ora~uJui.
 o mare provocare dupa unificare
Economia RDG - centralizata ~i ignorand regulile economiei de piala
- s-a dovedit in momentul unificarii 0 relicva a carei transfonnare
avea sa coste Vestul multe miliarde de marci. Astiizi, principala economie
din zona eum suporta cu dificultate cresciinda menlinerea ramurilor
industriale nerentabile ~i nu mai este capabila sa asigure cetalenilor
beneficiile sociale cu care s-au obi~nuit.
upa divizarea Gcnnanici In

D sra~itul anilor '40, ficcarc

dintre celc doua tari s-u
dczvoltul in directii difcritc: RFG a
unna! calea economiei libcre de pia-
la, in limp ce in ROO sislcmul eco-
nomic s·a bazat pe proprietalca de
slat. in RFG agricultura a pierdut 101
mai mull din important3, pc cand in
ROO lcrenurile arabi Ie acopcreau
6()O/o din suprafata tani. Rigida
economic planificat5. de lip socia·
list, a facUi imposibila 0 del-voltare Traditional, portul Jooca un rol (oorte important in cconomia o~/ui hanscatlc
dinamica dupa model \leslie iar in- llamburg. in prezcm, Ol7l$ul CSle ~i un important ccntro pe piata lchnologiilor
dustria invech.ita a provocat dcgra- lnodeme ~i a mass-moolc,.
darea semnificativa a mediului in-
conjurJlor. mult mai dificila decat sc ~tepta. areclata de schimbarea globala de
Stnlcturile economice ale RDG erau conjunclur.i nu mai face falii inda·
eaderea URSS a ofen! GCnlluniei ~funC!ionale iar nonnele de pro- tonrilor unui vcrilabil "stal social".
$-1nsa iSloric5. a reunilic5rii (care a duclie nu corespundeau cerin!elor Gennanii ~i-au de~it posibilitiiti·
nvul Joe In 3 octombrie 1990). S-a internationalc. Numcroase uzi~ eSI Ie-lara chehuie~le prea mulli b..'lni in
dovedit lns.."i eft - dupa spusclc cun- -gennane (din ramura miniera, scopuri sociale, suslin5.nd lotodala
cclarului Willy Brandl- "unirea a cc· navala, chimica ~i a industriei de industriile ~renlabile din ramura
ea ce ar lrebui sa fie impreun5" esle ma~ini) au dat faliment iar altele au navala ~i minicrn. 0 solulie pcntru
fost salvale numai dalonla ajutoru· revigorarea economicii sc dorc~IC a
STATISTICA lui fin:mciar semnificativ din Vest. fi a progr:uTIul guvemamcnlal de
rcfonnc "Agenda 2010", bazat pc
in momentul de fata, cca mai mare reducerea ajulorului de ~maj, redu-
Suprafata: ~ 57,000 km economic din Uniurea Europcana cen in sectoml serviciilor medicale,
PopulaJia.: K~A mlliOOfr se cIatinii din Icmelii. Scc5IUiti de libcralizarea legislaliei muncii $i
Striini: 9" .. in majoritat~ turn, invesliliile un~ in landurile esLice, reducerea pensiilor.
cmlgranl1 din Europa de hi
gn.'\:i, luhcni
Oensitatea populapei: :!~U CE TREBUIE sA $TITI
locuJ((\ri km
1. Dupoi unificnrea tfuii. in 1991, 5--aluat decizia de mutare n capitalei In Berlin.
Rata ~majuJui:
2. Polorezii reprezintA 0,4% din populalia Germaniei (aliituri de greci, sunl a
nproxunaln I~o in \'o.:~1
trein minoritate nalionala dupii turci ~i italieni).
aproximali\ 16"0 in I-oa
3. In 2002, in Gennania cxistau aproximativ 56 de milioare de utilizatori de
Timpul de luero pe an: 1.667 ore
teleroore mobile ~i aproope 32 de milioore de ulilizatori de Inlem:t. fn lam
Durata concediului: 10 de lile
runclioreazli aproximativ 800 de posturi de radio ~i 370 de posturi de
(nnual)
televiziUl\::. Finna gcmlanii Deutsche Telckom esle una dintre cde mai man
Urbanizarea: 8711'0
finne de telL'Comunicatii din lume.
 GERMANIA
HARTA ECONOMICA
l "------4

RoI."",ek
ME LEMBURG
-POMERA IA ANTERIOARA

.
Agricuttura
""'....
Cr~terea

v~ de Yle
ardmalelor

SitYlCUlluro

Industria

O ""''''''
induslriale
AutoslrAzi
.............- Canale

"7BADEN
{)ATTEMJE-

.....

POlen!ialul economic $i demografic al Republicii Federale Gennania

o indreplate$te sajoace un ral esen!iaJ in Europa unificata.
 GERMANIA
Tara
, miracolului economic
Dupi al doilea ra.zboi mondial Germania a rellijit, mai mult decat orice alta tarii,
sa reconstruiascii infrastructura distrusa. Economia vest-germana s-a impus
pe pietele intemaponale, fapt datonta ciiruia Germania, situata
in inima Europei, a devenit a doua putere comercialii a lumii.

eel rna; mare OI'3~ din Germ3nia estc
Berlin. La sfaf'$iluJ mileniului trecur.
dupa unific311!:J I,ini. parlamentuJ $/
guvemuJ au rcl'Cnll la Berlin.
ECONOMIA
Agricultura ,i crqterea animalelor
(1.1% din forta de munea).
/'\
0 1945 Gennania a fost dislrus:i: Industria (36,3%); in principal
PE SCURT
, Denumirea oficiala: Republica
Federnla Gennania
• impal'1ire adminislraliva:
16 Siale federalc (Ianduri)
, Capitala: Berlin (3,4 milioare
locuitori. aglomernlia urbana
4,5 milioare)
• Limba: gennana
• Morrda: curo - 100 ccnli
• Rcligie: c~limi (protcs13n\i
58.6%, cutolici 34,4°;'),
musulmani (2,1%)
• Cele mai marl or.t$C:
Berlin, Munchen. Dresda,
Dusseldorf, Duisburg,
Dortmund. Essen, Koln.
e Porturi principale: Hamburg.
Bremcnhaven. Kiel , Roslock.
Duisburg (eel mai marc port
fluvial european)
"P:irinlclc" Si arhitectul rcconstru-
cliei economice gcnnaoc a fost Lud-

1 mulle ora~ ~i obiective indu·

striale au fost rase de pc [ala pd-
manlUlui de caire aliali. Sansa rccon-
slnJcliei din I~melii a slruclurilor
ceonomice ~i sociale gennare a
aparut insa imcdiat. Economia "5-;)
pus pc picioarc" dalorila ajutorului
scmnificativ oren! de SUA, prl.'CUIll
~i datorita putcrii de mUllen ~i
seriozillilii lipie gennall.~. in plus.
redresarca a avu! Joe mai rcpcdc
dedit era estimat: in anii '50 mira-
colul economic gennan a surprins
lumea iar 13 sffin;itul deceniului
trecut Jara dintrc Marca Nordului ~i
Alpi a n..-.tJcvcnil 0 pulere cconomica.
pelrOChimie1., erergeticl, de ~ini.
ehimica ~i alimen13r3. Scrvicii
(62PI.). Produsul national brut pc
cap de locuilor: 26.035 euro in anul
200 I. Zoe priDcipale cconomice:
Rbin-Ruhr (Koln. Essen.Duisborg,
Dortmund, Dusseldorf), Rhin·Mcin
(Frankfurt), Rhin-Neckar
(Mannhcim. Ludwigshafcn,
Stultgan). Berlin, Ilamburg,
$axonia (~iplig. Dresda.,
ChemniiZ). in anii '90; e~lcre
ecooornic5 de 1.50/. anual.
Ra13 inflaliei: 1,4°/. .
Rata ~majului: 9.~.
wig Erhard - ministrul econorniei in
guvemul cancelarului Konrad Ade-
nauer, prornotorul "cconomiei de
pia!:i care ia in considerarc n.::\ioile
sociale". Consolidarea piClci libere
sustinut:i de un stat putemlc Si dc 0
rc!ca de servicii sociall: a dcvenit un
model pentru multe tan.
in prczcnt. Gennania riimfill: a doua
pUlere comercial:i a lumii. dar cri-
zele structurale din economic (prii-
busirca scctoarelor traditionale. ~
majul in c~tcre. distrugerca mcdiu-
lui) umbrcsc aceasm tara 3 miraco-
lului economic.
 EUROPA SMR 1
DEVEST

SAN o
Republica striiveche

Pe fiecare dintre cele trei piscuri ale Monte Titano (Muntele Uria~) au fost construite
in Evul Mediu castelc (in imagine, La Rocca). Imaginea acestor trei castele a riimas
pana astiizi blazonul statu/ui San Marino.
 Capitanii decid cursul de urrnat
San Marino s-a apiirat intotdeauna eu succes de invadatorii straini.
Constitutia medievala oriindui~te pana in prezent viata internli a statului.

pre sffi~itul secolului III. dod

S impfuutul roman Dioclclian a

incepul persccutia c~linilor,
Marinus, eel care avea sa dcvimi mai
tUrL-iu sffint ~i patron al stalului, a
reu~it 8..'i fuga lufuld eatea Adriaticii.
EI s-a adapostit pc Monte Titano,
unde a ramas ~ triiiasca in sihiislrie,
dupa anul 30 I. Aceasta estc legenda
dcspre originilc accstui slat.

Situarea pc coastele abruplc ale

muntelui a facilitat apfunrea ~i a pcr-
mis micii societiili de aici sa i$i
pastrezc independen13 un limp
indclungat. San Marino cstc
considerata cea mai veche republica
din lume, care a dainiut palla in ziua
de astazi, iar constitulia republicana
a fost adoptatii in acest stat. inca din
anul 1362. ~i Icgca fundamcnlala
a fost modificata de numcroasc ori,
clcmcnlcle sale fundamentale au
raffias rcscbimbate: ~fii stmului
raman cci doi capitani-regcnti alC$i
pentru 0 perioada de $USc luni.
Acc$lia sunt desemnati dc Marcie
Consiliul Gereral, in ficcarc prima-
vam $i toamna. Consiliu insu$i este
ales de popor 0 data la cinci ani.
in sa/a din fOlografie se in(j~e CoosiJiul Mare $i General - porlMnentul din San Marino.
Confonn tmdi(iei, la I aprilie $i la I
octombrie, are loe in San Marino
ccremonia oficiala de preluare a
pUlerii de citre noii dipitani. in tim-
pul ceremoniilor. care amintesc ure-
ori de un bal maseat, aCC$tia primesc
chcile $i sigiliilc stulului.
in San Marino Illl cxista scrvlciu
militar obligatoriu: annata, care
numara 1.000 de soldali, cste for-
mata exclusiv din voluntari. insa,
daca statui estc in pericol, fiecare
loeuitor de se"t oorbatesc, inlre 16 $i
anna in mana. Din 1862, statui se
af1a sub protectia militar.1 suplimen-
tara a ltalici. Putcrile strain: au re~it
sa oeupe San Marino door in doua
oeazii. in 1503, statui minuseul a
intrat pcnlru scurt timp sub controlul
prinlului Romagnici, Cesare Borgia.
in schimb, in 1943, granilcle statu lui
au fast trccllte de agresorul gemmn.
Dupa razboi, San Marino a primit
numclc de Republica R~ic, d.1Iorit.l
perioodei indelungate in care au
dominat guvcrrelc de stanga.

cuM.&. 55 de ani, este obligat sa iI apere cu

Mediterareana (r.icoroasA din

cauza altitudinii). Temperatura
medie: ~~C in ianuarie $i +25°C
in iulie.
, CE MERITA VAzUT
("a t Ide (La Rocca. La (jUllna..
La l cstal. Palatul Gu\cmulUi.
Biseflca Franci,;canilor. B:vitica.
(abiretut Obi\.'Clclor BUilrc.
MUleul Annelor. \.1u.feul
Ganbaldl.
CE TREBUIE sA $TITI
I. San Marino nu este un rai pentnl cei care fug de fisc. dar poote fi
caracterizat ea atare cand vile \orba de azilanli. Cel mai eelebru dintre
ac~tia a fo t Giuseppe Garibaldi, care a gasil aici ada post in 1R49. dupi
~uarea primei sale tentative de unificarc a Italiei.
2. 1n afam de Cablf~tul Obiectelor Bizare, una dintrc ccle mai mari atractii
turistice din San Marino este Muzeul Annclor. Acesta se aflli in castelul La
Cesta. siluat 1a cea mai mare im\Jtime pc Monte Tilano.
3. in Biserica Franciscanilor se ana capodopcrcle marilor pictori italieni
Guercino ~i Bellini.
4. Numoi slatele Nauru $i Tuvalu, din Oceania, al1i.turi de Monaco ~j de
Vatican, sunt mai mici ca dimensiure dccal San Marino.
 EUROPA SMR 3
DEVEST

SAN MARINO
HARTA GENERALA Sf PLANUL ORASULUI

Rt'P"bliCfl San Marino Ora~1I1 Sau Marino

EMILIA-AOMAGNA

MARCHE

'. .-
. . . OOOIac-
--~

--- -----
• _ 4llOD lac-
<..,---
••
Calatorind spre San Marino dinspre Rimini este greu sa observi cand ai trecut grani{a.
Aceasta nu este marcata in mod special, iar relieful format din campii ~i din lunci este
acela~i de ambele parti ale grani{ei. De abia cand ajungi la poalele impunatorului masiv
Titano, pe viirfuJ caruia se alIa capitaJa statului, ai siguranJ8 cil ai ajuns in San Marino.
Numeroase/e mag;lzinc eu suvenirc ~j }ichioruri de calitate de pc marginea striidutelor
EJbrupte aminlesc de fc1ptul ca turismul estc sursa principalii de vcnituri /8 bugetului
statului.

Stand pitic de 1a poa1e1e Munte1ui Uria$
San Marino, unw dintre cele mai mici state din lume, este situat
pe coastele lantului muntos aI Apeninilor.
STATISTICA
SllpI"&f$: f1 i.2 KIll
PopuIapa: 29.251 Ill\:
Densitatea populapei: 473 loe km
Structura populapei: ·,<Inmarin.:<'l
1<4 e.lt.:lhcnl ' ....flo
SporuJ oanual: 1.2h •
GranilC: _\9 km f!:nl;la\a re
tcnl~mul [tah",ll
Cel mai inalt viirf: Til.IM (749 m)
PE SCURT
• Dcnumirc3 oFicialli.: Scrcnisima
Republica San Marino
• Capitala: San Marino (4.3511oc.)
• limbi: italiana.. ~
• Mou=da: cum
• Rcligia: catolicism
• eca mai marc localitalc: Scrravallc
(9.400 loe.)
SAN MARINO
"- oIre rcgiunilc it.1.1icrc Emilia- imponantii pentru San Marino, Sial
l Romagna ~i Marche sc ascundc
un stat ell suprafap pUlin mai
mare de 60 km'. Din punctul de
ell un sistem de protectie sociala pu-
ternie dezvoltal, 0 eonstituie lim-
brelc p<$lle. Turi~tii Ie lipesc adese-
vedcrc al dimcnsiunilor, acesta esle ori pc vcderile pe care Ie trimit de
al cincilca pc lisla cclor mai mid aici, dar capodoperele artisticc cu
state din Jume. San Marino cuprindc lnscrisul "Rep. di San Marino" au
o capitala ell accl~i nume. care mai ales valoare pentro colec~onari,
numara 4.500 de locuitori ~i cstc Filatcli~tii Ie apreciazii datorita mul-
siruam 130 altitudirc de 755 de metri titudinii de motive ~i datorita e.'(e-
pc cooslele Monle Tirana, precum ~i cUlici foone mente,
cateYa zcci de sale In poalclc
acelui~i Illunte.
Mu1lumitli faptului ca tlinnul italian
al Adrialicii imprcuna Cll Rimini,
Mecca luri~tilor. se ana 13 numal 25
de kilometri departare. aproximmiv
doua trcimi din vcniturilc statului
pravi" din turism. Anual, lara
prim~tc 3,5 milioare de vizitatori,
in special turi~li care doresc sa i~i
petreac:'i vacanla la mare $i care fae
excul'Sii de 0 zi in San Marino.
Din pricina aglomcratici cauzate de
afluxul turistic. csle grcu 53 simti
atmosfera medievala
a o~ului San
Marino. Aglomeratia
,1Iinge apogeul in
plimi varn, dar San
Marino merita sa fie
vizitat fie $i numai Piazza della Libert:i (Piala Libertalii)
pentru peisajele mi· cu Statuia Libcrtiilii sanman'nezc.
!lunate ale Munlilor
Apeni"i, pcntru cclc
trei castelc construitc ECONOMIA
In mari altitudini $i Emisia de timbre po~talc.
pentru Palatul Agricultura: culturi de vila de ,ie
Gu\'cmului din ~i de m:hlitr. C~I~rca 'itelor.
Piazza della Libcrui Industria: u~oara (textill).
(Piata Libert..ilii). alimcnlarfi (bl".inzeluri). de ~mi
Alatlln de turism, 0 clcClrice (electronica) ; atclicrc de
alti sursi'i de venituri aniunal, Turism.
EUROPA SPA 1
DEVEST
"

SPANIA
Patria coridei !ji a dansului flamenco

Pueblos blancos, adicii "satele a/be': sunt situate de obicei pc coaste/e muntilor $i
alcatuiesc peisajuJ caracleristic al AndaJuziei. regiunc pitoreasca. situata in sudul
Spaniei.
 Putere timp de un seeo]
Spania a fost timp de secole victima invaziilor arabe, dar, in secolul XVI,
jumiitate din glob s-a afIat sub dominatia sa.
milioat'c de victimc ~i s·a incheiat, in scparati~lilor ba~li ~i rala ridicata a
ECONOMIA 1939, cu victoria lui Franco. datoritii ~majlllui. care in ullimii ani a incc-
Rcsursc naturale: ziicfllninlc de sprijinului acordat de Gcrmania pill, totu~i, s5 sc reducii trcpwt.
mircrcu (zinc. tier. plumb. titan) hitlcrisHi ~i de ltalia fascista. Franco
a condus tara ca dictator pana la
~l bauxilA. Indu~lria:
cleclrolchnica ~i c1cclTOnica. de moartea sa, in 1975. La seurt timp CE MERITA VAzUT
automobile. ITh:lalurgica. chimicA, dupa aceasta. Juan Carlos I a \tadrid. FS('orial. s.:gO\ lao
tc.'(tila. alimcmarn. \gricuhum: proc1amm din nou monarhia. Din Granada. SC\ ilia. Co L1 de la l.U7
cuhuri de \ il<1 de \ ie (Iocul trei in 1976, aceasla sc limiteaza la funclii (intre GlbraltoJ,r ~i graniJ3 ell
lume 13 produqia de \ in). de pur reprczcntalive. Problemclc Portugaliul. Galicia cea plina de
cerca1c. de fructc citricc. de principale ale Spaniei modem: sunl \cnleatoi.
mashni. pcsellil. Turism. menlirerca sub control a Icrorii

nu, 1492 rcprezinl5 0 data

A important:i pcnlru Spania:

Cristofor Columb a dcsco-
perit America iar tara a re\'cnit sub
control c~lin. dupa ce ultimului
regal maur a1 Granadci a fost cueerit.
Regatul spaniol a dc\cnit 0 putcre
mondiala, dar nu penln! mult limp:
in 1588, Anglia protestanta a
scufundat faimoasa Invincibila
Armada. marcand astfel •.inceputul
sffi~itului"pcntru putcrea sp<lniolu.
in dC{;ursul sccolulul a[ XIX-lea.
Spania a pierdut loale coloniile din
America ~i Asia - ultimclc dinlrc cle
(Cuba, Puerto Rico ~i Filipirc) in
I&98, in favoarca Slutelor Unite.

in anul 1931. prabu~irea monarhici a

fost urmata de un seurt interludiu
democratic al carui du~man declaral
fost gereralul fascist Francisco
Franco. "Contrarcvolutiu" condusa
de acesta a dus. in 1936. la
izbuenirca unui sangeros ra7boi
civil. Rflzboilll a facut peste 1.2
• cuMA
SubtropicalA-: chmat marin
(temperat umed) pc coasta
atlantica; c1imat conlirental in
campia centroid (Meseta); in sud.
elimat mediterarean.
Porto C%m eslC un sat pesciiresc tipic. Pescuitul continua sii jooce un '01
import.1m in l'Conomia sp.1niolfi,
CE TREBUIE sA ~TITI
I. in anul 1981. forte militarc de drcapta au inecrcat 53 mstoarre guvemul Si
sa instaurezc dictatura militam.
2. in 26 aprilie
1937. avioarele gemJare din Legiurca Condorul au distrus
o~ul Guemlca y Luna. sitU31 in nordul Spaniei. Accasta tragedie de
propo.,ii a fost imonalizata de Pablo Picasso in celebrul sau tablou.
3. Spania este situati la 0 altitudirr;: medie de 660 de mctri deasupra ni\ielului
marii. rapt care 0 plaseazi pc loeul doi in Europa (dup3 EI\ietia).
 EUROPA SPA3
DEVEST

SPANIA
HARTA FIZICA

r r
•

FRANTA

- -
•

r
OCEANUL
Golf."
_.. ...-.
• _ ' _ _ 10<.
A TLANT/C • _ _ 0llIl .. 1Iz

• _ ,0000llllollllz

MAROC
ALGERIA
----
• "'OllOllllollloc-

ZOIl 50Il 1000 mlO ..

Spania Deupa eea rnai mare parte a Peninsulei Iberiee $; este asoeiata eel rna; adesea ell
plajele insorite de pe coasta mediteraneana. de~i in interiorul {arii iemile aspre. cu
ziipada. lW sunt 0 raritate.

Tara traditiilor culturale !}i a turismului in masa
Un sejur in Spania nu se poate reduee numai la vizitarea plajelor. Spania este 0
eu peisaje minunate, eu 0 culturii deosebitii ~i eu 0 buciitiirie delieioasa.
panin CSIC 0 destinatic turistica
S cxtrem de CUIlOSCUla. eel mai
adesea, turi~ii vizitc3za Ibiza.
Majol'C3 sau una din plajele mc-
dilcrareerc dintrc Barcelona ~i Va-
lencia. Acestc ..solarii turistice" au,
Insrl. foartc pu\in in COllllm ell
..Spania autcnticfi"'. Trci lrasec
facilitcaza dcscopcrirca accstcia.
Primu! tr.lSCu lrete prill Pirin:::i caire
San Sebastian. probabil eel mai
frumos port spaniol. ell plaja sa
cclcbn~l in fanna de scoica
SPANIA
(.,Conch,,"). Mai dcpartc, insprc
Vest. sc imindc Asturia ell munlii
masi"i ai Canlabrici (aprox. 2.700
01) cc coboaril abrupt spre mare $i
Galicia cca verde. ell rcollmitu!
sanctuar marin din Santiago de
Composlcla. AI doilca lrascu parcur-
ge Castilia $1 imprejurimile
Madridului: mcriL.; \izitaiC o~lc
Toledo. Avila. Segovia ~i Sala-
manca, unde se ana cca mai \-cchc
universitatc din Europa. AI trcilca
lrnSCli tm..:crseaz;.l Andaluzia. Situata
tara
STATISTICA
Suprafara; 50-\7K] kill:
(imp~una eu In:-.uleJc Balcarc ~i
In..ulde Canare)
Populafia: W de mihoon;
Densitatea popuJatiei: "11';
loeuitllri km:
eel mai malt v8rf: Pi,o de Tcide
(in Teocrilc..UIH m)
Lungimea coaslei: .l9{).-\ km
(rara Bakarc ':01 In..ulclc (anarcl
PE SCURT
• Dcnumirca oficiaU'i:
Rcgatul Spaniei
• Sistem politic:
monarhie constitutionala
• Diviziure udministrativl\:
52 de provincii grupatc in 17
rcgiuni autonome
• Posesiuni:
Ccuta Si Mclilla (in Maroc)
• Capitala : Madrid
• Limbi: spaniola
(limba ofK:ia1a, 73%), catalana
(24°;'), galiciana. basdi
• Moreda: curo
• Rcligia: catolicism (97010)
• Cclc Olai importantc orose:
Barcelona, Bilbao, Malaga.
Saragossa. Sevilla, Valladolid
• Porturi maritime: Cartagena,
Bilbao, Barttlona
• Aeroporturi: Madrid. Barcelona.
Bilbao
in sud. acc.1Sta poart:i numcroosc
unnc ale influcnlei ambc, mai ales in
o~lc Gmnada.. Cordoba ~i Sevilla.
EUROPA SPA 5
DEVEST

MADRID
Miindria Spaniei

Sfiir~ituldictatllrii lui Franco a insemnat pentru Madrid, printre altele, ridicarea

rcstricriilor de circulalie. Ora~ul a redcvenit astiizi 0 metropolii pulsfind de vialii.
 De la sat la metropolii a lumii
Madridul este situat in vechea provincie spaniola Castilia. :In centrul
o~ului se pot intiilni numeroase m1irturii ale puterii dinastiei regale ~i ale
intluentei importante a Bisericii.
adridU' ocupa zona cen-

M ~ra)a a Peninsulci lberice.

In 1570, un ciilalor gennan
descria Onl$ul ca pe 0 ~re de
mici dimcnsiuni. Insa Filip alII-lea a
stri'imulat aici curtea rcgaHi, in anu!
1561. Madridul a de\'enit capitala
oliciaJa a Spaniei in 1606. in
prezcnt. accsta cstc eel rn.'ti mare
Onl$ allfuii ~i 31 doilca ccntru indus-
trial, dupa Barcelona.

Din ....cehime. Biscrica joaca un rol

esenli31 in via\3 rcgalului spaniol,
profund rcligios. in anul 1656, in
Madrid cxistau 54 de manastiri ~i
14 biscrici. Uica.surilc de cult ocu-
pau aproape 0 Ircime din 5uprafa13
ora.sului.
Fratelc lui Napoleon. Joseph. a
dcvcnit rcgc al Spanici in ullul
1808. EI a fost un marc iubilor de
pialclc inconjuralc de platani $i a
construit ffiulte 3sIfcl de locuri in
Madrid. Dcoarccc nu se dadea
PE SCURT
• Capital3 Rc£::uului Sp.'lnici
Puerla de Alcala a (as/ ridiea/a in seeo/ul XVI11. in fimpul domniei rcgclui Carlos
all11-lc8.
inapoi de la baulura. regelc a fosl
poreclil de locuitorii Madridului
.,Pepc·Butelcii". in accla~i an, in
Madrid a izbucnil rcvolta impolriva
ocupantului francez. care a marCi\t
incepu(ul razboiullli de cliberarc a
tarii.
Din 1910, Madrid a inccput sajoace
rollli urci melropole de rang 1110n-
mentole. A fost construit metroul.
Locuitorii o~ului sunt mandri de
faptlll ca ora~ul a fost dcclarat capi-
tala curopcana a culturii, ~i aceoslo
nu nllmai dalorita tmditiilor sau
muzeelor ~i galeriilor celebre. Este
sufieicnt sa arunci 0 privire in inte-
riorul urcia dintrc biscriclI\cle
Jll1i.rgina~ ale om~ului ca sa iti sara

• Structum admini.,lmti\a: 11 de
districlc
• Scdiul parlamcnlului spaniol
(Cortes) ~i al gu\cmului
• Limoo: <;paniola (Cllstilian1i)
• Mon.."'da: cum
• Rcligia: in majoritalc C310lici
• Celc mai importanlc canicre:
Cenlro - ~ladric.lul J labsburgilor
(Plaza \1a)or. Pucna del Sol) ~i
Mooridul Bourbooilor (Pasco del
Prado. Palacio Real). Salamanca
• MC1roU: 12 hnll
• Acroport intcmalJOf13I: &tr.Jjas
dial. Vechiut ora~ medieval a in ochi minunatele altarele. tablouri
devenil inconjurat de cladiri monu- ~i statui.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Pc bluonul Madridului eslC repre7cntat un urs mancand hctc de madrni
(un soi de e3p~ure sdloolica care. potrivit unara, arc proprietali magice). in
secolul XIV. padurile din prcajma onl$ului crau phm de ul'li.
2. Madrid esle cea mai insorita capital1lo ~i la cea mai mare ahitudire din
Europa.
J. De 18 sr~itullunii rnai pana la s!'fu);itul lunii iulie. in pan:ul Retiro din
Madrid se des~ sub cerol liber, .,Feria dellibro~. eel mai cunoscut
tdrg de carte din Spania.
4. EI Corte Ingles cste centrol comcrcial 81 Madridului. Este cea mai mare
societate prhati din Spania, cu venitun care Ie d~ pc cele ale
companiei aericre Iberia.
 EUROPA SPA 7
DEVEST

MADRID
PLANUL ORA$ULUI

OAA$Ul , ~ ... """'-'0 • AZ C"

U~, ERSIYAR
t

:-.,J MONClOA

GAlT "M'IlH I
"...-J ---J
\"'""" CHA an
A~A'ILES" -'
TR"'1." GAR I f
<-

LLA
-- ANCA

:--~~"'"
.......
REctl TO

..
........, """""'"-""---
\-I......L
IBIZA

Piala Puerta del Sol este inima ora$ului Madrid, siluat pe firavul niu Manzanares. De aici,
toale locurile demne de "iizul din capitala spanio/ii sum U$or accesibile: palalul regal
(Palacio Real). centrol ora$uJui vechi (Plaza Mayor), tumurile neobi$nuite din Plaza de
Espana. (rumoasa Plaza de la Cibeles precum $i muzeul Prado.
 MADRID
CapitaJa artei
In muzeul Prado se giise~te cea mai mare colectie de pictura spaniola din lume.
Metropola situatii in inima Spaniei este faimoasa ~i pentru aile atractii.

racto reprezinrn pcntru Madrid

P ceca ce Luvrul reprezinla pen-

tru Paris. in aces! muzeu de
rang mondial se rcgascsc sule de
C<1.podopcre ale unar mac~lri prccum
Goya, Picasso, EI Greco, Mir6 ~i
Dali. Adiipostita de Centrul de Arta
Regina Sofia, muzcu] de artii a seco-
lului XX aOal sub palronajul regirci,
Guemica lui Picasso 1a&1 0 impresie
de reuitat asupm privitonllui. Pictura
a fost comandalli de guvemul
Republicii in anul 1937, ell ocazia
expoziliei de la Paris. Opera este un
protest impolriva crnzimii ooboiului
civil spanioL Palla in 1981, tabloul a
fost expus inlr-O galerie din New
York, Intrucat piclorul a decis di
acesta sc va intoarce in Spania
numai atunci cand tara va reveni la
democra!ie. 200.1 Plaza de Espana este
Manbmtanul Madridu/ui: .1ici ;~i au
Vizila 10 b.uanll EI Rastra, ale carui medievalfi, este un element obligato- scdiuJ numcr0<1SC Mnci ~i societii(i de
inceputuri dotcaza din perioada riu al oricfirei plimbari prin Madrid. .1sigurnri.
Initial, aiei se strangeau tiibaearii in
CE MERITA VAzUT fiecare duminica pentru a-~i vinde
marfurile. Ulterior, Ii s-au alaturat ~i
Plaza Mayor. Palacio Real alii mc~te~ugari ~i mtizani. in CLiMA
(panorama ora;;ului). mUl!:cele prezcnt, aiei poti gasi 0 gama larga
Prado ;;i de Arhcologic. parcul Contirenlala. lemile sunt foarte
de vechituri, de obiecte de am, de
Retiro. Pucrta del Sol; in reei. verile sunt adesea caniculare.
haire vccbi ~i de earti. Din pacate,
vecinatatea ora$ului: Escorial. Precipilatii limitate. Temperatura
b..lzarul estc ~i locul favorit al hotilor medie variazii in ianuarie intre + I
Toledo. AranJucz. Segovia de buzunare, mai ales in apropiere de
~i +8°C iar in iulie intre + 17 ~i
Mira el Rio Baja.
+3 1°C.
STATISTICA Palatul regal· Palacio Real ~ este
Suprafap: 607 km inconjurat de pareuri. eire spera insa
sa il intfilreasca aici pc regele Juan
PopuJapa: 3.1 milioao.: de locuitori
Carlos, va Ii dezamagit: aeesta
ECONOMIA
(aglomerapa urbana l1umatii 5.8
locuie~te de obicei in rezidenta sa de Industria: de m~ini, de
milioare)
Densitatea populapei: 5.198 langa Madrid ~i i$i face aparitia in autoturismc, electronica. chimidi.
loc.,km- capitaUi foarte rar. Turi~tii pol in fannaccutica. cosmetica. Scrvicii:
Altitudinea medie: 667 III
schimb admira arhitcctura clMirii ~i edilUri, b5nci. societati de
Numirul muzeelor: 7'1 mai ales frescele maestrului italian asigurari. Turism.
Giovanni Tiepolo.

"
ORIENTUl TUR 1
APROPIAT

TURCIA
Poarta Orientului

Vechea cetate $i "palaflll placerilor" lshak Pasa Sarayi ridicat in secollll XVII, in
apropiere de dnJI1wl Jegendar ce conduce la Tabriz in Iran
 Na~terea ~i
Pe vremea caod steaua puternicului imperiu otoman incepea sa apunli, in
manualele de istorie turce§ti ~i Iacea aparitia un om inconjurat de un
respect aproape religios, paoa in ziua de astlizi: Kemal Atatiirk.
CE MERITA VAzUT
"lambu!. 17mir. BOOmm.
tJrmul '-1iirii Egcc. Konya,
Capadocia.
izant, Constantinopol ~i
B Istambul - lrei denumiri ale
accluia$i o~. Situat in Cor-
nul de AUf, Istambul a fost in ani i-
chitatc celllru comcfcial,
capitala plimi de fast a Impcriului
Roman de Rasarit. pentru ca. in
1453. sa cada in mainilc turcilor
olomani. Timp de catc\a sceolc.
..stfipanii po..,ilor". cum
dcnumiti Olomanii, au conlrolat
lerilorii inlinse din Europa $i din
Africa de Nord. ins.'i la inccpulul
sccolului XX. puterca accstora a
inecpul sa dccad.1.. p~ atunci. sc
\orbcn dcspre "organislllul bolnav
din strnmlomea Bosfor", Dupa 111-
fr.ingcrca Turcici in primul Ruzboi
PE SCURT
• Dcnumirea oficiald: Republica
Turda
• Capitala: Ankam (3,1 milioare de
locuilori)
• Rcligia: islamism (98%)
• Moreda: lim rurceasci
• Limbi: lUrea (limba oficialll),
kunlJi
• Celc mai imponanlc o~:
IstambtJl. Izmir, Adana
• Ccle mai imponanle riuri:
Kizilinnak (1.182 krn), Sakarnya
(824 km), Seyhan (569 \un)
• Ccle mai importanlc lacuri:
Van (3.700 km2), TUL. Bcyschir
• Cclc mai importantc insulc: 11I1roz,
MArmara, lnsulelc Prinlului
• Acroporturi: Ankam. ISlumbul
• Portur;: Islambul, Mcrsin, IZlllir
•
dediderea unei puteri
Dansudle rcligioosc
ale dCn-I$/lor 1II1
romas astjzj door 0
atractic turiM/c;;.
Mondial. lil'crii
otilcri I-au delronat
pe sultan, CCC<l ce <I
condus la OtSra~itul (iX.:••
apoi Impcriului oman,
Printrc otilcri, s-a
rcmarcat un am eon-
sidernl p5na in prc-
zent crou nalional:
crau Mustafa Kemal, nu-
mit Atatiirk (,.pfuin-
tele turcilor"). EI a
alungat din lara
trupelc de ocupalie
grec~ti ~i Ie-a rcdat ".
turcilor mandria na-
lionala. Rcfonncle
sale. in prezent eu-
noseutc sub denumirca de ..kc-
malism", au avut repercusiulll ECONOMIA
uri~: Alallirk a inlocuit scrieTea
amba eu alfabctul latin, a sepamt Agricullurtl: cre~tcrca animalclor
biseriea de stal ~i a introdus noi (oi Iji \ilc): eutluri de cerealc. dc
cOOuri de drcpl civil. penal ~i c<r bumbac ~i de lulUn. Industria:
mercia!. EI a fost adeplul mOOer- u~rii (IC'(lil1i). PcsculL Turi ..m.
nizarii Turciei dupa modclul tfuilor
occidentale.
CE TREBUIE sA ~TITI
I. Din 1983. partca estica a Tun:iei cste teatrul unui sangeros nizboi civil. care se
desf'asoarn intre IUpWlorii Partidului Kurd al Muncii $i lUT1l31a turci.
2. in anul 1974.IUT1l3Ic1c t~li au ocupat nardul Ciprului. inftintarea
Republicii Turcc a Ciprului de Nord, precum $i dispulcle asuprtl npclor
IcrilOriale din Marca Egee, provoacA tensiuni constanle intre Turcia $i
panCTCrtl accsteia in NATO, Grccia.
3. Tufurilc vuleanice eu fonne fanteziste, produsc de croziuni, reprczinl3 0 marc
alrtletie luristiea in Capadocia. Dc vc..'lcuri. localnicii au profitat de
cal'3cteriSlicilc aecstor roci moi $i au cxcnval in cle locuinte $i biscrici.
4. Potrivil Icgcndci, Area lui Noc s-a Opril pc varful muntclui Ararat, care
masoarJ 5.000 de metri inaItimc.
 ORIENTUL TUR 3
APROPIAT rTR

, TURCIA
HARTA FlZICA
-06' ROMANIA C'I • • , . ~

Fl U S I ...

BULGARIA
MAREA NEAGRA

GRUllA

...
'k;ut. ....
MAREA
EGEE

SIRIA

MAR E A

MEDITERANA I R A I(

1S AEL

,-,,'-'
,-'
, !.-- localillili
~,GIPT

• peste 1,000,000 de Ioc

Turcia este situata pC doua continente: cca mai mare parte a • peste 500.000 de Ioc
• pesle100.000delo<:
teritoriului sau se gase$te in peninsula Asia Mica, dominata de • sob 100.000 de Ioc.
Ciimpia Anatoliei $i de mun{ii Taurus. Doar 0 fii$ie ingusta a
- - drumuri principii'"
pamiinturilor turce$ti apartine cOl1rinentului european. Turcia
500 1000 2000 m
este 0 tara importanta, situata la rascrucea dintre Europa, Asia
$i Africa. in regiunea cunoscuta sub I1l111lele de Oricntul
Apropiat.
 TURCIA
Punte de Jegatura intre doua continente
Din viirful turnului Galata in Istambul se poate contempla 0 priveli~te minunatJi:
o~u1 vechi, Marea Marmara ~i ... douii continente.
Locuinfele siipatc in tufurile
1 u/canice din CtJp..1docia sunr
dcnumJu: de locafnici ..homuri ale
vrJjitoardor':
Str.lzifc om$Clor /1I1t:~/i sunt pJinc
de \ii/lz;itori tlmbul:lIlfl. ca aces!
b.irbm cure \ //Ide covrigi turi$ti/or.
st3mblll cslc ~Z.11 la granila
I Europei ~i Asici. ISloria
accstui ora$ fascinant refleeta.
totodata. iSloria Turciei. situma
imr-o regiull:: de 0 importanta
cov5.~itoarc pcntru restul lumii.
ISlambul, eel mai marc Ora!j: al
Turciei. nu mai cman:i. in ac~i
masum ea 31ladata. un fannec
oriental: ~i-au faCUI aparitia aici
c1adiri de birouri. ~scle $i
complcxc hOlcherc. care nu sc
dooscbcsc ell nimic de cele din
mClropolclc occidentale. L1 pc-
rifcriile IstamhuluJui principala
problema sociala a \flrii dcvirr
vizibila: migralia populatiei de Ia
~ale. La marginilc ora~ultli tmiesc
500.000 de vcrctici din Anatolia.
renlru mulli dintrc ci. popasul in
STATISTICA
Suprafata: 77qA9~ km
Populapa: 6:\.1 m;li(lal~
Densitatea popula~iei: X'1]t"l\; km
Populalia urbana: 62 h "
Grani\C: I:U Sma \X77 km). eu
(rnuI3~; \ml<;'n;il (in lo\al tlllJ
kml.>:u Iranul13-,1 kml. Cll
Bulg.lr;;\ (~b'J km). eu ('r\~;31212
kml
TArmuri: la \1arca F- ~ec f ~ so;
km I. la bn:-a cagrii (I.MS km l.
Ia \1.II"I~a \1<:dlh."r.lna II 5-~ kmJ.
\1.lrca \Iannara (q~~ kml
eel mai inalt virf. -\rarat (5 InS ml
• cuMA
Subtropicala. Clima cslC
mcdilcroreani'i pc coastc $i
contincntalii uscata in Anatolia.
Ist::unbul csle doar 0 etapa inlcr-
mcdiam a calaloriei mull visale sprc
Gennania ~i spre ..'lite liiri vcslice
bogalc. Mai ales gercratiile tiocrc
pamscsc, ram parere de rau.
rcgiunile eslice ale tfuii. unde viala
sc scurgc de veacuri gu\cmata de
reguli implaeabilc. Situatia cste
simi lam in vcstul Tureici, in
Anatolia. De acest fapt sc com ing
lureii care revin in tam dupii. am
indclungati petreeuti in strninatate.
unde au muncit din greu pe post de
•.gastarbciler"...Rcsocializarea" a·
cestoro ridica adesca problemc
deoorecc 1..1 sate domrcsc obicciuri
tradilionalc. inaltembile. Aici, copiii
tllrcilor rcinto~i din Gcnnania sunt
considerali ..lipsiti de moralitmc".
ORIENTUL TUR 37
AP T ru

ISTANBUL
Puntea de legatura dintre Europa ~i Asia

Dalla podllri imense de pe Bosfor leaga partea europealla a Is/anbullllui de cea

asiatica. Numarand peste 6,5 milioane de laeuitori, Istanbul este eel rnai mare ora$
al Turciei. dar s/awwl de capitala I-a pierdu/ in anul1923 infal'Oarea Ankarei.
 8 Ora~ul
Bizant, Constantinopole, Istanbul
Ora~ul de la stramtoarea Bosfor a facut mereu obiectul dorintelor
ca un important punct strategic. Bizant, Constantinopole
~i, in sf3r~it, Istanbul a avut mai multi conducatori:
hititi, greci, romani, per~i, turci otomani ~i, in sf3r~it, turci.
Toti ace~tia au compus imaginea acestui ora~ fascinant.
" nca din epoca bronzului. Istanbul
I a fost un centro ell 0 culturn
minunata, un punet de treccre
penlru caravanele care transportau
condimcnle ~i matasuri din Orient
pcmn.l pielclc din vest, prccum !ii
capit'lla a trei mari slale consecutiv.
ISloria Istanbulului a fost la rei
de colorata ea ~i in ziua de astazi.
Dupa Mesopotamia, siramtoarea
Bosforului a fost ocupala in stx:olul
VII iH. de Grecia, fonnand la
intrarea in Marea Neagra provincia
(ora~ul) Bizanl.
in secolele ce au umlal, Bizanlul
a fost in Illai multe ninduri prada!
~i distrus. Zidurile sale solide de
aparnre, construite in anii 413443
dH. abia mai garantau sigurnnla
acesluia. intre limp, ora~ul a
devenil capitala imperiului roman
de est ~i. in onoarea imparatllJui
Constantin I, a primit numele de
Constantinopole, in perioada de
glorie din secolul VI, numariind
jumatate de milion de locuilOri,
Constantinopoleera unul dintreeele
mai mari o~dil1lullle, M5rtllnile
aeelei perioade sunt p5strate ~i
aslazi: palmul impAratuluL ForumliL
precllm ~i nenumarate biscriei.
CE MERnA VAzUT
Palatul Topkupi (pare ~i llUUCU),
bisenca Hagia Sophia, Moscheca
AlbastrIi., Coast a Bosforului.
Comul dc Aur. Marcie Baznr ~i
Bazarul de Condimcntc. ruinele
hipodromului.
cu trei denumiri:
ill unnatoarele secoleora~lIl,ClInoscut in arml 1453, 0rwj:1I1 a fost cucenl
in rcgiune mai ales din punct de
vcderc strategic ~i economic, a fost
ascdiat de nenumarate on de pe~i,
de sultanul Mehmet fl, care I-a
transfonnat in capilala imperiullii
oloman. in perioadade innorire desllb
arabi ~i bulgari. in sccolul XIlI, 111 domnia lui Suliman eel Mare (secolul
mijlocul celei de-a IV-a cruciade, XVI), Istanbul a fost eel mai bogal
Constanlinopole a fosl din nOll sub o~ din llimc. A ramas capilala pana
OClipatic crc~lina. la s~itul primului razboi mondial,
cand imperiul s-a pri'lbll~il.
+cLlMA
Vara estc eald.
viinturilc nordicc
ale Rusici mai
rcdau un Strop de
prospe\imcacrului.
Tempcraluri medii
ill ianuarie de
+5°C. iar in iulie
+25T.
A,re=a,.ea
geogmfictj la
;nriil"irea dinfre
Europa ,ri Asia
a!arori=aI
de=I'oltarea
or~lIll1i.
CE TREBUIE sA ~TITI
I. Locul de intiilnire obi~nuit al oraliului Istanbul cstc ,.gazino": jUlnlitatc bar,
jumlliale leatru-cafenea eu muzica tare pentru nOPli tarzii.
2. Palatul Topkapi, in prczcnt muzcu al minunatelor opere de 3rtA Iii
monumenlc istoriee. a fost odaM re$edinta sultanului $i locul de intalnirc al
consiliului vizirilor.
3. Cartierul istoric $i structura Istanbulului au fost inrcgislralc de caire
UNESCO pe Iisla minunilor culturale $i sunt oerotite.
4. Unitatea soldalilor de ehill. care asigurli printrc allele p..ml palatului
sultanului. cstc cunoscuta sub dcnumirea de ienieeri.
 ORIENTUL TUR39
AP T

ISTANBUL
HARTA ORASULUI

Marmara DenlZl
'W'u'ru M",...."

Bosf01; pe malul ciireia este situatlstanbulul, inseamna, in greaca l'eche, "Iocul pe

unde a trecut vaca ". De lmde vine acest nume ciudat? Dupa mitullui Zeus, care $i-a
triidat nevasta, $i ~i-a transformat illbita ;ntr-o vaca. Adulterul a fost descoperit - Hera
infuriatii a trimis un taun care a in/epat vaca $i a alungat-o in stramtoare ...
 ISTANBUL
Ora~ul de la Cornul de Aur
ISlanbul esle silual la rascrucea a doua conlinenle: esle singurul ora~ cu
o parte europeana ~i una asiatica. Pana astazi coexistenta acestor culturi
au asigural alractia aceslei melropole lurce~li. Ora~ul de pe malul
Bosforului esle vizilal anual de milioane de luri~li.

eel mai bogat ~i fascinant centru

PE SCURT
Populatia; 6.5 mil
Religia: in marea parte islamic....
Limb.1: lurdi
Carticrc principalc: Sultanahrncl,
Bcy6gJu. EminGnU, Eyiip. OskOdar
Aeropon: Auuilrk (in partca de
sud·\CSl a ~ui)
4 uni\crsitAti (cea mai \'echc
datcazj din anul 1453)
a picioare1e Istanbulului.
eultural al Asici Mici. Astfel. in
Istanbul cxist1\ 525 de moschec.
dimre care uncle au ehiar ~asc
minarete. Tocmai moschcile
alcatuiesc panorama acestui ora~
(ureese eu cateva milioane de
locuitori. MClropola in continua
dezvoltare i~i datoreaza progresul
variet.alii sale de cuhuri, care ii dau
un caraelercosmopolil. Istanbul estc
locul de re$CdinJA al musulmanilor,
evreilor ~i e~tinilor. precum ~i al
membrilor allor minoritali diverse
(ritul ortodox grcccsc ~i rusesc.

L construit en Roma de pc cele

~p{ccol ine. seinlinddotm man:
In nord se aflJi Marea Neagm. la sud
marollie). Dalorita prezenlci
aeeslora. oI1l$ul are un acr pilOresc. I 'eden! III HlIgill Sophill de III
Mo.w·heeo AlfxlSfrii (Moscheea
Marca Mannara - bratulmai avansat ISlanbul cstc cOllsidcrat capitala Slilralllillli Ahmed).
de la nord a1 Marii Medilcrnnccne. ncofieiala a Turcici: nu este de mirare.
Acesl loc. numanind 38 km pc ead aid cste conccntratli aproape
lungimea stramtorii Bosforlllui, imreaga vialA economic:'\. a t-."irii.
cstc granila dintre Europa ~i Asia.
Basfoml impartc Istanbulul in dOlla
parti. Din nl1ul 1973, marcle pod
..Europu"leaga celc dOlia contincnte.
Comul de Aur estc denllmirc"l cclei
dc-a doua str.imtori. care scpam pc
partea europeana cartierele Galata ~i
Beyoglu de O~ul Vechi (Emin6nu),
unde se ana cea mai mare parte
a monumcntclor. cum ar fi IJagia
Sophia (Aya Sofya), zidurile de
apArnre sau \1arele Ba7.ar. Pe ccalalta
parte. aceesibila dalOrita podurilor
Ataturk ~i Galata. sc ana ecntrul
comercial ~i administr3liv al ora~ului.
situat in jurul pietei Taksim.

Ora~ul Istanbul este atractiv gralic ISla"hul I$i IlIctill/(llIfl'i$rii III/ doar prill palale $i mosc1lee. Almosfera secolelor
caractcrului sau varia!. Accsta cstc de demulr p(}(lre./i ll'lrllird(olirle U$or. doar IravC'r<;C;lId wrti=ile ;lIgustf! alf!
un ora~ considcrat ,.minunat". c~tc carriellllui wclli
AMERICA DE SUD

BRAZILIA
A cincea ,tara in Jume ca marime

Cascada [guayu, situat5 la granita cu Argentina, este una dintre ce/e mai frumoase
minuni ale naturii din Brazilia. La conf/uenta raurilor Iguayu ~i Parana, un perete de ap5
lat de 3,6 kilometri se prabu~e~te de la 0 fn51time de 72 de metri fll adiincuri/e abisuJui.
 BRA 2 Splendoarea ~i suferintele unui colos
Brazilia lndepline~te toate condiliile pentru a deveni in secolul XXI
una dintre celemai industrializatelari ale lumii. Maiintiii, insa, trebuie
sa depa~easca uria~ele probleme sociale cu care se confrunta
~i care partial sunt consecinle ale epocii coloniale.

ECONOMIA CE MERITA VAzUT

Agricultura ,i c:rqterea anima1elor. culturi de cafea (eel ffiai marc producator Campia \mazonului eu Bdem ~i
din lume). 7..ahar. cacao, porumb, orc?.. cre~lerea vitelor. \1:maus; ora~le din perioada
Rcsunele naturale: fit:r. mangan, aUf, diamante ~i aile piClfC p~\ioase. peltol. coloniala (~atal, Olinda, Recife
Industria: de automobile, nayal!!, fannacculica, clcclronica, chirnica, ~i Bahia); Rio de Jareiro ell

alllllcnlarn, (';ip:\iiina de Zahar (Pao de

A~uear) ~i Illsoriia pJaja
Copaeabana: eascada Igua~u
razilia a fost desco· ~i re/crva\ia nalur•.llii Pantanal;

B perita de naviga·
torul portughez Pe-
dro Alvares Cabral in nnul
arhitectura unica a capilalci
Brasilia.

J 500, moment care a mar- tia galopantii, care se ridica la mii de

cal inceputul colonizarii
Icritoriului; Proccsul avea
sa dureze (rei secole. Bra·
zilia $i-a ci?tigat indepcn·
denta abia in 1822 iar in
1891 a devenit republica
federala.
Dupa eel de·al doilca r3Z-
hoi mondial, Brazilia (con-
dusU in pcrioada 1956-
1961 de p~intele demo-
crat Kubitschek) a inlra!
inlr-o Clapa de dezvoltarc
cconomic5. rapidii. Lovitura
de Sial din 1964 a pus cap.'it
aceslei perioode favorabile. Unnfi·
torii douazeci de ani, Brazilia a lrail
sub regimul urei brutale diclaluri
militare.
Poze din 5.1tcfit ilustrind deplas:/Ie3
coridoordor de SC/JIgere ale Amazonului
Cd unn.:m: a dcrri$-irilor e,'(ces;\-'c ale
pjdurilor uoplca/c.
procenle anua!. Succesul a venit abia
in 1993, adam cu introducerea~·
numitului "Plano Real" care a reo
u~it sa stopeze e~lerea pre{urilor,
sa rcvigoreze economia braziliana $i
sa atrngi'i capital striiin. eu toote ace·
slea, 0 $CSime din populalie eslC an-
alfabem iar sameia domina slumu·
rile marilor o~, ea Sao Paulo, Rio
de Jarriro, Salvador ~i Recife.
Efon.urilc de imbunamtire a situaliei
l.'Conomiee sunl ingreunate de !live-
lui ridical al datoriei exten-c care a
de{Xi$it ineredibila suma de 150 de
miliarde de dolari, precum ~i de rcce·
siurea cconomidi eu care se eonfnm·
m mU[le alte ti'iri In ineeput de seeol
XXI.

in 1985, Brazilia a revenit In demo-

cra{ie, insa n rfunas dominata de hao-
sui economic, de saracie ~i de inna*
CUMA
Foarte diversificata din nord
catre sud: ecuatorialii in bazinul
Amazoniei, lropical ti
subropicaiil. in sud.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Nord-estul Brnzi1iei este nurnit de locuitoli "\inUIUI secetei"; ureori. aici flU
pl~ deloc limp de 11 luni.
2. $colile de samba din Rio de Jareiro sunl cunoscute in lumea intreag!. Prima
astfel de $COOl3 a fosl infiintati in 1929 iar in 1935 s--a des~1 primul
concurs de samba.
3. Numele tfuii provire de 13 arbore1e Caeselpina echinata, ~-numjlul "pau
brasil". Acest capac cantire un pigment ~u care era folosh de ponughezi in
vopsirea les3turilor.
4. in Brazilia tmiesc intre 7 ~i 9 milioorc de copii ai striizii care supraviClui<."SC
din ce~it, furt $i Prostitulie.
 AMERICA DE SUD

BRAZILIA
HARTA FIZICA

~.

WENEZUElA

KOlUMBIA
--
-, ' ... .. -
-.500....
PERU

BOLIWIA

ARGENTYNA --
localil8~

• Peste 10 milioane de Iocultori

• 1000 000 ~ 10 000 000

Peisajul brazilian este dominat de trei mar; regiuni: • 100 000 - 1 000 000
Podi$ul Guianelor, Cfimpia Amazonului $i • Sub 100.000

- Podi$ul Brazilian. Ultima acopera mai mult de

jU111iitate din suprafata BraziJiei care domina o 200
Orumuri Imporlanle

500 1 000 m

prin dimensiuni ceJelalte tar; ale Americii.

 BRA 4
Natura - binecuvantare fji blestem
Clima ~i resursele naturale fae din Brazilia un raj pe p3mful1,
dar, totodatii, eauzeazii serioase probleme.
C/im3fuJ umed t:norizcm 0 Icgetat;e
JuwrianlJ
"D umr£7CU CSIC braL.i-
lian!" Locuitorii celci
mai man l:in din Ame-
rica Latina sunt convin~i de aces!
fapt. intr·adcvar. nalura a fost gere-
roasa ell Brazilia: a daruit accstci
!ari un p;:lmunl fcrtil, birccuvanlat ell
bogalii nalurnlc, ptajc mil1unatc $i
oarneni ell pollii de virl\ii. ell lante
aceslca. ell grcu sc inliilrcsc in alte
STATISTICA
Suprafata: N.S mi!io3re km
Populapa; ltl~ ImlitXlTl: (din care
55 ft • d... 11rigU"C l'uropo:ana)
Densitatea populapei: :! I loculIOri,
km
Ctqterea demografici; 2AD • nnual
Cele mai marl ora.lje: sao Paulo (eu
o aglomcrnll<: urbana de 16.5 mill-
oan: de IOCUllori). Rio de Jal'£jro
(10 milioarc). Bdtl IIoo7onle
Cd mai inalt virf Pico cia eblina
(:l014 m)
Lungimea graWlC1or: 15.700 km
Lungimea ooastei: 7 400 km
BRAZILIA
PE SCURT
• DeDumirea tiirii: Republica Federaliv3 a Braziliei
~i 3 leritorii
• Structura: 24 de state, un district federal (Brasilia)
.. Capitala: Brasilia (1.8 milioolY de locuitori)
• Limb3.: pol1ugheza
• Moreda: real (din 1994)
• Religia: catolici (Sl)l'/.), protestanti (J-le)
• Cele mai lungi riuri: Amazon (Ouviul cu eel mai mare debit din lume),
Parana. sao Francisco
• Celemai importantcporturi: Santos, Belem, Fortaleza, Manaus. Pono
Alegre, Recife, Rio de Jareiro. Salvador
• Suprafa\i: Est-vest 4.500 km. Nord-sud 4.300 km
• Parlament: bicameral (Camcrn DePUt31ilor ~i Senatul Federal)
paJ1i contraste alai de izbitoorc ea mai marc junglii subtropicalii din lu-
aiei: aliituri de fenne (faeiendas) eu
suprafc!e arabilc de miirilllca Lu-
xcmburgului se giisesc ora* ea Re-
me ocupa 400/0 din teritoriul Bra-
ziliei. Sc miqoreazii, ins5., inlr-un
ritm infiorator din cauza defri~rilor
cife, aleiiluite in propol1ic de doua $i a mireritului. Distrugerea acestei
treimi din slumuri (favclas). l>tllini jungle ar aduce dupa sire nu numai
europcni ~Iiu cii Brazilia sc silllcazii o calaslrofl'i ccologicii penlru Ame-
printre prilllcic zccc ecle Illai indu- rica de Sud, ci ~i modificari dimali-
slrializate !iiri din lume, produc:ind ce pc il1lregul glob.
~i eXJXlrtillld avio..'lr, eomputerc ~i
alltovehicule.
Contrar perecPliei gcn::ralc, 55%
dinlre brazilicni sunt dc OrigilC cu-
ropeanii. Celc mai dens JXlpulatc
regiuni sunt imprejurimile ora~lor
Rio de Janeiro ~i Silo I)aulo. Accsta
din unna esle eel mai marc ora~
brazilian ~i principalul centru 31
industriei, comC'1ului. serviciilor ~i
culturii. Tradi!iile ~i religia Conliren-
tului Negro joaeti un rol important
in statui Bahia din Estul lfirii (!.Lto-
rita numarului mare de locuitori de l'e v:irlill muntelui Con:ovado. cu
origire afrieanfi slabili!i aici. stanel impunatoore care domma RIo.
sc ami stalu;a lui Chrislos Moinlulloml
Cel mai important capit..11 natural al binecuo"ointoind or.J~ul ~i ~ locUlwrii
Braziliei cstc totodatii ~i SUI'$I pro- sji De jos e greu de obsenat c;j
blemelor sale eelor mai mari: Ama- statuia misoor:i peste 38 de mem'
zonia - bazinul Amazonului. Cea inalrime,
 CAN 1

CANADA
De la Atlantic piina la Pacific

Canada, a doua (ara co miirime din fume, cuprinde 0 supra/arii vasta $1 neexplorata.
Pen/rtf a proleja acesle comor; ale nalurii, in Canada S-GU infiinfat parcuri naturale.
Unul di,llre aceslea esle Parcul Na(ional Banff, prezenlalmai sus,
din provincia AIberia, ~i care afosl infiin(al in anul 1885.
 CM2
Canada nu este doar tara unde se vorbesc doua limbi, ci ~i tara
contradictiilor culturale. in anul1996 locuitorii francezi din provincia
Quebec au hotarat, doar printr-un mic procent de persoane, sa lase
aceasta provincie Canadei.
LOCURI CARE
MERITA VAzUTE
Quebec. Montr;:al. OUa",a. Up-
per Canada Village (sccolul
XIX). Cascada '\Jiagara. Toronto.
Winnipeg. Badland" Jin provincia
Albcnn (..Drumul Dinozaurilon.
Lilcul Louise. Parcu! \lalional
al MUlltilor Stunco.!ii. Ja~pcr.
Vancouver, Victoria, Valeri Skiny.
Purcul ]\ja\ional \lahanni. Jukon.
a.re Canada va ~onlinua sa fie
Q ~l peste zece am tara care estc
astazi? Raspunsul 1a aceasU'i
intrebare esle 0 mare enigma.
Sunt dcstul de mari dorintcle
de independenta din provincia
franceza Quebec, unde in dccursul
a catQrva decenij s-au efcctual in
mai multe randuri rcrerendullluri
Illcnite sa dccida dacA provincia sa
Illai fie in continuare parte din statui
canadian. Conniclul de interese are
circumstante istorice. Prin acordul
de pace de 13 Paris din anul 1763,
coloniile franceze ~i engleze for-
mate la inceputul secolului XVI] in
juml fluviului Sf. Lawrence au fost
unite sub conduccre englcza.
+CLlMA
in regiunea de sud, clima este
Icmperalli. enld:L in intcriorul
tDrii - continental<1 rccc. La nord
subpotarn ~i polarn. COUSla de
vest este incalziHi de Curcntii calzi
nordici ai Pacificutui. Coasla de
est este ri'icita de Curen\ii rcci din
Labmdor. in Cordilicre - c1ima
lllontana. foarte abulldenta in
ninsori.
Identitate amenintata
,
PE SCURT
Denumirea slalului: Canada.
Commonwealth (Uniunea
Coltlunita\ii Sundor Brilanice)
Struclura: zece provincii $i dollA
tcritorii
Capita In: Ott.1wa
Limba nalionala: cnglCZ.1 (45%),
franccza (27%)
Moneda: dolarul canadian
Rcligia: catolici1 (47<'/0), protes-
Canada define 0 re(ea hUlla de
dnmlll,.; doa,. in ,wd. Din prol'inciile
nonJice. sill/are mai de/Jar/e. p(ina 10
tant<'i. (41%)
Cele mai man ora~:
Calgary, Edmonton, Quebec,
Montre'J.l,
Irtlseele principale, se ajunge eel ma;
Toronto, Vancouver
U$or ell m'ionul.
Cde mai mari fluvii: Mackenzie.
Raul Sf Lawrence, Columbia,
Frazer
Din acel momenl popoml canadian
3 devenit mai pUlemic din punct de Munlii: Muntii de CoastA (M. Sf
vedere politic, dar dorinta de obli- Elias 5.488 m. Waddington 4.047
nerc a independenlei pentTIl Quebec m), Muntii Stanco~i (Robson
nu s·a sl5.bit. Cre~te ~i rolul politic al 3.954 m)
celor aproximativ 340 mii de indieni Porturi principale: Halifax, Ha-
~i 35 mii de eschilllo~i. Glasurile milton, Montreal, Quebec, Saint
aceslora au avut un ral decisiv in John's, Toronto, Vancouver
cadrulultimului referendum privind
viitorul provinciei Quebec.
CE TREBUIE sA ~TITI
I. Cdc mai vechi unne ale coloni~tilor europeni pc pamanl american se ana langA
Meadows, pc peninsula Noua Finlanda. Aecasta este~.arca vikingilor care,
in ca:utarea noilor pamful1uri, s·au eufundal in acele ape inca din secolul X.
2. Sloganul electoral din Canada suna astfel: ,.A mari usque ad marem" - "de la
marc la marc".
3. In rcstaumntete canadiene nu se poate gasi ~unca de urs.. pate de castor sau alte
spcciatitali din zona. Pcntru a prcvcni braconajul, guvemul a intcrzis servirca
camii animatclor care lraiesc in slilbliticie.
4. CanaeL.1 i~i dalorcazA descoperirea Golfului Hudson comertului ell blan~ de
castor, Prima expeditie a ajuns in Golful James in anul 1668, doi ani rnai tiir.liu
a unnat Campania de la Golful Hudson.
 CAN 3

CANADA ,
HARTA FIZICA

lslanq,a
OCEANUl ARCTIC

--... Groenlanda
(auIOnOm.)

•
Alaska
ISUA)

--- ":;
~'f •
-
.......
-.

OCEANUL
t
-
PACIFIC

OCEANUl
STATELE UNITE L.oc.>I~I"

• _ S 000 000 .... ioo~ <» Iowi'ori

• ~ .. I OOOOOO~ .. 5llOllOOlllDolttori
• "" .. 500 000 """ .. 1000 000 locurtOO
• M "100000~" 5OlIOOOloru1tOO

Canada se invecineaza doar ell Stalele Unite. intre marginile

de est ~i de vest se in/inc! 5.830 km, inlre cele de nord $; de sud I c:~~J::=~~~'~-~'~~.~ __J
4.570 km. Trei oceane ii scalda mall/rile: Pacific 10 vest. Arctic L'
10 nord ~i Atlanlic 10 est.
CAN4====== CANADA
Taramul dintre oceane
Teritoriul Canadei este aproape la rei de mare ea regiunea Europei,
dar densitatea populaliei este eonsiderabil mai midi.

af11i doua lanluri geologice de munli

rnai linen: Muntii S~i (Rocky
Mountains) ~i Munlii deCoosta (Coast
Mountains). Canada se invecineaz1l.
ell Slatele Unite prin coasta stancoosli
a Oceanului Pacific: statuI Alaska Laic
ndfmc in teritorilll coastci canndiene a
provinciei Columbia EnglC'l...'l..

STATISTICA
wcul Moraine 10 in/rarea ;11 I 'Olea Ten Peaks din Parrol No/iolla! Banff- ",uprarala: 9.9~O.6H1 L;m' JilIn:
can: "'5~20() km· ~ ..'ontl"l,;ntak
Populalia: .~O.2 mIl 120031. dmtre
lidurilC intinse ~i mun\ii pri- rii. mai ales in nord. este acoperiti'i popu1atl~ indlgena

P
mordiali ai Canadei incitil $i
asrazj fanteziile doritorilor de
avcnluri $i ale explor.uorilor. renlru
multe persoane, mai ales din agio-
mcrata Europa, Canada cstc un linul
de vis.
Canada cuprinde aproapc illlfcaga
parte de nord a Americii de Nord.
Accasla regiune vasta se intindc pc 0
lJtime de peste 5 800 Ion $i cuprinde
~ fuse orare. Partea ccntrala a tArii
CSIC dominata de Canadian Shield
($cutu! Canadian). conslruit din roci
magmalice $i meLamOrlicc aJXl.rutc in
cpoca de gheata:. iar astliZi acopcrilc
de paduri intinse. Aceasli\ parte a tft-
co,h:,20
de tundrn tarn arbori $i de paduri de Ikmifatca populatici: ~ llX km ~
conifere $i locuri. Mai departe. 1a Ccn mai marc altilUdiM: Log.m
nord. in fa$ia polara care cuprinde (h.lJ50 ml
peste jumJtatc din Icrilonul Canadei, Lun::imca ~rdnilclor: KX9_~ J..m \."\1
domina c1irnalul continental rece. SL.\ (dmtrC care co Ala...J.w 2.477 kill)
Aid este regatul de ghc.1.la ~i ape care l.ungimca coastci: 244.()n(1 kill
se intinde pc 0 sllpl1lrala de peste (lim care coa<,ta Ciolfulul lIul,bol1
cinci milionne de kilometri patrali. 12.2!lR km)
Centrol industrial .1.1 Cnnadei se afla
la sud dcGolrulI111dson, inlrc Marilc
Lacuri ~i raul Sf Lawrence.
La \estul provincici Ontario se inlinde
primre dcalurile blfuldc pn.."'Cria. iar
vaslcle cimpii sunt grfularelc Canadei.
intre preerii ~i Oceanul Pacific se

ECONOMIA
Agricullura: contributia Canadci la productia mondiaHl.dc rapitli 22.6° .. ovaz
13.1%,orz 9.5%. Industria: contributia Canadei la productia mondiala de
chercstca 15.6%. celulo....A 10.9"'0. aluminiu 10,7°'0. e\.tragcrca de azbcst
41,3° /0, mincreu de urnniu 34.7'%, nichel 20.2%, zine 16,3.
Turismul: aproximaliv 18.5 mil. de turi~ti stmini
Val/cO/weI': wder('(1 pOl'mfui.
 OTTAWA
Sora mai taniira a Londrei

Daca nu ar Ii JaJeJeJe $i miciJe diferenle de forma ale acoperi$uJui, s-ar putea crede ca
privim faimosuJ tum cu ceas din Londra, Big Ben. ..
 Atmosfera londoneza a
capitalei canadiene
Traditia britanica ~i-a liisat amprenta in mod foarte vizibil asupra
capitalei Canadei.

cuMA
Temperata. Tempcraturi medii:
·!O°C in ianuaric lji +21°C in iulie.
ZApada cade 121 de zilc pc an.

"- II Ottawa, trecatorul anat pc

I strada Wellington, privind c1adi-

rca in stil victorian
Parlamentului, inconjurata de 0 ve-
a

getatie luxurianla, are impresia di se

ana in "hiitrnna Anglie". Peace
Tower, tumul ell ceas al Parlamen-
wlui, malt de 89 de metri, seamiim'i.
(oarte bire ell londorczul Big Ben.
Nu este deloc surprinzaror, deoarccc
clMirea a fast construita in 1869
dupa modelul Westminster Abbey.
Mai mult, ~i in fala clMirii
Parlamennllui are loc in liceare zi, la
ora zece dimirca{3, schimbarca
solemna a garzii (Changing of the
Guard). Bireinteles, soldatii Slint
imbrncali in unifonne rO$ii lji poartii
piiJarii din blall8 de UTS. Daca in
Quebec domina cultura franceza,
caracterul ora~ului Ottawa a fost
detenninat de traditia britanica.
Ottawa datoreaza avansarea In rang
de capitala a Canadei in special
localizarii sale strntegice la conflu-
enta raurilor Rideau, Gatircau ~i
Ottawa. Colonizarea acestor
terenuri a inccpm in anul 1810.
fnfluellfa britanica este omniprczcnM in Ottawa.
Orn~ul s*a nllmit mai intfii Bytown,
de la numele guvematoruilli britanic
John By, iar in 1854 a preluat
numelc de Ottawa. 1n 1812, dind a
izbucnit razboiul dintrc Marea
Britanie ~i Statele Unite, Canada s·a
aflat de partea britanicilor. Dupa
incheierea ostiJitarilor, intre anii
1826-1832 a fosl construit Canalul
Rideau, la ordinll[ guvematorului de
la acea vreme. A fast creata astfel 0
calc sigura de transport pc apa, care
facea ca tara sa nu mai fic depen·
denta, in caz de riizboi, de flllviul
Sffintul Laurentiu, situat la sud de
Ottawa $i constituind granila cu
Statele Unite.
La mijlocul secolului XIX, in
Canada a izbucnit conflictullegat de
alegerea orn~lllui care unua sa devi-
na capitala tfuii. Cele mai impor*
tante candidate erau centrele urbare
Montreal, Quebec ~i Kingston.
Decizia arbitrala a Regirei Victoria
a pus capat reintelegerilor in 1857:
dupa parerea acesteia, num31
Onawa putea fi luata in considerare,
datorita excelentei sale pozitii
strategice.

CE MERITA VAzUT CE TREBUIE sA $TITI

Galeria ~aliQnaJa. Ccntrul
I. in Ottawa, ca $i in New York, existii eanierele Chinalown $i Little Italy, cu
National de Art! (Art Cen1cr,
numeroase restaurante ~i magazire cu produse alimentare locale.
Opera. Sala de Concene. Teauul).
2. Lebcdele, care plutesc tara grija pc apele riiului Rideau, sunt daruite
\4u7cul By town (colectii dedicate
ora$ului de caire Regina Elisabcla a Il~a a Marii Brilanii.
Isloriei ora~uIUl). cladirea
3. Reprezentatiile politi$tilor canadicni calare, numiti "mounlics", sunt 0
Parlamentului (schimbarca garzii,
alractie turistica deosebila in Ottawa.
Peace Tower). Catedrala I'otre-
4. Peace Tower ofera cea mai frumoasa panorama a ora$ului.
Dame.
 CAN 7

OTIAWA
PLANUL ORASULUl

I
\.. . =- /'
i
(

J
J

•
• •
Ottawa nu este a metropolii la fel de mare ca Montreal sau Toronto. Din puncl de
vedere aJ numaru/ui de !acuilari, aceasta se situeaza in Ufl118 altor ora~e canadiene,
precum Vancouver sau Calgary. Ea formeazii impreunii cu Carleton a singurii
agJomerarie urbana, a parra ca mar;me din Canada, numamnd peste un milion de
loeuilori. in Ottawa, daM un sfen din popuJa!ie este francofonii. Aici suprema/ia limbii
engleze este de neliigiiduil.
 CAllI 8
OTTAWA
"Cei ee fae nego{ eu striiinii"
Capitala Canadei i~i datoreazli denumirea unui trib de indieni care a adoptat 0
atitudine pacifism fata de a1bi. 1n prezent, o~u1 are un caracter pronuntat britanic,
dar intemeietorul sau a fost un francez.

PESCURT
• Capilala Canadei ~i scdiul
guvemului canadian
• Rauri: Gatireau. Rideau, Ottawa
• Limbi: cnglcza, rranCCZl.i
• Rcligic: crc~tinism (anglicanism,
cutolicism).

ECONOMIA
Scr\'icii (biinci. adminislmlic.
3siguriiri. Via\3 cultuml3l,
Industria: Icmnului $i a hartiei. de
maliilli electricc, chi midi.
(fannnccuticii).

Sf1l/uia Ciilalorul arc ocaZ13 sa ane ama-

cesl francez a fost Samuel
amcrindianuJui din nunte despre lrecutul Canadei in
IribuJ OllalVa este 1/11 muzeele din Ottawa, precum $i in
omagiu .1dus limpul numeroasclor sarbiitori
locuilOriJor origillari organizate dc Ofa$. Cenlrul iSloric
ai aceSlOr teritorii. al ofa$ului se ana la eonfluent3 niu+
lui Onawa eu Canalul Rideau, pc
Iriburi au fost porec1ile de rcstul care plutesc vase de eroaziera.

A de Champlain, care a trait

intre anil 1567 ~i 1635. EI a
ajuns pcntru prima data pe lerito-
riile Canadci acopcritc de padurii
desc in anul 1613. Aiei a infiin\al
ora~ul Quebec, prccum ~l
I~numaratc alte centre comerciale.
in apmpicrc de Marile Lacuri,
Champlain a dat peste lriburl de
indieni care populau padurile
locale $i ell care a legal rapid eon-
taete comercialc intense. Aeeste
triburilor indicne "Ottawa", adiea
"eei ee fae n::go\ eu str5inii".
Plimbiirile de-a lungul eanalului
sunt foarte placute. lama, apa
ingheala. iar Rideau se transfonna
in prezent, Ottawa numi'ira un mi- intr-unul dintrc eelc mai lungi
lion de loeuilori. Nimeni nu i-a pationarc din lume.
uitm pe primii locuilori ai arealului
aetualei capilale. dalorila carora a STATISTICA
lual n:l$tcre ora$ul. in scmn de
Populapa: 1.1 mil loc
respect fala de ace$tia a fast ridi-
(in agJomcr'..lp3 urbana)
ema staluia indianului care privc$te
Distante: 192 km fata de \1ontreal.
de pc postamentul sau la Ottawa
399 km fala de Toronto
cea acoperita de verdeala.
 AMERICA DNK 1
DENDRO

GROENLANDA
Insula eschimo$ilor

Aisbcrgurile plutitoare din largul Groenlandei (onncazii 0 priveli~te ie~itii din comun.
Acestea. insii. reprezintii un mare pericol pentru na,'iga!ie. Ooar viirful aisbergului
esle vizibiJ, restu! fiind ascuns sub apa.
D/',4K 2 Vanatorii Nordului
Clima Groenlandei nu este prielnica omului. Cu toate acestea, de mii de ani se
stabilesc aici nou-venili din toate col\lJrile lumii

CLiMA
Polani. La nord Iii in intcriorul
insulci. tcmpcralUra medic 81ingc -
JOT. recoruul pcntru cea mal
scazutA Icmprnllura fiiod de -
65'C. Yalllu! 31ingc \ilezc de
320krn11. La sud. chma 'iubpolar3
(sub influcnta curcn\ilor calzi de
acr). Cll Icmpcraturi medii de -4-C
(rninime de ';!9°C; ma'(imc de
... 110; C). in nord. noaptca polarn
dureaza palm luni.

E
SChi~ji au lriisc1tllri facialc
asiaticc: stram~ii lor au sosit
in Grocnlanda din Asia,
travcrsand Canada. in unna Cll Cnse/e din lIulissat sUnl spcc;(jcc Groen/audei.
2.500-5.000 de ani. Sc presupure cii
la vremea rcspccliva clima era mai Majoritatea locuitarilor Grocnlandci oo$lina$i $i d:1rezi, care au inecput sa
blandii decal in prczcnl. Grupuri este fannata din grocnlandc7i, adica soseasca la inccputul secolului al
ctnice diverse au continual sa se unna~ii eschimo$ilor $i ai XIV-lea. Groenlanda a dcvenit
stalomiccasdi in Grocnlanda ~i mai coloni$tilor europcni. in principal colonie dnrc-.di in 1814 iar in 1953 a
tfirLiu, cand climatul em deja nonnanzi $i darczi. in arara de oblinut sl:nutul de leritoriu insular al
ascmanator cclui de astiizi. Printre ac~tia, mai locuicsc aici cschimo$i arcei, dispuniind de un guvem local.
accSlca sc numara populatia Thule, in anul 1978.
de origill;~ asiatica. Primii curopeni Grocnlanda $I-a
care au dcscopcrit Grocnlnnda au ea~ligat autono-
fast vikingii, in anul 982. Acc$lia au mia, tn IInna urci
piirasit-o intre sccolclc al XIV-lea $i decizii ale parla-
al XVII-lea din motive ramase mentului darcz,
l'CCunoscule. care a intrat in
.
vigoarc un an mal
.
tfirziu. Darcmarca
ECONOMIA continua sa
gestioreze politica
Rcsursc nalurnle: nllf'l:n:u d~ zinc. exlema ~i de
plumb. moliMen. urnniu. carbure: aparare a acestui
LOkaminte 1'L'C,,"p!oot3le tk aur. teriloriu.
arginl. fier. niehel ~l gmfit. PcscuiL
in principalcrc.. elc. COlI. halibut CE TREBUIE sA ~TITI
grocnlandcJ' ~I IiOnlOn allanllc;
I. in dialectulindienilor canadieni, .,eschimos" inseamna "cel care consutn3
\"anatoarc: de 1l'\Or.)C. d~ loci. de
carre crud!". Eschi~ii se aUloinlituleaza. inuili, adica "oamcni adcvarali'·.
.. ulpi. de U~I polan ~i de reni.
2. eel mai mare pare nalionaJ dllliume a fosl inaugurat in Groeolanda. in 1974.
Turi<;m Gm...-nlanda bcrefici31.a de
Este .. orba despre North and East Greenland National Park.. cu 0 suprafatoi
ajulor economic dm panea
de 972.000 de km1.
[}.1J'Cmal'Cci ~i a vniuni. Eumperc-.
3. in apele din jurul Groenlandei trdiesc 17 specii de balm:.
AMERICA DNK 3
DE NORD

GROENLANDA
HARTA FlZICA

MARfA
GROENLANDEI

/' "'....
~\S~NOA
4D
I j
BAZINUL
LABRADORULUI • ~10000""1oc.

.-
"""'.
•
•
pale. 000 de loc.
_2000deloc
[" 1gheIan irI\etlOn

==
IY'qtut .."

o :-:=.:."""'"
Nw!oruIi"Ic";.~~

OCEANUL ATLANTIC
....

~
--~ ... ~
-
2 000.2500.3000 m

Cca mai mare parte a supraferei acestei insu/c (prima ca marime de pe glob)
este acoperita de ghe{ari cOIJlinclJlali. Doar pe coaste exista fii$ii JocuibiJe. Pe
vrenwri, c8nd au sosit aic; primi; oameni, c/ima era mai blanda, de unde ~i
muncie de Groenlanda, adicii "Piim8nful Verde",
 DNKA
GROENLANDA
Insula de gheata
Groenlanda, cea mai mare insula din lume, este acoperitii aproape in totalitate de
gheatii iar interiorul ei nu a fost inca in intregime explorat.

E
SChimO~ii numcsc Grocn-
landaKaJaaJlit Nunaal,
adica .. pamantul oame-
nilar". AlaI doar, c5. in Groenlanda
cca acoperita de ghcluri locuiesc
nurnai 56.000 de oameni. Dc aici
rezultfi 0densitatc a populaliei
~ocanta: 0,1 locuitori pc kilomclru
patral. Faplul ca intrcaga insula
csle ascunsa sub 0 calota de gheata
poate Ii cOl1siderat surprinzator In 0
prima vcderc. in alte rcgiuni,
siuJalc la latitudini similare, natura
cstc mai prictenoasa. Aceasll'i
sil'Uulie cstc rczultatul lopografiei
Grocnlandci. Miezul insulei este
scufundat in marc, pana la 0
adancime de 250 de mctri jar la
suprafalfi estc inconjuffil din loalC
par(ilc de mUIl\i inalli. Astfel, in pennis sa sc lopcasca, a~a eum s-a Apele dill largul coasfefor sudice ale
ultima perioadi'i a cpocii de gheala, lntfimplal in regiunile Canadei, Groenlandei sum p/ine de aisbcrguri
ghctarii de aiei au rdll1as inehi~i ea Norvegici ~i Rusiei de astazi. ;;; de sloillri de ghealJ pluritoml:.
inlr-un frigider uria$ care IlU Ie-a Inlcrionll insulei CSIC <leoperit de 0
CaiOla de ghca!a cc atingc 3.000 de
metri grosime. In eonseeinta, omul PE SCURT
CE MERITA VAzUT poate supravielul aiei doar in zona • Dcnumirea oficiahl: Groenlanda
de coasta. Majoritalea a~czarilor se • Sistem politic: demoemtie
lntcnorullllsulCl acopcnt de aOa pc tfirmul vest ie, unde c1ima p.arlamentarii, parte integml.li a
gheturi. milrle de pc vrcmea csle mal blanda. NUlllcle Darcmareci. care bcrcfieiaza de 0
\ikingilor din Igaliko. salul "Groenlanda" inseamna in lilllba largil autonomic
Qagssiarssuk. fiordul Qoroq. darczi'i .,pamantul verdc" ~i provire • Capitala: Nuuk (Godth6b), 13.000
ghellm.Ll Eqalorutsit Knngigdlil. de In COIOlli~tji veniti aid la dc loeuitori
sffi~itul seeolului X, cand a avut
• Organizare administr.ttiva: 3
loe 0 inealzirc simlitoare a climei. provincii
Dcnumirea sc justifica ~i in
STATISTICA prezcnt, in ciuda ghclurilor
• Limbi: darcza, grocnlandcza
(dialcct al cschim~i1or, limb.'i
Suprafata: 1.175.600 ~m; ve~nice: intregul !ann vcstic csle
oficiala), engleza
Suprafata acopcritA de gheat!: aeoperit vara de paji$ti subarctiec • Morcda: coroana da~za
1.716.000 km2 iar urele plante inOorcse ehiar la • Rcligia: erelj:tinism (Iutcmnism),
Suprafata loeuibilA: 88.000 km 2 tempcrailiri de _20°C ll<lmanism
(4°-;') • Ce1c mai mari a$Czari: Sisimiut
eel mai inalt vlirf: Muntclc (5.300 loe.), Ilulissat. Aasiaat
Gunnbjonl (3.700 m) • Cel mai lung fiord: Scoresby Sund
Populafia: 56.000 de locuitori (290 km)
-AMERICA ECU 1
E SUD

ECUADOR
La granifa dintre emisfere

Amerindienii carc locuiesc pe platoul Anzilor triiiesc din agriculturii, la rei ca

inaiJ1ta~ii lor. Ei sunt urma$ii vechilor loeuitori ai imperiului Inca, eel care cuprindea
"cele patru eolturi ale lum;;", din Ecuador palla ;n Chile.
ECU 2
Istoria acestui mic stat abundii In invazii, conflicte interne
"- n 1534, armata spaniola sub con·
I ducerea lui Sebastian
Belalcazar a intrat in Quito.
Belalcizar slujise inainle
sub
comanda lui Francisco Pizzaro, eel
care provocase caderca imperiului
Inca in anul 1532. Dc atuRci,
Ecuadorul, sau mai bire·zis,
,,Audiencia de Quito", a aparrinut
vicercgatului Peru, iar dupa 1739 a
Quilo. Banos. Otavalo. Cuenca.
Insulele Galapagos, regiurca
Oriente
ECONOMIA
Agricultura: cultun de cafea.
cacao $i banane; pescuil.
Industria: petroehimlcl $i
erergellca. fannaceutic3. Turism.
Canonada in salbaticie
~i experimente
politice.
trecut in stiipfulirca Marii Columbii. p~imcle Moreno, care dorea sa
de
in secolul XJX, aristocralia creola a
instigal
impotriva
popularia
ocupanlului
1a rascoala
colonial.
crcezc ,.statui Domnului" cu spri-
jinu! bisericii catolice, nu a reu~it sa
Ie puna capat. Dupa 1930, cconomia
Batalia de 1a Pichincha (1822) a 13rii, bazatli exclusiv pc produclia de
decis soarta razboiului iar msculatii, cafea, a suferit un colaps total. in
sub conduccrca lui Jose Antonio de anii '70, cr~terea veniturilor
Sucre, i-au invins pc spanioli. datorita exportului de petrol a racul
Ecuadorul a devenit mai intiii parte a posibila redresarea economica. La
Columbiei Mari, dar in 1830 a scurt timp insa, a izbucnit connicl'U1
parasit federalia ~i a infiintat propria de granila eu Peru, care s-a incl1eiat
republica. Tara a fast insa zguduitli de abia in 1998.
de contlicte pol itice. Nici macar
CE TREBUIE SA $TITI
I. Ecuadorul este 0 tarli pennarem amenin13t! de cutrernure de parrtanL
Regiunile situate de·a loogul $oselei Panamericaoe, care ~te cele douA
Americi, sunt cunoscute sub denumirea de .,aleea vulcanilor".
2. Arbipelagul Insulelor Galapagos, situat la peste 1.000 de kilometri distant3
de continent, 8parJine de Ecuador.
3. Ecuadorul $i·a numit moreda "sucre" in onoarea lui Jose Antonio de Sucre.
condud.lorul luptelor de eliberare a tArii. Accasta nu se mai folosqte insA
din anul 2000.
Amerindicni in apropicre de Vulcanu/ COlo/xl:d.
 AMERICA ECU 3
SUO @

r ECUADOR
HARTA FlZIcA

.'
OCEANUL

PACIFIC COLUMBIA

c ... _

.Ponoviejo

.-
.. .-...
C,l.a ....... Guayaquile
-
- _
., ..
Cuenca ~ .........
• • •a.....c.o
J
\. '
-...
• Machala

,,•
, \
...-
• _ _ I.OOOOOOIDI:.
, • 100.000 _ 1.l100.00lI1Dc.

,,
-
• so.ooo - 1011.000 IDl;.
,\ • _SO.OOOIoc.

o· / .....
2llO 1000 3000",
PER U

Ecuadoru/ este una dintre ce/e mai mici lari din America de Sud, dar cu 0 mare va/Dare
peisagistica: aici se regasesc ina/timi vulcanice mai ina/te decat ce/e din A/pi, p/aje
naturale neumbrite de puzderia de hote/uri, jung/a impenetrabi/a din regiunea
amazoniana, precum $i orii$e/e pitore$ti, in care turi$tii sunt inca 0 prezeofii rarii,
ECU 4
ECUADOR
Tara
, din ambeJe emisfere
Dupa ce boom-ul petrolului din anii '70 s-a incheiat, in Ecuador nu a ri\mas mare
lucru din hogapa de altadat!. Astazi, eel mai mare capital al tirii reprezintli n
........-
minunatele peisaje.
ea mai frumoasa priveli~te

C din ora~ul Quito poale fi

admirata din "China", adidi
de pc Varful Panecillo, care troneaza
deasupra capitalei Ecuadorului.
Panorama cuprinde platou! ~i pis-
eurile Anzilor. in vale se intinde
ora~ul, despre care callitani Cll Cxpe-
••• • •
neOla aruma ca eSle eea mai fru- • a
monsa $i eea mai primiloarc capitala
a Amcricij de Sud. Si nu rarii motiv.
O~ul vechi ii atragc pc
iubitorii de ana cu arhitectura
sa hispanica bogata, datiind
din perioada colonialii $i Cll
bisericile $i manastirilc
aunte. DatoriHi situarii sale la
o altitudirc ridicala $i datorit<'i
proximitatii ECU310rului. in Cliidirca impun!roare B catedralei ~i manastirii
Quito dOmre$IC 0 clima Sf. Francisc din Quito, construira in 1535.
foartc pliicutd. Ecualorul lra-
verseaza partea de nord a
lani, de unde $i numelc de
Ecuador. Aceasla liDie invi-
PESCURT
zibilii imparte piilmintul in B.~tina~j din Ecuador • Denumirea oticial!: Republica
doua emisferc: nordica $i Ecuador
sudiea...Milad del Mundo" - monu- tentio$i oaspeti. Din perioada boom- • Capitala: Quito (1,6 milioare de
mentul dedical Ecuatorului. avand ului petrolului $i al cauciucului, au Ioc.)
fonna unui obelisc de marmura mmas in Quilo $i in Guayaquil • Sistem politic: republici cu
ineununat cu 0 sfera - DU lip~te din numeroase hoteluri minunale. parlament unicameral, sistem
programul nieiurei excursii luristice Tocmai de aceea, Ecuadorul i$i pure pluripartit
prin o~. Aproape fiecare turist mari spcranle in lurism. Tara arc • Limbi: spaniol! (Iimba
profilfi de ocazie pentru asia con- multe de oferi!: de la plajele adminislml'ivll), quechua
comilen! in ambcle emisfere. Pacifieului paOli la faseinantele • Rcligie: crq;tinism (catolici 93%,
Ecuadorul poole gazdui cei mai pre- paduri tropicale ale Amazoniei. protcstanti), iudaism, bahaism,
credinlC indiere
STATISTICA
S~283.6km
cuMA • Moreda: dolarul american (panA in
2000, """")
• Cele rnai man ~: Guayaquil,
Populapa: 13,3 mllioan: de CHma ccuatoria13 USC31a $i
locuilori ecualoria13 umcd3. TcmpcralUrile Cuenca, Ambato
Densitatea populatiei: 48 loc. km' medii in Guayaquil varim iolre • Cei mai inalti munti ~i vulcani :
Granite: 2.010 km (1.420 km eu +23 ~i +31°C in ianuarie ~i intrc Chimbornzo (6.310 m), O>topax;
Pena ~i 590 km eu Columbia) +20 ~i +28°C in iulie. in Quito, (5.897 m), Cayombe (5.790 m~
LuDgimea lirmului: 887 km temperatura este cu zeee grade mai Antisana (5.704 m~ Sangay (5.230
NumltuJ wlcanilor: peste 50 mica. m)
 AMERICA ECU 13
DE SUD EC

r
o INSULELE ~- ,
GALAPAGOS •
--.•
arhipelagul restoaselor uriaJe

Insulele Galapagos se caraclerizeaza primr-o flora $i fauna neobi$nuile

De aceea, guvernul eCliadorian a atribllil rezen'a{iei 90% din leri/oriul arhipelaglilui.
 A

ECU 14
"ARCA LUI NOE " IN PACIFIC
Animalele ~i vegetatia din Insulele Galapagos s-au bueurat
multa vreme de Iini~te. Datorita izolarii, arhipelagul este, pana astazi,
un loe preferat de realizatorii de doeumentare ~i de eereetatori.

STATISTICA
Sllp~arwtw: lUIOO km2
{(,() de ,m,lIle dirmc CllJ"C CIIlC; '11m 10CIIIlt")
PClputbtJa: 1~O{lO 1(l<;u1lQO (celc mal
IIl'<t'mIl3IC locallt:\ll l'ueno A)ora. PU~'Tlo
lldqucnr(l Morello. l'IICrlO \'lIlamilj
Cta IIlai QilirC jpl\ltiIlIC: ,ulcanul Wol[
1.7(j7 m. sHu:!t pe lll~ula h.1bel"
C~a mai InliQ~ll ill~uli: Insula habcla
,4,55S krn1
eel rna; adiinc cral~r: Slcrra ~cgro \ 10
krn2.I..abelaj

PrinlTe pietrcle de pc coasta insulci

Galapagos se refugiazA ~oparle de
tipul endemic - iguana marina..

turismului a fost pentru locuilorii

nsu,e,e Galapagos sunt situate s-a putut dczvolta 0 lume vegetala saraci ai arhipelagutui un dar divino

I la aproximativ 1.000 Km de
tcritoriul continental a1 statu]ui
sud-american Ecuador. Oficial
poartA denumirea de "Colon
Archipelago" (arhipelagul lui
Columb). insa cunoscutc sunt ca
Insulclc Galapagos sall insulele
!csloaselor.
Arh i pelagu Ieste de natura vulcan ica.
Sc mai pot vedca cralcre vulcanicc
pc uncle dintrc insule, cum ar 11
in Insula lsabela. Datorita izolarii,
~i animala apaTlc. Obscrvaliile
aSlIpra faunei insulelor Galapagos
I-au condus pc naturalistul englez
Charles Danvin Ja cunoscuta tearie
evolu\ionista.
Teoria lui i~i gasc~te eel mai bine
justificarea in I nsulcle Galapagos.
Cercetatorii ~i natmali~lii studiaza
posibiliUqile salvarii acestui sistem
ecologic.
Stancilc de pc lamlUrilc insulclor
sunt locuite de iguane. Dczvoltarea
Dc aceea, unii dintrc ci nu pot
inlelegc de cc Illi mal apar noi
hoteluri.
Pentru a proteja natura unica din
arhipelag, in allul 1934, a fosl
deschis parcul natural national din
Insula Santa Cruz. Sunt protejate
astfel tipurile rare de anima Ie ~i
plante care se gasesc pe insule, cum
ar 11 tesloaselc uria~c, iguanelc,
pasarea Darwin, precum ~i singurul
pinguin care lraie~te la tropice.

CE TREBUIE sA ~TITI CE MERITA VAzUT

I. Denumirea arhipelagului provine de In tesloasele uria~ (in spaniola ,.tesloasa" tnSlila habela: ~ulcanlll Alcedo

:= "galapagos"), care sunt considcrate cclc mai mari tcstoasc tcrestrc. Acestca tnsula Sin CrlSUlblll: hla de lO'> Lo~

pot trlii peste 100 de ani. tn~ula t;~pa Eola: Punta Sl.L;Irer (pelo;aJeJe)
2. in arhipelagul Galapagos tmiesc animaJe care nu trlliesc imprcuna nicaieri in Santa Crill': Sl3liunea ~liUllifid Cbar1e~

alta parte a lumii; de exemplu, lestoasele ~i pinguinii. Darv.m (Puerto Ayars)

3. Uncle tipuri de animale se intalnesc numai in Insulele Galapagos, cum esle Rt'"Ltn alia de lc~loa5t

cazul pasarii Danvin. Floreana: l'unlU Connorant (inllorirea

4. in prezent, insulele Galapagos pot fi vizitate de turi~ti numai eu permisiune Inmdafinlor)
speciala.. Santa Blirlolollle (pr:ll.ajul muhicolor)
 AMERICA ECU 15
DE SUD

o INSULELE GALAPAGOS • I
HARTA FIZ1CA
•
" C"L~e~~e ..
'l>..... ~,

Oceanul

Pacific

/
~
d'
~/
l",.. u

(l/ _ _
(l

- .. -
o s
,
1'"1:11""'''''''''''
· ..... _ _....1

Ce..
Capul Crl,
1'''..
...... roTo
Aa....
..
.. 0:...........
l"ucnoV'L-uo.'UL
.. _vo:.." .
t.oo
'c
uo.
u, .~"TA I'C
,"u.,_r...)
~

"-. .......TO 11_ '1

CO'O'•
--
II..... Cll'.TO ....L
c.puI ~.:::.':::f (C ... r ....... )

-
•
~ .. o 200 sao, 000 , sao m

•• ~ .
" ~

Insulele Galapagos au fosl descoperile de spanioli in anul 1535. Nu au fOSllocuile limp

de aproximaliv 300 de ani. AS/dzi door cinei dinlre e/e au locuilori, iar cele mai l11u/le
dinlre insulele SonIa enc. cu a suprafalii de 700 de !la, au fosl dec/orale parc nalural
nalional penlrll plVlejarea faunei ~i a florei.
ECU16
INSULELE GALAPAGOS
sos fn Pacificul de Sud
Flora ~i fauna, unice in lume, sunt astAzi in perico!.
DacA nu se va reduce afluxul de turi~ti,

in scurt timp, in arhipclag, nu va mai rAmine nimic de admirat.

andva, aiel, oamenll, ~i s-a construit inca un aeroport. Primul pas a fost ~cut in anul

C vegetatia ~i animalele au
Irait in armonie. Nu au
existat rilzboaie pentru atribuirea
~i pastrarea de proprictati, ci doar
o diversilate uniea in lume. De
caod Insulele Galapagos au devenit
abjectiv turiSlie, aceastA lume
virgina este 10 peTieol. in uhimii ani,
a fost modemizalA infrastructura
Numarul turi~lilor a crescul pana
la 50.000 anual, iar acest fapt are
consecinlc grave: testoasele uri~e
1997, caRd pre~edinlele Alarcon a
dcclarat in insule stare de urgenta
~i a redus numi1ru1 turi~tilor la
trliiesc printre vegetatie rupIa ~i 25.000 anua!.
guooaie.
Turi~tii nu respectA regulile parcului
natural Galapagos, iar urmarile
sunt catastfofale: scmiotelc de
plante sunt duse de pe 0 insula pe
alta, sunt aduse animale straine,
ceea ce pune in pericol flora ~i
fauna originara. Sunt vanati pentTU
delicatese culinare rechinii ea~alot,
iguanele ~i \estoasele uria~e.
cuMA
Ecu3torialA, uscatli (prezenta
Daca guvemul eeuadorian nu la curentului peruvian)
masuri serioase pentru prolejarea Temperatura medic in ianuarie
arhipelagului cu flora ~i fauna sa,
+33 0 C, in iulie +25 0 C
in seurt limp acest sistem ecologic
unie va fi definitiv dislruS. Temperatura apei: +22 0 C

Testoasele llri~e triiiau in III/miir

mare in toare insulele arhipelagului.
Astazi mai triiiesc door coreva in
rezerva/ia din Illsuia SOlita Cruz.

PESCURT
Denumirea oficiala: Colon Archipelago (din 1892, Arhipelagullui Columb)
Denumirea anlerioari: Insulele Encantadas (1546)
Teritoriu al statului Ecuador
Se ami la 0 distantA de 1.000 km de {lirmul sud-american al Ecuadorului
Capitala administrativA: Puerto Baquerizo Moreno (San Cristobal)
Limba: spaniolli
Moneda: sucre
Religia: catolicl1
Ol1l$e: Puerto Ayora (Santa Cruz), Puerto Villamil (lsabela) in Insulele Galapagos. plamele se
Aeroporturi: Baltra (Santa Cruz) ~i San Cristobal (Baltra) simr eel mai bille, adaptolldu-se
climei useare.
 AMERICA FRA 1
CE.mw.A$1
CARAlBELE

o ANTILELE
FRANCEZE
Insu/e/e flori/or din Marea Caraibe/or

La sud de Basse- Terre, principalul ora$ din Guadeloupe, se ana Les Saintes - Insu/ele
Slinlc. Arhipelagul face parle din Antilele Franceze.
FRA2 Mica Franta
, din Marea Caraibelor
De-a lungul veacurilor, in Antile s-au stabilit oameni ee a1eiituiese in prezent un
amestec neob~nuit de colorat LocaInieii nu au rupt, insii, nieiodatii contactul eu
Europa - insulele ramlin, in continuare, 0 parte integrantii a Frantei. Cine
eomandii ~te sau fruete de mare intr-unul din numeroasele restaurante locale,
va fi servit, tara indoiala, ~i eu Yin &antuzese.

CE MERITA VAzUT
'\ulllcro.1...de punctc de intcrc
turi...lic (plaJe, golfuri. munll
\ ulcanil:i), rc\cnirca pc:>carilor de
pc mare (Lcs Sainte,,),
piCNic, cam<l\alu1.
;l~ ... area <;alca<;c:l 1.3 Pagcrie.

a spori c3;;tigurile dc pc planla\ii,

coloni~lii au importat pc marc eea
mai iefiina mana de lucm: scla\ i
africani.

Dupa 300 de ani de dominalic colo-

niala, accste insule acopcritc de
culmi muntoose sunl supuse sis-
temului juridic francez. Din anul
1946, Guadelupa ~i Martinica sunt

D
~i Antilele npaJ1in Frantci.
arhipelagul a fast dCSCOpcril
de Spania. In limpul cclci
dc-a doua calfitorii in America,
Cristofor Columb a dat peste dOlla
insulc mici: Marie-Galante ~i La
DCsirade. ell ocazia ultimci cfilfi-
lorii, in anu! 1502, cl a mai
dCSCOpcril 0 insula: Martinica.
ASlfel, nu e surprinzator ca aceast.a
regiure a mmas mult limp un mar al
discordiei inlre puterilc maritime
cllropcre. Span in, Anglia, Olandn
~i Fran\a s-au cOnrnllltat in repelate
r5nduri pcnlru dob5ndirea COI1-
trolului asupra arhipclagulul.
Numcroasclc plantalii de trestie de
zahar au fost infiinlatc aici. PenLru
dcpartamentc francczc dc peste
mario Cu loate aceSlea, 0 parte din-
tre locllilori eSle de parere cii
Antilelc Franccze ar Ireblli s:1 raca
demcrsuri pentru a-$i oblil':: inde-
pcndenla, a~a cum au I1icul-o
insulele vecire, Republica Do-
minicana ~i Saint-Lucia.

Columb a recunoscut imcdiat CE TREBUIE sA ~TITI

imponanla slrategica a Antilclor.
I. Se pare cA, CriSlofor Columb a descris insula Martinica, pc care a
EI a intcles cil arhipelagul cstc locul
descoperil-Q, eu unnllioarele cuvinte: .,Accst linut de vis este eel mai plkut.
ideal pentro conlrolul Mani
eel mai fel1il ~i eel mai plin de magie lac din lume:'
Caraibclor ~i pentru crcarca unui
2. Aproape liceare insula are una sau mai multe porecle: Guadalupa este
celliru comercial intrc contircntcle
denumitA lie d'Emcraude (Insula de Smarald), iar Maninica este eunoscutA
3mcricare.
$i sub numele de lie des Fleurs (Insula Florilor) sau Perle des Antilles (Perla
Antilelor).

cuMA 3. imparnteasa JOsC'phirr, care s-a casatoril eu Napoleon Bonaparte pc 9 manic

Clima tropicala umcd:i. ell
pcrioadc aridc din dcccmbric p:.in~
in maio TClllper.lIUrilc medii :lling
+24"C in ianuaric ~i +27' C in
augu~1.
1796, era originaril. din Maninka jar numele s3u de fatA era Marie·Jos.:phe
Rose Tascher de la Pagerie.
4. Antilele sc pot mtindri cu unul dinlrc cd mai mari poc\i cOnlemporJ.ni de
limba francezJl, in personna lui Aimc Ccsairc, originar din Mal1inica.
Cesairc eslc unul dintre principalii promolori ai mi~ciirii "negritude". ellre
suslirc autodetenninarea populaliei de culoare in toate sferele viclii socia Ie.
 AMERICA FRA3
CENTRALASI
CARAIBELE:

o ANTILELE FRANCEZE
HARTA FIZICA

..
OCfANUL
ATLANTIC
OCEANUL
ATLANTIC
... -..,
'*-'

MARfA

CARA/BELOR

--....._" -
-' LA CHsimdt
AUREA
Snint.&rlhl1mty
CARA/BEiOR

...
OCEANUL
ATLANTIC

,-
....... -- Mllrie-Gal/wte
C Viow; fOIl
)
......,
I" ...

US Sailftes

MARfA

co,..... CARA/BHOR

• peste 100000 de Ioc

• 20000 - 100000
• sub20000deloc
Guadelupa ~i Martinica sunt ccle mai cunoscute dintre
insulele mari ~i mici care alcatuiesc Antilele Franceze.
Insula Saint-Martin, numita de olandezi Sint Maarten,
200 500 1000 m reprezintii un caz aparte: pe aici treee unica grani!ii
comuna a Olandei cu Fran/a.
 FRA4
ANTILELE FRANCEZE
Toate culorile trandafirului chinezesc
Antilele sunt insule vulcanice, populate candva de indieni ~i imp~tiate ca ~te fulgi
pe suprafata de un albastru intens a Miirii Caraibelor. Ele ri!.mful paoli astiizi un
avanpost al Frantei, situat departe spre vest, ,,in coasta" Americii.

aca s·ar alciilui 0 lisla ell cclc
D rnai populare dcslimllii din
lume, Antilele Francczc ar
ocupa, ell siguranlii, una dintrc po-
l.itiilc frun~. Aid, ap::lc Pacificului
sc int£ilrcsc ell cclc ale Miirii
Caraibelor iar JXlfia de viaia carni-
biana sc imbina ell stilul franluzcsc-
mai ales dind "ire vorba de alta culi·
narn.
Coloni~lii albi au cxtcnninat
aproapc in intregime populalia indi-
gena (indienii caraibieni). In stX:olul
STATISTICA
XIX. chirczii $i hindu$ii au sosit in
insula. ca Imina de lucru icftina. in
prezent, locuitorii insulclor olcatu-
SuprafuJ8; :UH17 km
(lh::p,lnnl1lcntul Maninir.:a
icsc lIll amestec colorat de etnii: 1, 12~ km. lkpanamcnlul
albi, crcoli $i regri. (luaJdupa l."1n3 kill )
Populatia: ~5~.O(X) de IllCullori
in Martinica $i Guadelupa. pe lar- Densitatea populapei: J05
mul Marii Caraibclor. sc gasesc lllC_ km
plaje de vis $i statiuni de unde se Cele mai inal1e virfuri: \ttlnta~1):
poolC ajungc in seun limp in zorelc Pdc..: I \1anmlcal. La Soufn n:
muntoasc alc Antilelor. Dccorul I(,uaJdourc I
variat estc complctat de mun!ii vul-

canici, de cuI mile acoperilc de ....c-

ECONOMIA
Agricultura: cultun de trestie de
7.ahfir. de banani. de citrice, de
carca Iii de "andie. Sihiculturii.
Peseui!. Industria zaharului.
Turism.
gctalic luxuriantii, dc padurile (ropi·
calc $i de stiincile piezi$C, ce sc pro--
fileaz..} dcasupra Atlanticului.
Antilelc se impart in Anlilelc MarL
de origirc contircntala, $i Antilele
Mici, de origin:: prepondercnt vul·
canic:i $i coraliferii.

Pcisaj din insula Guadeloupe: mun/;

\ u/canici acoperi/j de \ cgcttJ!;C
IUJiun:mt;i

PE SCURT
• Capitale: Fort-de-Frnncc
(Martinica); Basse-Terre
(Guadeloupe).
• Rcligic: calolici. prOlestanli
• Limbi: frnnccZli. creola
• Moreda: curo
• Cele mai maTi o~: MangO!
(S:llnt-Manin), GU!'lnvia
(Saint- Barthelemy),
Pointe~~~Pitre (Guadeloupe) CoroW $; bu(Crii de IIIflri: ill eu/or; de basm Slull 0 prc7cIl/ii obi$lIuilii
in IIpcJt.' caJdc fIle AHirii c."Jr.lI"lx:/or.
 AMERICA JAM 1
CENTRAlA~1
CARAIBB.E

o
JAMAICA
Rastafarieni, reggae fji revolte

Plajele lImbrile de palmieri dill apropiere de MOl1/ego Bay, pe COlIsIII llordicii a

Jamaicai, atrag anual wI/uri de turi$ti.
 Ziua dind Dumrezeu ~i-a mcut aparitia in Jamaica
Cultura jamaicana nu poate fi inteleasa rara
a arunca 0 privire blirbatilor cu par
lung, impletit caracteristic, cunoscut sub denumirea de "dreadlocks": ei sunt
adeptll rastafarianismului, popular pana in ziua de azi in Jamaica. Acesta a fost
riispandit in trecut de urmaliii sclavilor fugip.
Rastafanmll pol Ii m.-UJJ()S(.-utr
ECONOMIA p'c.·planaturn "f''Clti,,'J:, numl
..dn'<J.JkJl.:l, ..
Agricuhura: culturi de trestic de 7.aMr (in scadere). de banare. de cacao, de
nuci de coco~. de CafL"3. Industrie: c~lracti,;i (bauxitii -Iocul trei in lume:
aluminiu). pclnXhimica. PC'!>CUII. Turism.

"- ffiParatu! Etiopici. Haile lumii inlregi muzlen rastafariana.

I Scllasic. a alenzat in capitala

Jam31Cli!. Kingston. la 21 apri-
lie 1966. Peste 100.000 de oameni,
adicii reggae.

Vizita imparalulUl a fO~1

prinlre care 10.000 de rastafarieni. considerat.ii ea 0 impliOirc a
I-au inuimpinat co can Ieee. profetiei c1arvazatorilor rnstafaricni.
Acroponul scmana co 0 marc in care. in timpul unor ploi torcntialc.
culorilc nalionale ate Etiopiei ce au durat ditcva saptamani. au
(verde, galbcn. ro~u). intre cei prezis: ..soarclc sc va ivi alunci
prezenti sc aOa $i lanarul Bob cand Dumrezeu va so::.i!". inlr-
Marley, care avea sa faca cunoscuta adevUr, soarcle a aparut dintrc non
exact in momentul in care
avionul impflratului s-a
aprit pe pisla acroportului.
Cultul rastafarian, care se
bazeaza pc inviilulurile
Vechiullli Teslament,
considcra Eliopia drept
patria com un:, a tllturor
oamcnilor de culoarc iar
pe foslul impurat lIaile
Sellasic. drept Mesia.
in KingstolJ sc afB IIlllfte
Te$fXfintc din cpoca
coloni.1lft
CE TREBUIE sA $TITI
I. Denumirca de Jamaica provire din limba arnwak (vorbitii de populatia
autohtona): ,.xaymaca" inscmna ..tarn padurilor:>i a apei". Locuitorii de
asllzi SUn! u~ii sclavilor africani adu:>i aid penuu a munci pe plantntii.
2. Jamaica a fosl descopcritii de Cristofor Columb in noul 1494.
3. La U'CCeTCa dintre secolclc al XVII-lea ~i al XVIII-lea. Jamaica ern un cuib al
piratilor. Vina 0 poarta br1tanicii. care ofereau alUnci protettie orieui Jefuia ~i
scufunda con'ibii spaniole.
4. Jamaica este de rclmagmat ram reggae. care *i lrage mspiralia din muzica din
Caraibe ~i din nunurile monoto~ ale sclavilor afiicani (•.steady beat").
Rastafarianismul, mi$care social-
religioasa. ~i-a faeut aparilia in
Jamaica in anii '60 ai secolului al
XX-lea, ea 0 eonlinuare a mi~dirii
..intoarcerea in Africa" (Back to
Africa), initiata la inceputul
secolului treeul de Marcus Garvey
(1887-1940). Denumirea de
rnslafarianism vioc de la Ras Tafari
Makonnen (numcle de bOlez "I
prinlullli :>i mai apoi, al impiiratului
Haile Scllasie ~ "ras" fiind un tillu
de noblele etiopian).
PESCURT
• Tam ~i-a dobandit indcpcndenla
in 1962.
• Capitala: Kingston (580.000
locuitori)
• Sistem politic: monarhie
constitutionala, in cadrul
Commonweahh-ului britnnic
• \1oreda: dolarul jamaican
• Limbi: englcza (limba
administrativa), spaniola
• Religia: prot~tanli (55,~.).
calOlici (5°It). rastafarieni (5 0;0)
• Cele mai importantc orase:
Spanish Town, Montego Bay.
May Pen
• Aeroporturi: Kingston, MontC!.'O
Boy
 AMERICA JAM 3
CENTRALA ~I
CARAlBB.E

o JAMAICA
HARTA FIZICA
... " ".
" Golful
• OCEANUL

-
Mexic
A HANTle

MARfA CARAIBELOIf
......
...._"'...-
JAM ....
--
~r"-
--'"
-
".

'-
• pd1115lIO.OOOOllIDc.
MAREA CARA/SELOR ~20000"'1oc

....
•
• 1OoIb20000cleloc.

--
..... ..-
200
.... ~

!iOO 1000 m
.....
SI Ann',
I

- ---.
c """

,r
"c."'"
~ WIlt GoItuI

MAREA CARA/SELOR

Jamaica, situata in arhipelagul Antilelor Mari, este 0 tara l11untoasa iar eel
mai inall viirf al insulei nu este cu nimic mai prejos dedit ca inal\ime [ala de
varful Moldoveanu.
JAM 4
Jamaica, situatii In arhipelagul Antilelor Mari, este saIbatica, romanticli §i Inconjuram de
plaje magnifice. De aici nu lipsesc con1rastele culturale §i etnice.
Minuni ale n:Jturii in Jamaica.
amaica Ie vr.ijc~tc iar mires·
J mele sale caractcristicc per-
sisla mull limp in aminlirc:
parfuffiul norilor de lasomic.
aroma dulcc~acri~oara a dimpurilor
de Ircslic de zahar proasp5.1
cura13tc, mirosul puilor 1a gratar $i
mirosul marijuarej • narcotic ale
STATISTICA
supno£""" 10.991 km'
PopuJa;ia: 1.7 mlhoarr
Densitatea populapei:
245 locuitt.lO kOl
Crc!it~n:a dClllograticii-
0.6(10 antllli
Durata medic de viatA: 74 de ani
Mortalitatea infantill: 14 hi I{)OO
Cel oW ioalt virf:
Blue \1ountain Peal. (::!.:!56 m)
GTupuri ctnice: l.1e culoarc (77 01.
mulalri (I .J. hJndu~1 (3 .). albi
(1%1
JAMAICA
~
In inima Caraibelor
cuMA
Ecuatoriala. ciiJduroasA ~i umcda.
Temperatura medic anuala: 2ST
ModificAri resemnificati\-e de
temperatura in cursul anuJui. Om
august pan! in octombrie pot
aparea cicloare catastrofale.
interiorul insulei este ocupat de
terenuri dcluroasc, lunci ~i pa~uni.
Din secolul al XVIII-lea, Jamaica
traie~te mai ales din cultivarea
trestiei de zahar. Timp de secole,
plantaliilc sale au fost stropitc din
bel~ug cu sudoarea sclavilor. Aici.
sclavia a fost abolita dc abia in
J838. Din anii '50 ai sccolului
trecur, cxtraclia de bauxita sta la
carui cfcctc
rianismului.
rcgativc SUn!
bagalcli.t.'llc de adeplii raslafa-
baza cconomiei.
Jamaica arc 235 de
kilomctri lungime ~i
reprezinta varful unui
lant muntos dcmult
scufundat. eel mai
inalt pise a1 insulei.
Blue Mountain Peak.
arc 2.256 de metri
inaltimc. Pcisajul Ja-
malcai cstc foarte
divers: plajelc largi,
inconjuratc de palmi 4
cri, sunt intrcruptc de
coasle abruplc Hlr
CE MERITA VAzUT
King...ton ~I imprejurimilc (Gl1xhna Botanica cu ortmk.'dc sale I. Pon Ro)al
I' echile fonificatii). Spani~ Town (10--13 capitala a I.xlloni}llior "pamoli I. ca.sa
de familic a ..t.:lei muzicii reggae. Bob \1arlc}. mUlllli dm imeriorul in"'Ulel.
coastdc nonlicc.
 AMERICA LeA 1
CENIRAIA~I (lC,
BAZlNlA-
CARAiBilOR

'"
SFANTA LUCIA
Perla Antilelor Mici

Imaginea craterelor vu/canilor ivindu-se printre cocotieri esle caracteristica pentru

aceasta frul11oas,i insula din Marca Caraibilor (in fotografic, Gros Piton).
LCA2 Batalia pentru "Insula Raiului"
In mod ciudat, Cristofor Columb nu s-a aratat interesat de aceastii insula
fermecatoare. Britanicii ~i francezii, in schimb, au riva1izat puternic
pentru a 0 obpne: Sfiinta Lucia ~i-a schimbat de 14 ori stiipanul.

E
u~r de ghicit eire a
dcscoperit Insula STanta
Lucia: llImCllI a1tul dedit
marele navigator Cristofor Columb,
care a ziirit insula de pc vasul sau
amiral, in preajm3 anului 1502. A
hot5.rat, iosa, sa nu debarce pc lann.
Si a avut noroe, intrue<1tlocalnicii de
aici erau foartc porn!li impolriva
strainilor. inca din sccolul XIII,
acc~lia au supus populalia ba~tina$<1
a insulei, amcrindienii Arawak.
Britanicii au incercal sa cuccreasca
insula in 1605, dar Icnlaliva lor a
c$uat. Situatia s-a repctat in 1638,
dind caraibienii pur $i simplu i-au
masacral pc inlru~i. Olandezii au
reu$it sa trimitfi coloni$ti doi ani mai
larziu, iar la scurt limp dupa aceea,
francezii au incepul Sti intemeieze
~ezarl.
Flon' din Antife
pana la incepulul sccolului XIX, iar
Smnla Lucia, miirul discordici, a lfC-
cut cfmd sub stapanirea unom, cand
sub sI5panire.."l celorlalti. Totu$i,
fmncezii au fast mai interesali de
organizarea insulei, in frunlc cu
Charles Eugcn:: Gabriel de la Croix
Caslries. eel eare avea sa devim'i mai
larziu ministrul marin::i. EI a dat
numele capita lei insulei. Limba ere·
ala, plina de expresii franceze $i
folosil8 pana astazi in Sffinta Lucia.
amime$tc de perioada de dominalie
coloniala a Franlei $i de influcnla
culturala a acesteia. Dupa infr3n-
gerea lui Napoleon in 1814, insula a
trecut definitiv sub stapanirea Marii
Brilanii, care i·a fC{;unoscut inde-
pcndenta la 22 februarie 1979.

Connictul dintre britanici $i francezi

pentru dominatie asupra Lumii Noi
a durat de la mijlocul secolului XVII

CE MERITA VfiJ.UT
Caslries. GoIful Marigot. Vulcanii
Petit ~i Gros PilOn. cascada
Diamond. Rezcrvalia Naturalii din
~ .,
jungla tropicalil in apropicrc dc
Fond·St.Jacques. Vicux Fan.
Parcull\alional Insula in insula loclliesc prepotlderem catolici. Prima cornlmilllle este aici lin evefliment
Ponuobelului. impof1ilnt.

• cuMA
CHma tropicalii umedii. Sezonul eu
eele mai pUlire prccipitalii tire din
dccembrie pana in aprilie.
Tempcraturile medii variazii lntre
+21 ~i +28°C, in zona l:'innului,
fcritil de vall1uri. cantitalea anuala
de prccipitalii atingc 1.200 mm.
CE TREBUIE sA $TITI
I. in complexul hotelier din Golful Marigol a fost turoat filmul american
..Doctorul Dolil1lc'",
2. Steagul nalional aJ Insulci Smnta Lucia rcprezima doi vulcani stilizati pe
fundalul albastru al marii, lnscri~i intr~un triunghi care simbolizcazli
tarmurilc nisipoase.
3. Rata ridicatii a ~majului. mai ales in mndul celor lil'l:ri, rcprezintil 0
problema serioasa pc insula.
4. Papagalii minunat colorali din SEnla lucia sunt pc calc de disparilie.
 LCA3
'g:'

SFANrA LUCIA
l HARTA FIZICA
".
_ _ 'Copr""l..~c_

c.i:". .~'!J'
--
M
1,
G,~

MAREA

CARAIBILOR ~

• Babom'leau
• fl'l'Cl """"
OCEA NUL

A TLA NTle

1:rao'

•• locahtati

-- drumuri pmcipale
parwri najlonale
200 400m

Slanta Lucia, care face pane din lnsulele Windward din Arhipelagul Antilelor
Mici, este consideratii un adeviirat col! de rai. Dar craterele vulcanilor adormi{i,
numero$i in peisajul insulei, recifele de coraJi periculoase $i cicloanele putemice
care viziteaza vara $; {oamna aceste regiuni ale CaraibeJor ne reamintesc ca raiul
pe piimiint nu existii de fapt.
LCA4
SFANrA LUCIA
Flori ro$ii de iasomie deasupra
ape10r de smarald
Este greu de crezut eli existii in lume locuri atat de magice
ca Insula Sflinta Lucia din Marea CaraibiJor.
ECONOMIA
Agricultura: culturi de banare.
cacao. nud de cocos, fruclc.
legume. mirodcnii. Pon
cOll1crcial. Turisll1.
STATISTICA
Suprafata: 616 kin
Populapa: 166.3 12 de loco
Oensitatea populapei: ~70 loc_ km
Speranta medic de viatA: 77 de ani
pcnlru fcmci ;;i 70 de ani pentru
b:lrh<lp
eel mal inalt virf:
Gimie (950 m)
Golful Mangot este un loe de vis
pentnJ iubitorii spmturiJor 8Cvatice.
~
c1amele turistice sunt cunos-
cute pcntru tendin\a lor de a
xagcra. Cu siguranti'i, fiecare
dintre insulelc Arhipclagului Antile1e
Mici a fast. In un moment dat. numita
"raj", Cll loate aceslea, in cawl
Insulei Sffiola Lucia, aceasla denu-
mire cste bire-meritala. Ci'iliitorul este
sedus de plajcle rcsra~ite ell nisipuri
fire ~i albe t umbritc de palmieri.
Ochiul este inciintat de apele de tur-
can ale marii. iar urechea se
dcleeteaza la auzul trilurilor papa-
galilor eu pcnajul minunat. Varfurile
Vulcanilor Gros Piton ~i Petit Piton,
vizibili de la departare. sum minuni
ale naturii. Coastclc munJilor sunt
aeoperile de tufe de iasomic de un
ro~u profund. Din desi~urilc de
palmieri plute~te mireasma !lease-
PESCURT
• Denumirea oficiula: Sffinta Lucia
• Capitala: Castries
• Sistcm politic: monarhie
conslitullonalii in eadrul
Commonwealth-ului britanie.
• Limbi: cnglez3 (Iimba
administrntivu). crcol3
• Valuta: doluml cst-caraibian
• Religie: crc~tinism (catolici ~i
Protestnnli)
• Celc mai man ot"a&C: Gms Islet,
Soufricrc. Vicux Folt, Choiseul
muita a portocalelor, a fructelor de
papaia ~i de mango. Nu e de mirare ca
Smnla Lucia esle destinalia turistiea
de vis pentru c51iitorii din America de
Nord ~i din Europa.
Coastele pitoresti sunt presaratc cu
golfuri izolatc ~i ell sate pescarc~ti
aidoma eclor din trecut. In schimb.
capitala insulci, Castries, este un ora~
modem: dupa incendiul din 1948 a
fost rceollstruita dupa planul urei
table de ~'lh Si bcreficiazii de un foarte
frumos eentru comcrcial. impreuna
eu Bridgetown din Insulele Barbados.
Castries este aeum lInul dillirc orasele
prilleipale ale Caraibclor.
 MEX1
@>

~
MEXIC
In ,tinutullanturilor
, muntoase

Ora~lll Guanajulo este fnconjuraf de cu!Jnile sterpe ale munfilor, pe care llunlai
cactu$ij cresco
MEX2 De la civilizatia Maya la democratie
Mexicul este tinutul marilor civilizatii ale indienilor may~i, tolteci ~i azteci, care
au ocupat aceste teritorii pana la subjugarea lor de catre conchistadorii spanioli.

CE MERITA VAzUT
ACUpulco. capitula Mexico.
Yucatan (numeroasc temple
maya.sc. Cil de excmpJu Chichen-
lun). vcchca capilalii Tcotihuacan
(marile pir.unidc indierc). lczaunll
mixlCC din Oaxaca. vu1canul
Popocatcpctl.

XiCU] a Fost populat eu

M aproximativ
5.000 de ani Leh.
Cullum olmeca, numita "mama
20.000·

culturilor mezoamcricarc", s-a

dezvoltat intrc sccolclc al 1I·lea ~i al
V·lca in GolFul Mexic. Civiliz.1tiile
indienilor americani au alios
apogeul intrc anii 200 ~i 900. Ora~ul
Teotihuacan, care a numaral la Ull
moment dal 200.000 de locuilOri, a ECONOMIA
Fost una din!TC cele mai mari a~ezari
Agricultura: culruri de poromb
umare din lume. in secolul al XVI-
(1ocul doi in lume). de carea. de
lea, aztccii au cucerit aproapc
ITestie de zahar, de bumbac.
lntrcaga suprafata a Mcxicului.
Pescllil. Rc:;ursc nalumle: argint.
Comertul, me:?te~llgllrile :?i
cupro, mereur, zinc:?i plumb.
agricultura all innorit. CiviliZt:1lia a
Industria: de m.:t~ini elcctrice, de
intrat in declin in 1519, cand !ara a
automobile, famKlceutica. tcxtila,
fost cucerita de spanioli, sub
alimcntar:j, crergctica, petrolifcm.
conduccrea lui Heman Cortes. injur
MC$t~uguri artizanalc. Turism.
de 12 milioar~ de indieni ~i-au
pierdut viata in lupla eu spaniolii. in
anul 1824, Mexicul s·a elibcral de s·a desffi~ural ri'izboiul dintrc SUA ~i Pe len'rorill} Mexicllilli all rJm,L'i
sub dominatia Spaniei :?i ~i-a cuceril Mexic. inFrfmt, Mcxiclli a trcbuil sli numero.1SC unne ale vechilor cil ·iliz.1/ii
indepcndenta. intre anii 1846-1848 eedezc tarii veeirc Texasul, indiene: ill imagine. templul din
California :?i terenurile de la nord dc Chic1J611-Il7.a.
rfilll Rio Bravo del Norte.
• CLiMA 1920 iar in 1929 Partidul Revo-
in Nord. ecuatorialii: veri secetoase in anul 1876, puterca a Fost prcluala IUlionar·institutional (PRI) a preluat
~i fierbinli, icmi eu temperaturi de dietatorul Porllrio Diaz. care a plilere.1 pentru mai bire de 70 de ani.
moderate; in Sud, subtropical:i: Fost alungat de abia in limpul Dupa 0 lunga pauza, la ineeputul
caldii ~i umedii lot timpul anului, revolutiei din 1910-1917. Condu- llinii iulie 2000. mexicanii au
~r mai rdeoroasa in zona de
eatorullegendar al revolutionarilor a participat 1'1 primclc alegeri demo-
lllunte. Temperatura medic in fosl eroul nalional Emiliano Zapata. eratiee ~i I-au ales ca prc:?edinte pe
Mexic: in ianuarie +12°c, in iulie Tot a1unei a api'iru( arta picilirilor candidalul opozitiei, Vincente Fox.
+1 8°C. murale monumentale care glorifica
revolulia. Connietul s·a ineheial in
 MEX 3

MEXIC
HARTA FIZICA

STATELE UN' T E
- ALE AMEAICII

Golful
Me x i c

--
--
- -
..
~~r- --r-CARAIBELOR
MAREA

BEliZE
Acapuk:o

OCEANUL

PACIFIC

'----------------------------..,
-...,
• peste 10~cIeloc.

• peste 1 ITlIlion de Ioc.

Mexicul, punte ce leagii America de Nord de cea • peste 500000 de IDe.
Centra/a, esle un adevarat gigant printre Jiirile mai mid • pesl8 100.000 de Ioc.
• sob 100000 de Ioc
care alciituicsc imprcun8 Americ;J Centra/ii.
dl1,Jrnuri mai importanle

500 1000 2000 m

MEX4
Patria arsa de soare a cactu$i/or
Mexicul este situat la imbinarea Americii de Nord cu America Centrala. Un procent
important al populapei triiie~te in siiriicie. Majoritatea mexicanilor locuiesc in
podi~urile dintre lanturile munJilor Sierra Madre de Vest ~i de Est.
CXiClIl sc sitllc3za
M intrc Oceanul Pacific
la Vest ~i
Mexic la Est. La Nord se ana
Golful
gran ita ell Statcle Unite. De-a
lungul coaslei sc loalt3 lan\urile
mlln\ilor Sierra Madre de Vest
~i de Est. illtre aceSlea se afla
un platou arid pc care crcsc
numai caclu~i. Campiilc din
Sud sunt mult mai rodoice. in
Una dinlre ce/c mai mari tJlmetii II/e capilil/ei
CSIC Bazi/iea F(:cioart:i din GUiulalupc.
STATISTICA
Suprafata: 1,96 milioarc de k11l~
Populapa: 104,9 milioarc
Densitatea popuJatiei:
531ocuitori·km 1
Cel mai inalt van: Citlaltcpctl
(Pico de OriLaba) 5.700 111
Granite: ell SUA (3.114 km). ell
Guatemala (962 "-01). ell Bcli.t;c
(259 kill)
Lungimea coastelor: 13 Atlantic
2.75(} km, la Pacine 3.866 km, in
Pcninsula C'alifomia 3.280 klll_
MEXIC
PESCURT
• DCllumirea oficiaJa: Statcle Unite
Mexicam
• Sistem politic: republica federaHi
• Diviziurc ndministrntivil.: 31 de
state, un district federal
• Capitala: Ciudad de Mexico
• Limbi: spaniol5. dialccte indiere
• Morcda: peso mexican
• Rcligie: catolici (97%),
protestanli, religii locale
• Cele mai man ora~c: Guadalajara,
Monterrey, Pucbla
• Rauri principale: Rio Bravo del
None, Balsas
• Ponuri principalc: Veracruz,
Heman COrTes. eel care n cuccrit Me'i:icul Coatz.1coalcos, Tampico
pellfru Spimia. • Aeroponuri: Ciudad de Mexico,
Acapulco, Merida. Monterrey
aceasta regime traiesc 80% din
locuilorii tarii, dintrc care 21 de
milioare in aglomeralia urbana a nomia mexicana. Noul guvem, in
capitalei, Ciudad de Mexico. coopcrare eu DECO, a inceput
purerca in aplieare a unor refonne
Abundenla boga!iilor naturale ale cconomicc structurale. Economi$lii
Mexicului nu compenseaza pro- unnarcsc in principal sa redudi
blemcle economice ale larii. in depcndenla liirii de prelul petrolului
prezent, economia subteram'i repre- ~i sa stopeze migralin popula!iei de
zinta intre 35 $i 50 la suta din eco- In sal spre marile ora$e.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Cel mni renumit Iablou legm de istona Mcxicului este "Execulia
irnpiiratului Maximilian Mcxicanul", Iablou piclat in 1867 de pictoml
imprcsionist fmncez Edouard Maret.
2. Una dinlrc celc mai primcjdioase boli tropicalc exislenlc i~i trngc numc1c de
In un cclebru conducator aztec: este yorba de "rnzbunarea lui Montezuma".
3. Pana in 1848, intrcaga Califomie a apaf\.inut Mcxieului. Acesta trebuie sil. se
multumeasca acum eu Peninsula Califomiei, pc eoasla Oceanului Pacific.
4. Jocurilc Olimpice din 1968 s-au desfii-$urat in capitala Mcxicului. Mullc
dintre recordurilc sportive stabilite atunei, prccum eel allui Bob Beamon la
siiritura in lungirne. s-au mentinul pana in anii '80 ~i '90 ai secolului treeut.
 MEX 25

YUCATAN
Ultimul refugiu al civilizafiei Maya

Marea piramidii dc la Chich"n Itza, in nordul peninsu/ei Yucatan. Aces/ vechi ora$ al
civiJiz8tiei MEJya cste llllUI dintre ceJe mai vizitate mOl1umcnlc de interes arhcoJogic
din Mexic.
MEX26 Pe urrnele urei civilizatii dispfuute
Guvernul mexican, aliituri de guvernele din Belize ~i Guatemala, depune
eforturi in vederea dezvoltarii turismului in peninsula Yucatan. Vestigiile
civilizatiei Maya ~i frumusetea naturii tropicale sunt adevarate comori, in
acest sens. eu toate acestea, banii cheltuiti aici de turi~tii din lumea
intreaga sfiir~esc, cel mai adesea, in buzunarele unor grupuri de "ale~i".

CE MERITA VAzUT de via{<l. La sf5~itul sccolului X,

Jungla eu l10ra ~i fauna sjX'l.:ifice.
precum ~i plajdc minunal~. {)ra!jc1c
intiiritc Campcchc. Cancun,
Chumayc1 (bisericiJe din epoca
coloniata. datimd din !>..:colclc X\"'
~I X\Il; hacicnd.1 dm bla
~1ujcrcs). Cozumc1. Merida
(Ciudad Blanca). Progre~.
\1onumcnlelc de mlero:" arhcologic
ell: 1" Chichcn It7.l. Cuba. Jaina.
Kabah. Lnbna, Uxmal. Tulum.
"- n 1547, dupa cllccrirea Yuca-
maya~ii s-au aparat de tolleeii
ECONOMIA
venili din eentrul Mexicului, EXlraqia de cauciuc natural ~i de
retragandu-se in jllnglcle din sisal, pcscuilul. Turism :>i cornert
nordul Yucatanlilui. Callzcle decli- eu obieete aniZ.1n:llc.
nului vertiginos al civilizatici
Maya raman rccunosclltc pana in
momentul de fala. Ace~ti indieni
nu au capitulat niciodata pc dcplin
in fata spaniolilor. in SCCOllil XVI,
unna~ii maya~ilor au {inut piept,
timp de 20 de ani. invaziei
conchistadorilor. De abia in sccolul
XX, mexicanii au obtinlll controlul

I tanului, spaniolii au pus stii-

panirc pe intregul Mexic. Cea
mm importanta civilizalie din
peninsula intrase de mull in declin.
inca din anu! 300 d.Ch., populalia
Maya folosea 0 scricrc ~i un
calendar proprii iar iotre secolelc
IV-X existau aid eel putin 110
centre polilieo-religioase, pliisand

PESCURT
• Structura: peninsula este divizatii
intre Irei stnte ale Mexieului
(Campeche. Quinlana Roo ~i
Yucatan) ~i cele doua tari vecire.
Guatcmala ~i Belize.
• Limbi: spaniolii (limba oficialii in
Mexic), englezii (Belize) ~i
dialeetele maya~e
• Religia: ealolicisl11 ~i diverse
credinle precolumbierc
• Celc rnai mari ora$C: Campeehe,
Chetumal, Merida
• Ape: Hondo, Usumacinta.
• Port: Progrcso
• Aeroporturi: Caneun, Merida
ill Chic1len ltza. may.1~ii au ridica/ tumuri care se presupune cil sluje,1u
observaliiJor aSlronomicc.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Piramida "EI Castillo" din Coba (Quintana Roo), eu 0 ina1lime de 42 de
melri, eSle cea mai inalta conslTIlctie maya~a din Yucatan eonservata pana
astiizi.
2. Ora~ul monumental Chichcn lu:a este rczultatul integrarii civilizaliilor
mayasa ~i toltcca.
3. Peste 12 milioane de indieni ~i-au pierdut viata ca urmare a invazici
sp.1niolc din anii 1519-1570.
4. Maya~i emu meste~ugari priecpuli. Ei iSi acopereau locuinlele eu
aeopcri~uri in forma de trcptc, suslinute de bolli si aveau cunostinlele
rceesare eonstruirii de cdifieii inalte de caleva etaje.
 MEX 27

YUCATAN
HARTA FIZICA

Golfu/ Mexic
.. • -.- -'--
.".,..
le....,

-."
..,.".,

YUCATAN
...

G. Campeche

-- I --
QUINTANA

.-
-
ClIenUon. ."..,....,.
CAMPECHE

Orilldlorro

,I
BELIZE .....
•

GUATEMALA '---
• ~100000"1Dc
• 50000-100000

• 10 0DlI • 50 OlIO
Piidurea tropicalii umedii, mla$tinile intinse $i ora$ele • _ 10 000 de lac-

misterioase ale maya$ilor reprezintii numai un aspcct al -..- ...

Yucatanu/ui. Peninsula, impiirtitii imre Mexic. Guatemala $i
-..--
-~-
Belize, adiiposte$te to/adatii plaje $i slaliuni (precum [aimosul 20D 50D 1000 ..

Cancun), care alrag valuri de turi$ti.

MEX28
YUCATAN
La hotaruJ dintre continente
Peninsula Yucatan, acoperitii de pMuri tropicale, i§i datoreaza farmecul izoliirii sale
naturale. Aici s-au dezvoltat nu numai una dintre cele mai vechi ~i remarcabile
civi\izatii umane, dar ~i un univers cu flora ~i fauna unice ~i diversificate.

cuMA aceastii regiurc incepand din anul

in plctcfe din Yubtan te intampma 0
rulnarn/a fcem: de culori.
UCalan a1rage numcro~i
Clima ecuatorialU umcda in Sud $i
Iropicali1 in Nord. Tcmpcraturile
medii anunlc: in Chetumal +24°C.
in Cozumcl +25°C, in Merida
+26°C. Sczonul ploios lire din mai
pani'i in scptcmbrie.
ocelotilor, a jaguarilor ~i a pumelor,
a pasarilor namingo ~i colibri,
prccum ~i a crocodililor. $Crpilor ~i
papagalilor.
Toru~i. turi~lii nu soscsc aici numai
de dragul norci ~i faurci cxotice. Ei
sum atra~i, in cgala miisurii, de
\esligiile de piatr.i a doua chilizatii
2.000 LCh. iar stalul lor a alins
opogcul dczvoharii inlre anii 300 ~i
900 d.Ch. Dc atunci dalcodi
mUl1uriilc cxistcn~ei lor, rnspanditc
in inlrcaga peninsula. Ccntrclc
clllillmic de la Chichen Itzit. Iz.'unal,
Dzibi1chmun. Uxmal, Kab:ih, Sayil
~i Labna sunt 0 dovada a
progresclor atinse de accasta
civilizalie indiana.
in Yucatan s-au paslrat ~I unne
interesanle ale epocii coloniole. in
secolul XVI, ciilugarii franciscani
au conslruil aici biserici ~i manastiri
opulentc iar ~intele luxoosc ale
planlalorilor spanioli sunt un simbol
al bogallei cuceritorilor.

Y turi~li din America de Nord.

nmi ales datorita nalurii sale
unicc. Jungla densl, SilllillO pc un
americare timpurii: maya~a ~i
lolteca. Maya~ii s-au stabilit in

plaloll calcaros, cstc inconjunllii de

plaje lungi de kilomctri, ell lagurc ~j
mla$lini aeaperile de mangrove.
Natura din Yucatan sc dczvoltfi de
peste 100 de milioare de ani intr·o
izolarc aproope lolala. Dc accea.
nom ~ifauna se deoscbcsc sim\itor
de spcciile care se rcgascsc in
rcgiunilc adiacente. Botam~lii au
numaral aici peste 8.000 de spccii
de plante. 1.200 de spccii de fluturi
$i 600 de specii de pasari (mai multe
decat sc regasesc in intrcaga
Luropa). Peninsula cstc patrin

STATISTICA
SuprafaJa: 180.000 km·
Populalia: 2.4 milio.1oc de
locuilOri (dintrc care oproapc 0
lreimc, indicni)
Merida. C:lpiwlil }~ucl/famIJlli III Mcy;c: (nmzc de .1gavc.
eel mai inalt virf: 150 m
AMERICA PRY 1
DE SUO

PARAGUAY
Pa~uni deasupra rauJui PapagaJuJui

Agricultura este piatra de temelie a economiei Paraguayu/ui. Aceasta lara mica

situata in interiorul continentului american este aproape necunoscuta in Europa.
PRY 2
Camp de bataie al Americii de Sud,
Paraguayul se eonfiunm pana in ziua de astazi eu eonsecintele istoriei sale
zbueiumate. Doua treimi din populapa t3rii au pierit in timpul razboaielor
sangeroase din secolul XIX.
ECONOMIA
Indu:.lria: erergclidi ~i a Icmnului.
Agricultura: culruri de soia. de
bumbole. de trestic de 7.ahar.
cre~tcrca .. itclor.

, , e atea misiunii", a carci

lungime mi'iso::mi 370
de km ~i cnre UI'C$tc
capit3la P3rnguayului, Asunci6n,
ell o~ul Encarnacion de pe malul
raului Parana, treee pe hinga
numcroase sate care l$i datoreaza
existenl3 misiunilor C310licc fon-
date aici in secolele XVII $i XVIII.

Ordinul iezuililor $i-a asumal
sarcina c~inarii indienilor in anul
1609. Misiurea lor a creat un cvasi-
stat cunoscut sub numele de
..Republica Guarani". Iczuilii au
devenit conducatorii spirituali $i
laicit protcjandu-i pe indicni de
cxp[oatarea brutala din partea
potentatilor spanioli. Consolidfind
trcptat .,republica", iezui\ii au ineer-
cat sa sc elibcreze de sub dominatia
spaniola. in 1753, indienii Guarani
s-au ridicat impotriva Spanici, sub
conducerea misionarilor.
~-numitele r.izboaie guarareze
s-au incheiat eu infr.ingerea ~i alun-
garea ordinului, care, in 1767. a fost
chiar lichidat. Controlul colonial
spaniol asupra Paraguayului s-a
mentinul doar pana in anul 1811,
cand a fost proclarnat5. indepen-
denta. Primele ~asc luni de libcrtate
s-au scurs sub scrnnul erist.... lizarii
statului, stabilitatii politice ~i dez-
voltarii. Statui controla cconomia ~i
era proprietarul pamanturilor. La
inceputul anilor'60 ai secolului XIX,
Paraguayului devenise deja cea mai
avansati lara a Amcricii Latire.
Razboiul dintre Paraguay,
Argentina, Brazilia ~i Uruguay
(1864-1870) a marcat 0 schimbare
brusca in istoria lfuii. Connictul s-a
incheiat cu infningerea Paraguay-
ului, care a fost complet devastal ~i
a pierdut doua treimi din populatie,
precum $i 0 mare parte a teritoriu-
lui. Dc asemerea, invinsul a fast
obligat sa phileasca comributii con-
siderabile. Problemele larii au fosl
agravate de razboiul cu Bolivia
(1932-1935) pentru Gran Chaco.
Cu toale ca Paraguayul a iC$it
invingator, obtinand trei patrimi
dintr-un tcritoriu vast, statui nu a
reu$it sa-~i rcdobandeasca vcchca
stabilitatc cconomica $i polilica.

CspitJJlB PBrnguayul. Asunci6n. fn
partca dreapui. Pa/awl Prczidcnlia/.
CLiMA
Tropicala in regiurea Chaco.
subtropicala in regimca Panarena.
Tempcmtura medic in Asunci6n:
+17°C in rcgiunile ccle mai reci ~i
+27.5°C in cele mai calde.
Canlitatea anuala de prccipitalii:
intrc 935 ~i 1.485 min.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Menonilii sunt membrii wri sectc anabaplisle (rcoprolestanle). AC~lia
recunosc numai taina bolezului (la varsta adult!) ~i a eubariSliei, se ghideazA
dup3 reguli morale foone stricte $1 resping iemrhia bisericeascA, serviciul
militar ~i instituliile statului.
2. Paraguayul estc unul dintre principalii cxportatori de erergie electrica,
datoritA centralclor hidroelectrice de pc murilc Paraguay $i Parana.
3. in timpuJ razboaielor din anii 1864-1879, panA ~i copiii au participat la lupte.
Ace$tia purtllu barbi false pentru a-I face pc dU$man sA creadii ca fOI1e1e de
apamrc CPUiZ3tc ale Pamguayului sum incA numcroasc.
4. Dupa al Doilca R1izboi Mondial, mulli criminali de mzboi s-au refugiat in
Paraguay.
 AMERICA PRY3
DE SUO

PARAGUAY
BARTA FIZICA

'"
•.
BOLIVIA
~---
,•
~ ....
,.
BRAZJL1A

--
\

1..

ARGENTINA

'-"
• palfl 100 000 lee.
• lnlre20.000-100OOOlee.
• sub 20 000 lee

100 200 500m

Paraguayul, inghesuit fntre doi vecini putemici, Brazilia $i

AIgentina, nu a avut 0 istorie u~oarii. in seeo/ul XIX, el a
pierdut 0 mare parte a teritoriului in f.:1voarea vecinilor, dar a aparat $i a menfinut eea
mai mare pane a regiunii Chaco in razboiul eu Bolivia din anii ']0 ai secolului trecut.
in granirele actuale, campia Chaco ocupii majoritatca suprafetei (firii, doar la est
exis/a"d un mie fragment din Podi~ul Brazilian.
PRY4
PARAGUAY
Coloni!jtii gennani in savana
ill tara indienilor trniesc astazi ~ii cuceritorilor spanioli
§i ai menonitilor sositi din Germania.
CE MERITA VAzUT
Asuncion. platoul or;cnlal,
rodgoriile din apropiere de
Vil1arica. cascadclc IgU3l;U.
PESCURT
• Sistcm politic: republica
coostilu\ionala Cll parlamcnt
bicameral; sistem pluripartit.
• Capitala: Asunci6n (550.000 loc.,
aglomcfil\ia urbani!. numara 1,6
milioare loc.)
• Limbi: spaniola, guarani
• Religic: c~tinism (C3101ici ~j
protcstan\i)
• Mo.ma: guarani
• Cele mai man o~: Ciudad del
ESIC, Encamaci6n, Conccpci6n
a nord-est de Argentina, illtTe
L Bolivia ~i Brazilia, se anii
mica republica sud-ameri-
canci. a Paraguayului. Numele tarii ~i
al rautui sau principal provin:: de [a
cuvanlul "paraguay", care inseamna
,.rnul papagalului" in limba iodie·
nilar Guarani.
~::::::c:u aburi
bioi _
in momentul de fala, gmpul etnic al
indienilor Guarani a1catuie~te doar
2% din populatia l[lrii. Cu sUle de
ani in urma, ba~tinaliii au ineepul sa
sc amestece cu coloni~tii spanioli ~i
eu populatia imigranta. Urma;-ii lor,
meti~ii, rcprczinta astazi 95% din
locuitorii tarii.
Paraguaylll este, alaturi de Bolivia,
a doua lara din America Latina lara
ie~ire la marc. Partea vesticfi a
Paraguayului este ocupata de
Campia Chaco, vasta ~i joasa,
acoperitii de paduri de eopaci
pretio~i (Quebracho ~i Lapacho) ~i
de savane. Mla;-tinile ;>i ballile,
aparutc ca urmare a numeroasclor
rcvars,1ri ale fluviului Parana (unul
dintre cele mai mari fluvii din
America de Sud) ocupa ;>i cle
suprafcle intinse. Partea de est a
Paragliayllllli cuprinde Podj~ul
Parana (eu im\llimi imre 300 ;>i 600
°
de metri), care este subdiviziune a
"intinsului Podi~ Brazilian. La orele
amiezii, eanieula devire mat de
insuportabilii incat oriee urma de
viala dispare in Paraguay. Aici se
llicreaza dimireata ;-i searn.
QI cele din
.. Pueno Caudo. .~Wll
in Pora,uay ,.
transportuIlemnuluJ.
Rcprezentanfii putin IIumero$i ai
indiclliJor Guarani locllicsc pe nJaluJ
fluviuJui Paraguay.
in saval'M;~le vaste din vestul larii
ere~tcrea vitelor ocupa un loe
important. Agricultura ramare un
clement de bazii aJ economiei pana
in prczcnt. La temelia acestcia stau
proprietati1e enorme care se intind
pe sute de mii de hectare. Cei apro-
ximmiv 15.000 de erescatori de ani-
male sunt menoniti, originari din
Gennania. Ace;>tia au sosit in
raraguay la incepUl'U1 secolului XX.
Unna~ii lor i;-i due viala eu 1110-
destie ~i sarguinla.
STATISTICA
Suprafata: 406.752 km
Populapa: 6 milioarc locuilori
Densitatea populapei: J5 Joc.'km
Compozipa etnicA: mcti~i (95%),
indicni (21)1,,). albi (mai alcs
gennam. 2/1/0). ll:,;illtici (l~a)
Spcrant3 medic de \ iata:
77.5 ani pcntm fClllci.
72.3 ani pentm barbali
Infrastructura: drumuri (29.500
km). linii de calc fcrat,i (441 km)
Structura admiOlstrati\3: 17
depanalllcnte plus distrietul
capitaJci
eel mai inalt van: Caaguazll
(700 III in Cord. de Caagua7u)
Grani~: eu Argentina (1.880 km).
eu Bra7ilia (J .290 km). eu Bolivia
(750 kill)
 AUSTRALIA SUA 1
OCEANIA
• @

r INSULELE
HAWAll
gradinile Pacificului

Arhipelagul Hawaii are cea mai interesanta vegetalie.

Flora cre$te ;n ritm rapid; c1ima favorizeazii cultivarea trestiei de zahiir,
una dintre principalele surse de venituri ale arhipelagului.
 "Insulele Sandwich"
Datorita pozitionarii lor, intre America ~i Asia, multa vreme,
Insulele Hawaii au fost obiectul fanteziilor marinarilor ~i
conchistadoriJor. in anul 1786, a ancorat aici capitanul francez
La Perouse.
1\
ECONOMIA n anul 1778. James Cook a alunci cxislau pc insule mici state
Planl311i de tre.. tie de Ulh1I.r
Industria 7..aMrului ~i alimentanl
Turismul
I descoperit Insulelc llawaii $i
Ie-a dat denumirea de ..Jnsulelc
Sandwich". Cook a intuit marele
libere asupra dirora domnea. in
anut 1811. rcgele Kamchameha I.
Nolla ani mai taniu, ajungeau aid
Bazc militare
avantaj al aceslOr insule pcntru primii misionari catolici ~i. odala
comctl. dar ~i pcmru navigalie. Pc cu ei, civili7..alia europcana care
a sprijinit culturile locului. Mai
apoi, au sosit coloni$ti albi, care.
cu ajutorlll agricultorilor chinezi
$i japonczi angajati, au culti\al
trestie de 7..ah1ir $i ananas. in limpu1
razboiului americano-spaniol din
1899, Statele Unite au anexal,
tara ceremonial. regatul Ilawaii
servindll·lc mai ales ca pozitie
strategicli. in anul 1959, Insulele
Hawaii au devenit al 50-lea stat al
SUA. Dellumirea de Hawaii este
de originc polinezian1i $i inseamna
.. pamantul patriei". Locuitorii
bi'i$tina$i ai arhipelagului aproape
coli nu mai exisli'i. Populatia de
origine polineziana reprezintA 200/0
dintre locuitorii arhipelagului.

Zgiirie-nor;i $; hOlelurile tlu sch;moot

peisajul virgin 01 Jlirmulu;

CE MERITA VAzUT CE TREBUIE sA ~TITI

PlaJch: ~l Hlkanii. SWh.: Carllol. RO)al J\.latl'iOleum.
cpa~a ~aporulUl am.:nCJn ..Anzona'·
cuMA
Umcd.\. la sud - tropical!. 13 nord - bland1 ~i
placuLl. 'iroplC3 bale vantul. Tempcraturi: in
ianuarie de 13 +17' C 13 +26' C. in august de 1a
+20" C 13 +28 0 C.
I. Americanii au denumit Hawaii Aloha State. Aloha Inseamna
dragoste, fcricire, dar $i bun-venit.
2. Pearl Harbor, baza navall! militarn din apropiere de Honolulu, a
fost atacat! de japonezi la 7 decembrie 1941. in unna aeeslUi alae,
SUA au decis sa intre in eel de·al doilea rhboi mondial.
3. in limba vorbit! in Hawaii, Honolulu Inseamoa golfullini$tit.
4. Din punct de ... edere geografic, lnsulele Hawaii fae parte din grupul
de insule polinezicne - grup de insule situat la est de Austrnlia,
Noua Guince $1 oua Zcelanda $i la vest de oontinentul american.
 AUSTRALIA SUA3
$1 OCEANIA
"""
10 HAWAll
HARTA FIZICA

K ... u ... ,
••

/ .
o ....... u
Hawaii
(SIII"lt L.all" .1" Amtrldl)

- - !
~"-y
..0;...... MOLOK ....

o ..u ..u
..............
_ .... ~,. -~ •

.......!...: •
.....M....-... ... ..-.

Oceanul

KAHOOLAWI:

HAWAII

HAWAII
• .
......"'''- ..... - Pacific
.
--
10-... .....

~.

.....
-- . ,=1
'"

-- c"•• .,..

localitali:
• peste 100 000 locultori
• svb looooolocu,tori

c=:::J Parcul nallOOal

-- -- - - Drumuri"'" importante

200
•..

Arhipe/agu/ Hawaii se compune din inside de nalUri diferite: opt dinlre ce/e mai imporlanle
au 10 origine vu/canii submarini, iar J24 de insule mici sunl formate din corali. l11sulele
Hawaii sUnllerilOriu 01 Slalelor Unile ale Americii $i, in acela$i limp, eel mai alracliv
leriloriu din lume. chiar dadl vulcanii dil1 arhipe/ag 1111 sunl dejiniliv slin$i.
 ARIllPELAGUL HAWAll
perla Oceanului Pacific
Insulele Hawaii sunt eontrafortul Statelor Unite ale Americii in Oeeanul Pacific.
Turi~tii din intreaga lume sunt
zbuciumate de vuleanii in stingere.
STATISTICA
SUllrllrlllll: 16.760 km2
POpUhl\ill: I.::! mil.
Den~illllt'll IWpu!llliei: 65.5 loc, kml
C'ta mai IIUlre altilUdinc: Maun"
l\.ea (4205 m)
Fora dill Hawaii in cosfllmlll
tradiriollal ell flori
H
awaii, al cincizecilea stal al
SUA estc situat in Pacific
intre paralelele de 18 ~i
20 grade latiludinc nordica, la 0
distanlu de aproximmiv 4.000 km
de San Francisco.
Arhipclagul cslc campus din opt
insllic principalc (Hawaii. Oahu,
MauL Kauai, Lanai. Molokai,
Kahoolawe ~i Niihau) ~i inca 120
de insulc mid. co lane de corali.
Inslilcle au lual fiinla ea unnarc a
activitatii vulcan ice.
atra~i de plajele de vis, stralucitoare, altadata
Insulele Hawaii. datorita naturii lor,
a plajelor, nl! se deosebeau IIlUIt de
ahe insule polineziene, pana dind
au apan!t zgarie-norii ~i lanturile
hoteliere.
Plaja Waikiki bate toale rceordurile
in domeniul mliititlidinii
hotelurilor.
Eeonomia s-a dezvoltat in trei
dircclii: agrieultura, turism ~i baze
militare. Insulcle Hawaii Sllnt eel
mai mare produeator de ananas din
lume ~i eel mai mare furnizor de
zahar din SUA.
Datorita plajelor intinse ~i a
valurilor ina ltc, arhipelagul este
un adevarat rai rentn! amalorii de
surfing.
Din punet de vedere militar,
arhipclagul Hawaii este baza
militaril nord-americana eea mai in Hawaii existii incl; 11I111(i
apropiati'i de continentul asiatic, in vulcani llCti~'i
dircctia vcstiea.
Banii cheltuili de marinarii
americani. cantonali in unele insule
(inaccesibile turi;;tilor), sunt 0 sursi'i
irnportanta de venit.
PE SCURT
Capitala: Honolulu (pc insula Oahu)
Lirnba: engleza
Moneda: dollirul american
Rcligia: cI'C$lina
Celc rnai irnportantc ora~: Hilo.
Waimcra. Kaunakaklli
Smoglll stelaI' II/conjoard SteOlm
Polarli In bf.l=a obsermtorului
astronomic de la }"JamUl Kea.
 SUA5

WASHINGTON
Inima unei superputeri

lata semnul distinctiv al Washingtonului: cupola Capitoliului, in varrul careia

troneaza Statuia LiberIa/ii, Piatra (Ie tcmelia a cdificiului a fost EI$czatii de George
Washington, in 1793.
SUA.-6 ----=== Ora~ul
In 1776, cilnd Congresul Statelor Unite a declarat independenta fata de Marea
Britanie, statului nou creat Ii lipsea numai
Capita/a tarii i$i tragi: denum;re:J de 13 nurnell: primuJui p~inre 31 State/or
Unile. George Washington.
upa cUtiva ani, oamcnii
D
politici din nOll inliin{ulCle
State Unite s-uu saturnt sa
tot riitaceasca de colo pfma colo: sc
inlrurcau cand la I)hiladelphia. cand
13 cw York sau 13 Annapolis. A$U
nu sc mai putca. Era revoic de 0
capitala, cat mal cunind posibil.
Situa\ia ~i·a gasil rezolvarca in anul
1793: omul care a dar numclc sau
nouilli ora~, a 3$ezal piatm de
tcmclic sub Capitoliu. George
Washington, comandantul suprcm
al armatei americare. care a decis
So.1r1a riizboiul de indcpcndcnlli
cuMA
Tcmpcrat3. Veri secctoase ~i
adesca foorte fierbinli: mercurul
tcmlOmctrelor poate urea pana In
+41"C. lemile sunt foarte geroasc.
cu tcmpcrmuri sub _26°C.
primului pre~edinte
0 capitala pe rnasura.
CE MERITA VAzUT
elba Alba (....'C. XVIII.XX).
mUJ"cc1c 'ational Gallcl') of An.
(care al.l;)llO~I~le capodo~re ale
lui Boticclli ~i Rafael. ale
mal.~trilor flamanzi ~i olandc7i. nle
lui LI Greco ~i Gaugnin).
Srnith!'>Onian Institution. National
\luscum of Ijuilding An.!'o
(capodopcre ale arhitC'Cturii).
alional \lusewn of African An..
Hulocau:>t \lll......-um.
STATISTICA
Suprafata: 151.) kIn-
Populatia: 5"Y:!.OOO d..: loculton
(dllllr..: care apro"i.imam bO'!
afroamcri(ani)
Crqterea demograficl.: n.(r1o
Venitul pc cap de locuitor:
2X.659 LSD
invingfmdu i pc cnglczi la York-
4
lawn. in 1781, nu a apllca! ins.."i sa decisive in favoarea eliberarii
guvcrnct:c din noul sediu prczi- populaliei de cu10are. in preZelll.
dential - Casa Alba. EI a murit eu aproapc 60% dimrc locuitorii
lrel ani inainte de finalizarea Washinglonului Sunl afroamericani.
eonslruetici. in anu1 1974, un politician de
euloare a fost ales ea primar al
Washington a sdipal reatins din o~ului. umele sau era Walter
riizboiul civil american. De aici au Washington...
pomit, in anul 1862. scmnale
CE TREBUIE sA $TITI
J. in Washington se and Biblioteea Congrcsului. infiin13tli in anul 1800.
accasta este una dintre cele mai mati bibliotcei din lome: iubilorii de cane
au Ja dispozitie aici 90 de milioare de titluri.
2. Lincoln Memorial atrage anua1 sule de mii de vizitatori. Figura
p~intelui asasinal in 1865 se bucum de 0 popularitate imensA printre
amcricani.
3. Primul aparat de zbor construit de fratii Wright poote fi admirat In National
Air Space Museum.
4. in lInul 1963. Martin Luther King a fost in fmnlea m~ului non-violent
sprc Washinglon. la care au participat 200.000 de apar.itori ai drcpturilor
omului.
 SUA 7

r WASHINGTON
PLANUL ORA$ULUl

in eentrul Washingtonului sum situate prilleipalele institu!ii de stat $i eulturale, preeum

sediul pre$edimeJui (Casa Alba), edifieiul Congresului, Biblioteea Congresului, doua
universitei(i, IlUIncroase institute $tiinrifice, galeri; $; I11uzee. Cat1iereJe unde Jocuie$te
popula/ia de euloare oeupa partea estiea a ora$ului. Popula/ia alba loeuie$te in partea
nordiea $i vestiea a Washingtonului, precum $i in zonele suburbane. Washingtonul
euprinde totodata numeroase terenuri verzi $i pareuri (eel mai mare - Roek Creek Park,
eu un amfiteatru $i 0 griidina zoologiea - a fost infiin/at ill anul 1890). Pe malul vestie al
raului Potomac (in statui Virginia) se ana eimitiru/militar Arlington National Cemetery
preeum $i Pentagonul - sediul Departamentului Apaflirii $i em1ierul general al armatei
Statelor Unite. 0 patte din c1adire a fost distrusa la II septembrie 2001, inunna ataeului
terorist in eare un avion s-a priibu$it peste Pentagon.
 8
WASHINGTON
Capitala in slujba democratiei
Planul capitalei Statelor Unite a luat n~tere la st1ir§itul secolului aI XVIII-lea, pe
masa unui proiectan!. Astiizi, locuitorii Washingtonului nu au nici un dubiu ca
proiectul, care a fost dus la indeplinire, a fost bine concepu!.

lune! cand doi americani sc dimcnsiuni exagcmte: piete

A intalresc pentru prima dma.

prima intrebare se refern,
de obieci. In statui de unde se trage
interlocutorul. Locuitorul Washing-
tonului arc ca~tig de cauza in
accasta chestiure banala. Accasta
pentru ca Washington D.C. nu
apartine niciunui stat. Statulul
apanc al ora.$ului • Districtul
Columbia - are mdacini istorice.
Parintii Fondatori ai Stalclor Unite
au dccis en acesl district federal.
guvemat de Congrcs, sa nu imrc
niciodati'i sub administralia
\TCunuia dinlfC state. Pami in ziua
de astiizi nu a surveni! niei 0
schimbare in aceasla problema.
Casa Alba. scdiuJ p~intclui
Sla/clor Unite.
PE SCURT
• Capitala Statelor Unitc ale
Amencii
• GmniJelc Wasbingtonului
coincid cu granilclc DistriclUlui
Columbia
• Situare: intre statele Maryland $i
Virginia
• Morcda: dolarul amcriclln
• Rcligia: in majorilnlc prolestanli
• Aeroponuri intcmalionalc:
Dulles. Baltimore's Friendship
Washingtonul. construit confonn
planurilor lui P. Ch. L'Enfant. este 0
metropoJa desemnata sa reOecle
camcterul statal al acestci societati
democrat icc. Totul arc aid
uria$C. striizi $i bulevarde
prea lungi $i prea late,
ideale pcnlru orgnnizarca de
mar$uri, demonstralii $i
mitinguri. Pana in ziua de
astlizi, prc~intelc Statelor
Unite parcurgc distanta
dintrc Pennsylvania Avenue
$i Capitoliu pcntru .. depure
juramant pc constitulie. in
fata impunatorului sediu al Congre-
sului.
Construircn de zgarie-nori este
intenisa in Washington, pcntru a nu
umbri Capitoliul (sediul Congre-
sului), vizibil de prctutindeni.
Capitoliul cste punctul central al
o~ului. imre acesta $i Casa Alba
se intindc splendida promenada
.,The Mall". Pe ambcle lalUri ale
vastei peluze se ridici'i muzee,
asemeni briliantelor dinlr-un colier.
Elc adaposlesc capodopcre repre-
zentand toatc curentc1e artistice
imaginabile. Pentru americani, The
Mall cstc pur $i simplu ..salonul
natiunii".

WBshingfOnu/ .1bundiJ in monumcntt::
reprezcIltJl/i\'c. statui $; cditicij. 8$.1
cum sc CU\;tlC capilalci St.1lclor
Unitc.
ECONOMIA
Washington: centru adminislrativ' al S A (in institu\iile dc Slat lucfl:3.d peste
350.000 de persoarc). Important centru univcrsitar ~i ~timtjfie (7 Ulll\crsitati.
renumllC instltutc de ccrcctan: $i laborntoare). Turi..m (Iocul palrU in lume ca
dcnsitate a hotclurilor): 18 milioa~ de turi~ti anua!. majorilatea cetaleni
americani. Statele Unile. Agricullurn: eel mai marc producAtor de ccrcalc ~i
de carre dc vila (al:ilUri de China). Rcsurse naturale: argint. cupru. fier. petrol,
dlrbUl\:. Industria: de tchnologii modcrre. illfonnaticil.. cQsmica, nuclcar.i, de
aUlomobilc, clcctronica (compulcrc). militara.
 SUA9
us

ALABAMA
Inima Sudului

Dig pc Lacul Marlin, Alabama

 Aici a activat Martin Luther King
Locuitorii Alabamei sunt IDandri de rolul jucat de statullor in istoria ~i in
dezvoltarea relapilor sociale in Statele Unite. Aici a luat n~tere mi~carea
pentru drepturile civice ale populatiei de cu1oare, la conducerea ciireia s-a
atlat Martin Luther King.
a I decembric 1955. in

L Montgomery, ~fcn.J.I unuia

dintre autobuze Ie-a ecrul
cclor pmru pasagcri de culoarc sa
clibcrcze locurilc rczcrvmc pcntru
albi. Rosa Parks, 0 croilorcasa de
culoare de 42 de ani, a rcfuw!. in
virtutea legilor segrcgationislc
locale, ea a fost arestatli $i con·
damnatii la plata urei amcnzi. in
replica, lidcrii locali au indemnal
populatia de culoarc sa renunte 13
transportul Cll autobuzul. Boicotul a
tinut peste un an $i s-a inchciat door
atunci cand Tribunalul Suprcm a
inlcrzis segregat1a rasiala in auto-
buzc. Acti~ a fost coordonata de
un comilet special infiinlat. in frun-
tea ciiruia s-a anal pastorul Martin
Luther King. Activitiiti1e pacifislc
ale nou-infiintatci Congrcgalii a
Conducatorilor C~tini ai Sudului
(printre allele, faimosul ma~ asupra
Washinglonului din mai 1975) au
condus la adoptarca lcgii rcfcriloare
la drepturile cetatere~ti, prin care se
abolca segregalia rasiali'i. in accla.$i
an, King a primit Premiul Nobel
pcntru Pace, iar patm ani mai tarLiu
a murit asasinat de un rasist alb.
Martin Luther KIng in timpul unui mlJJl de protest imporriva discrimin3rii rasiale
in Montgomery. Alabama (SUA). secolul XX. 17/3.1965.
Locuitorii de culoarc rcprczintfi 0 ni~tccctatcni infcriori: ei au devcnit
patrimc din populatia Alabamei. in mici arcnda~i de pfumint, aflati
secolul XIX, aici au fost adu~i mii mercu la mila proprietarilor albi.
de sclavi de culoare ca 5<1
muneeasca pc plantaliilc de bum-
bac. in timpul Razboiului de
Secesiure (1861-1865), Alabama a CE MERITA VAzUT
luptat de partea Confederatiei
\1uollc (ora~lll .. echi, I-on C\mdc
Sudului. j n februarie 1861, statelc
cd ell at:r lrancez. Gradinilt:
Sudului I-au ales p~inte pc
Bdlingnuh). \1ontgome~ f(.U\.3
Jefferson Davis. iar prima capitala a
\lbJ. a Ctlnf..:dcra\iel. \1t:monalul
fost la Montgomery. infriingerea
\11~iuii pcntru Dn::rlun (1\1<.:":.
Confederalici in 1865 a adus scla-
Bi....:nca St. John). Tll: keg..:c
vilor libenatca mult doritfi, dar
(\h,/eoll Caner
ac~Lia au continuat sa fie tTatati ca

CE TREBUIE sA ~TITI
1. Casa in stil ilalian II p~intelui Stntelor Sudului. care au parasit Uniurea
in 1861, a fosl construitA in Montgomery in 1835 ~i 0 fost prima CasA Alba.
americand.
2. Doi dintre cei mai raimo~i ccti'ileni oi Alabamei sunt Jesse Owens, atlctul
care a devenit cvadruplu campion olimpic in 1936, ~i ciintiiretul de jazz Nal
King Cole.
3. Inainte de sosirea albilor, sudul Alaballlei a fost populat de amerindicnii din
Un posibil viiror abso/n:nlil/
triburilc Natchez ~i Mllubilla.
Universitatii din Binningham...
 SUA 11

ALABAMA
HARTA FIZICA
.. TENNESSEE
.
Pj.~,.o,,'
I".tt4lU

ron
• Hunlll\o'ilte
~

• pale 2500lXl1DC:
• 1nlIw 100 000 - 250 000 loc-
• tnn50.000-10000ll1llc-
• Inn 20000 , 50 000 luc:.

.-
• oub 20 000 IDe-

MISSISSIPPI
o
0- .....-..,.
-~..-

*-
~

o
o
•,
<
.,_J
."----
Tuscaloosa
w._
o

o.
.~
". ....... GEORGIA
~

F l\S
_0-
MQNTGOMERY

".

-- .- • IS

0
....-
(
•
.... .-- .
- •
•"""-

J FLORIDA

!
Ii

Pana in J 763, teritor;u} Alabamei a apartinut Louisianei Franceze. Pana in momentuJ de

k1{li, Alabama cstc numit£l inima regiunii Dixieland. Denumirea de Dixieland provine
probabil de la euvantul fmneez .,dix" (zeee) tipiiril pe reversl/I banenotei de 10 dolari
aflata in eirel//alie inainte de Razboil/I de Seeesil/ne.
 ALABAMA
De la plantatiile de bumbac la industrializare
'in trecut, in sudul Statelor Unite bumbacul era rege.
'in a doua jumlitate a secolului xx, economia Sudului s-a dezvoltat foarte rapid, iar
astlizi se investe~te rnai ales in sectorul de servicii.
upa pcrioadc de dominatic

D francezii, britanidi ~i spa~

niola., Alabama - numita
Inima Sudulu! - S-3 integral in Stalelc
Unite ale Amcricii. in 1819. ea al
dowizcci ~i doilca Slat. Pana in anii
'20 ai secolului XX. cconomia
Alabamci a fOSl dominata de cuhi·
"area bumoocului. Invazia lacustclor
din 1929 ~i rcccsiurca cconolllidi
mondiala au pus capat damnici accs-
lei monoculturi. Cu toale acestca,
seetON] agricol continua sa joace un
rol important, iar Alabama cstc
n~lit.ii pentnJ cu!tunlc sale de alUl"C
de piimiint, de soia ~j de porumb.

Birmingham. eel mai mare o~ din

Alabama :>1 un H.'Chi centro al indu:s-
lriei olclului. dcvirc acurn 0 modcma
metropola a scrviciilor. Sursa prinei·
paJa a veniturilor sunt cele cioci band
locale $i Inslillitul de Medicina al
Universil:itii Alabama. Capilala sla-
tului, Montgomery, s-a pus mpid pc
ECONOMIA
Agricuhura: cuhuri de bumbac.
alure de ramanl. M)ia. porumb.
fruclc ~i legume: crc$ICrea \ itelor
~i a pasarilor; inllustria laplclui.
Industria: mctalurgica
(Bmningham), u~ani, chi mica, a
Olclului (Mobile), tchnologin
zborurilor cl,)smice (Huntsville).
cuMA
Clima subtropicala umed3.
Temperatura medic atingc +1O'C
in ianuaric ~i "28 C in iulie.
PICloarc dupa infrangerca din
Razboiul de Scccsiuoc, datorita
industriilor texlilc, chi mice (pro-
duclic de ingr;l~mintc anificiale) $i a
lemnului, care au prospcmt.
Iluntsville. situat in nordul
Alabamei, a fost primul sediu ..11 ccn-
trului american ..11 zborurilor cosmicc
ASA; aici a fost construitii. printrc
altele. rachcla care i-a purtal pc primii
astronauti pc Luna, in 1969.
Razboiul dc Sccesiure a ocolit
Mobilc. singurul pon maritim al
Alabamei, situat in Golful Mcxic.
Originile ora~lIlui dateaz."i din 1702,
dind a fast intclllciata aici 0 a~czarc
franceza. Primii eoloni~ti au adus cu
ei obiceiul camavalului Mardi Gras
(Marlen Marc). care se sarbato~te
in Mobile. ram intrcrupere, din 1704.
Obiceiul arc dcci tradilii mai indclun-
gate decal camavalul din coloratul
ew Orleans. eel rna; \'CStil o~ din
Louisiana.
in Alabama sunt cultivate cu gnja
rradifiilc pcn'o,1dei marilor pJantali,.
STATISTICA
Suprafa18: B ~ _915 1; m
Populatia: 4.-1 Ilulioan,: lIo.: locullon
Cel mai inalt virf.
Chcaha (714 m)
PESCURT
• Capitaln: Montgomery
(202.000 de Joe.)
• Cclc mai man o~: Bmningham
(243.000 loe.), Mobile (199.000
loc.). Huntsville (158.000 loc.)
• Limba: engld
• Rcligic: ~nism
• Valuta: dolarul american
• Cele mai lungi moo: Alabama.
Tenrcsscc, Tombigbee
-
ARIZONA
Legenda Vestului Siilbatic

Rafting-ul a fost inventat pe apele rapide ale raului Colorado, in defileurile inguste
ale Marelui Caninn. Amatorii de rafting se urca intr-o bard gonflabila de mari
dimensiuni ~i se aviinta ell capul inainte in valtoarea roului.
SUA22.: Tinutul
, sfant al amerindienilor
Locuitorii originari din Arizona au luptat mult timp impotriva dominapei
rn
Mexieului ~i a Statelor Unite. rezervapile din aeest stat Wiese pana in
ziua de astiizi urm~ii eelor mai eunoscute triburi indiene:
Hopi, Navajo ~i Ap~e.
CXicanii au dcscopcril

M Arizona in anul 1540.

Dupa infrangcrca sufcrit.."i
in 1848, ac~tia au fost rcvoili sa
ccdezc Stalelor Unite 0 parte a tcrito-
riului. in 1853, americanii au
cumpamt ~i restul Arizorci. Zccc ani
Illai l.-kziu, dupa infr5ngerea
annatclor confederate in 1863. a fost
creal, in cadruI Uniunii, un tcritoriu
scparat care a dipatat rangul de stat
al SUA de abia in 1912.

Pentro amcrindiere, acestc linuturi

erau sfinle. Inainte de aparilia amu-
lui alb. in Arizona
sc stalomicisera
numcroasc uiburi
indicrc. ~i multc
dintrc acestea au
disparut, Arizona trnnsfonnat, incepfuld din anii '40 ai
rnmare tinutul Cll secolului XX, in centrul american al
cea mai mare con- microclectronicii ~i al industriei de
centrure de iodieni aparnre. in plus, in anii '60, oamenii
din Statele Unite. de afaceri intreprinz1ilori au rcalizat
Urelc (riburi, pre- cfi acest stat, unde este cald 101 tim-
cum triburile Hopi, pul anului, prezinta calit'iIi cc pot fi
avajo ~i A~, folositc in scopuri comerciale. Astfcl
a loat na~itere Sun City, o~ul pen-
cuMA pastreaza tradiliilc inaint~ilor in
cele 19 rezcrvalii in care triiiesc. in
sionarilor bogati care simt rcvoia sa
scape de slrcsul marilor aglomernlii
Clim3 tropicala dqertica. ultimclc dcccnii, in Arizona au aVUI urbare ~i sa triiiascii intr-o aUTIosfcm
, ublfOpicala in nord. Vara. loe schimbari scmnificalive: acest lini~tita ~i confonabila.
temperaturile medii sunt cuprinsc stat cindva prepondcrent agricol s-a
inlrc "33 ~i +35T. lama.
tennomctrul aral3 -J6°e in
Phoemx ~i Iwe in Tucson.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Multi amerieani folosesc denumirea de .,Baby State", cind se refenlla
Arizona: aceasta a devenil stat de abia in 1912.
CE MERITA VAzUT 2. Aerol foartc uscal $i fiir.i praf din Arizona este ideal pcntru produclia de
microcipuri penlrU caleulaloare.
Parcul 'alional \.larclc Canion. 3. Areosanti. situat la nord de Phoenix, estc un excmplu al urbanisticii
Pilrcul ~alional P1\durca modem:: $i ccologice. Creatorul sau eslC arhiteetul $i filosoful italian Paolo
Pil:trificiita. Valca \1ollutlwntului. Solen.
CaniQnul Chcl1y. C"ratl:rul 4. eel mai marc ceas solar din lume se and 10 Cave Creek, in apropierc de
Mctclmllui, Phoenix.
 ARIZONA
HARTA FIZICA

UTAH

NEVADA
~

"~I
.'
P.{]./2,.0 d .
,
N /y~
•

~.

CAUFORNIA

...-
.-
••

• pese. 500 000 Ioe.

• pesIIO 100 000 loc- NEW
• _100.00010<: MEXICO

--~
--"'"'''''''''''''''"
mnu; principlIIo

200 500 1 000 2 000 3000 m

Go/ful
ME X I C
-
Callfornial

Simbo/uri/e statu/ui Arizona sunt Mare/e Can ion Colorado ~i suprafele/e fntinse de
de$ert. Aceste terenuri ascund adevarate comori de zaciilninte minerale: cupru~ aUf,
argint, molibden, uraniu, cJrbune, zinc $; plumb. TOlodatJ, linalizarea mari/or proiecte
/JidroteIJnice a pennis dezvoitarea cll/turi/or agrico/e ~i a cre~terii anima/e/or pe
sllpraferc importante.
SUA2
ARIZONA
De$erturi $i sporturi de iama
V1irfurile izolate, ~ite ale unui complex stfulcos
distrus aproape In Intregime de eroziune, sunt 0
prezen(ii tipicii In peisajul d~ertic pitoresc aI Arizonei.
. stAt de
_ _ soalll
. or Nsvajo.
rizona, al patruzeci !;ii
A optulca stat al SUA, este
adcsca asocial eu lurmele
de vilC, eu varlcjurilc de praf~i eu
orizonturilc yuste prcsaralc eu
slfinci ro~iaticc ~i monumcntale.
Accasla nu csle tolul insa. TOI aici
se g5sesc munti ina1li, lac uri
inlinse, locuri penlru recrearc, rc-
zerva\ii de amcrindieni, trasee tu-
ECONOMIA
Bogajii naturalc: Cllpru (eea mai
marc sursa de CXU1lClic din SUA).
zinc. plumb. aur, argint. Industria:
astronauticii, dc apiirare.
clcctronicl'\. C~lcrca \itclor.
Turisl11.
STATISTICA
Suprafata: 295.254 km-
fiSlice alragatoare
Populapa: 5.9 milioarc. din care
precum ~i Marele
5% <;Ullt amerilldienl
Canion - eel mai
Densitatea popuJapei:
mare defileu din
17 loc. km·
lumc. RilUl Colo-
eel mai malt punet: Viirful
rado ~i-a sapat aiei
Humphrey (3.K51 10)
albia, la 0 adan-
Marcie Canion: lungimca 446 km.
cimc de aproape
Iflplllca 0.5-29 kill.
2.000 de metri.
adancimca 1.6 km
Stratcle de piatni
divers colorate
vizibile pe peretii Arizona se invecineaza Cll Mexieul
defilcului all peste eel sarae, fapt ee se observa la tot
domi miliarde de pasul in sudul slatului: pcrsonalul
ani vechime, adica din restaurantc ~i hotcluri cste for-
jumatatc din varsta mal in majorilate din hispaniei. iar
Terrei. Circuitelc de schi din in urele loealitati, spaniola domina
Muntii San Francisco contrasteaza
pUlcmic ell peisajul dC!;icrtic. Din
noiembrie pami in april ie, arnatorii
dar Iimba engleza.
Arizona ofcra calC ecva inleresant
de sporturi de iama din tonte pentru fieeare. Esle un adevarat
colluri1e State lor Unite se paradis pentru pasionatii spor-
lngramadcsc aiei. eel mai inah turilor aevatice ~i de iama, pentru
varC Vi'irful Humphrey (3.851 m), iubilorii naturii ~i ai drumctii1or.
este acopcrit de zapada chiar !;ii
primavara.
PESCURT
• Dcnumirea oficia1a: Arizona (Statui
Marelui Canion), a devenit in 1912
al patruzcci ~i oplulca Slat al SUA
• Granile etl Nevada, Utah. New
Mexico. Califomia ~i Mcxie
• Capitala: Phoenix
• Limbi: engleza ~i spaniold, dialccte
llmcrindicl£
• Rcligia: c~tinism
• Ccle mai importante o~:
Glendale, Mesa, Scottsdale. Tucson
• Rallri: Colorado, Micul Colorado,
Gila, Salt River
 SUA 25

SAS
Tara posibi/itati/or

Lilr/e Rock, care /Jumara peste 184.000 de locuitori, esle u/Jul di/Jtre cele mai mari
ora$C din statui Arkansas $i, in aCehl$i limp, clIpitala accstuia.
 ~

"In josul raului"

Statui Arkansas se intinde pe malul vestic al fluviului Mississippi, in
partea central-sudica a SUA. Agricultura precum ~i extragerea petrolului
~i a gazelor naturale reprezintli fundamentele economiei acestui stat.

umC1C de ..Arkansas"

N provirc de la dcnumirca
popular.i data unui mic trib
de indieni Siouan ~i inscamna
.,oamenii care locuicsc in josui ra-
ului". Expresia se refera 13 fluviu\
Mississippi, care formeaza granila
esticii a stalului Arkansas, sepa-
nindu-J de statele Tenrcssec ~i
Mississippi. Panea de sud-cst a sta-
lului estc ocupala de fertila Campie
Mississippi. Nord-vestul este domi-
nat de Podi~ul Ozark de la granila Cll
statuI Missouri $i de Munlii
Ouachita, care sc continua mai
departc sprc sud. Acestc doua for-
maliuni muntoosc SWlt sepamtc de
raul Arkansas, care izvo~te din
Munlii StaneQ$i $i lraverseazii linu- FOSlU1 pTC$Cdinte 81 SUA. Bill Clinton. ~i-3 pelrecut tineretc3 in Hoc Springs.
lui pcntru a sc vlirsa in fluviuJ
Mississippi. in locul in care mul Peste jwmitatc din suprafata statului esen{ial in economia stalului, s-a
~te regiurca de podi$ se ana este acoperitii de paduri. in con· diminuat $i ca. StatuI a mcn{inut
capitala stalului, Little Rock. secintii, un loe imJX>rtant in econo-- sclavia 0 pcrioada indelungatii, iar in
mia statului Arkansas iI ocup..; indus- timpul Razboiului de Scccsiure
Raul Arkansas $i fluviul Mississippi tria lemnului, alaturi de sectoml ali· (1861·1865) a luptat de partea
sunl sursa de vinln a acestui slat. in menL.'lr ~i de ccllexlil. Celc mai mari Confederatiei. Dupa infrnngere, a
vailc aceslora sc cultiva orcz, soia, bogii~ii naturale sunt pctrolul ~i fosl rcvoit sa abolcascii sclavia, dar
fructc ~i ccrcalc ~i tot aici sc anii gazele naturale, anate in zona de scgregalia rasiala a continuat sa
crcscatorii de curcani ~i de gaini. coostii. Exploat.arilc de bauxita, existc. Abia in 1963, in Arkansas au
cindva foortc dezvoltatc, au rarnas apfuut ~oli comure pcntnJ copiii
acwn doar 0 amintire. Mirelc de alu- albi $i pcntnJ cei de culoare, ceca ce
cuMA miniu ~i baracilc au fost inchisc.
IrnJX>rt:al1ta economica a burnbacu-
nu a pus capc'it insa conflictelor
rasialc.
SublTOpical,A umcda. Temperatura lui, care in trccut a jucat un rol
medic in Lutlc Rock: t4°C in
ianuaric ~i +28<C in iulie.
CE TREBUIE sA $TITI
I. tn ciuda nparcnlclor, ora~ul Arkansas City nu sc anil in statui Arkansas, ci
ECONOMIA in Kansas.
Agricuhura: culturi de ore7. de 2. in 1541, expcdilia spaniola an8l3 sub eonduccrea lui Hernando de Soto a
soia. de bumbac. de cereale ~i de ajuns pc tcritonu! de astAzi al statului Arkansas.
fructe. Lrc~terca animalclor. 3. tn 1953, statui de provincie Arkansas a capalat porecla ,.,Land of
Silvicultur3. Jndu~lria: cxtrncti,a Opportunity" ("Tant. PosibilitAlilor"), pentru a-i indemna astfcl pc cetAlcoii
(pelTOl ~i gale naturale). Statdor Unite sa se stabileasc;l pc teritoriul sau.
elrtEctic:'i. u~r.\ (tcxtila). 4. Bill Clinton estc originar din Arkansas. inainlc de a deyeni p~intcle
alimentarii. Statelor Unite. el a fost guvematorul acestui stat.
 SUA 27
"'
ARKANSAS
HARTA FIZICA

MISSOURI

-
TENNESSEE

....-.. •

....
,.
• ·...,11 0 .."",,1-

MISSISIPI

.-..

-- -
• pelle 100.000 Ioc.
• 1Hre 30.000 . 100 000«

TEXAS
""•
_ .....
• -.b30.000loc..

100 2D) !iOOm

LOUISIANA

a perioada inde/ungata, agricn/tura a reprezentat piarra de teme/ie a economiei statu/ui

Arkansas. Aceasta continua sa joace $i in prezem un raJ important. Terenuri/e agrico/e
ocupa apraape jumatate din teritoriu/ staru/ui. in trecnt, aici se cu/tiva in special
bumbac, in/ocuit acum de cu/turi/e de soia $i de orez. Cre$terea anima/e/or este $i ea
importanta: Arkansas ocupa /ocul intai in SUA la praducria avicola. a mare boga(ie a
acestor regiuni 0 reprezinta padurilc, care atrag anuaJ un numar uria$ de viimltori. in
1906, il1 Arkansas, a fost descoperil unicul zacamiint de diamante din SUA: limp de
peste 50 ani de aici aLl fast extrase in medie 0 mie de pietre prelioase 81wal.
SliA28
ARKANSAS PE SCURT
• Sial federal a1 SUA
Piimfintul obtinut de la Napoleon • Strueturn administrnti"l1: 75 de
comit,1lc (COUlllics)
Teritoriul de astazi al statului Arkansas a [ost parte a • Capitala: Linlc Rock (184.000 loc.,
aglomcralia urbana numArn
unei vechi colonii franceze, pe care americanii au 610.000 loc.)
cumparat-o de la Napoleon, in 1803. • Limba: englczi
• Mornda: dolarul american
a inceputul sccolului XIX, • Cele mai man ~: Fort Smilh,

L apoleon, aflat in cautare de

aliali irnpotriva Anglici. s-a
dccis 5<1 ii atraga pc americani de
North Linle Rock. PiJr Bluff

partea sa: Ie-a facu! acestora ofcrta CE MERITA VAzUT

prolitabila de a Ie vinde colonia
lz\'oarclc ficrbm\l dm lIot
franCC:7.1i Louisiana. care cuprindea
Spring~. Raul BulTalo.
pc alunci inlreaga regiufl:
\11"~I~!'>irpi.
Mississippi ~i Arkansas. eu numai
palm ani inainte, Franta clicerise
accslc teritorii de la spanioli.
TranzaCiia a avut loe in 1803: STATISTICA
Louisiana $i-a schimbat propri- Suprafata: 137.712 kill
clam! pentru suma de 15 milioare Populapa: 1.07 mil. loco
de dolari. Densitatca populapei: 19 loc. ~m­
Structura eblicl: pe... tc Sfl"n albi.
Pcntru amcricani, accasta a fosl 0 16"" ~lpulalil: de culoarc
afacerc cxcelenta: datonia posibi- Populafia wbani: 53 u •
liti\ilor de exploatarc a fluviului
Cel mai inalt "iff:
Mississippi $i a afluenlilor acestuia \lullld~ \1agaJ'irr P09 ml
(mai ales Arkansas. care curge din- eel mai lung riu:
sprc vest), nimic flU a rnai Slat in ,\rt.ama.. (1 ..UJ km)
calea imegriirii eOl1lill:nll1!ui din Baile Fore/yce din HOI Springs
pUl1ctlil de vcde-
re al cailor de
comunicalic. in
1836, Arkansas
a dcvenit a1 dou·
iizeci ~i cinci1ca
stat al Slate lor
Unilc.

Vilpor pc
Missis~ippi.
SUA
 SUA41

CHICAGO
Metropola de pe malulfacului Michigan

•
I c.;,,:':':
:' 1'1
11~" ..
II II

I• I\'.

........,
•••
l~'·tl_"ll"
.',
i:':::lII.~

_. ..
• •• • .. ~~~~~
• II ..

o dall) e/l sfar~itlll seealllilli al XIX-lea, arhiteelii dill Chieaga all illeepllf sa
proiecte:e :garie-norii care dOli ~'i astli:i unIOn aparte panoramei oro$ului. Chicago
eSle, dupii New York, eel mai mare cenlrll economic dill Stalele Unite.
 SUA42
Ora~ unie in Statele Unite
Din punct de vedere al transportului de persoane ~i marfuri,
Chicago ocupa primul loc in lume. De aici pleaca
mai ales vapoare, avioane ~i trenuri.

Pas ell pas. Chicago a dC'vcnit un

CE MERnA VAzUT
Zgaric-noril ~(llil de la Chicago
(Reliana Building Bumhama.
bi,cri..:a lui frank L1o}d Wright dm
Oai.. Park\. IUffiUI&: Foe (care a
...upra\ Ic\uit inccndiului din I ~71).
Sear- T\l\\Cr, In litl.llul de \rtc.
\1U1cul de SllmlA ~i Indu... tric
ra zero a Mtut in anul 1869:
centru imponam de cOl11unicatii.
~i incendiul cumplil din 1871 a
mistuit in intregime o~ul.loeuitorii
acestuia ~i-au creal un nou drum. eu
arbitectum fascinant\. in special eu
zgarie-nori.
in zilele noaSlre. loeuitorii din
Chicago Ir:\iese din comen Si
tchnologie informatica.. Aici iSi are
sediul gigantul in calculatoare IBM
Si multe alte eonceme inlcmalionalc.
ECONOMIA
Industria: c1ectrom~ini (aUlotu-
risme. fcro\ iara. de ma~ini
ma~ini industrialcl. encrgcticl de
combw;tibil(petrol). farrnacculica..
alimcntan\.
S:\U provincial. Presa locala redti
expresia acesluia ---ea in nici un all
loe din Statele Unite----.- consacnin-

O s-a pus in funcliunc prima

linie de calc fcra~ care lega
coasLa de est de cea de vest a $talelor
in ciuda contactelor eu imrcaga
lume. Chicago si-a p:\stral sannul
du·Si anicolele aproape in
exclusivit31e problemelor regionale.

Unite. Principalul nod de cale ferala

pentru acest traseu era (!ii este in
continuare) Chicago. Daea cineva
intenlioneaza sa ciili'itoreasca co
trenul din New York in Los Angeles.
trcbuie sa schimbc 13 Chicago.
Trcbuie lotu~i sa adl"iugam ca deja de
20 de ani nu mai circula vagoanele
luxoase ell covoarcle ro$ii, in care sc
ofereau hainc dilcale $i un barbierit.
Cli tOale accslca. datoritA cliii ferate,
ora~ul a devcnit cunoscul printre
oamenii de afaceri ~i in prezent
face pane dinlre ccle mai importantc
centre comcrcialc din lume. Un rol
imponant il joacn Si Chicago Harbor:
ponul de la lacul Michigan, legat
de marc prin Drumul de Apa Sf.
Lawrence cel mai pane pen din
interiorul cOlltinentului din lume.
in plus. la aeroponul intemalional CE TREBUIE sA ~T1TI
O'Hare sunt ine<lrcatc zilnie in jur
de 2.000 de avioanc de pasageri. I. in Chicago traiesc impreunA 70 de grupari cmice, ceea ce este un record
care constiluie un record la scam caracteristic. Irlandezii rcprczint! eomunilatea cea mai pUlemica. din punct
mondmlit. de yedere polilic.
2. Celebrul curcnt de jazz din anii 1920. dcnumil Dixieland. este CUDOSCut sub
CLiMA denumirea dc .~03la de la Chicago".
3. eel mai bun club de baschel. Chicago Bulls. s-a remarcat in anii "90 ai
Continentall. \eri fierbinli ~I secolului trecut, imprcunll. eu superstarul acesluia. Michael Jordan.
sufocanlc. Tempcmturi medii in 4. eel mai mare grup de polonezi din lume. Peste I mil de locuitori sunt de
ianuaricdc-3.5 C.iarinlUhe"24 C. origine polonez1. Aici se ~te ~i Muzeul Polonez.
 SUA43
u,

- CHICAGO
PLANUL ORA$ULUI

._"""'"".-
....

... ._
...........
. "'"
N........

Chicago este orasu! recordurilO1: Aid se ajla eel mai mare port de navigalie
c01l'inenlalii $; aeroporl din fume, ceo moi JIlare orchestrii $; ... feinttina.
 SUA44
CHICAGO
Centrul de transbordare al SUA
Chicago, situ at in statui Illinois, ocupi! ceI de-al doilea loc in economia
Statelor Unite. Ora~ul s-a remarcat in primul rand prin ~coala de arhitecturi!
de la Chicago ~i prin legendarul AI Capone.
chiar aici: primii .,skyscrapers'" all
aparnt la sfa~itul secolului al XIX-lea
~i au rcprczentat opera unei grupari
de arhitccti, cunosculli sub denumirea
~colii de la Chicago. Aici se aOa,
construit."I inca din 1973, cea lllai inalta
clMire din America (Sears Tower),
care nu delllult a fost ~i cea mai inulin
din lumc: arc 443 m in inallime ~i
numara 110 etaje.
Urmatoarea atraqie 0 constituie
"coasla" din Chicago: ora~lll se
intinde in scmicerc pc 0 arie de 40
km de-a Illngul malului sudic al
lacului Michigan. Nllcleul o~lllui a
fost construit in anii 1803·1804 ca 0
In veehiul corlier din Chicago. pe forti'ireat5: Fort Dearborn (demolata de
//Ialll/lacllilli Michigan, se jmjnde indieni).
Central Business Districi. centntl
comercial 0/ metropolei. Terenul fertil din jU1l.l1 acestcia a fost
imcdiat poplilat. in seun limp. s-a
e jur imprejurul ora~ului fonnat aid 0 ~zarc care deja dupa
PE SCURT
Celmai mareorw;; al stalUlui Illinois
(a <:Ami capil.aUi cstc Springfield)
Cel m.,i mare nod dc calc fcmta
din lume
Cel mai mare port de naviga~ie
continentalii din lume
eel mai mare acroport de pasageri
din lume (Chicago O'Hare Inter-
national Airport)
Cea mai veche ulliversitate a fost
infiin~ata in 1892 (University of
Chicago), eu p<ina la 65 absolventi
Jaurcali ai PremiuJui Nobel
Centro comercial pemru lucmiJe
de arta comcrnporanii cu rea rnai
mare colcclie de picturi din lume
(Fine Arts Building)
Limba: engle7..3
Religia: catolicism. protcstantism
Peste 50 muzce, primre care ~i

D Chicago se intind vuste tcrcnuri

cultivate ell ccrcale, iar in
panorama ora~ului sc disling man
silozuri ~i mon de cereale.
in peisajul acestei metropole de dileva
milioane de Joeuitori, pc malullacului
Michigan, sc inal\<;1 impunalor zgfuie-
nolii ~i in plus, ac~tia i~i au originea
STATISTICA
'\umlirul de locuilori: 2.9 mil;
illlpreuna ell rcgiunea mctropolitana
de In KCllsha din Slatu! Wisconsin
p[ma la Gm)' din slatulinditllla 9.15
111 il
POlmh1lia stalului Illinois: I:!.5 mil
Suprafalll Sf:llului Illinois: 150
1l1i i kill!
Suprnfala ora~ului: 5N~ krn!
treizeci de ani ~i-a c~ligat dreptul
aSllpm pamantlllui. in anul 1870,
Chicago numara 300 000 de locuitori.
Muzcul de ISlorie Naturala cu
un acvariu ~i oceanarium. Cea
mai marc orchestrii sirnfonicA
din IUIl1C (Chicago Symphony
Chicago, eel tnai mare in SUA pnvind Orchcstra)
capacitatea de transbordare a rnarfunlor,
a devenit -mai ales in penoada cCllzllni-
re~edinla gangsterilor. in perioada
1920-1933, in Statcle Unite
era intcrzisa comercializarea ~i
viinzarea ballturilor alcoolice.
Bandele ~Iigau altUlCi aven
de milioane prin vanzarca
ilcgala de bautun alcoolice.
eel mai cunoscut a fost ~ful
contrabandei din Chicago - AI
Capone.
La Chicago se pOI iII/din; mal
cllidiri jW/Irisfe ciil !ii jall/fini
clasice.
 FLORIDA
Statui sciiidat in soare

II

---- ---
=

ill fainJosul cartier Art Deco din Miami Beach oamenii se bucura de viata, pe care 0
privesc, de obicei, prin ache/ari roz.
 De la Capul Canaveral la Disney World
Florida este 0 fabrica de vise. Atractii!e nenumiirate oferite de peninsula
fae din aceasta unul dintre cele mai captivante locuri din Statele Unite.
In Florida, oamen;i adorn sA perreaci limp in aer liber. Cheiun"/e din mari/e
ol7l$C sunt locuri fat-'orite de plimbare.
paniolul Juan Ponce de Leon
S
a descoperit (annul cstic 31
Floridci in 15) 3. EI pomise in
caularea ..Bimini", linutul lircrctii
rara de batnirete, pOlrivil Icgcndc-
lor spaniole. tn secolelc XVII ~i
XVIII, in Florida s-au desfii$urat
lupte crancere inlre spanioli.
francezi ~i englezi. Spallia a vfmdut
terenul acesta mlii$tinos $tatelor
Unite in 1819, dar Florida a fast
CE MERITA VAzUT
Di"n.:) World. \1iami Beach (ell
cartierul An Deco). Parcu!
-a\1onal E\eTE1ade:o.. Florida
Key . Centrol Spalial John E
Kenncd) din Capu! Cana\ eral
cuMA
TropicalA umeda. Tempennurile
medii in Miami ating +19°C in
ianuarie ~i +30°C in iulie. Varn,
umidilatea aerului esle ridicall1.
Cicloarele tropicale sun! prczcntc
din iunic pfulll. in octombrie.
PESCURT
• Dm 1845 Florida esle al douAzcci ~i
~plelca stat al SUA
• Cnpllala statului: Tallahassee (din
1822), 150.000 de locuilori
• Limbi: cnglcz.li (limbii oficinla),
spanioli'i
• Rcligic: majoritatea protcstanli,
plw> un numar redus de catolici
• Ccle mai importante o~:
Jacksonville. Miami. Orlando.
Tom,,"
• Ape: Apalachtcola. Suwanrec
• Cel mai mare lac: Okeechobee
• Ponuri: Fan Lauderdale. Tampa,
MIami. JacksonVllle
acceptata in Uniun: de abia in 1845,
• Acroponuri: Miami. Orlando.
ca al dou3.zcci Si S3ptelea stat. in Tampa·St Petersburg. Jacksomillc
timpul razboiului de secesiurr,
Florida s-a alalurat slalelor din Sud.
care au fosl in ce1c din unna foarte popular prinlre imigrantii din
invinse. in conseeinla, marile plan- IMile Americii Latire, Si mai ales
talii muneite de sclavi au ineelat sa din Cuba, ceea ce explicfi nivelul
existe. n:obis"uil de ridieat 31 crcstcrii
dcmografiee de aiei.
La sffi~il1l1 see01ului XIX SI
ineeputul see01ului XX, lot mai Dupa inaugurarca Disney World,
mulli turiSli au inecput sa se intere- cel mai mare pare de distraclii din
seze de .,Stalul sca1dat in soare". in lume, turismul a devenit cea mai
prezenl, Florida estc vizitalii anual importanta ramura a economiei in
de 40 de milioare de dlfilori, Si Florida, alaturi de astronauticii
multi americani sc stabilcsc aici (Ccntrul Spalial John F. Kcnredy
dupa ce ies la pcnsie. Statui este din Capul Canaveral) Si agricuhura.
CE TREBUIE sA ~TITI
I. Din anul 1970, Aorida este supranumilA oficial .,statul scaldal in soare", in
urma UlEi decizii lualc de parlamenlUl stalului.
2. Pe pisla de la Daylona Beach au fost bAtute deja numcroase recorduri de
vitezA, nutorul primului dintre acestea fiind A. Winston. in 1903 (109
kmlpe om).
3. Juan Ponce de LCon, care a descoperit peninsula. CSle ~i eel care i-a ales
numele. Duminica Floriilor se traduce in spaniolli prin ..Pascua Florida", ~i
tocmai in uccasti'i 7i Leon a alins tannul Floridei.
4. Una dintrc dcslinatiilc favorite ale turistilor cste mla~lina Everglades, cea
mai mare rczervulie americana cu vegetulic Iropicalli unde tra:icsc aligalori.
 SUA 91

FLORIDA
HARTA FIZICA

•••
ALABAMA
GEORGIA
l OCEANUL

ATLANTIC

- ---
_w~

.,

GQlful

M • • ir:

, .....
.......
• peolel 000 000 de Iocu*lrl
• 500000 . , OlIO 000 eel mai sudic stat al SUA inlIii in zona de cJima tropicala.
•
•
100000 ·500000
_IOOOOOdelDc..
in consecinra, Florida se bucurii de plaje insorite, de 0
minunata vegetatie tropicala $i de fructe din bel$ug. Nici
macar putemicele uraganc care distrug tatul in calea lor
I1U ii sperie pe locuitori $i pe turi$ti.
SlJil,92
FLORIDA
Ca un deget inmuiat in At/antic...
Florida esCe siwala la aceea$i laciludine ca $i Africa de ord $i esCe. alalun de Texas,
eel mai sudic SWI al SUA. Aeeasla peninsula sepam Golful Mexic de Oceanul
A t1a11lie.

larnl Florida ocupa peninsula riul Floridei. Aici domina un elimat

S ell accl~i nume sil1l3ta in

sud-cstul Statclor Unile. care
are 0 lungime de 650 de kilometri.
prccum ~i teritonul situat in conli-
nuarea acesteia. pc tfirmul de
nord-\t~sl al Golfului Mexic. ell
cxceptia calorva dC31uri impadurite,
acesl stat csle in inlrcgimc acoperil
de campii. zac5mintcle bogatc de
fosfali din rcgiure alimcnteaza 80 la
sum din consumu) Stalelor Unite.
La nord se ana 0 rcgiure carslica
plin5 de lacuri, ell dcaluri care rating
inallimi de maxim 100 de melri. Pc
coostclc acestor dcaluri sc cuhiv3
citrice iar in vaile de mai jos crcsc
legume. Tannul GolfuJUI Mc.'<ic
abunda in golfuri ~i lagure, in limp
cc cousIn nisipo..1.sa a Occanului
Atlalllic unncaZ{1 0 linie aproapc
dreapta. Acesta sc datorcaza for-
Miami cste centrol economic al
Flon"dei. in acesl om$ siWo1I in Golfu!
Bise.1yne rriiiesc peste IOO.{J()(J de
cmignmfi cubanc7i.
miirii de eordoorr liloralc. care
inchid lagurrle putin adiinci.
Mla~;tina Everglades din sud eSle 101
eea a mai rJ.mas din balta uria~ care
acopcrea candva 0 treime din teritD-
tropical, in care ercsc eranguri de
mangrove $i sc dezvolta 0 bogata
lume vcgetala. Extrcmitatea sudica a
peninsulei. undc se ana 3.$3-nwnircle
Florida Keys ( recife de eorali). esle
scaldam. de curenlul cald al Golfului.
Aproape Ircizcci de astfel de recife
de eorali sunl legate ilUrc ele prin
aUlostrada Overseas.
Situarea la margirea zorei tropicale
(insulclc Dry Tortugas. eel mai sudie
punet al stalului, se ana la door 100
km dislanlfi de Cuba) cxplica de ee
Florida eslc ala, de dcs oo.ntuita de
uragare. Aecslea produc pagubc
imcnsc, mai ales in localitatile de pc
eoasm..

STATISTICA
Suprafa18: 170.451 km:
Populapa: 17 milioarc de locuiwri
1(i5 n alhi. 16na hi~ranici. 140 0 de
culoarel
Densitatea populapei: 114 IIX 1m
Popu1apa urban1: 1\4
Cel mai tnalt punet: Lake \\ale".
Jnlll Mountuin Britton Ilill (11l5 m)
Suprafa18 acoperitA de ape: 11.600
km::! (numiirul cursurilor de ara:
1711. din care 166 de niuri;
30.000 de lacuri)
Lungimea coastelor. 3.000 km
(13.600 km, inclu7.ind lungllllca
liirmurilor irbulelorl
Lungimea plajelor. 1.300 km Apele calde din slId-estul Floridei imbie /a proclicarea sporturilor
aC\"atiee.
 SUA 93
u,

GEORGIA
StatuI piersicii

Lacu! Sidney Lanier din Georgia - SUA

 "Pe aripile vantului"
Baza puterii economice a Georgiei a fost
munca sclavilor de culoare.
"- n timpul Rlizboiului
I Secesiure, acesl stat s~a pro~
nunlat in favoarea mcn!ircrii
sclaviei !li a luat parten statclor din
Sud. Ynfningerea suferitii a determi-
nat, in mare parte, decaderea
Gcorgiei dindva bogate.
Din a doua jumatatc a sccolului
XVI, liinnurile statului Georgia de
astiizi au fast colonizate de spa-
niali. in secolul XVIII s·au slabilit
aici COIOlli~tii britanici. illtre anii
1775-1783, in timpul Riizboiului
de Indcpendenlii al Stalelor Unite,
Georgia a semnat Declaratia de
Independenlii (1776), iar doi ani
mai lar.liu a ralificat conslitutia
SUA. ca unul dintre cele trei-
sprezece state fondatoare. Pe
ECONOMIA
Agncultura. cultun de SOIa, alUl'C
de pamant. piersici, cre~terca
vilclor, silvicultura. Industria:
lemnului, textilii, alimentarfi. de
Jllfcgmrc,1 populaliei m,*ini. Atlama: centro comercial
de cu/aare rJmiinc ~i de servidi.
ceil mai mure
problemii a Georgie;
COlltcmpomnc. CE MERITA VAzUT
Atlanta (Art Center. casa
atunci, baza
memorialii a lui Martin Luther
economiei era
King). Athens, Macon (Grand
reprezentatii de
Op~rn House. Primaria). Mla~tina
planlatiile de bum-
Okefenokee. Savannah (orn~ul
bac, pc care trudeau
de sclavii de culoare. Cand a izbucnit
\echi. Bursa Bumbacului).
Riizboiul de Secesiufl:, iar Georgia
a lrecut de partea statelor confeder-
ate ale SUA, leritoriul sau a devenit
King, simbol al emanciparii popu-
laliei de culoare in SUA.
un camp de lupte intense. Cele mai Georgia a caplitat 0 faima mondialfi
cunoscute batalii au fost purtate in datoritii dramei "Pe aripile vantu-
apropierc de Chickamauga ~i lui", a clirei aCliut'c se pctrece pc
Chattanooga. Ma~ul annatelor teritoriul statu lui in perioada
Uniunii sub conducerca Razboiului de Secesiure. Pc baza
Gel'~ralului Shemlan a lasat in ca'1ii a fost scris scenariul filmului
unna numai ruire ~i durere. care a avut unul dintre cele mai
Rezultatul distrugerilor de razboi ~i man succese din istoria
al infrangerii Confederaliei a fost Hollywoodului.
decliderea economiei. Riizboiul a In prezent, atmosfera "epocii de
pus capat sclaviei, care era funda· aur" a Sudului poate II regasita in
mentul marilor planta\ii, dar segrc- timpul exeursiilor pc traseul numit
gatia rasialii nu a fost eradicaHi inca Antebellum Trail (Cararea
de la inceput. AceaSla s-a mentinut Antebelica).
in Georgia palla in anii '60 ai se-
colului XX. CE TREBUIE sA ~TITI
Egalitatca in drep-
turi oferitli popu·
I. In ora~ulAugusta din Georgia,
se dcs~oaraeel mai important
latiei de culoare a
turreu de golf din lume,
cauzat tulburari
Masters.
socialc. Centrul
2. Teritoriul Georgiei de astazi a
acestora a fost
fost patria amcrindicnilor
Atlanta, ora~ul in
Cherokee.
care s·a nascut
3. tn timpul Jocurilor Olimpice de
Martin Luther
la Allanta din 1996 a avut loe
inccpand dill
un atentm cu bomba care a
/886. cJtidirea
cutremurat opinia publica
Bursei
mondiala.
BumoocuJui din
4. Acroportullntema1-ional din
Savalln<1h .1
Atlanta este unul dintre cele
rcprcZCIlt.1t cel mai
mai frecventate din SUA. tn
importam ccntru
dccursul u~i ore decolcaza de
de lrallzacrii CII
aid 100 de avioare.
bllmb.1c din SUA.
 SUA 95
@l

GEORGIA
HARTA FIZICA
,
TENNESSEE
..' '
CAROLINA DE NORD

J .1..... localilt\i
• pesle250.000Ioc.
• ,"trel00.00~250.0001oc..

./ •
•
Inll1l50.000_1000001oc..
lnlnl 20.110O - 50.000 Ioc.
• sub 20.000 IDe.

.' ~-
200 500 1000 m

CAROLINA
ALABAMA DES U D

Macon
,- ....-.
-~
" I

.--
l
•
, -.' * D "
C if m p ; "
" g It ~ , , y.~tI"
(f -.
.-
~ny

.---
"1.;"
,-
.- ..." ._-
.....
,
fOIlTIl.~­

- .- -
w.,.;,;:. 5'5;_
..._~JlBU
t
\ • ,-
OCEANUL
"
•
ATLANTIC

..-
l F lOR I o A

w "'''' !
.~
~~

Statui este asociat in mod inevitabil cu vechiul Sud: plantatiile de bumbac, sclavii de
cuJoare, re~edjnleJe ca cele din romanul "Pe aripi/e vantuJui" ~i Jupte/e s8.ngeroase dilJ
perioada Riizboiului de SecesiwJe,
SUA 96
GEORGIA
Modemitatea in Sud
Georgia, situat! in partea de sud-est a SUA, a resimpt limp indelungat consecintele
prab~irii industriei bumbacului. Doar restructurarea economiei i-a permis sa revinA
printre statele nord-americane viabile economic.

tatuI Georgia se aOa pe

S calista Atlanticului. iotre

Carolina de Sud $i Florida.
Georgia lllO$ten:$IC de la vccina ci
din vest, Alabama, r.i.ul
Apalachicola, iar de la Carolina de
Sud, raul Savannah. La fel se
nUmC$IC $i ora~ul situa. la varsarca
accstui rau in Oceanul Atlamic.
Savannah estc eel mai vcchi o~
din SUA, fiiod infiinlat in 1733 $i
conSlrUit dupa un plan conereI.
O~ul a scapat de dislrugcre in
limpul Razboiului de Scccsiun:, de
aceea or.l$ul vechi, inconjurat de
strada principaJa Bull Street, face
pane dintre celc mai bire conser- Capitala Georgiei. Atlanta, cstc un Or3$ aJ boom-uJui economic.
vale carticre istorice din Statcle
Unite. fennierilor cultiva soia .$i piersici. mai faimos crescator de alurc. La
Georgia a devenit produeatorul ineeputul ani lor '70 , aeesta a
Tcritoriul sudic al Georgici eSle principal de picrsiei al Stalelor indcplinit funclia de guvemator al
ocupat de mari suprafclc impadu- Unite, de accea a fost porec1ita stalutui Georgia, iar intre anii 1977
rile $i de zon: mla.$linoase. Aeestea "statui picrsica". Tot Georgia .$i 1981 a fost cel de·al treizeci ~i
sunt in cea mai mare parte destinate fumizeaza peste 50% din produqia noualea pre.$edinte al Slatelor
agriculturii. Candva, produsul agri· americana de alum de pamant. Unite.
col de batii al Georgiei iI conslituia Jimmy Carter estc, probabil, cel
bumbacul. in prezent, majoritatca La granila cu Florida se intindc

cuMA Mla.$tina Okefenokee, vestita

PESCURT
• Capitala: Atlanta (419.000 de
Iocuitori. agJomernpa urbana
num3r.i 4,7 milioaJr de locultori)
• Limba: cnglezii
• MORX1a: dolarul american
• Rcligia: protestantism
• Ccle mai man ~: Columbus.
Savannah, Macon
• Cele mai lungi rouri: Altarnaha,
Savannah
• Acroport: Atlanla Imcmalional
Airport
datorita aligatorilor ~i insulelor sale
Sublropicala umcd!. TcmperalUrile plutitoare. in nordul Georgiei. in
medii in Adanta ating +lloC in Muntii Apal~i, se ridica cel mai
ianuanc Si +26°C in iulie. inah varf aJ statului, Brasstown
Bald. Capilala Georgiei, Atlanta.
estc situatii pc podi~ul care se
intindc la sud de Apala~i. Ora~ul
STATISTICA este 0 ilustrare a schimbarilor ceo-
Suprafa~; Is·ton km' nom ice structurale, care au avu! loe
PopulJLfia: 8.8 mjlio:lI~ de locuitori la sffi'litul anilor '80 ~i inceputul
Densitatea populatiei: :lOilor '90 in statele sudicc ale USA,
S4loc"knr odata cu crearea Noului Sud. Aici
eel mai inalt virf: se anii scdiile unor giganti ai
Brasstown Bald ll,458 m) economiel mondialc, prccuTn
Coca-Cola sau televiziurca CNN.
 SUA 117

CALIFORNIA
Paradis pe {annul Pacificului

Parcul National Yosemite este unul dintre cele mai frumoase locuri din California.
Blocuri de piatTiJ abrupte. intrerupte din loc in loc dc cascade, inconjoara protector 0
vale de II kilometri lungime ~i 800 de metri liItime. Viirfurile acestor blocuri, cu
altitudini de aproape 800 de melri. se profileazii Cll claritale pe cerul albastru.
SUAJj Teama de marele cutremur
Ca orice paradis, insorita Californie prezintii un dezavantaj: este frecvent
afectatii de cutremure de piimant.
Falia San Andreas se illtinde de·a Jungul coastei Pacificufui. de la Sail Francisco
/a Calexico. stmbiWind StateJe Unite $; Me.,.icuf pe 0 dist.1nrfi de aproximativ J{)(J(J
de kilomclri.
rimUI european care a zant
P t<'irmul califomian a fosl
navigalorul spaniol Juan Ro-
drigues Cabrillo, in 1542. in allul
1579, Sir Francis Drake ~i-a faeul
aparitia in apropicrc de Point Reyes,
la Nord de San Francisco. in sccolul
al XVIII-lea, a incepUI ocupatia
spanioHi, 0 combinatic de cxpcditic
militam ~i misiure religioasa. in
1769. a fost construit aiei un port
primitor pcntru galioarelc spaniole.
CE MERITA VAzUT
Big Sur (piscurik Santa Lucia).
Dbrcyland. Gold Country.
Hollywood (Univ'::r.>al Studio~.
Sunset Boulevard. Queen 'vlaryl.
San Francisco (Golden Gate.
Chinatown. Cablc Car). rCl.Crva\iilc
Si parcuri1c naturale: Coachella
Vallcy. Valca MOl1ii. lacul Tahoe.
La:;sen Vokanic. dC!;icnul MOJllve.
Yosemill.:. '<apa Valle}. Squaw
Valley.
ECONOMIA
Agricultum: cultivarca fructclor. a
legumclor. a vijei de vie; crcslcrca
llnimlliclor. Rcsursc n<lturalc: arginL
cupru. fier. Indu~uic: pctrolicm.
erergdica. de tchnologii modcnc
(micrrelectronidi Silicon Valley).
¥
llvilltica !;ii cosmica. electronica. de
maSini (autoturismc). miliL.'lrii,
~1rii (lc:,aiI5) $i de film. Turism
in 1821, c.:,lnd Mexicul ~i¥a c~tigat
independcnta, Cali fOffiia a dcvenit
provineie a aecstuia. Dupa riizboiul
americano¥mcxican (1846·1848),
provincia californiana a fost arcxata
la SUA. Lovitura a fost eu mat mai
dureroasa pcntru Mexic eu cal, in
acela~i an, au fost descoperile
zaeamintc de aur in imprejurimile
ora~ului Sacrruncnto. • CLiMA
Tropicald in Sud $i subrropicali'i in
in momentul de falii, unii mcxicani
Nord (eu influen\e oceanice).
resimt 0 anurlliti'i satisfactie dmorata
Temperatura medic in Sud: illlre
faptului ca teritoriul Califomiei este
situnt In 1mbinarca a doua placi
+10 $i +18°C iama. in rcgiunile
l11untoase. clima este mai rece.
tcctonice contirentale. Mi~fuile lor
violcnte provoaca in regiurc
cutremure regulate ~i putemice.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Cnscadele rcprczinra cea mlli marc atmelie a Parcului nalional Yosemite.
2. Pc steagul Si pe blazonul Califomici este reprezcntat un Uf'3.
3. San Francisco apare in peste 380 de filme bollywoodicrc.
4. Primul jilm a fost tllmat la Hollywood in 1910. in acclasi an, autoritillile
ora~ului au intcnis... accesul pe slTItda principalii runnelor cu mai mull de 2
mii de oi.
 ERICA SUA 119
NORD

CALIFORNIA
HARTA FIZICA
OREGON

--
~-
--
e _1_<10100:.

--
• _5OIl0Clll<lo...,

--
• _100000""""
• "'100000<10""

o 200 1000 2000 m

,~
;;,
•,
.Ch<a

•
......
:\
. '-
• .- .
~menlO
J.
NEVADA
UTAH

.-
•
san Francisco • • ~
••

--_.
=-~ SanJole ~-
•
•"
-~. ••

"o• '.-
<

""'"
OCEANUL
. -.
•, ,
o,
••
••
•

P",'I"I
PACIFIC

--
----
Al 0 J • ~.....

• •1 • - ....~

ARIZONA

-- San Oiego-e
urT....... MEXlC n.

California se situeaz,'i in fruntca eelorlalte state amerieane: este eel mai popular stat $i
primul din punetul de vederc al poten/ialului economic, al produC(iei de mieroproeesoare
$i semjconductori, al producfjej alimentare, de vinurj $i de... owl.
SUA 120
CALIFORNIA
HoJ1ywood, pJaje $i computere
California seamanii cn un cuIar plin de comon. Aici se intalnesc numai lucruri
frumoase ~i ie~ite din comun, incepand cu peisajele fascinante.
icala "Califomia cslc 0
Z lume in miniatura" IllI estc
deloc exageraW.. Cel mai
ffumos stat din SUA arc, in
accla~i timp, eel mai varia! relief.
California estc lider mondial in
domcniul a~a-l1umitelor telulO-
logii ale viilorului: zboruri
cosmice, informatica, microe-
Icctronidi :;;i biotchnologic.
Silicon Valley, un lant de ora:;;e in
fonna de arc, care sc intindc din
nordul ora:;;ului San Francisco
palla 1a San
Jose, eslc reell-
noseu! In lu-
mea intrcaga
ea rcgatul
industrici
informatice.
Valea idilidi
de portocal i de
odinioara s-a
transfOfmat
astazi in
ceilirul mondial al prodllC\ici de
microproccsoarc :;;i de aplicarii
pentru calculator. NUlllClc de
STATISTICA
Suprafata: 411.049 km 2
Populapa: 34.4 milioarc (45'),0
albi. 2R"1I hispamcl, 9"0 asiatic I.
!lou de culoarcl
Densitatea populapei: fl2 de
loc. kll1~
Cel mai inaJt van:
f>.lount Whitr'C)' (4.4IRm)
Cel mai jos punct: Valca Moqii
(R6 III sub ni\clulmiirii)
Lungimea coastei: 1.352 kill.
incluzfind insulclc. 5.515 km.
Lacuri: 4.000
Paduri: 40'Yo din suprafata statu lui
PE SCURT
in cea/a te poo/15
• eel de-at 31-lea stat 31 SUA (din
cu giilldulill
1850)
Sc:.1Ildinllvia.
• Porccli'i: ,.statu] auriu"
• Gmnilc: eu statcle Oregon, Nevada,
Silicon Valley i se trngc de la
Arizona ~i ell Mexicul.
dcnumirca Ull;ia dintrc cc1c mai
• Capitala: Sacramento
folositc substantc in conslruirea
• Limbi: englezn (limba oficiald),
de microcircuite electron ice ~,j de
spanialii
procesoare.
Ultimii ani nu au fost prea fericiti
• Moreda: doland american
• Religia: majoritar c~timi
pcntru acest stat minunat.
• Cele mai imponante om$e:
Inccndiilc de pfidure dcvastatoarc
Hollywood, Long Beach, Los
~i uragarcle aLi provocat distm-
Angeles, Oakland. $:ln Diego, San
gcri imense; la nindul ci, reteaua
Jose, San Francisco
c1ectridi. invcchita ridid mari
• Masivii principa1i: Mun\ii de
problemc care i$i fae lot mai des
Coastfi, Munlii Cascadelor (Mount
sim!ita prezell!a prill intremperi
Shasta, 4.317 m), Sierra Ncvadn
de curenl in Ian! ("rolling
• Ape: Colorndo. Klanl3lh.
blackouts"). Locuitorii Califor-
Sacramento, San Joaquin
niei spera ca... Terminator se va
• Lacul princip.11: Tahoe
lupta eu Sllcees eu aceste
• Porturi: San Diego. San Frnncisco
problemc - in 2003, cclcbml
• Aeroponuri principale: Los
actor Arnold SchwarLcrcggcr a
Angeles. 81m Diego, San Fmncisco
fost ales guvemator al statului.
 SUA 141
@

COLORADO
Acoperi$uJ StateJor Unite

De~i staWI Colorado este sitl/at adane in interiorulliirii, fieeare copil din 5tatele Unite
f/ CUn08$te. Ora$ul Denver este asocial eu Muntii Stfmcofji cei plini de romantism iar
Colorado Springs esle una dinlre cele mai populare statiuIJi alpine.
SUAJ~ Colorado ~i destinul sau schimbator
Acest pnut muntos in care domne~te netulburata lini~tea, a fost timp
indelungat un mar al discordiei intre Spania ~i Franta. Statele Unite au pus
capat conflictului, inc1uzand Colorado in Uniune.

" n seeolul XII. pc tcritoriul de

ECONOMIA
BO£;I\il naturale: lilcamintc de
metal. carbure, petrol, gIVe
natumlc. umniu. Agrieultum:
cultivarca cartolilor, a
ponllnbului, a trestici de 7ahi\r;
crc~lerca oilor ~i n vitclor.
Jndustria~ alimentarii. electronid,
de a\ ioarc ::;1 mchetc. Turism:
<;porturi de iama, alpini'm
STATISTICA
Suprafa~ ':hq.~~" ~m
Populati&: 4'" mlhoon: lk l"':Ulllln
Densitatea populatiei: Ih . lm
Gradul de urbanizare: 1\0.h 0
Altitudinea medie: ~_I()O m
eel mai inalt punet; \1ounl Hll<:n
(4,WI) m)
I astazi 31 Sl31ului Colorado
locuiau indicnii din lribul
Anasazi. Acc$lia crau reprezentantii
uoci avansale civilizalii agricole.
Unna$ii lor, triburilc Utc $i
Cheycnrc, r£ SlInl cunosclili datonla
weslcmurilor. in sccolul XVII. all
sosil aiei spaniol ii, care au dal
regiunii dcnumirca de astiizi. La
scurt timp dupa 3ccca, $i-au fliCUI
aparilia $i francczii din Louisiana.
Conflictul dintrc acc$tia pemru
control asupra Icritoriului a dural
mull limp. La incepulul secolului
XIX, Statele Unite au ocupat
Colorado iar in 1876 acesta a
devenit al ueizcci $i oplulea stat al
SUA. in aoul 1913. un nor\egian
cuMA
Conllrcntalii secetoasa.
Temperalum medic variazii in
ianuaric. intrc ·IO"C ~j ,6"(' (in
funclie dc altitudirc:l medic) inr in
iulic, intrc + 14°C lii +31 °e.
Ie-a deschis locuitorilor statului
apctilUl pcntru schi. Dc atunci.
Colorado $i-a consolidat pazilia de
ccnlru principal al .,rcbuniei albc".
Ccva mai devrcme, in anii '70 ai
sccolului XIX. cautatorii de aur
$i-au facul aparit1a in regiur£, edam
eu aparilia caii ferate. in treeut.
Colorado Cily se numea ..EI
Dorado".

PE SCURT
• Al treizeci $i optulca stat al SUA
(din 1876)
• Granilc cu statele Wyoming.
l\ebraska. Kansas. Oklahoma. New
Mc:'tico, Arizona. Utah
• Capitala: Dcmer (aprm.5OO.000
de locuilori. aglomeralia urbana
nutrWll:U milioarr de Iocuilori)
• Limba; engleza in p:m:urile narionale din st:Jtul Colorado natura ~i.a ¢Strot caracrerul sa/baric.
• MOB.'da; doland american
• Rcligia: cn$nism CE TREBUIE sA $TITI
• Celc mai Importante~: I. "Colorado" inscamn! in spaniols "coloral. nuantat".
Colorado Springs. Lakewood, 2. lntre anii 1858 ~i 1860, capitala statului Colorado. Denver, s--a numit
Boulder. Pueblo, Aurom Aumria.
• Ape: Colorado. Arkansas, South 3. In apropicrc de Colorado Springs se and Air Force Academy. una dintrc
Platte, Rio Grande cdc mai imponante ~eoli militarc de avialie din Statcle Unile.
• Mun\i: Front Range, Park Range. 4. 'in jurul anului 1890, peste 10.000 de oameni cllprin~i de "rcbra aurului"
Snwateh. San Juan ~i.all diutat norocul la vesl de Colorado Springs.
 SUA 143

COLORADO
HARTA FlZICA

- WYOMING
- NEBRASKA
-
,.'
-.
•
,~.

• Gf"'-v
•
.- -.
II"••

,I'

-
--
........ .
--
--
--

i
I

"z
0
"'-
" •

""'" > < 1 L~A a K HOM A

N
N' W MEXICO
~

TeXAS
" -~
~
• ~ 250.000 clio IDe.
Ceea ce alrage imedial alentia eiiJ1d privim harta slawIui • p.-100.000_1De.

Colorado sunt numeroaseJe intinderi muntoase care fae • PM'" 50.000 dltlDe.
• tub 50,000 de toe.
parle din sislemul Muntilor Sliinco~i. Nu e a coineidenlii __ drurTui~

......... ~ ~delndlenl
flJptu} ca iubitorii sporturilor de iama din Statele Unite $i
de peste hotarc 1$; dau fnla/nire (oema; aiei, pc partiile din 1500 2000 3000 m

slatiunile IIlpine a$ezale la pOll/e/e nwnlilor.

SUAJM===== COLORADO
Tinutul
, crestelor muntoase
La 0 prima impresie, statui Colorado este alcatuit in intregime din stanci ~i munp.
realitate, aici se regiisesc numeroase atracpi dintre cele mai diverse.
CE MERITA VAzUT
f-on Morgan. La \k.. .a Verde,
Fort Collin... Trinidad, Parr.:ul
'\ntionnl nl Mun\ilor SlliIlCll~i.
mimi de aur abandonula din
apropkrc de DCll\Cr. t\""pcn.
(\llonuJo City.
ea mai mare parte a Slatului
C Colorado se ana pc lcriloriul
Muntilor Stancosi care
ronncaz3 grani13 c1imalcrica inlrc
statclc \'cstice (California. Utah Si
cvada), centrul Si cstul Statclor
Unite. Unul dintre celc dOu3 lanturi
care striioot tinutul de 1a nord 13 sud,
Muntii Sawatch. scparti bazircle
hidrografice ale Pacificului Si ale
Atlanticului. Cel mai inalt varf din
Colorado cstc Elbert (4.399 m).
Partca eslica a SI31ului cstc aldituitii
mai mult din zon:: de ~s. Aiei sc
cresc vile Si sc extrag, la scam
industrialii, li\ci, gaze naturale, aur,
zinc. plumb. molibdcn. carburc $i
argint. in apropicre de Colorado
Springs i$i au sediile companiile din
industria c1cctronica $i infonnatica.
in Colorado. turismul joaca un rol
esenlial. Aspen, situat la 250 de
kilometri sud-\'cst de Denver. este
cunoscUl iubitorilor sponurilor de
iama din lumea intreaga. Cei puter-
nici $i bogali viziteazli statiUJ'Ca in
fiecare an ca sa schiele $i sa pootli fi
admirati.
Langa Colorado Springs
se ana .,Grfidina Zeilor":
fonnaliuni stfincoase din
rn
grcsii imprfi$tiate printre chip..l~ii
batriini. Acestea alcatuiesc un pcisaj
imprcsionant, mai ales la n'isarit.
Colorado City merita, la r-indul sau.
o vizit:i.
Aici a fast rcstaurata 0 vcchc
a$Czarc conslruita din lemn care
arata pardi desprinsa dintr-un west-
ern. Parcul National Mesa Verde,
care face pane din Patrimoniul
Mondial Cultural $i atural
ESCO. trcbuie $i el vizitat. Aici,
turistul. poote regasi unnele arne-
ologice ale primilor locuitori ai
accstor tinuturi, indienii Anasazi.
Munpi din apropierea
or3$ufui Aspen sunt focuf
idcal pentru rei care dorcsc
sj-~; pclreaC<i HJCan(a in $3.
lrig.1rea ex/clls/V:; a
tcrenurilor in Cofotrldo. 13
liard de Dcm'cr
 LAS VEGAS
Paradisul joeurilor de noroe

Las Vegas se paate mandri cu faptul cii adiipaste$te nauii dintre cele mai mari zece
hateluri din lume. Ora$ul se afJii in cantinuii transfarmare: de-a IUllgul celebrulu;
bulevard The Strip au fast canstruite in u/timii ani hateluri de lux ill fannii de
piramide egiptene $i de castele de pe vremea regelui Arthur.
SUA 146
De la ora~-fantoma, la metropola
Las Vegas este ol"llljul eel moo insorit ~i eel mai bogat.

CE MERITA V'fiZUT
Capdl:lc tic Cii..... lorii {fII..~tc 30t
ca.-inourilc ~I hoh::lurik. \CI:hlUl
fon al rnMIJl(lnJ!or \1UJcul de
Arta. cokc~ de autotun..m... din
Im~nill Pal3l:c \uto (olk'Clion.
llucul de 1"'00'" 'atunllA.
camcrdc C4SI00-( cnt<.=r ~l The
Stnp. ~rcunk naliC"13k din
imprcJ" . "Ie ,,'J
"- n anul 1830. pc locul unde se

I ridica lliltazi Las Vegas. locuiau

nu mai mult de 50 de pcrsparc.
Coloni~ii
•
au lransfonnal acesI; mic
petie de d~ intr-Q ; ...
oaza. in 1850 aici s-a
stabilit William Bring-
hurst, discipolul lide·
rului spirirual al
monnonilor. Brigham
Young. Monnonii nu
au reU$il insfi s{i dcz-
volle a~czarca: pana 1a Cine {Ire sulicicnt dc mulri ban; $i nervi sulicient
inccputul sC{;olului de tari i$i ponte pctrecc noaptea inccrclindu-$i
Xx. aiei sc ana doar lIorocul 1:1 Z:lmri
un fon.
~a cum s-a intamplm cu multe aile sud de Las Vegas, a fost construit
ECONOMIA ora~e din Vest'll I Mijlociu american, barajul Hoover, care a condus la for·
de ..bia conslruirca c<iii ferate a sti· marca lacului Mead. in accasta
Turism: cazinouri, hotcluri. centre mulat dezvoltarca rcgiunii. Las pcrioodii, a fost creat un plan de dez-
de conferiolc Vegas a inccput sa se dClvohc la vohare a ora~ului. Faima ora~ului
inccpurul secolului xx. cand com- Las Vegas de paradis al jocurilor de
pania Union Pacific Ro..1.d a montat noroc a loat n~tere in 1946, odata cu
STATISTICA ~irelc de cale ferma in direclia construirea primului hotel inter·
coastei de vest. in 1936. pc mul national pc The Strip.
Poputapa: ~ii5_QiJ de loculluri
Colorado, aflat la 48 de kilomctri
(al:;lomcr.l'la umlna numJr.i
I.MfI.t>7] d... k":U1wri)
umlru1 de ~ti:
CE TREBUIE sA $TITI
apw\.. I:! mlhoan: anllal I. Initial numelc Las Vegas (in spaniol! ..preerie-) se referca la grupul de
Incasirile din turism, inoate naturale care aldituiau un loe coO\:enabil pe traseul Old Spanish
apn'\., 4 miliardc LSD Trail. ce leaga Sail Lake City de Los Angeles.
NumIrul de cls!torii tncbeiate: 2. Tirerele cupluri din $tatele Unite se ciisitoresc cu bucurie in Las Vegas
60.01'10 anual pentru ca sunt convinse cli Ie aduce noroe.
NumIrul camerelor de hotel: 3. Las Vegas atrage nu numai indragosllili - esle Si orasul in care di\"ortul este
(,00"0 floare la ureche datorita proccdurilor legale simplificate.
 SUA 147

• LAS VEGAS
PLANVL ORA$ULVl

•
_.
··i --
--

.-- VALEA PARAOiSULUI

Las Vegas s-a transformat in SCllrt timp dintr-lln fort nesemnificativ, intr-o lIria$ii
metropolii. Ora$lIl i$i datoreazii infJorirea rapidii barajlllui Hoover construit in apropiere,
care genereazii cantitiili uria$e de apii $i de energie electricii ieftinii $i mulfumitii ciiruia
orii$elul pe cale de a se extinde a obpnut subvenlii de la guvemuJ federal.
AI doilea element important in dezvoltarea Las Vegas-ului a survenit in 1931 prin
legaJizarea jocurilor de noroc: cazinourile $i hotelurile $i-au fiicut aparilia in timp record.
SUA 148
LAS VEGAS PE SCURT
• Cel mai marc o~ din statui
Soare, nisip $i jetoane Nevada
• Limba: cnglczii
• Morcela: dolarul american
Milionarii ~i aventurierii se indreaptii spre Las • Cartiere: Casino Center,
Vegas, in apropiere de Valea Morpi, in speranta cli Downtown, The Strip
• Aeroponuri: McCarran
noroculle va suriide. Existenta o~ului este Intemational Airport
guvernatii de ciiqile de joe ~i de jetoanele colorate.

e fOpl, Las Vegas este
D ora~ul·oaza din de~ertul
Mojave. Turi~tii, insa, nu
Yin aici de dragul nalurii. Ceca ce ii
atrage este lumen artificiala a cazi-
nourilor ~i a cluburilor de noaplc ell
lumini in mii de culori. F0n11Cle
rantasticc trasate de rcoarc ~i
masivitatea c1adirilor cc pOI fi
admirate deja din avion ii famlcca
pc vizitatori ~i atrag mii de c1ienti
di.lre cazinouri ~i localurile de dis-
traqie. Sc cstimcaza cii eei aproxi-
mariv 12 milioan,~ de vizilatori care
trec prin Las Vegas anual lasa in
"paradisul jocurilor de noroe"
aproape 4 miliarde de dolari.
Las Vegas nu doanne niciodatii,
cazinourilc sunt deschise zi $1
noapte iar intrarca cstc gratuita. • CLiMA
Distractia incepe in junll orei 20.00
cu a~a-numitlll "dinrer·show", iar
punctele de infonnatii ofen"! detalii
Tropicalii d~erticii. NOPli reci.
Veri foarte fierbin\i, temperaturi
moderate tOll1nnu ~i primavara
despre toate atractiile din ora~. (lntre +20°C ~i +25°C).
Clicn\ii cazinourilor i~i pot incerca Temperatura medie atinge + 10°C
noroclil la automate, videopoker. in innuaric ~i +40"C in iulie.
blackjack. bacam $i ruleta sau pot.
pur ~i simplu, sa ii unm'ireasca pe
juciitori. Clllbllrile de noapte ofera tiecare dintre acestea orchestra
alt gen de atraclii celor care nu sunt dinta live un all gen dc muzica pen-
mari amatori de jocllri de noroc. lru amuzamentul clientilor.
Barurile de noapte i~i atrag
Cluburile sunt, ill primul rand, mu~terii in modurile ecle mai
faimoasc "gentlemen's clubs", Cll diverse. Urele recomanda speeta-
personal feminin sumar imbracat. colclc arti~tilor lor, allele se lauda
Las Vegas este ~i ora~ul cabaretelor eu bogata ofcrta de coctciluri la
(numite aid "eomedy clubs") ~i al gheata, eu numarul mare de mese
duzinilor de c1uburi de mllzidi. in de biliard ~i eu canale TV de sport.
 SUA 149
50

LOS ANGELES
Ora~-1egendii a1 Americii

in comparalie cu New York-ul, in Los Angeles sUnl pUlini zgiirie-nori.

Ace~tia sunt situa!i in special in centrul ora~ului - Downtown. Cu/remurele frecvente
de piimiint care zguduie metropola califomianii nu pennit cons/Illirea de c/iidiri inal/e.
SUA 150 Un conglomerat de culturi
Dad! vreo metropola merita denumirea de "ora~ al lurnii"
- cu siguranlli acesta este Los Angeles. In acest creuzet multina\ional
sunt probabil reprezentate toate grupele etnice din lume.
Fire~te, acest fapt produce ~i problerne.

ECONOMIA
Industria: fannnccutica. chimicli,
pctwchllnica. ch..'<:lronic:i
(productie de microprocesoare),
de 3.ulomobilc, cosmica.
cin:Tl13lof!1'3 fica.
Servicii: turism

5te foorte posibil ca in scurt

E timp, in eel mai mare ora~ din

Statele Unite ca inlindere.
majoritatea locuilorilor sa vorbeas-
c5 spaniol5 in lac de englez5.
Ilispanicii, majorilalca de origire
mexicana. reprezintii 38% din popu-
lalie ~i 43% din gospodiirii. in plus.
sporul natural 31 hispanicilor estc
mult mai ridical decal eel 31 (ocui-
lorilor albi ~i de culoore. Los Ange- Magazinul Hulgari de pe Rodeo IJri~e in Be~my Hills. Los Angeles.
les este un o~ multicultural: aiei

nisuna ootaile tobelor afrieare. in pierdut de mult conlrolul asuprn si-

PE SCURT
• Cel mai marc ora~ din
Califomia, 31 doilC3 en manmc
din SI:lIc!e Unite (primul en
suprafalii)
• Divizat in cillCi districte (Los
Angeles, Orange. Riverside, San
Bemhardino, Ventura) ~i 94 de
"villes"
• Limbi: engJeza, spaniolii.
• ReLigie: in majorilale confesiuni
c~tire
• Mol£da: dolarul american
• Cartierelc principalc:
Downtown, Iiollywood, Beverly
Hills, Westwood. Snnta Monica.
Venice
• Principalii masivi munto~i : San
Gabriel, Santa Monica
• Aeroport: Aeroportul
Intemalional Los Angeles
Little Tokyo se desf5.~arii feslivalul luatiei; oondele de minori agresivi $i
japorez iar in Centrul evreiesc din inannati fae Icgea aici.
apropiere de Beverly Hills se afla
Muzeul Tolcranlci Scit HaShoa.
Din pacatc. nu lipsesc conlliclelc pc
fond etnic. in aprilie 1992. atacu[
CUMA
unui polilisl alb asupra locuitorului Medilerarcana: iemi blande. veri
de culoare Roomy King a declan~t fierbinli ~i uscate. Temperaturile
un val uria$ de lulburan in ghelou- medii: in ianuarie intte 7 ~i 18'C.
rile populatiei de euloare. in cartie- in iulie intre 17 ~i 24"C.
rul Soulh Central. politia (LArD) a
CE TREBUIE sA $TI I
I. in studiourile easei de film Universal se pol admira decorurile originale
folosite in filme celebre precum "Falci" sau "Psycho".
2. intre slrnzile Gower ~i Sycamore se intinde faimosului pasaj Hollywood
Walk of Fame. care omagia71i celebrit51i din lumea filmului, tcleviziunii ~i
muzicii.
3. Rodeo Drive din Beverly Hills este una dintre cdc mai scumpe str3zi
comerciale din Iwne.
4. Nu departe de Los Angeles sc afla Disreyland, eel mai faimos pare de
distrnqii din lwne.
 SUA 151
su'

LOS ANGELES
PLANUL ORASULUI

.'i4'HiABR1EL \fTS
.'\."";h

VERa! "GO ,rrs.

•

-
.......
GLENDAlE
I tt\IAFAD
HII./I

J
\ M'i'NrS
, SANTA MONICA

_ ...

,--
Sanla MonIca

Bay

, ..
CenlruJ Los Ange/esuJui (Downtown), briizdat de 0 rerea complicatii de striizi,
se poate vizita pe jos fiirii dificuJrii{i. La Vest de cenlru, in direc{ia coastei,
se intinde 0 fii~ie de aproape 40 de kilometri ce cuprinde carriere celebre: incepiind
cu "fabrica de vise", adicii Hollywood, continuiind cu exclusivistul Beverly Hills
~i tenniniind cu plaje/e insorite din Santa Monica ~i Venice.
 SUA 152
LOS ANGELES
eel mai neobi~nuit ora~ din lume
Los Angeles nn seamanii deloc en un Ora§ obi~nuit.
Este mai degrabii 0 legendii ~i un magnet pentru creatori
~i "spiritele libere". Majoritatea acestora locui~ in Hollywood.
e ire vrea sa aibii 0
completii a Los Angelesului
imagire
trebuie sa se aliiture In sffif$it
de sapt5.mana coloorei de m3$ini
care inainteaza lara gmba pc
Mulholland Drive, in dircclia dca-
tunlor J-1oI1ywoodului. Dc pc cuI me,
o privcli$tc minunata se dcsra~ar.i
in fain ochilor: 13 nord se inlinde
San Fernando Valley, la sud, Ilolly-
wood $i Downtown. I)e versantul
CE MERITA VAzUT
(c:nlrul (l..\ \1useum of
Conl~mporary Art, Union Sirttl.
Broad\\3) Sl.J1:et). Hollyv.ood
(\bnn's Chirrse Tht:ater.
sludiourile de film Unj\crsal).
Bc\c:rl} Hills. La Bria Tar Pits
(lbsilc:). plajde Santa Monica $i
VenIce. mu/cul GeHy_
estic al Hollywood Ilills troreaza
impresionant5. inscriplie de 15 mctri
lungime, vizibila de dcparte, $i care
a devenit un sinonim al ci~mato­
grafiei: "Hollywood". IJe dealurile
0 dale iar in week-end aglomernlia
dcvi~ de ~suportat. Loeuitorii Los
Angelesului se tern de un singur
lucru: de clitremurele de pamanl
care pot dislruge accasta frumoasa
de pc l:illga Sunset Boulevard regilllle.
(bulevardul Soarcilli Apll~) in
West Hollywood se aOa vilelc crea-
tori lor de lilm, ale elilei intelect-
STATISTICA
tuale ~i ale stelclor de ci~ma. Pc s~· 1.:!15 km linlf\.'aga agio-
trotuarele blllcvardului ml~una m~rallc urbana acopera (i.OO(j km )
impcl1urb.'lbili agenlii de film ~i tca- Populalia J.i milioare
lru, alaluri de reprezentanlii mass-
media. Aglomernlia este ~i mai ma-
£aglofllcralia urbana nUll'Ur:i 14.6
milioan: de locuitori - 4111\to alt;.i.
re pc Venice Beach, cea mai "~bu­ ~~', hl!'opanlCI. 11 0 0 lk "."uloarc)
05." plaja americana: pol Ii intiilnili UQJll,ltarea ~.I~h"·
~~
~C1" .. l'ul
_"
aici amatori de skateboard, cultu-
1000uilori km
ri~ti, iDghililori de nacari. ghicitoare
Cel mai inalt virf \Ioun! Lult.-r1S
~i stele de ci~ma pc care nu Ie cu-
II 5·N 111)
~te (inca) nimcni. Atrnclia prin-
Altitudioea medie: S4 In
cipala 0 constituie celehrul Board-
Re)eaua de autostr.1zi: 1.~) km
walk: aici se gasesc crnme. chi~­
Luogimea coastei: 65 km
curi ~i barnri. au loe spectacole stm·
 SUA 197
@J

NASHVILLE
Muzicii country $i oameni cu glugii

Capilala stalL/lui 8111erican Tennessee este Mecca de necol1testat a muzicii country,

rapt de care loeuitori; ora$u/ui sunt {oane mandri.
 Drumurile Ku Klux Klan-ului
In SUA, lumea aproape uitase de oamenii cu glugi albe, dar ace~tia au
revoltat din nou opinia publica la s~itul secolului xx.

" n 1867, mai muhe grupari care Cizme/cdc

I luasera na~tcrc anterior in

numeroasc o~c1c din Slatcle
sudice s-au rcunit la ashville.
Imcnliilc Klan·ului erau aparent
nobile. Se vorbea dcspre .. prole-
jarea eclar revinov3li ~i lipsiti de
aparare" $i despre .,ajutorarea eclor
oprimati", Dc la bun ineeput, insa,
au exislat clemente alarmame:
organizalia se autointilula Statui
Ccremonie a Ku Klu,\ KJan·ului in
Sratele Unite ale Amcric:;;. iluSl13,ie
de Achille BcJlrame in Domcnica del
Corriere (CuriemJ de Duminica) din
1920
Invizibil aOat sub Conduccrea
Marelui Vr.ijitor.
Klan-ul ii considcra pc albi mai
buni dedit restul socictiitii. A~dar,
nu esle de mirare eli acc$li
cxtrcmi$li, care visau sa "vindcce
lumea", nll au PUIUI accepts faptul
ca, in unna Riizboiului dc
Seeesiure, fO$tii sclavi dcvcniscrii
eetiileni eu drepturi cgalc ai
Statelor Unile. Mcmbrii Klan·ului,
purtand pc cap glugi albc eu varful
aseulit. eu doua desehizaturi miei
penlrU oehi, $i eu torte aprinsc in
maini, au invadat satelc $i ora$clc
statelor sudiee. Ei au tartural, au
ucis $i au ineendial a$cziiri fani a
suferi nicia pedeapsii. Aetclc de
CO" boy in eu/on
stn·denre sum
indisolubil legate
de muzica counoy.
violentii au sea-
pal, intr-un final,
de sub control $i
au escaladat in
asemerea masurii
inCal Marcie
Vriijitor din acea
perioada a dizol-
vat oficial Klan-ul. in anul 1869.
Numeroase grupari locale nu au
incctat insa sa tcronzeze populatia
de culoare, iar in 1915 Klan-ul a
fost reactivat in statui Georgia.
Cci suspeetati de liberalism cadeau
victima tcrorii Ku Klux Klan-ului
$i primeau 0 avertizare sub fonna
Ulei uria$e cruci in Okan. Dupa
dizolvarca oficiala a arganizatici,
in 1944, Klan-ul s-a reactivat din
nou la mijlocul anilar '90 $i a
inccput sa incendieze bisericile
populalici de euloare, dar activi-
talile sale au aVUl numai un caraetcr
local.
cuM}.
Tcmpcrau umcda. Veri fierbinti ~i

CE TREBUIE sA $TITI umcde. Temperatura medie: +3'C

in ianuaric. ---:!7°C in iulie.
I. in 1969. legendarul Johnny Cash a susfinul un concert in inehisoarea San Canlitatea medic anuala de
Quentin. Albumul ..At San Quentin'" inregistrat eu aeeast3 ocazie, cste eel prccipitatii ~Ie de 1.101 mm.
mai mare succcs din cariera inlcrprelUlui.
2. ~.numila .,5lccl.gultar" este un rei de lauta electric!, care produce un
Sllrellinguil caractcrislic. Aceasta nu li~te din nicio inregistrare de CE MERITA VAzUT
muzic! country care se respect!. ('api!,"".~ S!;JtUJUI. PaJ,·co','
3. Denwnirea de Ku Klux Klan se trage de la euvanlul grecesc ,.k:ykJos", care GaklJ3 Sh:ld ,r \luzu.:.' C :,.100;.,
inseamn! ,.cere". a~7an:a rcconstiluita dm
4. Nashville tsle un nod de comunicatic importanl in acest puncl se intilresc po:noada lnfiinliril or.l,ulUi
cinci autostnll.i amcricare. ash\ 11k. .\Udltoriul Rymar::
 SUA 199

NASHVILLE
PLANUL ORASULUl

_.
Nashville a fosl infiinlat in /779, in limpu/ Riizboiu/ui de /ndependel1lii a1 State/or
Unite. NumeJe ora$uJui a fost dat in 0110area genera/ulu; Francis Nash, care murise
eu do; ani inainte, in bala/ia de la Germantown. Dupa U11irea eu comitatul Davidson
la inceputu} ani/or '60, Nashville a devcnit unul dilJtre cele mai mar; Or8$e din tara.
SUA200
NASHVILLE
Chitare eJectrice $i baJade sentimentaJe
Aproape toate stelele muzicii country sunt legate intr-un fel sau altul de
Nashville: Hank Williams, Johnny Cash ~i mulp, mulp altii.

UZica counl!)'. numiHi ~i auzului i·a incanlat pc amcricani, iar in anii '50. cand ~i-a ffieut aparilia

M blues·ul omului alb, i~i arc

originilc in muzica popu-
lam englcza si irlandeza, adus3 in
Statele Unite de imigrantii britanici,
la incepulUl secolului XX. Pe baza
accsteia s-a dczvoltat, in anii '20.
stilul hillbilly. umcle se rcfcrn nu
numai 1a modul in care suna melodi-
ile ci Si la intcrprcli, desemnu\i in
mod ironic cu porccla de "oamcni
simpli". Accasla llluzicfi pl5cuta
ECONOMIA
Industria: 3\ ialic:i.usoarn
(tc\;.tila). d~ ma~tni e1cctrice.
alimcntarii. poligmfica (case de
di.scuri~. Turi m. Banei Si
socictati de a~iguro.ri.
cand ~i-a tacut aparilia radioul. hil-
lbilly a putut fi ascultata in intreaga
America, din New York pana in San
Francisco.
in timpul celui dc-al Doilca Riilboi
Mondial. ccntrul principal al
muzicii hillbilly a fost ofa$ul
Nashville. in aceasta perioada,
Hank Williams, Roy Acun' ~i din-
tareala Kitty Wclls cmu considcrali
cclc mai mari stcle alc gCllulul.
Tcxtcle baladelor compuse de
aC~lia vorbcau despre dorul ~i sin-
gumtatea oamcnilor care stmbat lara
in cautare dc munca; clc reflcctau
exact sentimcntele cclor carom
soarta nu Ie sur5sese inca.
muzica rock and roll, interprctii de
hillbilly au inlocuit banjoul cu chi-
tara electrica. iar casele de di!>Curi au
lansal noile denumiri de "western"
~i "country", in Nashville, au con-
eertat Roy Orbison ~i Jeny Lee
Lewis (care reprezinta stilul country
numit rockabilly) precum $i Loretta
Lynn, Willie Nelson ~i Dolly Parton.
Dar titlul dc cea mai marc stca a
muzicii counlry i-a revcnit lui
Johnny Cash, eel vC$nic imbmcal in
regru. Accsta a devenit idolul sub-
culturii amerieare, ca artist angajat
in lupta pcntru dreplUrile amcrindic-
nilar ~i ale ahor brrupuri sociale care
sufem de pc urma discriminarii.

PESCURT
• Capilala statutui Tcnrcssce:
• Limba: cnglcza
• Religie: baptism. mctodism.
catolicism
• Aeroport: \1cllOpOlimn ~ash"illc
Airport (in afam har1ii)

STATISTICA
Suprafa.ta: I.:!:!6 kill
Populatia: ~71.()O(J loco
lag.lomcralia urbana numaril ~stc
1 mil. Il'lC, I
Densiwea populatici: -166 loc. km
Grupuri etnice: albi (0"'10 ).
afro-amcncani (~5.9"0).
hi,panicl I-I.ti°.I. 3'iatici (~.3"0)
Altitudinea medic: 13-1 m
Centrol comercial OpryJand din Nashville. 0 {eerie de lumini fii de culori.
 SUA 205
@l

NEVADA
Statui de argint

ill area/ele de~ertice dill statui Nevada apa este 0 IRritate. Lacul Humboldt de la
poalcle MUIl/i/or Star Peak aJimellteazii cu apii ulla dilltre pUfillele regiuni feltile de
aiel.
 De la febra aurului la epoea joeurilor de noroe
De pe vremea misionarilor spanioli, Nevada ~i-a ineeput transfonnarea in
patria joeurilor de nome ~i a sumelor fabuloase de bani.
ECONOMIA
Turism. Jocuri de nome (peste
4()OIo din vcniturilc 5Ialului).
Industria: mctalurgicii. a
lcmnului. a sticlci. extmctivii.
(argint, aur, cupro, zinc. plumb,
\itci), crcrgcticii (hidroccntrnlc).
Baze militare. Agricultura:
crc$tcrca vitclor In scam marc.
ud-vestul Statelor Unite
S (unde se ana situata ~i
Nevada) a fosl descoperit de
spanioli. in 1776, potccilc pietroase
ale Nevadei au fost bat ute de
misionarul Francisco Garces, ple-
cat in cautarca unui drum illire
iU/cziirile spaniole din California ~i
din New Mexico. Cu toatc accslca,
de ubia John Charles Fremont a
explorat siSlcmatic Nevada, in
numeroaselc sale expedilii. EI a
lllfiintat primele a~ezari ~i a trasat
primeJe harti.
Pana la Razboiul Mcxieano-Ameriean
1847·1848, Nevada a apaJ1inut
Mexieului. Dupa ee a pierdut
riizboiul, Mexic a eedal-o Statelor
Unite. De abia in 1864, Nevada a Din fericire au trccut deja vre·
devenit stat federal cu drepturi murilc ciind, in dc~crturile
deplire. in seeolul XIX, multi Nevadei, Statele Unite organizau
cautatori de aur care nu ~i-au gasit teste nuelcare. Dupa oprirea eursei
noroeul in Califomia, au inceput sa inannarilor, poligOIlUI experimen-
eaute metalul pretios in Nevada. Ei tal Mercury a incetat sa mai fie
au fficut rapid avere, dar la fel de rcccsar.
rapid all dar faliment, dcoareee
zacamintcle de aur s-au dovedit
saraee. Ora$ele abandonate, risipite
Las Vegas (ca7inourile. capelele
pc intreaga suprafat5. a starului,
de ca~iitorii), BarajuJ Hoover,
raman dovada trccerii febrei auru-
Valea MOI1ii (Ia granilu eu
lui pc aceste locuri. in prezent,
Califomia), Reno, Lacul Tahoe.
Nevada traie$te mai ales din
ora.sclc ahandonate (Bodie.
jocurile de noroe, estc ullul dintre
Victoria City). Pareul 'Jalional
putirelc state din SUA in care
Great Basin, pc~tcrile htalactite ~i
poeherul, ruleta $i Black Jack-ul
stalagmite).
sunt legale.
CE TREBUIE sA ~TITI
I. in Las Vegas dom~se jocurile de nome ~i au loe coneursuri sportive
prcstigioase: de decenii, cei mai buni boxeri din lume In eategoria grca
lupt3 pcntru vietorie in hotelul Caesar's Palace,
2. Autostrada 50, care porre~te din Utah, trece prin Nevada ~i ajunge palla in
Califomia, este eonsiderata ecl mai solitar drum din Statele Unite.
3. Terenurile Ncvadei de astiizi au fost populate initial de amerindienii din
tribul Shoshorc. in seeolul xrx, aee~tia au fost stramutati in rczcrvalii.
4. Las Vegas este unuJ dintre eele mai populare locuri din lume in eeea ce
prive~te ineheierca easatoriilor. De-a lungul bulevardului Strip se afla
numcroase capclc ~i birouri unde, rara intirziere, amatorii i~i pot jura
"fidelitate pana la moartc".
 SUA 207
(jJs

NEVADA
HARTA FIZICA
,,..
OREGON
". ". IDAHO
114'

D e § e r t JlX1
i j _..r..":,, 'l,.~

.-
J .VI ....... !Iller. , LIt~ $rOIl'

8 / a c k
.,..,'" w
R 0 , k Winnemucca Pod. MareJI~
7 VI's-- ' -
an.
~
-& ~ -A/ElkO
't:::
• YL.... _.. ''''11 "'
B (l z j
...... .-
:rtfl '" Mou\lIIIn "

J
.-
.~.
,~.

..-
••
...... --
'.-
.lm ..
eE'ureh
U

<C:"
•
,•

. , ...
UTAH

.... --- •
It. . . E1V.~ •

-
L Wit/kilT·
0-
•
-'"
.... "l
~,.

•
_. ';"
...
Piocl,e ~

CeoIieme•

•
•
• ~
~

•
• /

••
~)
•
•
peste 100.000 Ioe.
lntre50.000-100000loc.)
CALIFORNIA ".
• lntrel0.000-50.000Ioc.
• sub 10.lIlIlIloc.
ARIZONA
Mojavt:
'000 2000 3000 m

100 km

Situata in sud-vestul SUA, Nevada este concomitent un stat a1 de~erlurilor $i al

munriJor. De aceea, in afara de Las Vegas ~i de Reno, aici 11ll exista mari melropole.
Compenseazii insa peisajele minunate $; suprare!ele intinse unde natura a ramas
neintinata de mana omuJui.
 SUA20S
NEVADA
Oaza joeuri/or de nome din defjert
Nevada este ooul dintre statele eele mai slab populate din SUA. Aiei
Wiese mai putin de doua milioane de oameni. Anual, aiei sosese
aproximativ 30 de milioane de turi~ti. Aee~tia soot mai ales oaspep.i
eazinourilor din Las Vegas.
ad nu nrexisla Black Jack, unul dintrc celc mai rrumoase ana Las Vegas, eel mai marc ora~ al

D supranumit ~i Banditul
Ciung, sau rulctclc din
marilc cazinouri ale Las Vcgasului,
turi~tii ar oeoli Nevada ~i s-ar
ingnlm<1di in aILe regiuni
sud-vcstul Statelor Unile. eu toatc
acestca, in Nevada, la granila ell
California, sc ana Lacul Tahoe,
• CLiMA
Sub-tropicald in sud; tcmpcrat-
contircntald in nord. Temperatura
medic in Las Vegas: -4°C in
ianuaric ~i +32°C in iulie.
STATISTICA
Suprafata: 2R6.367 km
Populapa: :2 Tl1ilioar..~ locuilori
Densitatea populapei: 71oc.ikm
Cel mai inalt virf:
vr. Boundary (4.000 Ill)
Granite: ell Califomia. Ari70na.
Utah. Idaho ~i Oregon
----
lacuri din SUA. Demnc de admiral
sunt !$i asprele regiuni IllUlllOaSe,
unde cresc pelinul ~i tufelc de ereo-
Nevadei ~i pcrsonifiearea visului
american despre EI Dorado. in
fiecare an, hotelurile -$i cazinollrile
zOI, precum ~i ora~ele abandonate, de pc Strip, bulcvardul principal
din intemeiate de diutatorii de aUf. Aici din Las Vegas, sunt vizilate de mi-
s·au pastrat cele mai numeroase lioare de jucalori de noroc.
unne din vrcmea pionierilor
coloni~ti plecali in Vestul Salbalie,
in cautarea aventurii ~i a bogatiei. PE SCURT
La granita eu California sc illlinde • Al treizeci ~i ~lelI SUlt al SUA
ocobi~nuitlll lanl muntos Sierra
(din 1864)
• Porccla: ,.statui de argint" ~i "statui
Nevada. Pe coastele sale vest ice se
pclin"
opresc norii care plutesc deasllpra
• Structura administrativa: 16
continentului dinspre Oeeanul
comitate (counties) ~i Carson City
Pacific, ceca ce face ea regiunea si·
tuata la est de Sierra Nevada sa fie • Capitala: Carson City (56. 146 loc.)
cea mai sccetoasa din Stalele Unite. • Limba: cnglczii
Aici raurile Sllnt foarte putin • Morcda: doland american
numeroase, iar majoritatea se eva· • Rcligia: cre!j:tinism
• Cele mai importanlc ora~: Las
pora inainte de a ajunge la ocean.
Vegas. Reno
Cel mai important esle nllviul
• Ccle mai imponanlc lacuri:
Colorado, pc care sc ana barajul
Pyramid. Tahoe
Hoover. sitllat in sud-est'lll
• Cclc mai importanlc rauri:
Ncvadei. la granila Cll Arizona.
Colorado, Humboldt
Mull timp. acesta a fast eel mai
• Acroporturi: Las Vegas, Reno
marc baraj din lume. Nu departe, se

L,IS VCg,1S este centrol ;ntcnJ.1/;OIJ.1f 81 jocun"lor de nofOC. FaimotlseJc rcelt/me lum;noase ale cazinourilor sunt vizibi/e de fa
lIlar; departari. din dc~crt.
 SUA 217
'"

NEW YORK
Capitala Lumii

New York esle 11// adel'(lral conglomerat de popoare --8.000.000 de locuilori-

care comunicii i111re ei in /imba engle=ii. In inferiorul diverse/or comunitii(i elnice
se vorbesc peste 80 de /imbi. Manhallan -Iocllit 10 incepllt de indienii din triblll
Algonkin, colonioat de olandezi ~i cllceril de englezi- gazdllie~te toale elniile
~i CIII/Ilrile. Aici. India. Haiti ~i China se oj/ala 0 dislanla de cateva alei
IIna jala de 0110.
 NEW YORK - intruparea visului american
New York este considerat centrullumii,
simbolul libertiitii
ECONOMIA
Port. industr'ic na\alA. ccntru pes.
caresc. Capuala ecQIlI.lmica)1 comcr-
cial:\ a SUA
u exisla in lume ora~ care in
N
diteva secole s."t fi fost corclat
Cll alalea vise. l11'zuintc ~i
~peranle. Statuia Libcrti1\ii, inalta
de 46 de melfi. a urm bun venit
zccilor de milioanc de il11igmnti
care soseau in ora~ pc ap:!.. Nu e
dcloc neobi~nuil ca in New York
$i-au <!at intalnire mai loatc culturile
lumii $i oameni de toote etniile.
CE MERITA VAzUT
\1,FCc.:: \1welll tiC \rt hldcrn
(\t f.\) \1U7c.:ut \ktropohlan lie
\rtA, \lw....'\I1 Guggenheim CO]CQI3
Frid.
( IAdirik impunatoarc' fmpire State
Building. Chl)~lcr Building
Time Square. Fifth \\enUl" Bn:xld·
way, Railer)' Park. Central Park.
..l.11UHl LiJxrtlijii. \1agaJ'inc giganticc:
~1acy'~. Bloomingd11c. Bmok~ Oro-
thers.
~i al tuturor posibilitiiti1or
Cwnparal de la amer-
indicni eu podoabe
in valoarc de 60 de
guldeni. astAzi New
Yorl: eslC o~ul do-
larilor. triumfului
eapilalismului ~i al
eerului bri1zdat de
zg5.rie-nori,
~i in domcniul
-
eulturii, om~t11 New
York ocupa primul Oce.nul AtlantiC
loe in lume, De ,
ascmenea, este pc
pnmul loe in eome'1ul eu opere de
ana, fiind unul din locurilc undc
se gasesc muzce de mng mondial
(Muzeul Guggenheim. Muzeul de
CE TREBUIE sA ~TITI
Artii Modcmi1. Muzeul Metropolitan
de AnA). ew York este ~i centrul I. in semn de prietenie Fran13 a da·
industriei de divertisment ~i al mit Statelor Unite, la 100 de ani
induSlriei muziealc populare in d< b tkclamtia d< lndependenl!,
loata lumea, u 0 singura cancra Slatuia Libertlitii, opera lui
muzieala a inecput pc Broadway Banholdi. care este inallA de 46,S
sau in Manhallan. Jan-ul, venit din m ~i grea de 225 tone.
sudul Sialclor Unite, abia In New 2, Caraclerislice pemru New York
York a fosl rceunOSClil universal. sum taxiunlc galbenc. Numai in
New York este 0 lume intreagi1 Manhattan sunt in jur dc 11.000.
intHIn singur ora~. 3. Pcntru mullA vremc, ce1e doua
clAdiri ale World Trade Cemcr au
fost cele mai malte din Iwne. Pe
II scptembrie 200 I, ca unnarc
a ataeului terorist (avioane de
Ne» turk se pasageri au fast detumate spre
prr-intc; ca 0 tablti aceslea), ambele cUldiri s-au
de ~ah organi=atti dArimal. Cllidirile aveau peste
in /1 bulevarde 110 etaje ~i 0 inaJ\ime de 411 m.
arenllC's- pe ara 4, II noiembrie este ""sMbaloarea"
nore/-slld. brccclatl; naliona1li a tilharilor. Pe II no-
cle slIIe de !;{rtidll/e icmbr1e 1965, in o~1 locuil de
-strcets- pe am 30 de milioane de locuilori. s-a
e."H'est. Onqlll intrerupl energia electric! timp
e.~te {{iim in cIolU; de 13 ore. 0 alta avaric e1eclrica
cle Bulemrdul Ill: ascmlinliloare s-a produs ~i in iu-
5-Fifth AI'wlle $1 lie 1977 ~i la 14 augusI2003.
de Celltral Pork.
 NEW YORK
PLANUL ORA~VLUI

Insula ell 0 supra/alii de catel'O ::eci de /..7/omerri patroli, S;IUOla 10 conjluen{o rQurilor
HlIdson $i East Rive/; este principallli cartier 01 New York-lIll1i. De 10 inceplltlll existen/ei
o,.a~lIll1i j s-a atribuit iJlsulei 0 mare impOrIOn(ii. Aici domnesc zgarie-norii, re(eouQ de
s/rii::; esle loane densii, singura 00::(; de vert/earc; fUnd Ce1l1ral Park.
SUA 220
NEW YORK
poarta lumii noi
Statuia Libertatii a urat bun venit numero~i1or imigranti care,
la ineeputul seeolului al XIX-lea, i~i eautau fericirea in Lumea Noua.
Chiar ~i astazi, aeeasta Batralla doamna este simbolul
Statelor Unite ale Americii.

N PE SCURT
ew York -eel mal mare
ora~ al Statelor Unite- este
a~ezat pc doua insule: Man-
hattan ~i Long Island. in nord-cst
ocupa Peninsula Bronx. iar in sud-
vest 0 Irelme din Staten Island.
Anal pc malul slang al niului
Hudson, New York-ul se bucura
de 0 pozilie exceplionaUi: trei in-
sule sunt adevaratc aparl\loarc oa·
turate ale golfuJui, barajul astfcl
fannat separJnd portul de Oceanul
Atlantic.
in anul 1614, olandezii au pllS
bazele unui pUllet comercial in
Manhallan. Cand in 1625 imprc-
jurimilc s-au dezvoltat, I-all numil
New Amsterdam. in anti! 1664 en-
glezii all cllcerit New Amsterdam
~i colonia New Nederland, pe care
Ie-au uumit New York. in cinstea
prinluilli de York. Dupa Declaralia
de Independenta, New York a fost
prima eapitala a Confederatiei
State lor Americallc. La sffir~itul
secolului aI XVIII-lea a inceput
realizarea planului urbanistic in
re!ca al ora~llilli, in principal in
Ccntrol economic ~i industrial at Statc10r Unite
Organizaf in cinci caniere: Manhattan, Queens, Statcn Island, Brooklyn ~i
Bronx
Limba oficiala: cngleza
Moncda: dolaml american (USD)
Rcligia: protestantli. catolie!i. iudaicll
SediulONU
Zonele principale ale Manhananului: Midtown, Greenwich Village, Down-
town. Soho, East Village. Upper East Side. West Side, Harlem, Chinatown,
Battery Park. Bowcry Litlle Italy, Tribeca.
Metroul: circulll 24 de orc, in afam Manhattan-ului ~i a pAJ1ilor nesigure ale
o~ului.
Acroporturi intemalionale: J.F. Kennedy (26 km de centrol ora~ului), Newark
(statui New Jersey. IS km de centrul ora~ului), La Guardia (In nord de Queens)
Ponurilc sum legate de Marile Lacuri, primr-o puzdcrie de canalc, ~i raul Sf.
Laurenliu
Manhattan. Toemai de aeeea astlizi
nu putem concepe New York-ul CUMA
rara Manhattan. in prezent, Man- Tempcraruri medii: in ianuarie ()OC.
hattan are palrtl zone: Uptown (de jar in iulie 25°C.
loellintc).llarlem. Midtown (ora~ul
de mijloc) $i Downtown (ccntrtll
comercial).

STATISTICA
Suprafala: 787 k11l 2. 0 cincimc
o rcprcLint1l. 'paliilc \ cui
PoPuh1lil': 8 mil. (zonG
costllopolifGnl'l 21.2 mil.)
Densilatea populalici: peste
10.000 loc. km 2
Populalia: caucatiana 49"0.
de culoarc 25° ... lalin(\ 20 0 "...
a:\iatic1i 6°0
l\lanh.ollan: 24 km lungimc. I J seplembrie 200 I --cea lila; in/lmecarii =i din iSlOria New York-I/Illi- dOl/ii dinrre
4km 1:1limc cele ilia; impwultoar(' cllIdiri ale sale {III 10s1 disll'lm' iiI alaclllierorisi. ingropiind
slib /'/Iil/ele lor Z. 750 de vicrime.
 AFRICA COM 1

INSULELE
COMORE
Foe fji apa

ArhipelaguJ vu/eRnie al insulelor Comore s-a fmiltat din ocean aeum ciiteva miJioane
de ani jar wwl dintrc vulcani; sa; este Inca activo
COM 2 o cerere de ajutor ~i consecintele sale
La inceputul secolului XIX, cand sultanii din eomore au solicitat protecpa
Frantei impotriva expedipilor de jaf ale locuitorilor Madagascarului,
ace~tia nu au anticipat care vor fi consecintele rugiiminpi lor.
01riVil celor mai rccente infor-
P
ma!ii, primii care ~i~au fficut
aparilia in Arhipclagul
eomore au fost pe~ii, in preajma
anului 975. Timp de secole dupa
aceea, insulele S-3U anat sub influ-
cnla pcrsana ~i arabii. Portughezii,
olandezii ~i francczii, care au dcschis
facloni in insulc in sccolul XVI, nu
au putut schimba aceasta stare de
fapt. Coastele insulelor au fost ocu-
pate de sultanii arabi iar liimnii local-
niei au fost revoiti sa se rClTaga spre
munti. Comorele au dcvenit ccntrul
comcrtului est-african ell sclavi, care
a Sporil considerabil averea sul-
tanilor. Bogiitia insulelor ntl a ramas
muh limp un secret pentru vecini.
PESCURT
• Dcnwnirca oficialii: UniUIl':a
Insulclor Comorc (pana in 2002,
Republica Fcdcral3 Islamicli a
Comorelor)
• Capitula: Moroni (40.000 de loc.)
• Sistem politic: republica fcderala
• Insule: Grande Comore (1.148
km'). Mwali (290 km 1), Nzwani
(424 km')
• Limbi: francc7...a. aruba (Iimbii
oficiata), comonana (pentnl uzul
gerernl)
• Religia: islamidi
• Moreda: fmne comonan
• Cele mai man Offi$C: Mutsamlldll,
Domoni, Fomboni
ECONOMIA
Agrieultura: cullUri de cocotieri.
de orez, de manioc, de rnirodenii
(piper. ghimbcr). de vanilie, de
ylang-ylang. Distilllrea uleiurilor.
Pcscuit. Turism.
ill eomore. cCTClIlonia
nuntii ;Iduna O.1sfJCti
imbriictlli in slmic
Imditionalc.
I>cnnarcntelc lncurslunt
care avcau drept scop
jaful ~i vcrcau mai alcs
dinspre Madagascar, au
detenninat autoritatile din
eomore sa solicite aju-
tornl Frantei. Aeeasta a
inlervenit eu plaeerc iarin
anul 1886 a transfonnat
Comorelc in protC{;lorat
franeez. Franla a fost de
acord sa reeunoasea inde~
pendent<'l insulelor procla-
mata in 1975. eu conditia
ca fiC{;are insula s:i-~i
cxprimc individual OPli-
urea. Rezullalul referen-
dumului a fost rea~tcptat:
Mayotte a decis sa
ri'imana alaturi de Franta. Pana in CE MERITA VAzUT
momentul de ralii, locuitorii insulei Moroni. \ ulcanul Karthala.
au statui de cetAleni Francezi din planta\iile de mirudenii ~i do: llori
departamenlclc exlerre. dcstiniltc proJuqiei de parfumuri.
r~cifurilc coralil'rc . .tung1a
tropicalii.
CE TREBUIE sA $TITI
I. in anul 1938. in lorgul coastelor Afrieii de Sud a fast pescuit pentru prima
data celacantul, specie de ~Ie despre care se erezuse ca dispiiruse in umla
eu 70 de miljoare de ani. Evenimcntul a fileut senzalie printre oamenii de
ljitiinla. Alte 200 de specii de pe~te au fost pcscuite in ape[e Arhipclagului
Insulclor eomore.
2. Dc la proclamarca indepcndcntei in 1975, in Comore au avut loe numeroase
puciuri ~i rebeliuni.
3. Insulele Comore au fost descopenlc de portughezi in anul 1503. Majoritatea
populoliei este olciiruilii din unnoljii oi arabi lor omestecali eu reprezentanti oi
populolii1or Malgasy ~i Bantu.
4. Numai in Insulele Comorc lr3.ic~tc specia de maimute cunoscula sub munele
de lemur ~ mangusta.
AFRICA COM 3
'M

INSULELE COMORE
HARTA FIZICA

OCEANUL
loca'la\i
• Jll'511l10.ooodeloc

• JII'518 5 000 de loc.

• sub 5.000 de loc,

INOIAN

500 1000 2000 m

...r~.. Grande eomore

,-~'

MORONI
'000 •

Nzwam;

Mwali

M
o
l E c o

Canaful Mozambic

"'m

Trei dintre primele patm insule ca marime din Ar!JipelaguJ eomorelor

alcatuiesc un stat independent, care mai cuprinde cateva zeci de insuJife.
Locuitorii celei de a patra insule, Mayotte, au ales sa ramana alfituri de
Franta.
 INSULELE eOMORE
Varfuri de vu1cani
1a suprafata oceanu1ui
Cele patru insule s-au format la distanta de mii de ani
una fata de cealalUi. Probabil, astfel se explica ~i
caracterullor foarte diferit.
" n dccursul a milioare de ani.
I paint insule vulcanicc s·au
in51tat din Oceanul Atlantic, 13
nord de Madagascar: Grande
eomore, Mwali, Mayoue (Mahorc)
~i Nzwami. Dou:l dintrc ce1c mai
vechi insule. Mayone $i Mwali,
paslrcaza putire unne ale originilor
lor vulcanice: etl limpul, vart'uritc
abruptc ale munlilor s-au locit $i nu
ies in evident;} in pcisajul deluros.
Insula Nzwami eslc eea mai pito-
reasca. Rcsturile cralcrclor sale vul-
eunice sunt inconjuralc de podi$uri
acopcrilc de vcgct3tic eXOIica,
presaratc din Joe in loe etl laeun $i
cascade.
Pc cea rnai marc insulli, Grande
eomore, se ana Kanhala - ultimu!
vulcan aCliv din arhipclag. Erupliile
sale afccteaza insula 13 intervale de
5-10 ani. Dc aceea. aspcctul urei
mati pfu1i a insulci amint~te de un
peisaj sclenar. in timpul erup\iilor,
rnuri de lava de euloarea fierului
topil acopern dimpurile $i satele iar
apoi se revarsa in marc, ~uicrnnd
infrico~1tor. Locuitorii triiicsc intr-o
rclini~tc continua, dcoarcce dircctia
r.iurilor de lava nu poole fi pre-
Mursamudu - o~ul principal de pc Insula Nzwami.
STATISTICA
Suprafata: 2 PO km (lara \I;)~ oltel
Populatia: /;\% mii de I(lCullon
Densitatea populatici: )/;\0 kll,;. km
eel mai tnalt vicf:
Knnhala (2..161 Ill)
• cuM,!.
Tropical! oceanicA, foane umcda.
Temperntunl medic e<;te de -15-C
in ianuarie ~i +21"C in iulic.
Precipituliilc anuale: intrc 1.100 f$i
2.600 mm
"32um: ureori, aeestea se indreapla
eiitre sud, spre aeropon, alteori,
catre vest, in direqia capitalei
Moroni. in Insulele eomore circula
pov~ti minunate dcspre mistcTio-
sui vulcan. Raspfuldirea acestora
este sprijinit.ii $i de natura: varful
vulcanului Karlhala (2.361 Ill) estc
aproape in pcnnarcnlii invaluit de
noTi de ploaic.
AFR1<tl
EGY 1
,.
EGIPT
Taramullaraonilor

....... ?4

in de~erl, /anga Gioa, in apropiere de Cairo, se ina/rei cele lIIai fail/lOose lIIorlllinle
din/ume: piramidele. Piramida lui Cheops esle una dinlre "cele $aple minuni
ale lumii" all/ice, care poale fi vi::iwtli $i in ::iIele /1oastre.
 ~

EGY2
In regatul Zeului Soarelui
Piramidele de la Giza sunt marturia gradului avansat al vechii culturi
egiptene. Cu toate acestea, identitatea culturala contemporana
a Egiptului se bazeaza pe turnurile din lumea arabii. Arabii trateaza
Egiptul ca negociator principal, ~i inca din perioada pre~edintelui
Sadat, ca un mijloc de interes intre lumea araba ~i Vest.

ECONOMIA eul soarclui Ra sirnbolizeaLti pc. format Ilosni Mubarak. Cu limpul,

Tu.-ismul. I '\tragerca 1I1ciului

~i a g:uclor naturale. produqia
cncrgici ek-clricc. Industria: de
aUlo\chiculc. annamcnl. le'til~ ';>1
alimentara. Sc artie! 1a.~C 13 rolo~lrca
Canalului SUCi' \gricullura:
cre~lerea gmului. a porumbulUl. a
orcLu!U1 si a bumbacului
Pimmiddc ~l Slin\u\, \'aka RcgiloT
(morrnamul lUi Tuthankamon).
Luxor. KamaL.. h:mplul \bu
Simbel.
PE SCURT
Dcnumirca statului: Republica
Z rioada de inOorire a rninunatei
culturi cgiptcne din anii 2640-
2160 iH. AIWlCi. in tirnpul dornniei
Egiptul $i·a recaplUat locul in Liga
ArabA $i $i-a doOOndil chiar presligiu
ca intermediar in negocieri.
faraonilor Djoser. Snofiu $i Koops. au
fost inaltnte piramidele $i templele.
Contaclclc cornerciale intcml\ionale
au adus conducatorilor Egiptului
bogalii incxprirnabile. in Egiptul
de astiizi nu rnai estc vorba de 0
gramada de am $i arginl. AccaslA lam
indeplin~te functia de intennediere
intre zona de vest $i lumen araba.
Tocmai de accea. limp de douazeci de
ani, Egiptul a fost nevoit sa plateasca
un mare prel: atunei cind in anul
1979 p~intele Sadat a semnat
la Camp David aeordul de pace eu
Israclul, lArile arabe invecinate au
pedepsit Egiptul prin excomunicare.
~i in interioml tarii JX)lilica dcschis.."t

Araba Fgipi (din antll (953) a intftmpinut re7istcnla.

Structuro: 26 de pro\"incii. opt
regiun! CCOllOrnlCC
Capitala: Cairo (15 mil
locuilori)
Llmoo: arnba (oficialli)
M0ned3: I lilt egipteaoo =- 100
pi~lri
Rcligia: musulman~itd (9()0 0).
CTl.":$liro de rit coplic (9-100 i)
Lacun: Rczcrvorul Naser (6.500
km J )
Fluvii: Niltll, 6.671 km. hingli
AStinn ell 0 IlI.lime de 200 m
Celc mai impor1nnte o~:
Giza, AJcxandria. Suez, POr1ul
Said
Aeropor1urile: Kair-Helwpolis,
Ale:{andria., Asuan
flieroglifele SWI/ ideogrllme core
Dupa asasinarca pre~edintelui Sadal. injiif1fe(CtJ Ollnreni, Ollinlllle $i
unnallii strategici sale moderalc au e\'enimenre dill exislenlll cotidiami.
CE TREBUIE sA ~TITI
I. Piatra de la Rosetta (un o~1 la est de Alexandria) n de\'enit cunoscutA
pe:ntru inscriptiile trilingve. care in anul 1822 au inlcsnit descifmrea de cAire
arheologul francez Champollion n scrierii hieroglifice.
2. in anul 1988, Premiul Nobel pcntru Lileratur'i a fost acordat scriitorului
egiptean Najib Mahfuz. Actiunea romanelor sale se pctreee la Cairo, o~ul
in care s·a ni\scul. in anu! 1994, a suferit rAni grove in atacul condus dc
islami~li fanatici.
3. Printre marile figuri istoriee ale Egiplului se deosebc$te Gamal Abde! Naser
(1918·70). Din anul 1943 s-au grupat in jurul sllu ofiteri care im~~au
acce~i crcdinla; eu ajutorul accstora a organizat in anul 1952 un alae de Sial
~i I-a delmnat pc regele Faruk I. in anul 1953. Farulc a fugit peste grani{A.
iar Naser a proclamat republica.
 AFRI~ EGY3

EGIPT
HARTA FIZICA

-
• - •

1
-.- 1

\,
... '"""'". '"
Tobo ...,;', ........

HI"'"
11....(;11.1111
~-
IH:)IUU.
II~IM
_.
_....
Localltiti
• peste 1.000.000 de Iocuilori
• 1oo.0()().1.ooo.ooo
• 5O.0()().1oo.ooo
• sub 50.000
- drumuri mai importante
'---'--------------~--___1 100 200 50lI m

Door 4% dill supra/ala Egipllllui es/e loclli/a sail clii/im/a. ViOla es/e cOllcen/ra/a
in cOleva oaze, dar mai ales in valea Nilului. De acesl Jluviu a depins eXiSlen(a
domniei !araoniI01; ~i 101 de acesla depi"de ~i (inulul de aSla::i.
 EGY4
EGIPT
Pe malul jluviului datator de viala
Aproape intreg teritoriul Egiplului se afla in zona tropical uscata. Dar nu inlreg
teritoriul estc pustiu: aceasta se datoreazi'i Nilului, eel mai mare nuviu al Africii.

Cea mai mare parte a populaliei

- Miezul Egiptului este

Nilul care curge de·a
lungul \<1rii pc 0 lungimc
de 1.550kilometri;larmul
Egiptului uaiC!j:tc din agricultura inca
de la construirca Barajului de la Asuan
rccoltele sunt mai u~r de prev8zul.
iar eonditiile de viatfj pe valC'd Nilului
acestuia este 0 vasta 007..a. s-au imbwllitiltit considerabi1. Barajul
Apele datatoare de viala colosal actionem ca Ull regulator al
ale fluviului formeaza inundatiilor $i directionea7.1'i surplusu]
la gura de scurgere in apclor caire Lacul Naser.
Marea Mediteranl1 0
delta ramificata. Aici in decursul a 30 de ani, popu1atia
sunt situate cele mai mari Egiptului a suferil consccinlele raz-
in pm"tea de $11$ a Niluilli 1Ia1·;ghea::ii ora~ ale Egiptului -printre accslca se boiului. Prin llnnarc, a crescul nevoia
feillca. /1/1 celebrll \'a.\' egi/Jtean: lI¥!ce numruii eapilala \Arii eu 15 milioane de de alimente.
pe lallga Va/eo RegilOl: illconjl/lYlul locuilori- Cairo.
de sriim:i. CLiMA
Cea mai mare parte a populajiei Pc t.:1rmul mcditcrnnean estc calda

r
eritOriUl Egiptului cste alcatuit
din milioane de kilometri
patrati. tOlu~i daar palm 1.1 sum
din acesta cste construibil ~i locuibil.
Acesl vast {inUI african, intinzandu-se
din Peninsula Sinai pana in Asia. esle
aeopen! aproape in intregime de d~ert
Egiptului trJi~te pe leritoriul ingust,
dar foarte fertil al Nilului. in perioada
anuala de prosperi tate (august-
scplembrie) fluviul inunda valea in
apropiere de Asuan ell 8.500 metri
cubi de apa pe secunda, ceea ce face
posibili'i cultivarea plantetor fllrajere ~i
a recoltelor pentru iam:'i..
~i bland1i (fluCtU3\ii redusc de tem-
peratura: in ianunrie +13,5cC. in
august +26°C). in intcrioml \lirii
este foane fierbime 11i uscat~ (celc
mai ridicate tcmpcraturi dcpa~sc
+4 1°C). Fununi de nisip. primavara.
obi11nuitii: limp de doua ore tem-
perntura poate ntinge 20 e.G

~i semide$eT1.
--.,..,,-...
STATISTICA
Suprafalll: 1.001,4 mii km!
Populatia: 7~,7 mil (eslc n doua
lar1l. durll Nig.:ria en llumll.r de [0-
cuitori din Ali-ieu)
D('nsitatel! populalid: 75 roc km~
(pc \alca Nilului: 1.300 loc.'km 1 )
Rcligin principah\: islami<;mul
(94 0 o. in principal sunniti).mcmbri'i
a biscricii COp\l(,~c. bisericii de vest
~i catolidi (6°0)
Cclmai lnalf \ arf: \1unlcle Sfin-
tei Ecmerilla (in peninsula Sinai)
2.642 111
Granite: eu Sudan, Libia ~i Israel
Sia/uill lui RlIllle.~ lilli-lea di" celehrele mine de III Luxor.
AFRI EGY 5

CAIRO
Centrullumii arabe

Pia/a Salah el-Din $i Moscheea Sultanului Hassan (constmita intre anii 1356-1363),
vedere dinspre citadela. in panea dreapta, Moscheea AI Rifai din anu11869.
 ~

EGY 6 Intre islamism ~i societatea de consum

Importanta ~i bunlistarea o~u1ui Cairo au fost determinate de ~ezarea sa
strategicii la riiscrucea unor importante drumuri comerciale, in iuima lumii
arabe.

in 002<11111 din
CE MERITA VAzUT Cairo po/i
eump:Jro eelc m.1i
Cairo musulman cu Citadela sa. exotice /Tuete $i
Cairo crqtin cu bisericile copte.
legume.
Muzeul Egiptean care asc:unde
comorile lui Tutankamon.
Piramidele din Gi7.a atlate in
apropiere. Memphis.

PESCURT
• Capitala Egiptului
• Limbi: aruba (limbi'l. oliciald),
engJeza. dialecte locale
• Moreda: lira cgiptcanii
• Re1igic: isllllnism (92%), ~Iinism
de oncnlare copla
• Fluviu: Nil
• MelrOu
• Acroport intcma\ional: Hcliopolis
ECONOMIA
IndU~lria: mClalurgicll. de m3~ini
ck'Clricc (mijloacc de transport).
chimicii (productia de cauciuc),
alimcntar:i (tutun). Servicii
(comert-. administralic. finan\c).
airo nu a fost construit din
C intamplare pe malul Nilului,
IOClll pe care II ocupa astazi,
la inaltimea insulelor Gezira ~i
Roda, faciliteaza traversarea rara
problcmc a fluviului. Conducalorul
arab Amr rbn-el-As a cucerit
cetatea bizantina ridicatfi. aici in
anul 642. Tabara sa militam s-a
transfonnat treptat in noua capitala
a ,arii deja arabizate ~i a primit
numele de Al-Fustat (in prczent
Vcchiul Cairo). Cuceritorul a con-
struit aiei prima mosehec din Egipt.
in seeolcle care au unnat,
alltorita!ile din Cairo, in [runte Cll
dinastiile Ayyubizilor ~i Mamc-
lucilor, au acordat 0 deosebitii
atcnlie dezvoltarii ~i infloririi
ora~ului. in seeolul XIV, Cairo
emana 0 frumuse!e irezislibila pen-
Citade1a ofem 0 vcdere idealii asupm
Vechiului $i Noului Cairo.
tru intelectualii ~i pc arti~tii din
lumen intreagii. inca de pc atunci,
aeesta era un marc ora~, imbogatit
de pc unna eomcJ1Ullii cu mira-
denii ~i presarat ell mosehei ~i
palate oplilente.
Islamul continua sa Joace un ral
decisiv in Egipt, dar lara ~i capitala
sa se deschid tol mai mult catrc
Ves\. Calatorul nu poate sa nu
observe imediat contrastele puter-
nice care domresc in Cairo: aici
lumea araba se int5lne~te Cll innu-
cntele apuscne.

• CLiMA CE TREBUIE sA $TITI

Tropicali'l.. Veri ficrbinli ~i
secCloasc, ell Icmpcraturi care
variaza in iulie intrc 24°C ~i 41°C.
lemi bliinde ;.i insorite eu
prccipitaJii rcdusc. Temperatura
medic in ianunrie varinzii
intre 9°C !Ii 19°e.
1. in amichilatc. eel mai important ora~ din Egiptul de Jos era Memphis.
infiinlat in milcniul III i.Ch. Ruirelc sale transfonnate in muzeu in acr libcr
se aOa la numai 24 de kilomctri la sud de Cairo.
2. Pentru a ob\ire 0 diploma eliberatii de Universitatea Islamica de pc langi'i
Moscheea Al-Azhar trebuie sa studiezi 17 ani.
3. La infiinlarc, Cairo a primit numele de ,.AI-Qahirnh". adicll. .,invingatorul".
4. Descopcririle arheologice din 1980 au demonstrnl faptul eli. cgiptenii
cun~teau tehnica tip.1rului inca de pc vremea Dinastiei Fatimizilor, cu
4000 de ani inaintea europcnilor.
 Ami

- CAIRO
I
PLANUL ORASULUI

DDH.I

,-
--
De$i tradiliile sale nu dateazii din antiehitatea ale eiirei vestigii suJJf omniprezente in Egipt,
eea mai mare metropolii a Afrieii $i a Orientll/ui Apropiat riimane, de seeo/e, eentrul
cultural, $i nu numai, alfum;i arabe. Piramidele dil1 Giza, care, imprewu'i eu ora$ul Cairo,
fOllneazii un uria$ organism urban, exponatele din Muzeul Cairo $i statllia lui Ramses din
fala Garii Centrale stall miirturie a striilueirii vremurilor demult apuse. jn sehimb,
mosehei/e, bazare/e $i zgfJrie-tJorii modemi de pe malul Nilului aleiituiese 11L/nea arabii
contemporana.
EG II
CAIRO
eel mai islamic dintre orafjele arabe
Frumusetea o~u1ui Cairo a atras laudele ciiliitorilor de cateva secole, cand ace~tia il
numeau ,,mama lumii". De atunci, el a suferit numeroase scbimbiiri: suprapopularea,
poluarea ~i constructille haotice au marcat profund 0 • . Din fericire, striilucirea
timpurilor trecute nu a dispiirut cu totul.

airo cslc cclmai mare ora~ al

C
OOr£
Africii. POlrivit cstimJirilor,
aid locuicsc peste 16 mil i-
de locuitori, iar numfuul accs-
lora se dubleaza In fiecarc 10 ani. Sa
nu uit5rn: Cairo nu este numa; un
"colas al Lumii a Trcia", ci ~i ofa$ul
in care au lual n~tere. intre 1382-
1517, cclebrelc pov~ti .. 1001 de
napli n .

inccp<ind din secolul X, Cairo a fast

principalul ccnlru al islamului. in
972 a fost conslnJitii moscheea AI-
Azhar, iar in 988. Universitatea care
apartin:: de aceaSla. Moscheea cste,
de peste 1000 de ani, cenlru] spiri-
tual pcntru studiul $i intcrprctarea
islamului. prccum $i eel rnai impor-
lam loc~ de invati\mant al lumii
arabc.

In Cairo exist;) peste 500 de
moschei. Cele mai remarcabilc din·
Ire aCCSlca sunt Moscheea AI·
Azhar, AI Rifai, Moschcca
Sultanului Hassan precum ~i eea a
lui Mchmct Ali (supranul11ita
Moscheca dc Alabastru) din
Citadela. Poposind in Cairo, nu este
suficient sa vizitczi monumcntclc.
Turistul trebuic sa se lase patruns de
aunosfera ora~ului ~i sa-~i pctrcaea
noaptca prin ba7.arul din eal1ierul
Chan al-Chalili. Aiei, vizit3torii se
pot relaxa in fala urei eafele ~i a urci
narghilelc, in cafen:aua AI Fisha, al
carui oaspete constant a fost scri-
itorul egiptean, Naguib Mahfouz..
distins cu premiul Nobel.

STATISTICA
Supraf8Ja; 453 kill
Popu1apa: '''.1 nnl. loe,
(aglomcrdlia urbana num;irU 16..:!
mil.llx.)
Sporul natural: 1.~Ho,o
Densitatea populatiei:
I7.XXO ',Ie 1m (num;li in ora.!jl
Dis...!" falii de M.... MediteraD4:
.:!OO km Anubis. expomJt in forma de $<1clJ/, apaI1inand lcz:JUru/ui lui Tutankttmon dm
Valc:1 Rcgilor. civiliznlic cgiprc.1nfi din sccolul XIII.
 AFRICA MUS 1

....
o
MAURITIUS
Griidina Raiului
-

- Plaje de vis inconjurate de palmieri $i ape de cristal - a$a arata insula Mauritius
denumita de poetul francez Baudelaire "Griidina Raiului".
MUS 2 Faima datorata unei gre~eli

Numele Mauritius este universal cunoscut datorita celui mai

celebru timbru po~tal din lume. Trebuie menlionat ~i faptul
ca insula insa~i este un adevarat paradis in oceanul Indian.

ECONOMIA ,MaM
Agricuhura: 94 n0 din ",uprofa!;) Amironle

insulei eslC acopcrita de culturi de ANZANIA

trestie de r.lhiir. ceai. orez. fruch~. Seychelles
rutun. C~erea animale10c bo"ll'l:'
• A/dabra farquhar
Industria: fannar.."\.'ulici.. Turism 1
•
Comore
OCEANUL
nsula Mauritius a devenit celc-
f .,
I bra datonta unui timbru ~tal.
la care viSC3/.ii fiecarc filatclist
din lume. Timbrul numit "Mauritius
MOZAMBtC
Mayolte '
(fr.)
INDIAN

albaslru" a fost em is in fOSUl colonic

brilanica, in 1847. Paoa astazi s-au MAGADASCAR
•
pastrat daar 12 cxcmplare estimate "
Cana/u/
de co1eclionari en fiind cele mai va-
Mozambic • Rodrigues
loroase din lume. Faima se datorea-
z.ii ~Iii gravorului: in limp cc Reunion· MAURITIUS
grava placilc. Joseph Barnard avea (~)
in fata ochilor sigla alamal:'i deasu-
pm oficiului po~la1. Astfel, in loe de

CE MERITA VAzUT
J Tropicu/ CaPriccmu/ui

Pon Loui~ (pialo). Curepipc

(cliidirile din epoca coloni313.). 500km
ntdierele d~ arti7.anat (~Ii.
bijutcrii. imbracaminte). Pample- cuvintcle "Post paid" (franco) a apli- britanice Victoria au mcut insula
IllOUS5CS (grAdill3 hoUnic3.). cat pc timbru inscriptia "Post Offi- celebra.
Casela lre....'T\alia de p3sari). cc". AstiiZi locuitorii insulei ii sunt Frumusctea acestei insulite din
cascada Roche~ter. plajde albe. recunoscatori grnvorului dislrat. Da- largul coastelor cstice ale Africii din
tmila lui, timbrclc cu digia rcgirei Oceanul Indian a fost s15.vita de
scriilori renumiti, cum ar fi Charles
CE TREBUIE sA ~TITI Baudelaire $i Mark Twain. eel din
unna avca sa spuna ci'i Dumrczcu a
I. eel mni indmgit dans popular din insula Mauritius este "siga", adus de creat in Mauritius al doilea rai.
sclavii din Africa. intr-adevar, insula este de vis: soare,
2. De Maurilius se leagli povestea uoci perc<:hi de emi romantici: Paul ~i nisipuri albe, lagurc limpezi ca de
Virginia. ISloria lor emolionant3 vorbc~le desprc noblelea drngostei in cristal, plaje minunatc care se inlind
acest pamdis neatins de civilizalie. pc kilolllctri intregi $i p5.duri de pal-
3. in anii 1891. 1893 ~i 1899 pe insula au izoocnil epidemii de bolera care mieri. I:>l.~i accstc atuuri ale insulei
au decimal populalia. nu mai sunt de rnult un secret.
4. Din puncl de vedere a1 industrializarii. Mauritius se situeaza pc locul 4 pcnlru mornenl, Mauritius este oco-
inlre cele 52 de liri afri~. lit de invazia turi~tilor.
AFRICA MUS 3

MAURITIUS
o
HARTA FIZrcA
Flat I.
-
•
Gunners Quoin
OCEANUL INDIAN • Peste 100000 de Ioc.
...........
Cap MalheufBUx
" • Pes'e 50000 de Ioc,
• Sub 50000 de Ioc.

- - Drumuri irnportante
.••.E Recdul de corah

200 500 1000 m

,..,.
---.... . .
..-

OCEANUL INDIAN
" ....

Cea mai mare parte din podi$urile din Mauritius este destinata culturilor,
in special de trestie de zahiir, care au inJocuit flora originaro. Aceasta
nu ji deranjeazii insti pe turi~ti, care continua sa viziteze insula cu pJacere.
MUS4
MAURITIUS
Un curcubeu de culturi
Atmosfera specifica a insulei esle rezultatul unei 1ini~ti suflete~ti tipic asiatice ~i a
stilului de vialii frantuzesc. Ironic, sleagul britanic a flutural deasupra insulei un limp
mull mai indelungal decal cel francez.
Sfon3 insulei Mauritius estc isto-
I ria cuceririlor coloniale europe-
reo Primii sositi au fost na\liga-
torii pollughezi. in unul 1507. Au
denumil-o "'nsula Lebam", dup..i 0
specie (acum disparuta) de p:ls:iri
ascmanaloore lebcdelof. 0 suli) de
STATISTICA
Suprafata: :U)40 km-
Populapa: 1..2 milioone(68""dc
origin: indiana• .27"0 creola. ]""
chirc....1. 2". I:uro~ana).
Densitatea populapei: 569
hx:uitori "m
Cel mai inalt virf:
Pilon de l:l Pl.'lltl.' Ri\ i"!re 'oire
1827 m)
Lungimea coastci: .217 "m
De \bunliu~ .lpar1U-c msul:l
Rodri!:!ul.'~ (500 kill la est) ell ()
suprat:11;i de 110 "m
ani mai larziu au ajuns aici cortibiile
Companiei Indiilor de Est. in oooa-
rea gU\;emalorului Moritz von N3S-
sau olandezii au numit insula "Mau-
ritius". Dopa explootarca inlensi\l3 a
padurilor uri~ de abanos. olande-
zii au parnsil Mauritius in 1970.
Cinci ani mai tarziu insula a intrat
sub silipanirca francezilor care iOIC-
nlionau St1 deschidii aici 0 ba7;:i de-
stinatii luplci pentru starpirca pira-
tilor din Occanullndian. Penlru fra-
ncezi, Mauritius a devenit "Insula
Fran!ei" ("lie de France"). Sub con-
ducerea lor, mii de sclavi cultivau
aid trestic de zahiir. Abolirea defi-
nitiva a sclaviei a avut loe abia in
perioada britanica. in 1835. Insula a
ob!inut indcpendenla in cadrul Co--
mmonwcalth-ului britanic in 1968.
Populalia illsulci a mmas ins,'i cre-
dincioas,'i limbii franceze ~i stilului
de vialii francez iar Parisul c con-
sider:ll de auto-
htoni drept "buri-
cui pamantului".
in prezent. Mauri-
tius este un curcu-
beu de culturi ~i
grupuri elnice de
origire indiana,
creola, fmncczli ~i
chilrza. 0 dovada
in acest sens este
steagul nalional
in 4 culori (~u,
albastru, galbcn ~i
verde).
Floro in Mauri/ius csu: e:arem de:
V.1zuf aiei po.1tC Ii simbo/ul muJticulturolismului de pc insu/J
PE SCURT
• Insul~
la oceaDullndian (880
Ion la Est de Madagascar)
• Independentli din 12 manic
1968. Membra a Commonwealth
-ului britanie
• Capitala: Port Louis (145.000
de locuitori)
• imp.'I.'1itii in cinci districte:
Plnires*Wilhelms, Mokll*Flacq,
Pamplcmousses-Riviere du
Rempart ~i Grand-Port-Savane
• Limoo : englcza (limba
administrntiva), rranceza.
creola, bhoJpuri (dialect indian)
• Religie: hinduism 5()O/••
e~tinism 310/. . islamism 160/••
budism 3%
• Moncda: rupia mauritana
• V:irrurile principale: POlICe,
Picter Both, Mone Brab..1nt
• Ora~elc principale: !)ort Louis,
Grande Baie, Pamplemousscs.
Beau Bassin, Mahl1bourg,
Souillac, B5nares. Curepipe
• Aeroporturi: Plaisance
International Airport
CUMA
Sublropicalii. Din noiembrie p:ina
in aprilie estc posibitl1 ap.1rilia
ciclO..1foclor. Temperatura aerului In
lJinn: din ianuarie pana in aprilic
30'C. din iulie p:iml in scptembrie
(periooda rece) intre 14 ~i n"e.
di~ersifiC3rii. Curcubcuf
 AFRICA TeD 1

I
CIAD
De 1a Muntii
, Tibesti la Lacu1 Ciad

in inima continennlJui african, departe de mari $; oceane, se afJa Republica Ciad.

RegiuIJile IJordice alc larii SUIJI locuite de arabi, iar regiuIJile sudice, de populalia de
culoare. eel mai IJumeros grup etIJic este reprczeIJtat de populalia Sara, care se
indeletnice$te mai ales ell agr;cu/lllra.
Teo 2 Antagonismele dintre nord
Francezii, care au trasat granitele statuiui Ciad la inceputui secolului xx,
nu au urmat niciun criteriu logic. Consecintele acestui fapt sunt
conflictele etnice perpetuate panii in momentui de fata inlre nordul arab ~i
sudul dominat de locuitorii de culoare.
a sra~ilul sccolului XIX,
L statele ambe sub stapanirca
dirora se ana Ciadul de peste
un mileniu s-au dcs1.Jfunat. Profitand
de ocazie, francczii au arexat acest
terilariu Africii Centrale, pc care 0
controlau deja. Gad a raffias parte
intcgranta a coloniei francczc paoli
In dobandirca independcn\ci, in
1960. Tara era dominatii de tribu!
Sara, atal din punet de vcdcrc ec0-
nomic. cal ~i din puncl de vedere
politic. Regiunile nordice ale statului
emu ocupate de arnbi. La numai doi
ani dupa c~tigarea indcpcndcntci,
~l·au fficut apantin connictele
STATISTICA
Suprafata: I.~X mrhoare km
Populapa: 9.1\ mllio.nr do: lllCultori
Densltatea populapei: 7 IlX km
PopuJapa urbanA: 25° 0
Speranta medic de viall: 50 de ani
~ntru fo:mei ~i -47 de ani pcnlru
h.irhap
eel mai inalt virf: I"mi Kou......i
IJAI5 m)
PE SCURT
• Dcnumirea aliciala: Republica Gad
• Struetura administrativa: 14
prefceturi
• Capitala: N'Djamena (721.000 de
loc.)
• Limbi: fronccz.'1. nrabli (limbi
oficia1c), limbi tribale
• Vnluta: francul CFA
• Re1igie: animism. islam, ~ism
• Cele mai Iungi rauri: Chari. Logore
• Aeroport: N'Djamena
~i sud
Produclia
de eercaJe
cSle
suficicntiJ
doarpcntro
nc\·oile
mtcmeale
rarii.
sociale pc fond elnic. in 1963, au dintre liderii FroHnal - f-1isserc
avut loe primele aCliuni anliguvcma- Ilabre ~i Goukouni Oucddei.
menta Ie. Rebelii musulrnani nu au Rivalitatea dinlre ac~tia a condus la
re~it sa rastoarre guvemul dcslriimarca Frontului ~i la ciidcrea
p~inlclui Tombalbaye. Cu aju- guvemului. Libia s-a amestecal ~i ea
torul Parisului, acesta s-a mcnlinut la in conflict. de partea lui Oueddei.
pUlere p3na in 1975, c;ind a avulloc Kaddafi conta pc vicloric ~i unn.5.rca
o lovitura de stat militarii, unnat5. de unirea teritoriilor Ciadului ~i Libiei
un riizboi deschis inlre FronlUl de sub conduccrca sa. Oucddci a
Elibcrore Nalionala a Ciadlilui rcfuzat, insfi, sa colaborcze. Ilabre a
(Frolinat), reprezentantul nordului folosit confliclul in folooul sau. Cu
musulman, ~i sudul cTC!j:tin-animist ajutor militar din panca SUA ~i a
care dominase in trccul tara. Frantei, el a intrat in capitahi, in iunic
1982, ~i s-a proclamat p~inte.
in 1978, dupa mulre runde de Anii '80 au decurs sub scmnlll con-
rcgocieri, a fOSI creat un guvern niclelor interrc ~i intemationale. in
provizoriu. Sarcina acestuia era C<.11- 1994, annele au fOSI, intr-un final,
marea conflictclor tribale ~i predate.
obtircrea uniwlii nationale. La con-
ducerea noului cabirct s-au allal doi
CE TREBUIE SA $TITI
I. in secolul LX, triburile arabc controlau regiurea dinjurul Lacului Cind. in
perioada de innorire a sl....tului KalK:m, Ciadul a fost parte integranll\ a unuia
dintrc cele mai mari imperii ale Africii.
2. Dcprcsiurea Ciadului estc una dintre cele mai adlinci din Africa. Aceasla
cuprinde ~i terenurilc de dincolo de granitelc Ciadului (mai ales la est. in
Sudan)
3. Populalia Ciadului rolosqtc peste 120 de Iimbi ii dialecte diferitc.
 AFRICA Teo 3

I
CIAD
HARTA FIZICA

l I 8 I A

"">m

•
.. ..
• •
N I G E R I'"'
,--
t. BORKOU,'

--,F~

•
BOOL , ,
," '
-'-, it,:.
,,
~
CNNf;Dl

Mirodenii 5; legume
, in piala din Chadrn..

LocalitalJ

• peste 100.000 loc.

• intra 50.000 - 100.000 loc.
• intre 10.000 - 50.000 kx:.
• sub 10.000 Ioc.

- - - drumuri pnnopa1e

* rezervapi naturale
dune de nisip

500 1 000 1 500 m

REPUBLICA
CENTRAFRICANA. cuMA
Clima tropicahl d~rtic:\ 18 nord ~i
tropicalii In sud. Temperatura
DC$crtulla nord, savana Ja sud. Acesta estc numai unul
medie in N'Djamena \'ariazA iOlre
dinlre criteriilc care divizc(1za rara in doua zone. AIle +24 Iii +39"'C. Cantitatca de
eriterii sunt clima di(eritii, vegelatia $i populatia, arabi! /a prccipil31ii anualc variaza intrc 20
~i 750 mm.
nord $i de eu/oare la Slid.
TCD4
Razboiul civil indelungat, seceta urmatii de inunda\ii ~i, in final, invazia lacustelor
au aruncat populapa Ciadului intr-o samcie lucie ~i au flicut tara dependentii de
ajutorul extern.
iadU! CSIC un exemplu lipie
C de tara slab dezvoltam. Doar
25% din popuJatie locui~tc
in o~. Jumalatc din cetiiteni nu au
implinil inca 15 ani. iar spcranta
medic de viata este de door 47 de
ani. in Slatul eu 0 supraful.3 de
calcva on mai marc dedit cca a
ROffianici locuiesc doar9,8 milioare
de aameni. Ciadul estc foarte in::gnl
populaL Majoriultca locuitorilor
s·au stabili! in Dcprcsiurea Ciadului
$i pc malurile rftului Chari. La nord,
populalia se conccntreaza in jurul
oazelor sau duce 0 vialii nomada.
Baza economici esle reprezenlalfi de
culrurilc agricolc pnmiti\ic, mai ales
de manioc. mei, trestie de zahar ~i
alure. Locuilorii rcgiunilor nordicc
ale larii se ocupa in princip..11 eu
crc~lcrea vitclor. in zorele mai fer-
tile din preajma lacului Gad sc cul-
tivu bumbacul. Vcnilurile din Vflll-
CIAD
A
In ,tjnutul secetej
zarca bumbacului rcprezinla 40 %
din \'aloorea exportului. AccaSla
dependenla a economiei de 0 sursa
unicii de valula a condus de multe
ori in istoria Ciadului la crize finan-
eiare, provocate de pnib~irea prelU-
lui bumbacului pc pia~ mondiala.
Prin Lacul Ciad trece grnnila cu
Nigeria, Cll Camerunul $i cu
Nigeml. in apropiere de v5rsarea
raului Chari in lac se ana eapitala
Ciadului, N'Djamena (foslul Fort
Lamy). Pescuilul este un clement
important al cconomiei in aecstc Ji-
nuturl. In pcrioada ploilor. Lacul
Ciad se revarsa in mod regula!. Pc
timp de seecla. dimensiunile lacului
se injumi'iti'itcsc in comparatie eu
periooda prccipilatii1or.
in nordul Ciadului se ana regiunile
de~rtice ale Saharei acopcrite de
ECONOMIA
Agncultura: cuhuri de bumhac.
mci. manioc. trestie de 7..a.hJr.
alurr de pamalll. c~taca \ itclor,
Pc~uitu1. lndustrie slab
dc..\oltalu,
ierburi surace sau tOlal lipsite de
vegetatic. Doar in masivul Tibesti
(eel mai inalt munle din lara) poate
fi inlalnita 0 nolii eeva mai bogatii,
eu vcgctatie meditct"llmani'i. Mai
sprc sud, sc intind savarclc ell bao-
babi ~i salcami. Cu cat sc inaintcazil
mai ad:inc in inima ~i, ell atit vc-
getatia savarci devire mai abun-
denta. in rcgiurea care cuprinde
Deprcsiurca Bodelc tniiesc elefanli.
girnfe, rinoceri ~i lei. Aiei sc ana
majoritatca (><Ircurilor nalionalc ~i a
rczcrvaliilor naturale.
~ICA TUN 1

TUNISIA
Balconul Africii

- -- ~
- -

.,

PrilJ regiulJile pustii ale TUlJisiei, la sud de MUIJ!ii Dahar, se eiiliitore$te de seeole eu
ajutorul eiimilelor.
WN2
1n apropiere de Tunis se afla ruinele Cartaginei. 1n perioada antica,
aceasta a fost centrul unuia dintre cele mai mari imperii din bazinul Miirii
Mediterane. Pe vremea lui Hannibal, Cartagina aproape a invins
atotputernica Roma.
" n preajma anului 1.100 "Ch.,
I pc coasta TUllisiei au debar-
cat fenicienii, originari din
zona Libanului de astazi, $i
cUl10scuti ea 0 semintie de
negustori. in anul 814 i.Ch., au
pus temeliile Cartaginei, care a
devcnit capitala posesiunilor lor
apusene. La scnrt limp, ora$ul a
capatat statutul de important
centru militar $i comercial in
rcgiuooa sudica a Marii
Medilcrare. Datorita situarii
geogratice, Cartagina a avu! $i
ral de aparare a ora$c1or fen i-
ciere ridicale in apropiata
Sicilie. Influcnta Cartagirei a
cupfins coastele nord ice ale
Africii $i a ajuns palla in Spallia
$i Sardinia.
Cartagina a intrat in conflict ell
Roma antica. Rivalitatea dintre
cele doua puteri pentru supre-
matia asupra lumii ant ice a
provocat trei razboaie. in timpul
cuMA
Mcdilerareana la nord ~i tropicala
secetoasa la sud. in Tunis,
temperatura medie atingc + IO"C
in ianuarie ~i +26°C in iulie.
ECONOMIA
Turism. Mil'crit: fosforilc, petrol.
zi'tc5mime de fier. Agricultum:
culturi de maslini, vita de vic,
dtrke. cunnale. Pcseuit.
Industria: u~oarii (textUa), a
lemnului (hunie). Ateliere de
ani7.amlt.
Patria lui Hannibal
La incepuruJ seco/ului XX. oro.:>ul de provincie AJ-Hammamal. pc coasra de
nord-cst a Tunisiei. a conSli/lli/ 0 surs5 de inspirolie penfIlJ multi arli.:>/i.
primului razboi punic (264-241 romane, eu mult mai
Leh.), Cartagina a pierdul nllmeroase. in anul 212 LCh.,
aproape inlreaga Sicilie in ea.nd Roma supusese deja
favoarea Romei. Treizeci de ani numcroase popoare rebele, la
mai tarziu, aceasta aproape ~i-a ponile ora~ului a aparut
distrlls redutabilul du~man. AI Hannibal - eveniment unie in
doilea nizboi punic a incepul iSloria imperiului. Acesta nu s-a
eand Hannibal a traversat deeis insa sa atace ora~ul.
granita de pc raul Ebro in Spania Annata eartagineza a fost
~i a pomit mar~ul spre Roma. respinsa iar in 202 i.Ch. a primit
Annata lui Hannibal numara lovitura de gratic in apropiere
38.000 de pedestrali, 8.000 de
ciilareti ~i 37 de c1cfanti.
Celebrul slrateg ~i-a condus
de Zama, in Tunisia de ast3zi.
Hannibal a fllgit in Siria iar in
timpul eelui de-al treilea razboi
armata mai int5i peste Pirinei, punic (146 i.Ch.) Cartagina a
apoi peste Alpi, cauzand fost distmsa ~i supusa
pierderi importante unitatilor Imperiului Roman.
CE TREBUIE sA ~TITI
I. Granila dintre Tunisia ~i Libia a fost stabilita definitiv de abia in 1982.
Conflictul indelungat dintre cele douA lari vecirc a fost trnn~..1t de scntin!a
definitiva emisa de Tribunalul International de 13 Haga.
2. Kairouan este unul dintre ora~e1e slime ale musulmanilor, al patrulea ca
importanta. Aid se gase;;te 0 mare ~i celebra moschee (Sidi Uqba).
3. Ini!ial, Tunisia a fost patTin populaliei herbere a d~erturilor, care, mai l.1.rL.iU
s·a arnestecat cu arabii. tn prezent, aid triliesc pUlire triburi curat herbere.
4. Guvcmul Tunisici conduce 0 carnpanie extinsa pe tema planificarii
familiale, cauzata de suprapopularea liirii.
 EUROPA GRC 3
CENTRALA
~I DE SUO

GRECIA
HARTA FIZICA

BULGARIA

FY.R.OM.

ALBANIA

1.K.u.
' ' ' '")
TURCIA

IOHICE

t. Zakinlhos

.. -.
--
(l(lADUE
MAREA

........... ,""....
IONICA ~
•
.Kithira . """"'"
· _lolIllID._
•

•
....... ,--
_ 1 _ _. -

lolI _ _ ODD
<
.......
•
... ---
, M _,GIll ... ,.
-
- Cea mai sudicii insulii a arhipelagului Cicladelar es/e Insula Thira sau San/orin. Insula
este vizilala de luri$li din loala /zllnea, atra~i de Jrumusefea peisajelor -$; a arhitecturii.

nou
 MO~TENIRE GREA
Raiul torturat de mulfimea turi~tilor
Crecia lasa impresia en estc creatia naturii capricioase: in nord se prezinta ea un
teritoriu unitar, continental european; in sud, iusa, teritoriul ei estc impra$tiat
In apele marilor. Dad ar Ii sa credem In mitnri, Crecia ar Ii rezultatul dragostei
tradate dintre zeita recoltei, Demeter, ~i zeul marilor, Poseidon.

infieca,e:.i ru;nele de pe tcrapo/e \Utll

I i:jt"te de Iff;; de '"ri)';

G
recia sc intinde in
sudul Peninsulei
Balcanice. Tarmul ei
estc br.iZda1 de numeroase
golfuri. Golful Carint
despartc parte<l continentala
a larii de Peloponcz. care estc
legal de Grecia continentala
numai printr-() ffi$ie ingusti
de pamfult. in aces! loe ingusl
a fost sapal (in 1893) Canalul •
COIinI.

Greciei ii apal1in 1.300 de insule.
dintre care numai 250 sum locuilc.
Ele pot fi contemplate din vapoarclc
de vacanll'J, care plulesc mai 101
timpul pc apa :llbastrJ: a marilor.
Puzdcria de insule, alaturi de fala-
dele albe ale caselor. tavcmclc ~i
speciali13lile culillare grec~ti sunl
motive pentru oricine sa considcrc
Suprafata: 1.119:'" ~m­
(in,ulde: .:!:",noo ~m: lim care
.:!Y" ~m: ndu•.:uili)
LocuilOrii: 10.9 mil
Densilalen IlOpulJllici: Rl 10l.·. km-
\'iirfurile IlIUlllOaSC eek IlIlli Inalle:
Olimp 2.91' m
Tarmuri: 1:".0:;0 ~m
(din care 4.0011 lm
I:mlUrlo,:nult)
\r1' granil! eu: -\lhania. Bulgana, Tut-
cia ,i F\ R"'."'O"'.,;.;,
Grecia 0 dcstinalie perfcctfl pentru
vacant:i.
in ultimii ani. grecii sunt din ce in
ee mai eon~licnli Cl'j aceslc aiuliri
turislicc sunt. de asemCl1ca. ~i ntlluri
comerciale. in 1952. lara "zeilor" a
fost vizilata de 52.000 de luri~ti. in
1969 - de 1.000.000. pentru ca. in
1998, sa fie \izitata deja de peste
10.000.000 de turi~ti. Pe Acropole
se \-and in fiecare an 2.000.000
de bilele de intrare. iar Palatul
CE MERITA VAzUT
in nord: Mll.n:htirea Meleor
Ddfi. Atena, Aeropole eu Pane-
nonui. Odeon. Stadionul Olimple.
Muzeul "'aliona! de Arheologic.
Capul Sunion. Pelopone.. eu Mice-
ne. Epidaur. Olimpia o;;i \tl"trn.
Cidadde: Dcl<h $i Santorin.
Rhodo-.. Creta $i Corfu
.....
Regelui Minos este vizitat aoual de
pesle 700.000 de ruri~li. in ultimele
decenii. oaspelii de pesle hotare
"au invadaC insulele din Marea
lonica $i Marea Egee, p:ina nu de
mull obieclive turislicc pcrirerice
ale Grecici. S-au conSlruit hotel uri
chiar $i in !ocuri altadala nelocuile.
au ap:'i.rut p!aje permanent pline de
ruri~lii veniti in vacanl.1i.
Totu$i. acest regat al soarclui ~i al
turi~lilor nu se compune door din
ruine antice ~i plaje albe. Grecia
are $i s<'ne inghesuite in Munlii
Peloponezului. Alena este acoperita
de lin smog dens ~i galbcn. iar
pcscarii. in ciuda progrcslIlui ~i a
vcnillirilor ob\inule din turism. nu
vor sa rcnllnte la viala traditionala
$i lini$lita pe care 0 due.

nou
 TUNISIA
HARTA FIZICA

.... .,.

"
,
,
."

'".,. -
.----, .
.~.

~ \ t~

".
-~.
'-
•
•
•
PMl8 250 OlIO IDe:.
InIte 100 aoo - 250 000 fix;.
INre 50 000 - 100 000 Ioc

ALGERIA
_K_
•

_..-
-~­
_50000b:

100 2l1li !iOO' IIlIO '"

LIBIA
. "...
Tunisia este cea mai mica lara dintre {iirile desemI1ate tradi{ional sub denumirea de
Maghreb (maghreb desemneaza in limba arabi! locu/unde apune soarele). Aceslmlme a
fast dat larilor arabe din Africa de Nord siluate la vest de Peninsula Arabica.
TUN 4=======::::J TUNISIA
Poarta lumii arabe
in Tunisia, europenilor Ie vine mai ~r sa se obi§I1uiasci cu lumea arabii. Capitala
\lirii, Tunis, este puteruic europeuizatii iar pe coastii vin multi turi~ti, d~i viata este
piitrunsii de spiritul islamului.
unisia este situata in Africa de
T Nord, langa
Mcditerana. Pc l<lnnul ei
Marca
crcsc slcjari de pluta, llliislini ~i
tufi~uri de mamcini. Agricultura este
c1ementul de bazii al cconomiei
tunisiere. Culturile ocupa terenurilc
fertile de langa mare ~i rcgiunilc de
pc malul raului Medjerda, unica 3pa
curgaloare din tarn care nu seaca in
timpul anului .$i este folosita pcntru
irigatii. Tunisia ocup3 locul doi in
PESCURT
• Denwnirea oftciall: Republica
Tunisiana
• SlJUClUrn administmtiva: 24 de
gmcmoratc
• Capitala: Tunis (1.9 milioare de
locuitori)
• Limbi: araba (limb..'1 oficinlli).
fmncc:rii
• Rcligia: islam
• Cele mai man OI'a.$C: Sfa:<. Soussc.
Bizcrta
• Cel mai mare lac: MarcIe Sol
• eel mai lung r.iu: Medjcrda
• Acropon: Tunis·Le-Carthagc
STATISTICA
Suprafap: 1MAl R km
PopuIAfia: 10 milioare locullori
Densitatea populaJiei:
60 toe 'km
Sporul natunLI: o.~o
Cel mai inalt virf: Jebel Chambi
(1544m)
Granite: CII Algeria ~i ell Libia
(in lotnl I A~4 kill)
Lungimea j:irmului: I. 148 km
lume ca exportator de ulei de mas- nuitc ~i farmecul culturii ambe
lire. Extraclia de fosforitc ~i turismul
aduc ~i ele conlribu\ii importante la
bugetul tarii. Pcste doua trcimi din
actionau asupra acestora ca un mag-
I'CL Aici au piclat, printre a1lii, Paul
Klcc, Louis MoiJIie! ~i August
populatia Tunisiei lraiesc in regiu- Macke.
nile de langa marc. in de*rturi, la
sud de mun\ii de calcar Az-Zahr, se
aventureaz.ii numai caravarele de
nomazi. Panea nordica a tfuii
cuprinde lanlUrilc muntoase ale CE MERITA VAzUT
Atlasului ~i ale Saharei. Ambcle 1 um Imoscheea Ka"hba, medma.
regiuni sunt separate de un lant de \1arca \h~hcc, \1U7CUI .311\mal
lacuri sarale numite ~lUri; eel mai Bardo), Cartagina (\.tuzeul
mare dintre acestea este Marele Sot.
awmal de Arheologie. Pan:ul
'\rhoologil.: I,:U Tcrmdc lui
Aceasta tara micutii inghcsuita imre \nlol1lu), .\I+Hammamal.
doi mati vecini - Algeria la vest ~i Kairown I ml,hl.:hcca)
Libia la nord- CSIC pcrccputa
ca fiind tara cea mai
deschis.."i spre Jume dintre
statelc arabc. in capitaJa se
obselVa imbinarca originaJa
dintre lumea Occidentul11i ~i
cea a Oricnllllui: in
carticrelc rnoderrc ale
of3.$ului doml~tc 0 almos-
fera franccza, in limp cc in
bazare ~i in labirintul de
striidule din vechiul o~
(medina) se simtc fannecul
lumii ambe. Datorita
apropierii Vechiului Conti-
~nl ~i a burei organi:mri a
plajelor ~i a insulelor medi-
terareere (dinlTC care cea
mai mare esle Djerba),
Tunisia eslc vizitatfi de
multi curopcni. De aceea,
primul p~inte al 13rii,
Habib Burguiba, a numil-o
"balconul Africii".
La inccputlll SCCOllilui XX
Tunisia a alms pictori de Unul di/lfrc cclc mai frum08SC monu/llcnre ale
renume: pc:isajclc rcobi~- arhirectun'i arobc cstc moscheea din Kairouan.
AFRICA ZAF 1

REPUBLICA
AFRICA DE SUD
De 1a apartheid 1a ega1itatea in drepturi

Peisajul slJanili al provineiei Transvaal aseunde eele mai imporlante resurse naturale
ale Afrieij de Sud. Pe aeeste teritorii, in seeolul al XIX-lea, s-au stabilit burii,
urma!j apoi de nou-veni!ii din toate eol{Urile Afrieii.
 Nelson Mandela: omul care a redat speranta
"Promontoriului Africii"
Timp de 80 de ani Republica Africa de Sud a fost lara apartheidului,
in care populalia indigenii a fost constant supusii discriminiirilor.
De la abolirea apartheridului In 1991, liderii politici In frunte cu
Nelson Mandela depun eforturi in vederea integriirii populaliei
albe ~i a celei de culoare.

ECONOMIA
Resursc naturale: aur Cede mai mari zacaminte din lume. :H~. din produclia
mondialal. platina (cele mai man zacfunime diD lume. 7~. din produclia
mondiala). carbu.-.=. licr. crom. mang.m. diamanle. g:ve naturale. Agricultura:
culti\area poNmbului. a cartofilor. a trestici de zahar. a \itei de \ic (Iocul
~pte in lume). Crc~lerc3 oilor, pisciculturo. lndustric: alimentaci. tcxtilii.
metaluf£ica ~l chimica. Export: metalc prelioose, diamanle $1 c;'irbur¥:.

010ni$lii stabili\i in teriloriile Din 1911. in noua provincic a Co-

C din imprcjurimile ora~ului

Cape Town (Iotemeiat in
1652) erau in majoritate de origilr
olandeza. S-au numit bun rtarani")
~i au creal 0 limba proprie. numila
"afrikaans". in 1795. au sosit aici
britanicii ~i au transfonnat tara in
colonie. in 1836. mii de buri au
piirasil lara ~i au incepul "marelc
ma~" in c:iutare de noi a~ezari pcn-
tm a scapa de sub dominatia brita-
nic5. Dupa numcroase connicte, in
1899 a izbucnit R5zboiul Burilor,
incheiat in 1902 cu victoria brita-
nicilor. Cu timpul. lot mai multe re-
publici bure au fosl arex.ale de brita-
nici iar in 1910 au fost grupatc in
Uniurea Africii de Sud cu statUI de
dominion in cadml Impcriului Bri-
t..-mic.
roarei Brilanice a incepul introdu-
cerea sislemului de segregare rasia-
15: populalia de culoare nu avea
drepl de vOl ~i nu pulen detire in
proprielale p..'imant in afara reLervn-
liilor; relaliile inlre oameni cu piele
de culoare diferita erau pedepsile cu
incrusoarea.
Sun'c3/ii tr.Iiesc in stcpele $/ semide·
incep..1nd din 1989. guvemul prc~­ ~r1urilc din Afn'ca de Sud. in C.1Z de
dintelui de Klerk a incepul 5<1 se di- primejdie. acc$fia scot ni$tc sonNe
socieze de segrcgarea rasiala care a ascuritt" prin care avcrtizem~n ill1ftw;a
fost abolit5 in 1991. Nelson Mandela, colonie c.; dU$lIl.1Jwl este in .1propicre.
lideml Congrcsuiui Nalional Afri-
can (CNA). care pctrecusc 26 de ani geri libere la care au participal toti
in inchisoarc. a c,*ligat primcle ale- locuitorii rcpubiicii.
CE TREBUIE sA $TITI
I. in 1997 e1son Mandela a demisionat din funclia de lider al CNA iar Thabo
Mbeki a devcnit noul ~inle al tfuii.

+cLlMA
in intcriorul l1\rii. dim3 cstc
tropical contirentnUi. cu diferenlc
mari de temperatura de la 0 luna In
alta: pc coasta Sud..estica - dima
este tropical occamc3-.
2. Vechca mina de diamante "Big Iiole" esLC cca mai adanca "groapa" s.'ipat5.
de Imina omului. Se ~te la Vest de Bloemfontcin, in apropicre de
Kimberly ~i are diametrul de 463 m. circumferinln de 1.600 m $i actancimca
de J.ll2 m.
3. In limb.1 bantu Africa de Sud se num~te "Azani".
4. eel mai sudic punel al contil'L"'Tltului african este Capul Acclor. Aiei se
gfuiqle un far maritim construit in 1849 ~ 0 t5.bliJ<i cu inscripfia : "eel mai
sudie punct aI Africii".
 AFRICA ZAF 3
lA

REPUBLICA
AFRICA DE SUD
HARTA FIZICA

ZIMBABWE

BOTSWANA

- ...- -
-.
MOZAMBIC

--
NAMIBIA
-::::o:::~ ~ .--..~• , PRE'TQRIA
--<,'-'I~

,- -....-, , -
_ :~
"r'~, .'~"';:;;.9i:;;
, ,,,"'; I A ....

- '"
-,- ,--
...........,f
'\,
OCEANUL
ATLANTIC -- '-- OCEANUL
INDIAN

..-.
• p.- 1 ...... ~1ooA:wl
• 500 000· I OlIO OlIO
Ocupiind extremitatea sudicii a continentului, • 10(1000- 500000

Republica Africa de Sud este 0 lara cu un peisaj extrem _

• Sub '00000

........
~\*IIUU.-"'"

de variat. De asemenea, condi{iiJe cljmaterice sunt """"'"'

schimbiitoare: de la de$erturile Kalahari panii la clima 500 1000 1500 250D m

de tip mediteranean pe coasteJe sudjce.

ZAF4 REPUBLICA AFRICA DE SUD
Continentul african in miniaturii
Din punct de vedere geografic, Republica Africa de Sud
este reflexia intregului continent african: peisajele sunt diverse,
clima trece de la mediteraneanii la tropicaiii.

ascmerea. de fauna urucii in lume. parilia, in limp ce rinocerii regri ~i

Un sat Zulu din S/wk:ll.1nd
in cele zece parcuri na~ion3le - eel
mai mare eSle Parcul Nalional
Kruger din Transvaal cu 0 suprafa~
de 20.000 km' - triiiesc elefanli, di-
ferite specii de anlilope, hiere. hip<>-
POlami ~i crocodili, in Mountain
Zebra National Park s-a rcu~it rcin-
troducerea in habilalul natural a zc-
brelor de munlc amenin!atc cu dis-
albi sun protejali in Parcul National
I-Iluhluwe.
o vizitii in Republica Africa de Sud
trebuie sa includii o,,*ul Cape Town.
Aici oceanul Atlantic se intal~te
cu oceanul Indian· de secolc acest
punci incitii fantezia marinarilor ~i a
ciiliitorilor.

ea mai mare parte a RAS

C este alciituita din podi~uri:
un platou cu inallimi intre
1.000 ~i J.400 de merri. Coaslele sa-
le cOOOara abrupt spre tann iar in
centrul prii se odica din el piscuri
izolate ~i culmi prclungi.
CE MERITA VAzUT
Johanrcsburg (Oricnul Plaza. Jlillbro\\. Samo\\n Cit). Golden ReefCily).
Pretoria (monumenlul Voonrekker. Union Buildings). Kimberley (Big Holel.
Durban (Golden Mile. Canierullndian). Cape To\\-" (Grndina Bo13nid. Table
\1ounlainl. Bophuthalsv.ana. Three Rondaveb (BI)de Ri.. er Can)on.
Trans..aal). cascada Augrnbie. \'alea celor 0 mie de dcaluri (. alaI)

Vegetatia candva bogaUi a RAS a

suferil cumplil ca urmare a pfl:?una-
tului excesiv $i a incendierii piidllri-
lor ~i pamanlurilor. in prezenl, doar
3% din suprafala liirii este acopcrila
de paduri iar plaloul central esle
fonnal in principal din stcpc. Nume·
~ii turi~li care vizitcaza RAS dupa
caderea apan.hedului sunt at~i. de

STATISTICA
Suprafata: J,219mii~m
Populafia: 4~.7 ll1ilio':l1~
(de culoare 77"0. albi 11%.
mulatri 9"0, ;Isiatici J%)
Dcnsitatea popuJapei:
.l5 locuitori km
Cel mai inalt ..:irf
Injasuli (J,446 m)
Granite: (;u \1t1l3mhlwl. S\\37i.
Zunroh\\c. UOb\\31l3. '\amihla.
enda.. 3 l C'sotho in parcul na//Onal Addo Elephanl. imag;nea ce a/atur:J un e/efant unui automobil
nu surprind.: pc nimen;.
 AFGANISTAN
Razboiul tara star~it de 1a poa1ele Munti10r Hindu Kush

Chipul serios al acestei fete din celebra fotografie; premiatii la concursul World Press
Photo, riil1ulne un comentariu actual asupra situatiei instabjle din aceasta lara.
 Urmele Hisate de comet1 pe campul de lupta
Din trecut, puterile striiine ~i-au
indreptat privirile lacame asupra
defileului Munjilar Hindu Kush, in speranta unar c~tiguri ~aare.
riVind din avian. sc OOscrvii

P piscurile munloasc maccesibilc

ale AfganislaJlu)ui, 1l'3versate
de val adanci. care fae apro..1pe
imposibil penlru vrcun intrus sa
pauundfi in aceasti lume reospitalier;i.
Insii, istoria arum cii un astfel de lucru
eslc totu~i posibil: purerile stri'iire au
inlcrvcni' aici reincctal. Mai iomi, au
sosit pellii, apoi Alexandru eel Mare
~i annatele sale, seleucizii, ambii, bri-
lanicii ~i ~ii, iar in prezent, uupele
NATO.

Motivul principal al intcresului

deosebit mam-
festal rati de
aceasti tarii Il'.-,xi-
mitoare ~i moo- ,/ Multi mujahedin; 8U ~-tampon, care si-a rnent1nut reu·
loasa esle impor- IUptaf e<i/ore impotri\7J traJitalca inlre eele doua man imperiL
tanlfj strntegic:i a OCupanliior. Fdul in eel ruscsc Si eel britanic, a aparat
Afganistanului. core au reDstat Afganistanul mult mai bire dedi.t a
Toole caravarele {Otfclor mil;t1JrC a putut sa 0 faca armata sa inadccval
care punau spre trez;( admiral;a JumH dolata. Yn 1973, statuI a devcnit repu-
Europa piebe intreg;. blica. Rw;;ii au acccptat acesl statUI
prelioase, matase pana in 1979, c:ind au recurs In vio-
$i mirodenii erau lClllii pcntru a sprijini guvemul-mnri-
revoitc sa sc strecoare prin dcfilcul ~tigurile imcnsc gercrate de oreta de la Kabul, supus Uniunii
Muntilor Hindu Kush. dadi dorcnu sfi coleclarca t.1.xclor. Din aceslc motive, Sovicticc. in 1992, mujahcdinii au
cvilc primejdioasa calc maritima. Ahmad Shah Durrnni a infiintat aid un prcluat pulerea in Afganistan. Doi ani
Putcrilc straire emu atra5e de pcrspa;· stal independent Si s·a proclamat ~h mai tiirziu, pe arena polilicA si-au fiicut
liva controlului comc'1ului Si de ahia in 1747. aparilia talibanii, grupare fundamen-
talism islamica. in 1996, 3Cf$ia au
CE MERITA VAzUT in secolul XIX, afganii au rew;;it sa iSi cuccnt Kabulul, iar in 1999 ajunsesera
apere indepcndcnta in fata pcrsiJor, a sa oontroleze peste 75% din suprafata
K.~hlli. \l.wtr+c Shari!: Balkh.
britanidlor Si a rusi1or. Statutul de t:irii.
L~1.I1 Band....: Amir. \aka
PanJsha. Kandahar in momo.:nlul
de f..,1. cal.lfuriile in .\fgamstan
CE TREBUIE sA $TITI
nu !;,unl rccllmandalc, I. Unul dintre cclc mai frumoase monumenle ale aC~lci lfui. doua statui
uri~ reprezentfuldu.1 pe Buddha, eu ina1limi de 55 ~i m.pccti... de 38 de
mem, au fost distrusc de talibani sub pretext eA erau 0 iosultii la adrcsa
CLIMA adeplilor islamului ortodox.
2. in perioada rdzhoiului civil afgan, o~ul pakislarcz de granitA Peshawar a
Sublropicalii uscata ~i Icmperata. devenit un infloritor centru de trafie eu anne.
Temperatura medic in Kabul 3. Afganistan cste unul dintre centrcle mondiale ale culturii de mac, foloslt in
(nordul Afganistanului) variOlA producJia opiurnului.
inlre ·loC in ianuaric Si +23°C in 4. Tn Afganistan, exista doua autoturisme la mia de locuitori ~i nu ex islA HoH
augusL de cale femla.
 AFG 3

AFGANISTAN
HARTA FIZICA
KAAGHIZSTAN
UZBEKISTAN
L...r---rc H I N A
TADJIKISTAN
TURKMENISTAN

. Malar-i
Sharif
Bagh,."
Pol.eKhomn"

... ",---..-,
,· •
,
•

·,,,
··• INDIA

"·.....

--
PAKISTAN fUlv'

Ot."r"'!
Rtg;"""
• ~ l0000llIDc
• "*- 30 000 - 100 000 IDe.
• IIUt> 30 000 Ioc.
1000 \500 3000 m

iRAN
.....
Cea mai mare parte a teritoriului Afganistanului este ocupara de lanfuri muntoase
impunfitoare $; de dC$crturi intinse care alcatuicsc partea de nord-est a Podi$u/uj
Iranian Direclia urowta de drumurile din Aiganistanul contemporan corespunde in
general vechilor drum uri istorice. Calea care incepe fa granifa cu lranul, trecand prin
Hernr, Kandahar, Kabul ~i apoi continuand ciitre Pakistan. face parte din ~oseaua
panasiaticii. $oseaua care une~re Mazar·i·Sharif de orn~uf Kabul trnverseazii masivul
Hindukush ~i atinge altitudinea de 3.360 de metri in dreptul pasufui Salang.
AFG4
AFGANISTAN
Va domni oare pacea?
Dopa ani indelungap de tuple,
poale Ii reconstruitii numai datoritii ajutorului oferit
de comunitatea intemaponala.
a nord de Kabul sc
L Munlii Hindukush care lra-
versea7..a
semide~erturi ~i
dc~erturi
aling altitudini de
peste 7.000 de metri. Pu\ini sunt
STATISTICA
SuprafaJa: 647,500 km
Populafia: J I mil. toe
(.L '. pa~lum. :""" lal.hicl. ()C •
011'-..:1.:1. ::;0 haz.arahl)
Oensiwea popu1a;jei: 4. I()( km
eel mai inaJt virf:
()",~h:ll. '4S5 ml
Granite: l,;U Imn. TurkmcOi tan.
LJ'bd ~n. ladjili,mn. (hina.
Palo'lan
Analfabetism: 71""
Spenmta medic de viall:
c. de: '1l1i
+l do: ani ~ntru rcm~i ~i ..
p.:ntru h:irbali
PE SCURT
• Dcnumirca oficiala: Republica
Islamic:i Afganislall
• Sistcm politic: republid islamid
• Suuctura administrativli: 31 de
rro\UlCII
• Capilala: Kabul
• Lmlba: pashru (afgana). dari
("""",,'J
• Moreda: afgani
• Rcligia: islamism
• Cdc mai mari ~: Kandahar,
Ilerat, Mazar-i-Sharif, Jalalabad.
Qonduz. Baghlan
• Celc mai lungi r..iuri: Ilclmand,
Harirud, Amudaria, Murgab
• Acropon: Kabul
tara complet distrusa
ana nomazii care, imprcumi cu lunnele
~i
lor de dimile sau de oi, sc incumcta
sa puna picioml in acest tinut
rcprimitor ~i s(,,-cctos, in cautare de
surse de apa, alai de rarc aicL
Nomazii stiipalCSC la perfeclie atta
mOlltarii ~i dcmontarii corturilor
intr-o fractiurc de sccunda. Viata
Ie-a oferit cateva Icclii valoroase.
In Afganistan, luptclc continua de
peste 20 de ani. in astfel de
condilii. supravietuirea depinde de
capacitatea de a fi gata in orice
moment de a fugi cat mai departe
de conflictclc militare.
Afganistan este tara stani de
urgcnla. Acesl stal mumos nu a mai
cunoscul pacea de dnd annatele
sovietice i-au trecut gran ita in
1979, in ciuda protcstelor inter-
nationale. Zece ani mai tarLiu, cand
invadalorii au Irebuit sa se
recunoasca invin~i ~i sa paraseasdi
acest pamant inospit.1Iicr, rczistenla
ECONOMIA
Agricultura: se CUlti\3 griiul.
orczul. cartofii. porumbul.
bumbacul. rructcle.legumclc. \lla
de \ ic; l;~tcrea camilclor.
caprelor. oilor. Bogalii naturale:
carnure. gale naturale. uraniu,
aur. cupru. fier, azhl..--st. larorit.
cram, Atdiere de arti7..anat
bijulerii,
impotriva ocupantului s-a transfor-
mat jnlr-un rnzboi sfmgcros intre
clanurilc de mujahcdini. Din 1997,
balanta a inceput sa se inclirc in
favoarea talibanilor care, pc langa
capitala Kabul, controlau intinsc
rcgiuni ale tarii. Militiile funda-
mentali$tilor au reu$it sa il infriingli
pc eel mai putemic adversar al lor,
Gcrcralul Dostuma, in 1997. La 0
luna dupa atacul tcrorist asupra
World Trade Center din New York,
care a avut loe in II septembrie
200 I. fOl1ele ATO, sprijinite de
americani $i de brilarlici, au atacat
poziliilc talibanilor, au cucerit
M:v.ar-i-Sharif $i apoi au intrat in
Kabul. ISloria razboiului civil din
Afganistan a intors 0 nouli pagina.
insa, fOl1cle guvemamcnlale con-
trolcaza Ilumai capital a Kabul $i
ora$clc mai mari, iar in munlii inac-
cesibili continua luptcle
grupurile de talibani resupuse inca.
cu
 AUSTRALIA AUS 1
$1 OCEANIA

.. • AUSTRALIA
Modernitate in Tara Cangurilor

Boga(ii naturate, agriculture; dezvoltata ~'i popula(ie Cll 0 educalie fna/ta sunt criterii/e
care au cOn/ribuit 10 bunastarea Australiei. Atribulele tehnologiilor 1I1oderne
$i bunastarea unei societii{i industria/e au ocolit fnsii pe aborigenii "contine111uluiJericit",
Aborigenii ;$i conservii lleill1rentpt \'echile trodi(ii $i obiceiuri de acum 50000 de ani,
 De la colonia condamnatilor
, la tara
, industrializata
Dupa 130 de ani de domina~ie eoloniala a Angliei, provinciile
australiene s-au unit in 1901 ~i dupa eel de-al doilea razboi mondial
~i-au ea~tigat independen~a na~ionala.

" PE SCURT
I
n anul 1770, pc ,annul rnsarilcan
al Ausrraliei ancora navigalorul
englez James Cook. Dupa. ce Denumirca oficiaill.: Commonwealth of Austl"dlia (Fcdcra\ia Australiani'l).
Statele Unite ale Amcricii $i-au Rcgimul politic: monamie constilU\ionalli. membra a comunitlitii statclor bri-
tanice.
declarat independenla, Anglia nu
Conducdtorul statului: monarhul brilanic. reprezentat in Australia printr-un
mai avea niei 0 colonie unde sa-$i
guvemator.
izoleze rauf§.cAtorii $1, astfe!, a decis
impil'1irea administrativlt Sase state ~i doua lerilorii fcderale, in afara aces·
sli-$I trimitA condamnalii depanc, in tora existl\ ~i a~-nul11itelc leritorii de peste mare.
Pacific. Primul transport ell 1.500 de Capitala: Canberra.
condamJ1U\i a ajuns in Australia in Limba: englezA.
anul 1788. Dc atunei, localoleii au Moncda: I dolar australian '= 100 cell\i.
ineeput s!i fie impio$i din teritoriile Religia: catolica 29%, anglicanl\ 24%. alte religii cre~tine 36°"",.
fertile spre cele neprielnice din Cele mai mari ora~: Adelaide, Brisbane, Melboume, Penh, Sidney.
interiorul Im-ii. Descoperirea aurului Cei mai inalti munti: Alpii Australien; (varful Ko~ciuszki 2228m), MUIllii
in anul 1851 a provocat un exod Marii Cumpcne de Apli.
spre continentul australian. A$<l a Celemailunginu\.ii: Murray, Gascoync, Flinders.
incepul construclia rapida de o~e Bogatc izvoarc subtcranc: MarcIe Ba:.tin Artezian.
en Sidney, Melbourne, Hoban. in
timpul celui de-al doilea rl'izboi
mondial, Auslralia a incetat sa
mai fie izolata ~i a imral in razboi
impotriva Japoniei. fiind de pmtca
aliatilor occidentali.

CE MERITA VAzUT
Sidney (Opera, Podul PortO,
The Rocks), Melboume, \1arca
Barierd de Corali (comli, Insula
Bedarra). Atherton. Tablelands
(junglal. minclc de aur din
Chartcrs Towers. ora!iul mOrt
Cooigardie. Parcul Nalional
Kakadu. Ayers Rock - nu departe
de Alice Springs. Tasmania:
Ilobart (Battery Point c:mierul
din perioada coloniaIll.. precuOl !ii Cliidirell Operei dill Sidney. proieetara ill anu/ /956 de arhileetlll danez J. Ut=Ofl, a
\'cchea tcmni!:i din Port Arthur). del'enil marca me/lvpolei 1lIIs/m/iene. Alll//a vremc "Aussies ", cllm S;/Igll"; i$i spun
locllirorii din Sidlley. all privil ell re:en'(lla aeeos/a ckldire al'{mgarrlisla.

ECONOMIA
Agricullu ra: cre~terea \itelor ~i a oilor (este tara care are cea mai mare produclie de liinli din lume). vila·dc·\iie ~i ccrealcle.
Bogiilii nat urate: huilli ~i carbune brun (pondcrea cea mai mare la expot1), cupru, baux.itii (eel mai marc CXport.1Ior). uralliu.
tilei. gaze naturale, aur, argillt diamanle.
TurislTlul.
 AUSTRALIA AUS 3
$1 OCEANIA

AUSTRALIA
• HARTA FIZIC,\

_
IHOONEll"

.....--
MAREA ARAFURA

...........
-. -- _. --
---
MAREA TIMOR

--- .-- oceAHUl

PACifiC

OCEANUl

MAREA
, N 0 I A H DECORALI

0e$ertuI Gibson

"-'0'
-

-
Mueh Golf
AUHtllhn

"""'"
• pnle I OOOOOOdelo<lMOI'i

• lOOOOO - 1000 000

• 100000 - 'iODOOO

• sub lOO.(lOlldelo<uot""

MAREA
TASMANIANA

.w

Ciiltilorulu; ajlat i" vi::itii ii vine greu sli-~i imagineze supra/ora imensa a conlinentului
australian. Cele mai inlinse sunl de~erlllrile ~i semide$erturile. teritoriile nelocuite "din
centrul ro$U". A$e:arile se of/a 10 distante mari ul1ele de altele. 10 kilometri departare.
precum ora$ele Australiei il1 care loclliesc il1tre 9.000.000 $i 10.000.000 de locuilori.
'A 4
AUSTRALIA
Terra australis, adica "teritoriul sudic"
Australia esle singura taril care in acela~i limp cslc ~i continent.
Australia se afla pozitionata in intregimc in emisfera sudica,
fiind consideralil eel mai billran, mic, pial ~i mai putin populal conlinenl.

CE TREBUIE sA $TITI
I. Din 1992 obtinerea cet31cnici aUSlmliene nu mai cstc
condilionata de jurli.mantul de credintl'i rata de Coroana
BritanicA.
2. Statui Queensland estc cunoscut ea Tara Oilor. Aiei se
glisesc cele mai numcroase tunne de oi din Illme.
3. in 2000, a avul loe Olimpiada de In Sidney.
4. in 1996, Curtea Suprema a acordat drcptul de proprietatc
aborigenilor pentru p.'\manturile pe care Ie arendau de la
stat. Astfel, aborigenii au primi! 8% din teritoriul tarii,
12% din teritoriu fiind proprietate privata, iar restul
apartintind Coroanei Marii Britanii (in jur de 80'%).
Primii loel/irori ai Allsrraliei (aborigeniij reprezinta asta:!i
doar (I1JI"OX. 1% din popllla(ia (arii.

A ustralia este eel mai mic

dintre continentcle ]ocuite,
dar ea slat estc al ~aselca
in lume. Nu arc un peisaj variat,
Artezian. Datorita apei subleranc
~i a apei Ouviului Murray, acesta
estc cel mai marc bazin dc apa al
Australiei.
Fauna ~i flora Australici sunl
neobi~nuile dalorita departirii de
eelelalte eOlllinenle. Aiei eresc plante
un ice, lraiesc animale specifiee.
dcoarcce doua lreimi din teriloriu preeum canguml, emu ~i koala.
sunt reprezcntate de Podi~ul De-a lungul tannulu! rasarilcan. de
Occidental (scut cristalin) ~i de~er­ la Capul York ~i pana in Tasmania,
lurilc intinse. sc intind Munlii Marei Cumpene de
Ape. Prelungirea lor ajunge pan1\
STATISTICA
La rasarit de accste podi~lIri ~i in provincia Noua Scolie de Sud. Suprafata: 7.7 mil. km 2
de~crturi, inlrc Golful Carpentaria - "Eastern Highlands" unde se afla ~i Loeuilori: 19.7 mil.
lacul Eyre, se gaSC$IC Marcie Bazin eel mai inalt varr al aeestor mtlll!i,

--
(aborigclli 10 0)
viirrul Koseiuszki (2228 Densilalea populatil'i: 2,6 loc. km:!

._-
--
-- -- m). Pc ra~ia ingllsla a
p.rmului sud-eslic
loeuie~te aproximativ
InallimiJe eele llIai inaltl': Viirrul
Koseiuszki (2228 m)

- - -.-- -- -- ----.
Cel mai jo~ pUllel: laeul l:-.yrc-12m
90% din toala populalia Lungimca tiirmului: 36.735 kill
-OCI'"~"'C"'C _ Australiei.

.-
- --- -
~
-
- -- --
,"b"l~,zJ.

.-.
-~

-- 'u,'o,,,.
--
-~
"'
•

•
+cLlMA
in nord este clima tropicall\ ~i subtropicalli. veri umede (temperatura

-- ••
'-
.• --- ,.
medic in ianuarie +290 C , in iulie +25 0 C) . fn sud clima temperata,
iemi umede (temperatura medic in ianuarie +17 0 C. in iulie +8° C).
in interiorul lani clima este de~enicl'i.
 CHN 5

PEKIN
Inima Statului Central •

in aeeas/a capilalti imperia/ii. cenlrul istoric 01 Chinei, se aflii legendarul

Ora~' intezis. in pre=enl acesla indeplil1e~/e fimc/ia
unu; muzeu ~i esle accesibil vizilQfOrilor.
CHN 6
Re~edinta de Nord
Pekin a constituit centrul uneia dintre cele mai vechi civilizatii
•
din lume. Si astiizi la fiecare pas se pot intalni aici
urme ale trecutului istoric al Chinei.

CE MERITA VAzUT
Tcmplul Ccrului, OrJ:;.ul lnlcrzis,
Om~ul imparatu]ui. Pagoda Albll.
Palatul de Va~ al impitrulUlui; in
afarJ om;mlui: monnimele din3s-
lici \1ing. Zidul chinClcsc

~ul a fost infiintat in jUll.ll

O secolului XII iH. in epoca

imparalilor Lupla-tori (475-221
iJ-l.) aceasta a fost capitala principatului
Van. in secolul X a indeplinil accasti'i
functie in statui Qidan ~i a purtal
denumirea Van-jingo A fost ioel! 0
d:1L:'1 avansat.a la rangul de capitala
in anul 1153 - de aceastA dala ell
denumirea Zhongdu. in anul 1215
hoardele mongole sub conducerea lui
Czyngis-chan au eueen! o"*ul. in
anul 1275 Pekin a fost descoperit de
Marco Polo, a caroi relatie ell o~ul Biciclela a fast ~'i e.\'/e prillcipalul mijloc de IronspoY/ 01 chinezi/or.

frumos ~i boga! a produs impresii in anii 1937-1945, Pekin a fost

putemice europenilor.
Din anlll 1421, J}ckin a fost capitala
impari'tliei Chinei. $i s-a anal sub
conducerea a doua dinastii: Ming
(1368-1644) li Qing (1644-1911).
in 1Oat3o splcndoarea Ora.!1ului
imparatului guvernul a hotanit
proc1amarea republicii in anul
1911. in anul 1927 capitala s-a
transferal de la Pekin la Nankin.
OCUpal de japonczi. Vcchiul statut
de capitala i-a fost relumat ora.!1u!ui
abia in anul 1949 cfind comuni.!1tii,
sub conducerea lui Mao Zedong,
au proc1amat Republica Populara
Chinezli.
Ora.!1ul contemporan Pekin estc
un centru international comercial-
financiar, marc centru industrial $i
cuhural-.!1tiinlific allarii.

STATISTICA CLiMA
Suprafata: 16800 km 2 Foartc rccc ~i ploiom.a iama, Cll
I\urnarul de locuilori: 13J~ miL vanturi adusc din Mongolia: veri
Drnsitalca populUlici: ficrbinli. Temperatura medic in
821Ioc-km:' ianuaric _6 0 C. in iulic +25 0 C.
 CHN 7

PEKIN
PLANUL ORA$ULUI •

I '\

Peste dOUG 'reimi din supra/ala Pekinului all coracler J111111/0S, insii eel mai vechi centru
este sill/at in zona depresionarti. Acesta se intinde pe aproape 80 km 2, dar reprezinlii obio
0,5% din teriloriul actual 01 ora~ului
CHN 8
PEKIN
-
In jurul ora$ului interzis
in mel un alt loc din China tradiria ~i modernitatea nu realizeaza
un contrast mai puternic ea in Pekin. in jurul istoricului "Palat
at Impiiratului" se ridicii zgarie-nori ~i multe fabrici de productie.

PE SCURT
Religia: budismul. taOismul. con-
fucinnismul
Lil11ba: chineza putonghua
Moncda: yuan
Carlic,-c principale: Ora$ul
Inler,ds, Ora~ul impliratului,
Ora~ul Interior (Tiltar). O~l
ExIL'tior (Marele ~ Chinczcsc)
Aeropo,-t: Tong Xian

Templll' Cernlll;

P
ekin (dupa tcnncnul chine-
zesc Beijing. literal ..ora~ul din Or~ul
de nord") esle situal in nordul Imer-is. fool!
de rogiKjllne 01 din lume, ~i in acel~i limp manorul
Chinei. al treilea ea marime din
imparow",i. minunatiei stalului chinezesc
Jumc $i se ana. illire r.iurilc Peh He
condus de dinastia imperial;}.
$i Yunting He. Pekin cstc (annat
din patm man cartiere. in ccntrul Ora~ul imparatului. Aici au locuil in fala palatului, se anA mausoleul
capitalci sc ana Om$ullntcrzis. De servitorii dc la curtc ~i mC$tc$ugarii, Mao Zedong. Piata a primil 0
cinei sccolc nlei un ffillritor IlU a au fost siluate grajduri Ie imparale~ti, faima negativa in anul 1989, dnd
avul acces ta c1adirile lllinunatc $i mari gradini ~i parcuri precurn din ordinlll partiduilli comunist
s."ililc spalioase ale impiiratului, in ~i hambarc dc ccreale. in centrul au avul lac masacre sangeroase
aram .,Fiului lui Niebos", so\iilor $i
complexullii palatuilli se anau trei ale opol.iliei demonstral1(c pentru
scrvitorilor sai, sali denumitc ,.I lolurile Armaniei", libcrtate ~i democralie.
unde se aficiau ccrcmanii de stat.
Portilc palatului. indrepl31c sprc in prezent. palalul din Pekin estc in arara zonci Ora~ului implratului
palru pa'1i ale lumii, conduc spre
unul dinLre celc mai mari muzee se ridica Dealul de pialr:\ Fasonat;},
de unde se dezvaluie vederca
CE TREBUIE sA ~TITI intregului Ora~ Interior (cunoscut ~i
sub denumirea Ora~ului TAtarilor).
I, Piata Tlan-anmen (Piata POCii C~) cu 0 suprafa~ de aprox. 40 ha este rea Aici sc ana Sffinta Lama, unul
mai mare piatA din lume. dintrc cele mai bine paslratc obi~te
2. China. dcci ~i Pekin, au dc\cnil accesibilc turi~tilor abia dill momcntul des· de cult budiste din lume. precum $i
chiderii acesteia c4tre Ves! in anul 1977,0 data. eu inceputul conducerii lui $<;oola Superioara ImperialA - in
Deng Xiaoping. prczcnt biblioteca ora~ului. La sud
3. Una dinlre cele mai CW1O$Culc fonne de opera a Statului Central --opera sc inlindc Ora~ul Exterior, centrol
lraditionalA ~i coloralA din Pckin- a fost denumitd dupA capitala Chinei. Mai cconomic ~i cOlllcrcial at Chinci,
multA vreme s-a subordonat ccnzurii stricte comunislc. in prezcnt s-a intors la care este dovada bunci conjuncrori
fonna sa de la origini. cconomicc a lurii.
 ORIENTUL JOR3
APROPlAT

IORDANIA
HARTA FIZICA

llBAN

SlR1A

I RA K

DC!j£RT
....REA
MEDITERANA SIR/AN

ISRAEL

IQROANJA

ARABIA SAUOITA

E G I P T

· ..._-.....
'-
\
l . • po.- 500 000 ... loa-.

-
• 100 000 - 5llO 000

:.
Cea mai mare partc a tcriroriului lordaniei este acoperita
-
__ • _ (1949)
de dC$crturi. Numai terenurile din vestul farii, vizitate de _.__ N"'~.IDalU(IIlSJ')j

ploi, pot fi fo/ositc pCllIru culturi agricole. Cele mai -~..-

fhlll108se recolte cresc fn valea lordanului, o 200 1000 1000 m

ORIENTUL JOR 1
APROPIAT

IORDANIA
GiuvaeruJ de$ertuJui

Un beduin in ve$minte traditionale, pe fimdaJul ora$ului Petra, situat in inima de$ertului.

Acest centru comerciaJ populat inca din alw! J.200 reb. este unul dintre ce/e mai
{;1scinante loellr; pentru arheologi $; reprezintii principala lItractie turistica a lordaniei.
 o pace indelung a~teptata
Timp de cateva secole, Iordania s-a aflat sub dominatie colonialii. De la
dobiindirea independentei, regatul face eforturi pentru mentifierea piicii,
mai ales in regiunea Orientului Mijlociu.

ielD tarot din lume s-a crarc. Aparilia Slatului autonolll

N
IllI
anat sub dommatic straina
un limp atal de indclungal
en 3ceaSIa mica tara, situata In
granila dintre Orient ~i Occident.
Teritoriul sau de pe malul
lordanului a fost ocupal. pc rand, de
israelieni, de grcci, de romani, de
pc~i, de Bizanl. de arabi (califatclc
Umayyad ~i Abasid) iar in secolul
XVI. de suhanii Impcriului
OlDman. in timpul Primului Rilzboi
Mondial, Hussein Ibn Ali, cmirul
Mcccai ~i regetc Hijazului. a luptat
de parten englczilor ~i impolriv3
lurcilor, care OCUp3U pc atunei
lordania. Hussein era reml convins
ca, datorita ajulorului britanic. va
putea uni popoarele din lam sa ~i
ulterior va pUlen prclu3 conlfoluJ
aSlipra lumii ambc.
Leg;ontJr ;oro:m;:m de garcia in postul
s:iu din d~ert.
Teritoriul creat in anul 1920 sub
numele de Transiordania ern. in
rcalitate, controlat de Regalul Unit.
De abia in 1946 liul lui Hussein,
Abdullah. a devenit regcle Ulei tan
SU\
Israel. in 1948, a dus la izbucnirea
primului razboi arabo-israelian,
cand annatclc arabe au 3tacat noul
stat. Transiordania controla malul
vestic al lordanului $i lerusalimul
de Est iar dupa semnarea
annisti\iului, in anul 1949. aceasta
$I-a schimbat dcnumirca in
lordania.
epotul lui Abdullah, Hussein, a
prelua! ptltcrca in stat la varst3 de
numai 17 ani. incepand astrcl 0
cariera politica stralucitoarc.
Figura noului conducator a de\-'enit
aproapc Icgendara, accsta scapand
cu viala din rcnumaratc atcntatc.
u trchuie uita! faptu! ca peste
jumatatc din populatia lordanici cste
fonnata din pa!cstinicni, ceca cc
conduce adesca la situalii de conflict
in politica regiunii. In 1999, inaintc
de a muri, Hussein I-a dcsemnat
drcpt lIrma~ !a tron pc riul sau cel
mai marc. Abdullah.

Pc \<remuri. lordama ; rc,st cucenrj d£.' CE TREBUIE sA $TITI

romani. care au l;}sat numeroase
monufflCnrc de amllt:'Cfur:i. pn:cum acest
amtitcatru.
CE MERITA VAzUT
Ruin:k <,r~I,JIUl Jcra: h Jin epo•.:a
mmarul. Petro Illr~ul ..apat ;n
piaml1. Illltul Ash-Shawbak din
fX'rioada eNCI3lklot•. \mman
tmu.r...'UI.utk....lkJgIC ~ll:anienJl
b<v.arclor). celalca Qalaat ar-Rabadh
din limpullui Saladin. IllOZ<licurilc
de pe munlele cbo. ·\I-Aqaha ~i
\1area RO':'le. tk.~rtul & Jllatra \\a.Ji
Rum.
I. Faimoasa legiure arnba a fost infiinlarn in anul 1921 Uhlmul comandant
britanic al acestcia a fost maiorul J.B. Glubb. supranumit de bcduinii Glubb
Pa~.
2. Dupii fuga din Egipl, Moise $i-a eondus poporul pc muntclc Nebo, de unde
PUlca fi zanl
Pamimul Fiigaduinl-Ci. Potri\lil Bibliei. Moise a murit inaime
de a ajunge Bcolo.
3. LocaiitatC3 israclianA Eil31, situala pc li1rmul Mdrii R~ii. sc afld la numai
doi kilometri distantll. de slal;urca AI-Aqaba. Timp de 45 de ani cele doua
orase au triit in izolare. De abia in 1994 dcsehidcrca unui punct de frontiem
a f'3cut posibilA reluarea contaclclor,
4. La 10 mai 1948.0 mare personalitate deghizlna in beduin a \ izitat o~ul
Amman. Este vorba dcspre Golda Mcir. care a\lea sa dcvina mai mrziu
prim-minislru allsraelului. EII·a vizitat in secrel pc rcgelc lordaniei.
Abdullah. eu patm lilc inainte ca statui evreu sa i$i declare independen13.
Doamna Me;r a incereat sa it convinga pc rege sa nu alaCC Israelul.lnsa.
misiul'l:'a sa nu a fost incununata de succes.

In trecutul indepiirtat, dinastiile H~emitii ~i Sauditii s-au luptat pentru suprematie in
Peninsula Arabii. Dupii infiiingere, cea dintiii a trebuit sa se multumeascii cu micUfa
Iordanie. In prezent, aceastii tara indeplin~te un rol de tampon din punct de vedere
politic ~i geografic.
ordania este situata la CSt de
I Israel ~i de tcritoriilc
Autonomici Palestinicnc ~i
ocupa partea eslica a ullui fin de
mari dimcnsiuni. striib:ituta de niul
lordan. Vestul tarii cuprindc plalolll
dc~crlic ~i lunluri munloasc din
\inuturilc biblice Moab. Edam $i
Ammon.
Rcgiunile muntoasc dcpa~csc. pc
alocuri, inaltimea de 1.700 de
mctri. in limp cc valea lordanului
cste 0 deprcsiure tcclonica. ce
atingc adancimi de 400 de mctri
sub ni,"clul mani. Tercnurile de pc
IORDANIA
Regatul beduinilor
malul lordanului sunt considerate
cele mai fertile. dC$i prccipitatiile
cad din abundcnt5 ~i in munti.
Valea lordanului cste centrul
PESCURT
DCllumirca oficiala: Regatul
'Iu!jcmit allordanici
economic 31 lllicului regal. Mal
• Slruelurn administrnti\'a: 12
departe, sprc est, se illlilld rcgiunile muhnrazal (provincii)
de~ertice ale lordaniei. Dc~i clima
• Capitula: Amman
estc reobi~nuil de calda ~i de uscala
• Limba: araba
aici, triburile de bcduini migratori
• MOI'I,.--da: dinarul iordaninn
roloscsc accsle tercnun pe POSI de
• Religia: mu:.ulmani 92°0, c~lini
pii~uni.
6°·.
• Celc mai mari o~: A7-Zarqa,
lordania sufcrfi dill pnclIla
Imid. Al-Aqabah
numarului IIlsuficicnl de roun ~i
• Cci mai inalli munli:
rezen.e de 3pj. Singurul curs de apj
Jabal ash-Sharnh
este lordanul iar singurullac - Marea
• Cele mai lungi ciuri: Jonlan ~i
Moartii, cca sarata. Pc coasta de
afluenlul sau Yannouk:
sud-vest a lord.lnici sc ana sta!iurea
• Aeroponuri: Amman. Az-Zarqa.
AI-Aqaba.
AI·Aqaba
CLiMA
Clima sublropical:'i uscata.
Tcmpcraturilc l1lc.-dii: In Amman.
+7.2T in innuaric ~i . 25.4'C in
iulie (c3mitatc:! anuulil de
precipitapi utingc ~65 mm); in
AI-Aqaba. . I~,Q C in iUlluarie $i
+33"(' in iulie (eantitutea allualii de
precipitatii alingc 35 mm).
STATISTICA
Suprafa~ SQ.::! I.l km
Populatia: 5Ah ml\J,lun: d..:
klCUlton l::!nH::!)
Densitatea populatiei: h::! kM.: km'
Cet mai inalt virf:
Jabal Ram f 1.7.l4 m)
eel mai de jos punet:
malul \JI:1rii M~l;u1";. ell U
dcprcsiUll: cc llllhonn:\ 413 ll1ctri
Oimilc1l.· ii insolcsc}i as/liz, pc
sub niH:lullTl[lril
JOt'tlltorii din dC$cfttlriJc lord.1nll,,·/,
ORIENTUL ISRS
APROPIAT
I~-

o
IERUSALIM
Centrul reJigios al marilor culte

in partea veche a ora$uJui lerusalim, fiecare denomin8Jie reJigioasii arc propriuJ

earlier. Moscheea Qubbat as-Sakhra, cu cupola sa de aur, se ami in partea de est a
lerusalimului, In cartieruJ 111l1sulman. Aceasta a fost construitii pc fuincle tcmpJuJui
biblic al regelui Solomon.
 Ora~ul sfant
Ierusalimul este un o~ slant pentru evrei, musulmani ~i cre~tini. Pelerini
din intreaga lume sosesc la sinagogile, moscheile ~i bisericile din Or~ul
Vechi.

CE MERITA VAzUT
Locurilc Sfintc. rnomlanlUl
rcgelui Irod. canicrul cHcilor
ortodoqi Mea Sharim. Yad
\'a~h~rn (loeul de CQlTlcmorarc a
\ ictimdor nalismului).
parlamclltul (Kres~ct).

Plimbare pc strazilc

O Icrusalimului estc
expcrienll1 la rei de rasci·
nanta pcntru un crc~tin, ea ~i
0

pentru un musulman sau

pcntru un cvrcu. Dc veacuri,
aceste trei culluri alcatuiesc
impreuna imagirea ora~ului.
Ora~ul Vechi estc inconjural Evrci ill rugaciune langii Zidu/ PJangerii. UIIU/ dilltre
de ziduri putemice ell opt Jocurilc slime din lerosa/im. Acest zid estc tot ce a mai
portio Dincolo de accstca sc nimas din zidul de ap;imre construit in jurul lcmplului
aOa biserica mcdievali'i a ill secolu/f I.Ch.. fa ordillul regclui /rod.
Sfintci Ana, dcalul Golgotei
ell Bazilica Sffintu[ui Mar· PanoruJ1la ECONOMIA
manto urcul Ecce Homo, car· Om$ului Srullt
Aproapc 75%, din locuitorii
lien.l armcrcsc ell biscrica Cslc dominm.i
lerusalimului lucrcll7.a in dorncniul
Slanlu]ui lacob, citadela ~i de lIe/lll/mimtc
serviciilor. in imali'imant lj;i in
biserica ]ulerana a Mfin~ Icmplc :;i
scclOrulmedical. Ramurile
luitorului, de unde sc poate Iiic.1$Uri de cull.
economice prillcipale sunt
admira priveli~tea minunata
lurismul, cullivarea citricelor $i
a ora~ului.
plantclor illduSlrialc, conslrllqiile
in partea musulrnana. pc Munlclc in anul 70 de romani, eSIC dcstinatia
de ma~illi.
Ternplului. poate fi vizitata rnos~ pelerinajull1i evreilor din lumea
cheea Qubbal as-$akhra. Zidul intreaga. MOnllanlul rcgelui David
Pl<'lllgcrii, ruina a templului distrus se ana in partea vestici1 a ora~ullii.
PESCURT
CE TREBUIE sA $TITI • in unul 1967, statui Israel a
proclamat ora~ul lerusalim
I. Manuscriscle de la Marca Moarta sUn! serieri lasate de esenieni • 0 capituUi a ,arii (olicial, in 1980),
eomunit8lc cre~tina timpurie. in anii 1947-1956 au fast gasite pesle 500 de in ciuda deciziei contrnre a ONU.
astfel de manuscrisc in pe~tcrile de la Marea Moarta. Acestea SUllt pastrate • Limbi: ebraicii, arabit idi~
in prezent in Muzeul Israclului. • Morcda: shekel nou
2. Statui evreu Israel a fast proclamat. in anul 1948, de David Ben Gurion • Religic: iudaism (majoritar),
(1886-1973), care a fast intiiiul sau prim-minislru. islamism, cre$linism
3. Via Dolorosa strilbnte intrcgul Icrusalim. Aeestn estc drumul pe care • Aeroportul Ben Gurian deserv~te
Christos a purtat erueea sus, pc Oolgola. simultan Tel Avivul $i
4. Numele arab al lerusalimutui - ,.AI-Qudus" • inscamna ,.Iocul sffint"". lerusalimul.
 ORIENTUL ISR 7
APROPtAT II,

o
IERUSALIM
PLANUL ORASULUI

./

~
1
lllEK REf'IIII
""m

lerusalimuJ are 0 semnjficafie deosebita pentru adept;; eelaT Irei mar; reJigii: cre$tiJlism,
isJamism, judaism. in perimetrul restnins aJ Ora$uJui Vechi, se ridica, una langei alta,
biserici $i moschei iar sub Zidul Plaugerii se adlluii evreii. JlImiitlitile de vest $i de est ale
ora$ullli, pauli Ull dcmlllt separate de grauita de stat diutre Israel $i lordauia, $i-all
mentinul pana aslazi caracterul distinct,
 IERUSALIM
Focarul conflictelor din Orientul Apropiat
Datoritli importantei sale strategice ~i religioase, Ierusalimul este de veacuri teatrul
luptelor annate. ~u1, vechi de 3.000 de ani, a avut stlipani diferip, pana cilnd a
devenit capitaIa nou-lnfiintatulni stat israelian, In 1948.
Multi evrei s-all stabilit in Palestina
in prima jumatale a secoluilli XX CUMA
iar statui cvreu Israel $i-a dobandit
Clim;i meditcran::ana.
indepcndcnJa dupa primul razboi
arabo-israclian, in anul 1948. Tcmpcraturilc medii aling in
iumHlrie +7"C iar in iulie +23°C.
lerusalimul a fosl divizal in doua
parti. Jumalalea estica, eu Ora~ul
Veehi, a lost luala in slapanire de in prezcnt, lerusalimul csle cenlrul
lordania iar jumalatca vcstic5 a politic. cultural $i religios al
devenit parte a Israelului, in 1950. statu lui Israel. Convieluirea a
in timpul Razboiului de 6 zilc, 450.000 dc evrei $i a 100.000 de
israelienii au ataeal partea estiea a arabi ridica mari problclllc:
lerusalimului $i au rcunifieat fanaticii musulmani organizeaza
Ora$ul SUint. In anul 1980, regula! alacuri cu bomba, pentru a
parlamenlul israelian, Kressel, a impiedica orice acord araho-
proclamat lerusalimul drept israel ian.
o iJlIstratic veche de presti inflitj~eazii capitala indivizibila $i clcrna a
conf1icrcJe dincrc ortodoqi ~i Israelului.
(mnciscani. care tllJ ,Wilt loe ill
fernsafim.

I erusalimul este siluat 1a 0

altitudire de aproximativ 800
de metfi. A$czat dcasupra
ni.ului stant al lordanului, ora.$ul
ocupa 0 pozitie strategica, de unde
sc pot conlrola u~or vaile vecire.
inca de pc vrcmca rcgelui David
(ell 0 mic de ani inaintc de
Chrislos), lenlsalimu[ a fast
capitala slatului iudeu. Mai tarziu,
ora.$ul a fosl ocupat de babilonicni,
de cgipteni, de romani, de cruciali
.$i de turcii otomani. in anii 1920-
1948. Palestina .$i capitula sa,
lerusalimul, au fast supuse
conducerii Marii Britanii.

STATISTICA
Populapa: 685.000 de locuitori
~
/dinlre care pCl,IC 100.000 sum
MoscIJee.1 Qubbat as-Sakftrn (Cupola de pc St.incfi) esfe ridicata pc st,inca pc care
arabi)
Densitatea populapei: aproximaliv
sc cOllsidcrii ell Abrall.1l1l s-a prcgiitif s.1-1 jertre.1sc.i lui Dwnnezcu pc fiul s,iu
lsa.1c. Mufti oanJl:n; considenl aceSl Joe. SilUflt pc I'arrul dClllu/ui Morill. drcpl
6.JOO loe.km'
buricuJ p<imiintului.
 ORtENTUL JPN 1
iNDEPARTAT ®
•
~
r
JAPONIA
lara cirqilor fnjlorili $i a... tehnicii

Fuji, munlele ,janl al Japoniei, domina maiesluos peisajul. Fuji esle simbolul
peisajului mon/an al Japoniei, fiind considerat cel mai spec/aculos vulcan allwnii.
 JPN 2
Ultimul imperiu al lumii
Japonia a primit cu spaima vestea din 1945, cand, pentru
prima data, japonezii au au zit la radio vocea imparatului Hirohito,
anun~andu-~i poporul ca a capitulat in fa~a americanilor.
Pentru japonezi nu a insemnat numai srar~itul celui de-al doilea
razboi mondial, datorita caruia suferisera efectele bombei atomice de
la Hiroshima ~i Nagasaki, ci a insemnat ~i srar~itul mitului imperial.

+cuMA
Foane diversli. umeda si ploioasli..
Trci sfere climmice: Icmpcmtl\,
sublropicalll si tropieall't.
Temperaturi medii la Tokio: in
ianuarie dc la +2 0 C la +8 0 C. in
august de la + 22 0 C - la +30 0 C.

inca de la ;"ceplllill secollllili 01

XX-lea, pe srra=ile ora~elor nipone
:Je pI/leal/ \'edeo mici negllsrori
I'(jll=iilldl/-~; marfa.

!ume. iar, 14 ani mai t<lrziu, in

favoarea imparatului de numai
15 ani, Mutsushito, adica ultimul
shogun. Era momentu! rena~tcrii

M
ilUl casci imperiale japo-
neze i~i are incepUlul 0
data ell imparatul Jimmu,
care, a~a cum spline legenda. a fost
incoronat in aoul 600 iH de ditre
zeila Amaterasu.
Unna~ii lui Jimmu au c1adil Kioto,
ora~ul tcmplelor. Timp de peste
1.000 de ani, Kioto a fost capitala
~i re~edinla imperiala, in perioada
medievala bucuriindu-se de multii
bogalie ~i fast. in schimb, restul
tarii. care u-aia, in principal, din
agricuhura, saracea, fiind linula din
seun de catre armata. Conducatori i
acestei amlale, samuraii, au preluat
Ireptal controlul statului, in limp
CE MERITA VAzUT
Fuji, ora~ul imperial Kiolo. Tokio,
terenurile de schi din Sapporo.
izvoarele caldc Beppu
ce imparatul era izolat la Kioto, Japoniei modeme. imparatu! de
ca intr-o colivie auritA. Samuraii astazi, Akishito, este strnnepotullui
~i conducatorul lor, shogunul, Mutsushito ~i indepline~te numai
au reu~it sa apere Japonia de funqia reprezentativa in stat, in
influentele din exterior. Abia in anul ciuda titulaturii care il nume~te fiu!
1854, 0 cscadrila a flotci amcricanc cerurilor.
a reu~it sA deschidA acest stat ciilre
CE TREBUIE sA $TITI
t. Sportul tradilional in Japonia esle sumo, un tip de luple care se desfll.~oara:
dupa. reguli stricte. Conditia panicipli.rii la aceste lupte cste grcutatea
corporal!, care nu trcbuie sa fie mai micA de 170 kg.
2. La 9 august 1945, ol'a$ul Nagasaki a fosl distrus de bomba atomicli americanll.
eu trei zilc inainte, accl~i destin il avusese Si orasull-liroshima. Atacul atomic
asupra ol'a$ului Nagasaki a mcut 80.000 de victlme, iar Japonia a fosl obligata.
sa: capituleze.
3. Limba japonez!J. extrem de dificilll, are trei forme scrise: katakama (scricrea
cuvinlelor straine sau a denumirilor strnine), hiragana Si chinezA, pictograficli,
care cuprinde peste 1.850 de semllC.
4. in Japonia, in teatrol traditional. numit kabuki. toatc rolurile, inclusiv cclc
feminine, sunt jucate de bAmali. Actorul care joacA rol feminin este numit in
Japonia onnagata.
 QRIENTUL JPN 3
iNOEPARTAT

;•
JAPONIA
HARTAFIZICA

R USIA
-"-
-.
MAREA
OHOTSK

Hokkaido

CHINA

CORE,. MA R EA
DE NORD
JAPONIEI Honsiu 1.ou1~1Il;

• peste S 000 000 <R locuttorl

• de III 1000 000 pIN If, 5 000 000 locunon
• <R III SOD 000 pIN II 1000 000 ~
• It. III 100000 pIN II SODOOO""""'"
_ _ eN,...; mpon.u druI'oun

200 500 1000 1500m

OCEANUL
Sikoku

Insolt~ AnI.Ikos PACIFIC

Kiusiu

Arhipelaglll illsl/lelor Ilipolle se ill/illde pe 0 dis/OI1{ii de 2.200 km, Ill/mara

in}l/r de 4.000 de insIde $i cliprillde trei sJere de c1imii: tempera/ii,
subll'opicalii ~'i tropicalc'.
JPN 4
JAPONIA
Tara Soarelui Rasare

Japonia este tara conlrastelor: in mare parte inca virgina, uode lumea Iini~tita
a munti10r se implete~te eu viata trepidant;; a marilor ora~e industriale. Japonia
este a doua tara ea importanta industriala in lume.

O STATISTICA
riCine poate invidia pa-
sagerii care survolcaza ,
insulele JapQJ1iei ~i care,
privind prin ferestrele avionului. Suprafala: 377.765 J..m2
vlid, pc suprafata limpede a Populalia: 126 milioane locuitori
Oceanului Pacific, harta laponiei, Densitall~a populatici: 335 loc.

care cllprinde palru mari insule: km2 (1997)

Hokkaido, Honsiu, Sikoku ~i eel mlli inlill mUllt£': Fujiyama.
Kiusiu. De sus tolul se vcdc foarte 3.776 m
bine. laponia este un teritoriu
impadurit, munlos, tara a peste
200 de vulcani, dintre care 0 de rand Ie considcra adevarate
palrime sunt inca activi. De~i stal pustietati.
insular, laponia este pozitionata
intre Bazinul Filipinelor ~i Bazinul
Pacificului. La prima vedere,
pare 0 pozitie geografica I1clllrfi.
in rcalitate. insa. laponia se ana
inlr·o zona tectonica ne[ini~tita.
in fiecare an, aici au [oc 1.500
de cutremure. Unele dinlre cle nu
sunt sesizabile, allele produc insa
catastrofe. in 1995, un cutremur Templul dill KiolO. Aces! ora~' I'echi.
puternic a adus groaza in ora~ul l'eche re~edinla a impiirollli//;, ahlllll/(i
industrial Kobe, unde 250.000 de ill opere de arrci $i esre consideral
Ghei~'e1e primesc oaspe,ii ell dijerile oameni au ramas tara acoperi~. ..eel ma; japone=" prill aglomera(ia
oca=ii prill cOf/l'erso/ii illleligeme, Cand cumparam 0 noua camera urbana.
dOl/sur; ~i plimbari. Tinerele jete SI/I11 video sau aparalura
preglilire penlru aces'e sarcini in ~'colj clectronid, deseori
!>pecilile. alcgem produse din
Tara Soarelui Ra 4

sare. in laponia toale

PE SCURT inlreprinderile de
Dcnumirea st..1.tului: Ninon produejie au sediul
(Nippon) in centre plliernic
Capitala: Tokio, peste 8 mil., zona dezvoltate induslrial,
mClrOpolitana. cca. 12 mil. iar trei patrimi din
Rcligia: ~intoismul $i budismul populatie locuie~te la
Limba: japoncz.'\ ora~. Mllnlii ne[ocuiti
Moneda: yenul Slint prefera!i numai
Celc nUli man o~: Yokohama, de calugarii blldi~ti
Osaka, Kobe, Nagoya, Sapporo.
~i de capelanii sinto.
Kyoto
penlru ca japonezul
 MNG 1

'""'
MONGOLIA
Tara stepelor nesmnjite

in stepele nesfiJr$ite ale Mongoliei mai traiesc inca numero$i umJa$i ai nOlllazilor.
Sursa principaJa de venitun' a acestora 0 constitue cre$terea cai/or ~i a ai/or. VanturiJe
putemice $i persistente pustiesc stepeJe, fngreuniind via/a oamenilor fji a anima/elor.
 Patria lui Gingis Han
1n secolu1 XIII, statuI mongol a atins dezvoltarea sa maxima.
Sub conducerea lui Gingis Han §i a urma§i1or acestuia, mongolii
au cucerit teritorii intinse din Asia §i au ajuns chiar pana in Europa.

CE MERITA VAzUT
capllala Karakorum. Ulan
fllC\la
Bator (MuLeul 'Jalional. Palatul
BogJo. \1;1n:btirea Gandnngl.

umCle sau adevarat era

N Diemuzheng. in 1206,
dupa unificarea triburilor
mongole ~i dupa apararca t3rii de
invazia chireza dinspre sud, ~i-a
luat numele de Gingis Han. A fost
un bun conducator, un judecator
dropt ~i un straleg talcnlat. A con-
stmit un imperiu care s-a intins de
la Marea Galbena pana in cstul
Europei, iar unn~ii sa:i au domnit
timp de peste 150 de ani asupra
pUlcmicului stat al Chi rei.
Dupa moartea lui Gingis Han,
imperiul mongol a fost impa'1it
inlTe fii acestuia. Suncle astfel
rezuhate au ramas unite prin lega-
turi putemice timp indelungat.
TOlu~i, imperiul s·a destramat
datorita conflictclor ~i luptelor.
Dupa mularea capita lei la Pekin, in
1264, Mongolia a devenit 0 provin-
cie de importanta secundara $i ~i·a
picrdut indepcndenta pcntru 600 de
ani. Doar sJabirea Impcriului
Chirez ~i abdiearea ultimului
imparat in 1911 au creal condiliile
recesare pcntru ca Mongolia
Exterioara sa se separe ~i sa i~i
CLiW.
Chrna ternper.u-contircntala. cu
icmi lungi ~i aspre. Ternperalurile
medii: intrc -1 0 ~i -35"C in
innuarie, intre +18 ~i +26°C;n
iulie.
lnstanraneu din viata in Mongolia
ca~tige autonomia. 0 parte a tarii, Mongolia s-a transformat intr-o
Mongolia Intcrioara. ramare pana tara dcmocratiea.
aSlazi 0 provincie din nordul
Chirei.
ECONOMIA
in 1924, Mongolia, sub eonducerea Crc~tcrca animalelor. ovinc,
revolutionarului Suhe Bator. a for- bovirc. cai. ca.mile. Bogiitii
mat al doilea stat socialist din lume, naturale: cupro. molibdcn.
dupa URSS. Acesta s-a mentinUl .... olfram. Industria: alimcntarn.
pana in manic 1990, clod guvemul u~ani (textil5 ~i de picliiric).
comunisl a predat puterea, iar metalurgidi..
CE TREBUIE sA ~TITI
I. Lamaismul cste religia tea mai rnspindilA in Mongolia \a momentul aelUa!.
Nici macar pcr.;ccutiile crancere din partca comuni$tilor DU I·au ~tcrs din
viata poporului. Aceastii varianta a budismului. al c8tti cooouciilor spiritual
este Dalai Lama, c~tiga tot mai mulli adepli.
2. Mongolii suot ma~lri ai tragerii cu arcul. Aliiluri de tmnle. acesta esle cel
mai popular spon al tArii.
3. lurta cstc locuinta traditionala a nomazilor. Pc schelctul circular u~r se
intind rll$ii de pasla, iar ventilalia se fnce prinlr-o gaum in acoperi~.
4. Urga, fasta dcnumire a capitalei Ulan Balor, este ~i lillul unuia dintre
filmelc celebrolui regizor rus Nikita Mihnlkov. Pe1icula prezinlll viata
locuilorilor stepci.
 ORIENTUL MNG3
''''TAT
MONGOLIA
HARTA FIZICA

-- --
-- c-...
• '*" 1011000 IDe.
- ..- •
•
-'50.000-100.000loc:
_ 10.000 _ 50000 leo:.

w
.
"., ", D
_
• _ 10.lIDO ""'-

dIt4eI1Uri niIip>ue
dr\.mur1 principMI

1000 1500 2500 :lOlXI m

1loIIa$ , ~

RU S I A

.--
- ..... -..~
MONGOLIA

CHI N A
.-'
o INTERIOARA

.....
Aceaslli {ara uria$Ii, al carei semn dislincliv sunt regiunile nesfijr$ite de stepe, de
semide$enuri $i de de$enuri, a f:1scinal intotdeauna prin diversitatea sa. Majoritatea
JocuitoriJor sai traic$te in continuare viala grea, dar pJina de cuJoare a nomazi/or,
ocupiindu-se in principal cu Cre$lerea animalelor. in apropierca ora$elor, mai pot fi
intii/nile $i in prczcnt grllpllri de iurte (conllri), care constiluie de secole e/ementll/
intrinsec aJ peisajuJui mongol.

De la De$ertul Gobi la Munfii Altai
Mongolia este 0 tarli de podi~ foarte slab populata, situatii intre Siberia ~i China.
Practic, intreaga sa suprafata este ocupatii de stepe ~i de de~erturi.
STATISTICA
Suprafata: 1.7 milioafC km"
Populapa: 2.7 milioarc de locuitori
Deositatea populapei:
1loc. km
eel mai inalt viirf: Nairnmdaluul
(4.374 m)
Granite: 4.613 km ell China.
.l4X5 km ell Ru"i;l
ongolia pare rcsfiif$ita.
M Cu cal re aventuriim mai
adanc in i!lima stepelor,
eu atal linia orizontului pare mai
indepartata. Monolonia peisajului
ars de vanturi estc rar intrerupta de
semre de vial5: herghelii de cai 551-
batici sau locuintc mobile ale
nomazilor. numite iurtc.
Mongolia este 0 lura inghesuit5
iOlre dOlla puteri mondialc: Rusia
In nord ~i China la sud. De~i
suprafata sa estc de peste ~ase ori
mai marc dedit cea a Romaniei,
esle locuiHi de numai doua milioare
Tim:rc mongole in slmie fradiliollale
de siirbiitoore
MONGOLIA
lnlrarea '-/1 MJn,istirea Galldamcgehin/cn Khiid din capita/a Mongolici,
Ulan Bator.
de oameni. Mongolia cste un linul totul confonna eu realitatea.
de podi!iuri !ii de munli, cea mai Aeeasta lara dispure de bogatii na-
mare parte a tarii anandu-se la 0 turale imense: ziidiminte de dir-
altitudire de peste 1.500 de metri. bUll::, de eupn!, de molibden !ii de
Peisajul cste marcal din loe in loe petrol, acesla din umla recenl
de lanluri muntoasc impunatoare, descoperil. Poale dalorila aeeslora,
precum Munlii Altai. al caror varf Mongolia va reeupera indelungata
principal masoara 4.374 de metri intarziere in dezvoltarea ceono-
ina1limc. Majoritatca raurilor mica.
Mongoliei IlU se varsa in marc.
Ur~le dintre acestea se varsa in PE SCURT
lacurilc din valea din nord-vestul
• Dcnumirea oficialii: Mongolia
Muntilor Ahai. Apa din aceste re-
• Sislem politic: republica
zervoarc arc 0 salinitate foarte ridi-
parlamcntarii
cata. Rclicful Mongolici de nord,
• Capitnla: Ulan BatorlUlaan Bantor
langa granita cu Rusia, cstc domi-
(819.000 loe.)
nal de taiga. insprc sud, aceaSla se
• Limbi: mongolii (limba oficiala),
transfonna in stepa, iar langa
cazaca
gran ita cu China, in DC!icrtul Gobi.
• Valuta: lugrug
Doar I % din suprafata agricola
• Religie: lamaism, rcligii ~manicc,
poate fi folosila pentn! Cliituri.
islam
Crc$terea cailor, a oilor, a vitclor ~i
• Cele mai mari o~: Darbnn,
a dimilelor reprezinta baza
ErdClct
economici mongole. Peste jumatate
• Cele mai mari lacun:
din popliialia tarii traiqte din astfel
Ubsu Nul' (3.350 Jon'),
dc activitali. Mongolia este asoei-
Ilovsgol (2.620 Janl)
ata cu imagirca nomazilor care
• Celc mai lungi rnuri: Sclenga,
cresc cai !ii loeuicsc in iurtc.
Orhon, Kcrulcn
AceaSlfi perceplie nu estc inlru
 NZL 1

}t®
AUSTRALIA
$1 OCEANIA

NOVA '"'
ZEELANDA ~
"Poligonul" lui Dumnezeu

CantJi vulcanic al MUJ1telui Egmont de langa New Plymouth din Noua ZeelaJ1da
 In tinutul populatiei Maori
Maori este populapa b~tin~a a NOll Zeelande. 0 perioadii indelungam,
dezvoltarea culturii lor a fost impiedicatii de coloni~tii britanici. rn
prezent, situapa s-a imbunatiipt.

e Insula de Nord a oii Virfi.ujle fDzIpezite $i pi$unile verz:i

P Zeelande este imposibil sa nu

observi casele de intalnire ale
populat1ci Maori, proaspal vopsite ~i
runt 0 priveli$te des intalniti in Noua ZeeJandB.

renovate, oogot impodobilc cu

basoreliefuri omamentale. Accstea
reprezint! spiritul noilor vremuri,
traite acum de primii locuitorii ai
acestor pamanturi. in Noua
Zeelanda, dupa ani lungi de domi·
natic a culturii britanice, revire in
atentic populatia Maori, care consti-
tuie J5% din populalia fArii. MOlivul
este simplu: spornl natural al aces-
lcia esle de doua on
mai ridical decat eel
al locuilorilor de
origire anglo-saxona.
pavaza. in decursul a doua rfu.boaic
in secolul IX, Maori (1845-1846 ,i 1860-1872), Maori
au inceput sa sosea- au incercat, rani succes, sa i~i
recucereasca leritoriile. invin~i ~i
Un pcisaj monran inghcsuiti in cateva regiuni reduse
tipic pc Insula de ca dimensiuni $i potential, ac~tia au
Sud. inceput in scurt timp sa se stinga.

PE SCURT
• Dcnumirca oficiala: Noua Zeclanda
• Capitala.: Wellington (168.000 de
Iocuitori. ag.Iomentlia urbana
numam 348.000 de locuitori)
• Sistcm politic: monarhie
constitutIOnal!, $eful Slatului cste
regina Elisabcta a II-a reprezenUlti
de un guvcmalor gcreral
• Religia: in majoritalc proIcstanti
• Moroda: doland reozeelandez
• Limbi: cnglczn, maori
• Teritorii dcpcndente: I-Ie Cook,
il)C (263 Icnr, 3.000 de kJcuitori),
I-Ie Tokelau (10 kID l , 1.700 de
locuilori)
• Cde mai importanle orasc:
Auckland, Christchurch, I:>un:din
sca in Noua Zeelanda din Polirezia. Cu trccerea vrcmii, coloni~tji albi au
Pana in secolul XVIII, insulelc le·au inccput sa se intereseze de cultura
aparfinut in intregimc. Apoi, a unnal originani a noii lor patrii, care a
anuxul dinamic al britanicilor. putul aSlfcl sa renasca. Limba var-
Maori nu au avul nici 0 ~sa in con- bita: in prezent de Maori esle 0
fnmtarea cu nou-venifii. Numai cngleza pestrit-d in care sc regascsc
credinta in zeii pe care I'i vercrnscri'i mulle cuvintc strliire precum $i
inainla.'$ii lor Ie putea sluji de sun:tc din lumea animala.
CE TREBUIE sA $TITI
I. in 1642. navigalorul olandc7 Abel Janszoon Tasman a fosl primul care a
ajuns in NOlla Zeeland~ venind de pe Vechiul Conlirenl.
2. Pll53.rea nalionala a Noii Zeelande esle kiwi. AceastA pasate rczburiUoorc
duce 0 viatA nOCluma ~ieslC regina fiord urilor reozeelandezc.
3. Roben Seolt, exploratorul englcz al Antarcticii, ~i-a inccpul cxpedilia spre
Polul Sud din ora~ut rcozcelandcz Chrislchurch.
4. in sccolul XVlll, populalia Maori a exlcnninat pasdrile moo ascm3n~toarc
slrulilor, apartinand c1asci Acarinalclor. Aceslea pUleau alcrga fcane rcpcde
~i alingcau 3 melri ina1limc.
 AUSTRALIA NZL 3

}t~
$1 OCEANIA
~

NOVA ZEELANDA
HARTA FIZICA ~
".

,. G,...., &om..,

Insula de Nord
MAREA TASMAN
G<JJM HIIwtft
Napier

- Hastings

w_. Blenheim
.,wElliNGTON

Insula de Sud
OCEANUL

-- Golfu/
PA CIFIC

TImllflJ
Canterbury

Dunedin

<-
SI', Fo"".
1. Stewart "'+
I. BootN/y

PopuJaria Maori, primii stiipani ai acestor piin1iintlJri, au nunlit Noua ZeeJandii:

Aotearoa, Tara Norului Lung ~i Alb. Afluxul ulterior de coloni~ti din Marea Britanie a
fiicut ca SllPll~ii
coroanei sa ;~i impunii aici voinra un timp fndehmgat. $i astiizi se
spune cii neozeeJandezii SUIlt mai engJezi chi81· deciit engJezii.

NOVA ZEELANDA
o lume 111 mi11iatura
Tara cu cele mai variate forme de relief din lume.
Illsu/c/c neozee/andcze sum {oarte atrifgiIt08re pcntnJ navigator; ~i pelltru il/birori;
sporruri/or nauticc.
Olla Zeelanda cuprindc 0
N rcmaipomenit5 varietate de
peisaje: fiorduri virgin::,
ghct<'lri. pa~uni verzi ell (unne de oi
care pase la poalele munlilor
aeaperi!! de zapada, lacuri ell apa
cristalin5, vulcani ~i gheizcrc. Nu
din intamplare, tara a devenit
decorul filmului "SHipanu]
irclelor", a canli aCliurc se
desra~oara intr-o lume de
basm. Circva spurca odala,
pe drept cuvant, eii NOlia
Zcclandii cstc 0 imrcaga lume
in minialura. Tara estc coltul
lumii eel mai indeparl3t de
Europa Ccmrala ~i de Slid, iar
calaloria ell avionul din
Romania dureaza peste 30 de
ore. Da1oril5 depiirtarii mari
de Europa, Noua Zcclanda a
fost ferita de furtunile istoriei.
Soana a fost blanda cu
reozeclandezii, de~i majori-
tatea acestora sufem. de un
complex de provincialism.
Fam. motiv, caci aceasti'i lara
de la amipozi poale servi
drept cxemplu pcnlnl restul
...,
lumii, din multe punctc de vedcre.
Aici a fost introdus pcntru prima
data principiul cgalit<1\ii in drepluri
intre populalia b5~tina~a ~i cea imi-
granta, ~i tol aici, femeile au
obtinut ccl mai dcvreme dreptul de
vot.
ECONOMIA
Crc~terca animalclor: 56 de
milioane de oi, Agricultura:
cultivarea cerealelor $i a fructelor
(kiwi). Pcscuil. Industria:
extracliva, mcmlurgicit a
Icmnului. Turbm.
STATISTICA
Suprafata: .268.680 kill-
Populapa: 4,0l{ milioalk:: locuilOri.
dinlrc care. majorilatca traic'iC pe
In,uln de t\ord. mni rcdu:>a en
dimcnsiuni.
Densitatea populapei: 15 loco km'
Rata ~omajului: 5'lo
Lungimea l!rmului: 15.000 km
Cel mai inalt van:
Vf. Cook 0.764 m)
Cele mai lungi rauri:
Waikalo (4.25 kill). Clutha.
Wangallui
eel mai mare lac: Taupo (606 km )
Infrastructura: 9.2.000 km de
dnunuri. J.900 km de cale fcrnla
CLiMA
Temperal oceanica; tempcratii
ealda in Insula de Sud.
Tcmperalurile medii: in iulie lntre
+5 $i + 11°C, in ianuarie illlre .... 15
~i + 20°C. Cantilatea medic de
prccipitatii anualc: lnlre 400 mm $i
6.500 mOl (coastele sud-vCSlice ale
Alpilor de Sud).
CE MERITA VAzUT
Auckland (Muzcul Memorial al
RIl7:boiului cu colccliile sale
illleresante de arta Maori, Parcul
Alberta, a~ezarca primilor
coloni~li. Gri'idina Zoological.
cascada \Vairoa, pC!;lcrilc
Waitomo. ora$clc populatiei
Maori din Insula de Nord. plajelc
Sunshirc Coas( (Insula de Sud),
ghetarii $i rcgiunile muntoasc.
AUSTRALIA 51 PNG 1
OCEANIA
""
PAPUA
~
NOUAGUINEE
Intre epoca de piatra $i modemitate

Papua Noua Guinee - Provincia nua lrIanda - Baiat din lnsulele Noua lrlanda
$i Nona Hannvrii.
 Un mozaic de minoritati, etnice
Papua Noua Guinee este 0 tara bogata, cu mari perspective de viiOOr.
Problema sa principalii este fragmentarea etnicii ~i multitudinea
de limbi vorbite.
c aproapc 40.000 de ani,
D acest arhipelag, situat 1a
nord de Australia. este lam-
mul nou-veni\ilor: primele ~i-au
fficut apariria triburile de pigmei din
Asia de sud-cst, iar 5.000 de ani mai
taniu, aoostea au fosl unnaLe de
papua~i. Cu vremea, lot mai muhe
popularii din sudul Pacificului s-au
a~czat in aceste insule, in cautarea
urei noi patrii. MI~tinile repri-
clenoase :;;i munlii nu au pemlis
triburilor de origire diferita sa se
amestece:;;i astrel, fiecarc grup ctnic
PE SCURT
• Dcnumirca oficiala: StatuI
Independent Papua Noua Guiree
• Sistcm politic: manurhic
constitu\ionalii
• Membra a Commonweahh-ului
brilanic
• Capitala: POIt Moresby
(337.900 loc.)
• Limbi: englcza (limba olicialii),
vcrsiurca melarc:ziaml a limbii
pidgin (auxiliari), apro)';. 620 de
Iimbi papu~
• Religic: c~linism (calolid ~i
protcstanti), variantc locale ale
animismului
• Moreda: kina
• Cel mai inah punet: Muntcle
Wilhelm (4.506 m)
• Munti: M-\ii Centmli, M-lii Owen
Stanley, M-\ii Bismarck
• Rauri: Scpik, Fly, Ramu
• Ccl mai marc lac: Murray
• Celc mai importante ora~: Lac,
Madang, Rabaul, Wewak, Arawa,
Mount Hagcn
• Porturi: Port Moresby, Madang,
Lac
• Aeroporturi: Jackson (Port
Moresby), Mount Hagen
a fosl fortat sa triiiasca in propria sa dominatia Australiei. Papua Noua
regiurc. in consccinta, diversitatca
eulturalfi s-a mcntinut pana in
prezent in Papua Noua Guircc.
Guiree ~i-a ca~tigal indepcndenla in
anul 1975. in prezent, aeeasta este 0
tarn cu fatctc multiple: locuitorii
Numarol limbilor papua~e esle csti- capitalci, Port Moresby, muncesc in
mat la 620, ram a pure la socoteala fata eomputerelor, in zgane-notii
dialectelc. Ace••sla stare dc fapt nu dotali cu aer conditionat, in rimp ee,
faciliteaza eonsolidarca unui stat in multe alte colfUri ale arhipelagu-
modem. in ultimii ani, au avut loe lui, in care via\<! este aceea~i de mii
numeroase eonFnmtari annale intre de ani, triburile continua sa faca
diferitele grupuri elnice. Sprc cxem· legca.
plu, populatia de pc Insula
Bougainvil1e, siluata la est de Noua CE MERITA VAzUT
Guiree, i~i solieita cu ineapatanare
Rabaul. Pan Moresby. Sepik.
suvcranilatca inca din 1989. Pana nu
Parcurilc I'alionalc Variamta ~i
demult, astfel de situatii erau
McAdam, ,"ukanii. plajclc ~j
folosite ram ezitare de putetilc
rccifele de corali din ~ud·cst.
strairl:. Dupa perioada de instabili-
dansurile in limpul sarbalorilor
tate a cpocii colonia Ie, intre anii
lradilionalc.
1905 ~i 1973, regiurea s-a atlat sub
ECONOMIA
Bogalii nalurale: cupro. aur.
urgint, petrol. un marc potelliial
hidrocrcrgctic refolosit.
Agrieultura: culturi de sago,
cocos. trcstie dc zahiir, cafea,
tutun; Avicullllra. Crc~tcrcu
porcilor ~i a vitelor: peseuit;
silvicultunl. Industria:
Progresul inseamnii ;nainfe de foole mClulurgica, chimicii (calleiuc).
asimi/lirea cllcen'rilor civilizariei Turism.
vcslicc...
CE TREBUIE sA ~TITI
I. Spaniolul Ortiz de Retes a dat insulei numele de .,Nolla Guinee" in allul
1545. Aeesta era convins c3 ba~lin~ii de aid au multe in comun eu
locuitorii Guineei, din vestul Africii.
2. Denumirile geografice, ea de e)';emplu Munrii Bismarck sau Munlele
Hagen, amintesc de faptul ca Papua Noua Guiree a fost candva colonic
gennana.
3. Puna nu dcmu1t, numeroase tribllri din Papua Noua Guiree prcg31cau
capctele mortilor din dorinta de a Ie pistra pcntru unna~i.
4. Triburilc papu~e sunt foarte pricepute la cioplirea ~i la pictarea unor
frumoase ma~ti din lemn, folosite in limpul ccrcmoniilor religioose.
AUSTRAL ~I PNG 3
OCEANIA ®
PAPUA
NOUAGUINEE
HARTA FIZICA
lU' 150' 165'

.-..

---
• PMlt 100000 loc.
• "'" l00.OlXIIoc.

/-Ie AmlraJlljrJ1
...... -""'.,."..;
f. Manll$ ~~••

•
••
• I-Ie
200 500 l000m

MAREA .. ,-
BISMARCK
,
N
•
• •
W
Z
o
c
z I. NOlln

MAREA SOLOMON

Kiu",f
ON

Torres
5' .. .
"
!,,, ..,~
-
00

•. ."tIl Arhipelagul Louis;Qde

.:..
'"
"
,. ,
..... ... ~··I
:
;
Q.
. ~ ~

, .
, C'l
PACIFIC

~
\•. ~
~

AUSTRALIA .
~ .

Noua Guince a ramas Inuit (imp un fercn neexplorat, datoritii situiirii sale intr-U11 climal
tropical, in care temperaturile se menrin tot a/lul in jurul valorii de +30 De, aeru/ este
foane U111Cd, far piidurile dese $; lerenuri/e l11untoase ocupii partea interioarii a insuJei.
Dupii {DImarea unui stat independent in paI1ea de est a Noii Guinee $i dupii "sa/tul"
acestuia spre modernitate, S-8U mcn{inut contrastele uria~e dintre capita/ii, un ora$ tot
mal l11odenl, $; satele inaccesibiJe, ascul1se In adal1cul insulei $1 protejate de paduff.
 JIlG'2L-_
PAPUA NOUA GUINEE
Arhipelagul celor patruzeci de vulcani
in ciuda plajelor de vis, a superbelor recife de corali ~i a bogapei neobi~nuite a faunei
~i a florei, Papua Noua Guinee este vizitata de pupm turi~ti.

criloriUI statu lui Papua Noufl

T Guirce cuprindc aproape

600 de insulc de dimensiuni
reduse. prccum ~i partea de est a
Noii Guircc, a doua insula din lume
en marime. Masivul ffiuntos central
se intinde de la vest [a est ~i cste
prcsarat din loe in loc ell vulcani,
unii aClivi, altii slin~i. Varfurile
accslora sunt acoperitc de zapad5.
lot timpul anului. Urcle cratcrc
depa~esc inal\imea de 4.000 de
melri. in aceasta regiur-c existfl
aproximativ patruzeci de vulcan.
inca activi, iar cutremure de pamant
de intensitate l£semnificalivi'i au
loe aproapc lunar. Dc jurimprcjurul
masivului muntos sc ana tcrcnuri
rnHi$linoase care coboara spre tiir-
muri. unde se tranSfOnllUln plaje eu
nisipuri albc.
in accst arhipelag dc la margirca
lumii, flora ~i fauna s-au Illcll\inut Cos/ulIJuf impulliitor~; t.1/uaje/e nIzboinicilor papua~i sunt menirc sa provolJce
respcctul ~i .1dmimlia membrilor lribului, precum ~; retlllla tldw.:rsariJor.
cuMA intr-o stare excclenla. Cea mal mare slabei popuHiri, inapoierii econo-
Tropicalii foarte tllnedii. parte a suprafetci li'uii csle acope- micc a rcgiunii ... ~i lipsei uoci baze
Precipita\iile Stint disuibuite in rita de paduri tropicale ve~nic ver.ti, turisticc. lnfrastmclura lasa mull de
mod proporJional tot timpul anului In care tri'iiesc numeroase specii dorit, iar hotelurile, pUlin llumc-
(1.200 mm la Pon Moresby, endcmicc de animale ~i plante, cnre roase sunt relativ scumpc.
6.000 mm in mUllli). Temperatura nu mai exisla nicaieri altundeva in
medic atingc +28°C in ianuaric ~i lume. Sc apreciaza ca aici cresc
+26°C in august. peste 2.000 dc specii de orhidee. jn
padurile desc sc
ascllnd specii rare
...,======,-",""==""",.,,,...""',,..,"""
. . AnUllll(e cantere dill Pon Mo~ y uu 0.\( {'omtruJC

STATISTICA de canguri de copac,

~ la'b"lll 1agullc;, pc: sUiJpi de "'mn.

Suprafata: 462.840 km de arici cu doe, de

Lungimea limei flrmului: pasari paradis ~i de
5.152km pasari lira. Giuva-
Populatia: 5.5 mil. loc. (84°/0 eml acestor regiuni
papua~i. 15% mclarc/icni. 1% csle cazuarlll cu
rninorit:ip etllice rCpre7enlntc de coi r. 0 pasarc rczbu-
polirczicni. microrczicni. pigmei. r:ltoare foarte Illarc
~i foarte timida.
europcni ~i asiatici)
Densitatea populatiei: 12 loc./km Acest coli de rai s-u
conservat datorila
 ORIEN1tIl PRK 1
lNllEPAATAT ...
COREEA
DE NORD
Dinc% de Cortina de Fier

TempluJ budisr Pulguk-Sa, Coreea de Nord.

PRK 2 Marele conduditor iubit
Kim Ir Sen a condus necontestat Coreea de Nord timp de 50 de ani. EI a
implementat in mod coosecvent 0 politic! a izolatiei exteme §i a cultului unitiitii.
Dupa moartea condueatomlui, in 1994, iliiiele guvemului au fost preluate de tiul
sail, Kim Jon-i!.
iiod in anii '50. s-a pr.lbu~il Coreca de Nord C:'>fI..' unul dlntrc

C coalilia dintre COl'CC3 de

Nord, China ~i URSS. Kim Ir
Sen s-a decis sa-~i unncze propriul
ultime/e stare comun",tt' din Jume.

drum. A pus bazele ideologici numite

"ciuce" $i a izolat \ara de rcslullumii.
Baza autoritlilij sale a constiluit-o
fOI1a annata.tn cadrul noului sistem,
oamcnilor Ie-au fast gnramate
locuinlc grmuitc. ~oli $i asis1cntft
medical:i. Din 1974. celalcnii Coreci
de ord nu platesc taxe. Un limp
indclungal, Jam nu S-3 confnmL.'l1 ell
problemcle ell care trebuie sa luptc
alte state din Orientul indepfutat,
prostitutia $i criminalitatea. Aile
plagi lipice ale secolului XX, precum
haosul Slrndal. nu afecteaza nlei ele
Corcea. u eslc de mirare din
moment ce posesia de automobile
cstc interzisa in accst stat. Pc strazilc
din Phcnian. banda marcala eu linii
galbcrc eslc rezervalij limuzirclor poporului 5<.1U. Dupa moanea con- de trunchi. Kim Jon-il. ale carui
guvemamcntrtle. Aceasla eSle numai ducatorului au avulloc mari manifes- aparitii publiee sunt mai degrab~ mrc,
una dinlrc manifestiirile eiudatului lalii furcrarc. Mii de oameni prada cere poporului sa if adore ea pc
cult al unit:itii, in care s-a invaluit isteriei au ie~it in strada, iar reporterii "Soarcle Viilorului". in ultima
timp de peste 10 ani Kim Ir Sen. staliei de Icleviziure (de stat, vrcme, Coreea de Nord estc suspcc-
Acesta revendica de la corccni 0 ado- birrinleles) au avut, in sffu1;it, ocazia tala cil incearca sa produca amle
ralie rccondilionatii: chipul conduc5- sa ia cuvantul. Dupa moanea alomice, iar aUloritiitile rcfu.za con-
torului, adesea in marime supranatu· COndUc3lorului lubit. !ideml Corcci stant sa pcnnitii accesul inspcctorilor
rala.. fficea pane din motivelc obliga· de ord a dcvcnit fiullui Kim Lr Sen. intcmationali la faciLitalile sale
torii ale picturii nord.-eorccrr. Kim Jon-if. A~hia nu a sarit dcparte nuclearc.
Pictrelc pc care a stat candva marcle
conducator sunt destinatia favoritii a
pclcrinajclor nord.-eorccnilor. Ae~tia CE TREBUIE sA $TITI
tree drept oameni credinci~i. mandri I. in timpul JUzboiului Coreean, Pyongyang (Phenian) a fost aproape eomplet
~i scmimentali. Kim Ir Sen s--a Colosit
distrus. tn eapitala reconstruita domina zgirie-norii ~i parcurile intinse.
cu succes de aeeste auibute ale Dalorita accslom, Phenian a ei1.p3tat porecla de ..omsul gradiniJor".

cuMA 2. ~intele Stalelor Unite, George W. Bush a inclus Coreen de ord.

Clim3 temperatii musonicli. cald3
la sud ~i reee la nord. in
Pyongyang (Phenian). temperatura
medic lllinge -SoC in ianuarie ~i
24°C in iulie.
allituri de Iran ~i lrak in "axa raului", tari eare sprijina terorismul ~i ineearcli
sa produei1. anne nucleare.
3. Spre deosebire de veeina sa de la sud, Coreen de Nord a men\inUI vechiul
alfabet corcean, hanja, fonnat din 24 de litere.
4. La mijlocul anilor '90, Corcea de Nord a fost afeetata de 0 foarnele
cumplitii.
 ORlENTUL PRK3
1NDEPARTAT
#

COREEA DE NORD
HARTA FIZICA

CHI N A

~
• ~l,OOOOOOIgc
• 1nn1250.IIlIO .. , 000 000 Icc.
• "*" 100,000 "250,000 be.
• lUll '00.000 Icc.

sao 1000 2llllO ...

MARfA
Golful JAPDNIEI
Golful COf"; de Est
Cor.,; de Vet' "'""'"•

MAREA
ALBENA
......~.... ~~
~~-:::-.....,,,",,
•~

COAEEA
DES U 0

De multi ani exisla semna/e ca in Coreea de Nord domnesc foametea ~i 0 saracie

inimaginabila, dar nu se $tie ell sigurant8 daca ajutom! imema/ional ajunge /a cei care
au nevoie sau este acaparat pentru neccsaruJ armatei, una dintre ceJe rna; putemice de
pe continentuJ asiatic. Se pare cii Mun/ii de Diamant, uni; dintre cei rna; frumo~i mUDt;
din lume, ~i ce/e/alte atrac!ii luristice din nordul Pcninsu/ei Coreea vor mai a~tepta
inca mU!1 limp vizilcJe oaspe!ilor de peste hOlare.
 PRK4
COREEA DE NORD
Razboi fa parafefa 38
La cinci ani dupa incheierea celui de al DoiJea Razboi Mondial, in 1950, in
Peninsula Coreea a reizbucnit conflictul militar. ~-numitul Razboi Coreean s-a
incheiat in 1953 cu infiintarea a douii stale coreene.
ECONOMIA
Agricultura: culturi de Ofa :ii
porumb; crc$lcrca vicnllilordc
miita~c: pcscuit. Induslria:
alimcntara. de ma;;im clcetricc.
cxtrncti\;}. en::rgctica.
p c dunna Confcrintei de la laha
~i celei de 13 Potsdam. aliatii
au carol de aeord sa ii in
Japoniei Peninsula Coreea ~i sa ii
rcdea Corcci suveranitatea. Dupa
infcingerea Japoniei in 1945, Coreca
~i-a rcc~tigat independenta, dar (3ra
a fost divizat.ii in dow parti: cea de
nord. aOat'i sub ocupalie sovictica. $i
cea de sud, controlatii de amcricani.
Paralcla de 38° rcprczcnta linia de
dcmarcatic dintrc celc doua pi1rti.
S-n decis ea in 1947 sfi sc organizczc
alcgcri libere parlOlllcntarc in
lntrcaga tam.
Din pac3tc. inainte de alcgcri,
sovlcllClI au creat, in Nord, un
guvern eomunist ~i i-au prcdal
puterea. in 1950, Kim Ir Sen a
eomandal annatei sa invadezc
jum5.tatca sudica a prii. El a invins
Portlll Chongjin Ia M;uea Japonjei.
Coreea de Nord in sccolul XX: la sosirea sa in capitala Phenjan (Pyongyang)
(5 rna; 1978). primlll-m;nisfnJ chincz. Hua Koo-Fcng. sir3nge mana p~intcJui
corccan. Kim If Sung.
in scurt timp lrupclc 5ud-<::oreere,
bire preg5.tite. dar luate prin
surprinderc de atae. in numai diteva
zile, ora~lll Selll 3 fost eueeril.
GNU a reaclionat foarte rapid,
lrimiland in Corcca forte militaTe
multinationale, fonmlle mai ales din
soldali americani. in scplembrie
1950. annalele nord-coreere au
inecpUl sa sc rctraga ~i s-au oprit in
apropiere de granita cu China. care a
venil in ajutorul .Jralilor sociali~tj"
~i a preluat eonlraofensiva. Forta sa
de alae i-a impins din nou pe
oporenli pana in dreplUl paralelei
38. cgocicrile dificilc de paee s-au
inchcial eu scmnarca. in 1953. a
Acordului de la Panmunjon, prin
care s-a infiinlat 0 zona
dcmilitari7..3t5.. dc-a lunbrul aeestei
paralele, conlrolala de fOr\c1e
inlcmalionale de lllcnlircre a pacii.
STATISTICA
Suprafal8: I~0.540 km
Populapa: 22.9 mili~lan; !ocuitori
Densilalea populapei:
190 1<'C ~m
eel mai inaJl van:
Padi,tu·-.an (2 744 ml
PopuJatia urbani; (> I
Granite: ell RU...I.l , 19 km I. cu
ChinaI1416km))lCUCOrcc de
Sud 1~1S km)
PE SCURT
• Dcnumirca oficialA: Republica
Populara Dcmocra13 CoreeanA
• Capitala: Phenian (Pyongyang)
(3.13 mil. loc.)
• Limba: coreeana
• Morcda: won·ul
• Celc mai man o~: Hamhung,
Chongjin. Kaesong
ASIA DE SUD THA 1
$1 SUD·EST TH

Tinutul
, celor 0 mie de culori

Ora~/Ilregilor Bangkok, capitola larii inca din 011111 1782, esle asta=i cel mai
importanl pori al Thai/andei, sediul glfl'ernului. ~i cel1lru cullural $i religios.
 THAILANDA - candva Regatul Siamului
Caracteristice pentru istoria Thailandei sunt indelungatele cODflicte
militare interne intre printii Siamului precum ~i riizboaiele cu vecinii:
Birma, Cambogia ~i Laos.

ECONOMIA
\gricultura: culti'arca OTI.'J'ului.
bumbacului ~i rruclelor lropicalc.
Pollluri (de Ick). cre;.terea .. itclor
~i pcscuitul. Bogatii nalUralc
(cositor ~i .... olrram). Industria
11.':<11111. ~i a .lahtirului. Turismul

oporul thailandez eSlc originar

P din provincia Jun3n situ3ta ill-

Ire Tibet, Wielnam $i Binna.
$i apartinand astazi Chinei. in se·
colul VIII thailandezii s-au mulal
pc vti.ile $i muntii de pe actualul
terltoriu al Thalandei. Primul rege
al Siamului a vcnil pe tron in se-
eolu! XIII. in limpul prnb~irii pu·
Pentru Ihaifande=i. ca 1i penlnl aIle popoal¥! asiatiee. eel rnai important mijlDC de
transport eSle bicicleta,
CE MERITA VAzUT
lemicului stat ..11 Khmerilor. inci.\ monarhia absoluta s-a transfonnat in
·\juuhaja(ora~ulrcgilorin po.:rillada
din secolul XVIII cxploratorii au monarhie constitutional:\. iar in annl
1350-17671. Lop Buri lwchca fost uluifi de bogi.\{ia Siamului ~i a 1939, numclcdc Thailanda a inlocuit
re~cdinlil regalll in anolimpul eapitalei sale Ajullhaja: pagodclc denumirca anterioam a Siamului.
ploiosl. Bankok (\1arck Palat eu aeoperi~uri aurite ~i peste 200 Din anul 1946, statui cste eondus de
Regal. piClclc plutilOarc). plnjclc de statucte allrilc inlruchipandu-I regelc Rama a[ IX-lea (Bhumiphol).
eu ni~lp de pc insulele tmpicalc pc Budha. in antll 1896, Siamul care rcprezinta garantia stabilitatii ~i
Ku Sam..' t ~i Ko Samui. triburilc a devenit Sial-tampon la rascrucea a dczvoltilrii Thailandei.
primitiH~ din imprejurimile lui dintre dOlia regiuni de eolonii:
Chang \1aj. eea franceza din Indochina ~i eea
englcza din Brima. in anul 1932, CLiMA
Tropical musonica.
CE TREBUIE sA ~TITI in .. ud. chma ecuatoriala cstc
ume<:U. Anotimpul ploiOl> (muwnul
Tumat dupA operela lui Rodgen $i Hammerstein. filmul de la Hollywood ~ud-\c tic) dureaza din iunic
•.Anna $i regelc" reda istoria conducAtorului thailandcz (in rolul principal 2. p;inA in octombric. La Bankok sc
Yuli Brynner), care a fost prolcctorul anei poetice a Siamului. inregi~trcaLA Icmper3luri medii
2. Autorul care a scris in anul 1927 romanul Budha tra:i~le~. Paul Morand, intrc t10 C ~l +31"C in ianuaric
a locuit ceva vreme in Bankok. $i ofcm mulle infonnatii despre viata ~i intrc "14 C ~i B20C in augu~t.
spiritual3 $i culturah'i. a thailandezilor. DatontA umiditAtii aerului.
3. Culonle nalionale: ~u. azur $i alb, simbolizand poporul (r~u). purilalea tcmpcraturilc mai redusc sunt grcu
rcligiei budhistc (albul) ~i cunca rcgala. (azurul). de suponat. La nord. umiditatca
4. in Thailanda existll pesle 27 000 de tcmple ~i manllStiri. in hmba thailandczA ncmlui cstc considerabil mai
llccstca sunt denumitc "wm". rcdu<;A. iar clirna mai blandll.
ASIA DE SUD THA3
~I SUD·EST

THAILANDA
HARTAFIZICA

. , l M ...

--
Localitati
• peste 5.000.000 de Iocuitori
• , 00.000-5.000.000
• 30.000-100.000
• sub 30.000 de kx:uitOfi
drumuri mai importante
200 500 UOlm

.••..,,
••
h
•

VIETNAM

"
2
•
"
<

.w~'l~
c "'101;1 lit till)

......'0
'-,

". '.
' -",

MALAUIA

Ce deosebefle Thailanda de mulle aile liiri asialice esle nil'elul inall de educalie.
Doar 7% din popa/alia {iirii care are peste /5 ani este forma/a din analfabe{i.
 Plaje de nisip si temple
Regatul Thailandei, situat in partea de sud a Asiei de Sud-Est,
este condus de spiritullui Budha. Rcligia este nationala
~i omniprezenHi - atat in viata spirituala cat ~i in cea cotidiana.

T
hailand1 de nord cstc ramificatia
lantuJui !nulllos Himalaia.
La 0 inliltimc de 1.700 melri
se regascsc planlatii de ceai, aici
cresc specii valoroose de arbori ca
de e."(emp!u arborele de Lek. Oazele
zonelor de campic cenlrala sunt udale
de fluviul datator de viatft Menam.
Cat ve-n cu ochii, sc intind aici cfunpii
fertile de orez.. iar W;mii adlffiA recoha
de doua on pc an. Partea de rasanl. dar
mai ales campia Koral, se deosebc$te
de cenlrul tillii prin vcgctalia sl'imed. in
limp ce partca tropicatfi din sud acopcrli
jungla tropicalli de nepatruns, care a
supravietuit lanlurilor munloase $i este
inconjurata de plajc pit~. Aici se
~ rezcn,c naturale: arOOrcle de legetatie f"XlIr;atllo pe (o,"lIIllhaifande::: palmieri, fer;gi ~; cuftllr; lroplw/e.
b'llOl3.. palmicrii de cocos $i zinc. eu
toate acesrea, mediul natural al 3CCSIci economid. Capltala Bankok $i im- lfuii. iar turismul manifestA 0 tendmta
regiuni este amenintat de ~. prejurimile accstcia asigurn astazl peste de ~tere intr-un riun uimitor. Multe
jUlTlfitaic din productia industrial~ a dintre insulele lhailandezc atrng turi$li
inca din periooda dcstabili:mrii pc insetati de soore. prin plajcle superbe
piclcle Oricntului iooepartat, Thailanilil ale acestora. Ramura economic~ im-
a Iravers.11 0 pcrioadii de prosperitalc port:ultA tradilionala in Thailanda cstc
pescuitul. Produselc principalc sunt
sepia $i cmpul. Pana in zilelc no<'lStrc.
PE SCURT ~·o dintre lhailandczi sunt angaja!i
in agricultum, iar in zooelc ruralc ind
Forma de gtL\Cfnare: rnonarllie mai dom~e s.'i.r.kia extrertJa $i lipsa
constitu~ Jocurilor de munca.
eap;~ Bankok
Religia: budhismul (95°;0>, isla- STATISTICA
mismul ~ ttt:$tinismul (5~0)
Limba: siaJ1'lCZfl Supraralll: <; I J. mi km
Moncda: baht 100 satangi POpUI3!ia: h4.~ nul
Cdc mai man~: Ratczasima, Oen~i1ltICli IlOpul:l!il'i:
Songkhla. Cziang Maj 115 10": km·
Celc mai lWlgi r:iuri: Mcnam Crllllitc: cu Cambogia. l.ao~.
(cunoscut ~i sub denumirea Chao Binna ~i \1.llaicLia (imprcuna
Pbrnya), Mekong :\.120 km)
Munli: lan)U1 Dongrak. Sang Cel mai ina II ,:in: DOL lnthanon
Kam pcng ~i Tanen Taunggyi Teatm/ tradifiol/a/thai/al/de: iI/COl/to l~.fi()() ml
prill ",agia <:IIJorilor.
ASIA DE SUD VNM 1
$1 DE SUD-EST
""

VIETNAM
Tara dragonului

Viinziitoarea suriiziicoare de legume ~i fruete i~i prezinta marfa in coata boga{ia sa.
Legumele ~i fruelele sum folosile masiv in budlaria vietnamezii ~i in COale bueatariile
din {arile Asiei de Sud - £sl.
 Tara
, in dramatica schimbare
Razboiul vietnamez a fost eauza distrugerii tfuii, contribuind ootodata la
dep~irea mareantelor diferente sociale. In eiuda poverilor trecutului,
astazi, Vietnamul are OOate motivele sa priveasea spre viioor eu optimism.
imp de treizeci de ani,
T europenii au considcrat
Vietnamul ea pe simbolul
r.izboiului ~i al suferintei. intre anii
1945 ~i 1975, comuni~tii $i natio-
nali$tii vietnamezi au lupt3t mai
intiii cu puterea coloniala a Frantei,
$i apoi Cll SUA.
(staria r.izboaielor din aceasta 13ra
nu acopera numai seco1ul XX. Deja
in secolul III LCh. regatul cvasile-
gendar Van Lang a fost infr5nt de
Thuc Phan. Apoi. in sccolele III-II
LCh. a incepul invazia chireza.
Vietnamul a IUpt3t mult limp
impotriva invadatorilor. Tara S-3
eliberat de sub QCupalia chireza de
abia in unna revoltclor din anii
1418-1427. De$i razboaielc ante-
rioare fusesera purtate intotdeauna
pentru 3pararea independentei $i a
unitlitii tani, Vietnamul s-a rupt in
doua la eumpana dinlre seeolele
XVI ~i XVII. Dinastia Trinh a pre-
luat controlul in nord, iar dinastia
guyen in sud. Reunificarea a avut
loe in 1778, iar 0 suta de ani mai
taniu tara a fost colonizata de
Franla. in 1945, opozilia fatii de
ocupant s-a rransfonnat in Primul
Riizboi Vietnamez, incheiat la 7
mai 1954 cu infrfmgcrca annatci
francczc langa Dien Bien Phu.
ECONOMIA
in apeJc din Agriculturn: culturi de orez. ceaL
apropicrea {iimlUJui ananas. carea ~i tulun, Pcs.cuil.
\7etnamez pol Ii lndu,>lria; metalurgid1. te"tila.
fumJmle b.in:ilc Bogalii naturale: zadminte d...
trad;,ionaJe Cll metal. caroune. petrOl ~I gale
fWJdul pIal numilC naturale.
,.samp:lII··, pnxum
aici, in GoJfuJ
Tonkin, a ocupat Vietnamul de Sud. iar in
1976 a fost proclamara unificarea
LupIa impotriva puterii coloniale tarii sub denumirea de Republica
s-a desra~urat sub eonduccrca lui
Ho Chi Minh, fondatorul Partidului
Comunist Viclnamez. Acesta a
Socialista Vietnam. Pana la
sffiT$ilul ani lor '80, statui a fost izo-
lat aproape tOlal de restullumii. La
proclamat in nord infiintarca unui inceputul ani lor '90, a avul loe 0
stat ale ciirui tcluri (riispandirea imbunatatire a relatiilor cu China $i
comunismului in intrcaga tara) se cu SUA, care a ridicat embargoul
deosebcau fundamental de cele ale comercial asupra Victnamului in
Vietnamului de Sud, orientat spre 1994.
Occident. A doua parte a r<izboiului
a inceput in 1954, Statele Unite CE MERITA VAzUT
lu;ind locul Frantci, cu intentia de a
preveni raspandirea "valului ro~u·'. Gollul Tonklll. Hue (lo~la
n:~l'<.tintii imperiaI3). arhilcctura
SUA a bombardat masiv Vietnamul
din pcrioada wlonia1:l in Hanlli.
de Nord. Lipsa rezultatelor $i
protestele cresdinde impotriva numcrooselc temple dm o~ul
r<izboiului au condus la rctragerea 110 Chi 'hnb, l:at1icrul Sholon
annatelor americare in 1973. in dill l:apllala lIocuil in majontatc
1975, annata Vietnamului de Nord de chirezi).
CE TREBUIE sA $TITI
1. Fluviul Mekong izvorii~te din Podi~ul Tibetului de Esl. Arc 4.180 kilometri
lungime: travcrseazii 0 mare parte a Tibetului, sepal! apoi Laos de
Thailanda, fenilizcazi Oimpia Cambodgici ~i se rcv~ in mare prinlr-o
deltA lalA, la sud de Ho Chi Minh.
2. Tet este numele eelei mai pito~ $i mai popularc sarMtori vietnamcze.
3. Golful Tonkin din nordul Vielnamului este eonsiderat a opta minure a
lumiL AeeSla este situat la 160 kilomctri est de Hanoi. Din apele de
smarald se ridica peste 3.000 de insule ~i insuliJe.
4. Situarea geograficA a Vietnamului $i istoria sa au tacUI ca arta acestei t!ri sa
fie rrobi$nuit de di..'ersA, dezvoltandu-se mult! vreme sub influenl3
culturiJor chira=ze, indiere, indoreziene $i curopere.
 ASIA oesuo VNM3
~IDE SUD-EST

- VIETNAM
HARTA FIZICA
".CHINA

- Golful
Tonbn

Vietnllmeza in SCJ1J;C tnfdiponalc:

pamaloni $; pa/lirie conica.
THAILANOA ,.
LocalitA\1

•• peste 1.000.000 Ioc.

5(1).000 ~ 1.000.000 Ioc.

•• 100.000 - 500.000 Ioc.

50.000 -100.000 Ioc.

• sub 50.000 Ioc.

drumuri principale
200 500 1 000 m

MARfA •
Golful CHINEI DE SUD
ThBilande/

CLiMA
Vietnamul oeupa 0 fii~ie ingusta de teren pe {annul estie al ClimA musonici, tropical! in nord
~i subecuatoriali in sud.
Peninsulei Indochina, caracterizala printr-o diversitate
Temperalurile medii in Hanoi
deosebita a peisajelor naturale. De aceea, lara ..$arpelui eel variazl intre +13 Si +20"C in
Lung" este una dintre eele rnai atraetive lari din regiune ianuarie. Si inm: +26 Si +32°C in
august.
pentru turi~ti.
 VIETNAM
intre Mekong fji Fluviul ROfju
Piina in 1954, Vietnam impreuna eu Laosul ~i Cambodgia au fuut parte
din Indochina Franeeza. Dupa riizboiul care a durat 20 de ani dintre Nordul
eomunist ~i Sudul sustinut de State1e Unite, tara a fost reunificatli in iulie 1976.

ictnamUI, una dinlrc celc

V mai caplivamc tari ale

Asici. estc silllal intrc plaje
minunate ~i mun!i invaluiti de nori.
Acesta se intinde pe tamlU] Marii
Chimi de Sud, de In Golful
Thailandei in sud, pana In Golful
Tonkin in nord. ~i ocup5. toatil
pal1ea de est a Peninsulci
Indochina. ,.~arpele eel Lung",
dupa cum este Durnil ViClnamul, arc
1.500 kilometri lungime, iar hilimea
variaza intre 50 $i 600 kilomctri.
Tara se impartc in lrei man rcgiuni:
Sac Bo la nord. Trung Bo in cClllru
$i am Bo in sud.

La gmoila Cll China, iotr-un decor

mUllIOS, se ridica Fan 5i I)an, eel
mai inalt munte al Viclnarnului.
Accsla masoara 3.143 mctri. Mai
departe. in eslu] provincici Bac Bo
sc dcschide spre mare intinsa delta a
Fluviului Ro~u. Pc aceaSla
suprafala. densitatea populatici
almgc 1.000 de locuilon pc
kllomctru patrat.
STATISTIC'&'
Suprafata: J~9.="Ml km
Populalia: :-0.5 milio::ln: •.k
locution
Densitatca populatici: ~5' loc km
Granite: Cll lao~. China ~i
( amlx~£la
Lungimea coastelor: 3.440 kill
Cel mai 1na1t virf:
hln Sl Pan (3.143 m)
Pfi!jrii/c ascu{i/c sun! un acopcr.imtim at capului. lipic pcmru victnamczi.
Provincia Tnmg Bo din ccntrul15rii
eSle 0 dhnpic ingusta care ocupa
zona dintre tann $i lantul muntilor
Annam. in schimb, in sud, delta
Mekongului a crC::lt 0 rcgime cu
mal fcrtil, de dimensiurea Austriei
(75.000 km').
Vielnamul ramare 0 tara
preponderent agricola. Peste 700/0
din populatie trai~te din
agricuhura. Drewl ocup5. locul trei
la produsele de export, dupa petrol
Si peste.
in 1994. dupa ridicarea
embargoului comcrcial de caire
SUA. Viclnamll[ a dcvenit lara
favorila a invcslitorilor. Aici se
gaSC$IC forta dc munc5 din bel$ug,
costurile sunl mici, iar refomla
economica a lini$lit temerile legate
dc 0 potentiala interven\ic a
..republicii socialistc". Dcschiderca
mmarc insa mai mult simbolica:
Vietnamul cstc in continuare un stat
guvcmat de comuniSli cu 0 mana de
fier.
PE SCURT
• Sistemul politic: republica socialisli
• Capitala: Hanoi
• Rcligie: domina budismul (670;')
• Limba: \-"ictnaJnez3
• Mon:da: dong
• Celc mai man ~; Ho Chi Minh
(foslul Saigon). Haifong. Da !\jang,
Nha Trang, Qui Nhon. Hue
• Rauri: Fluviul Ro~u, Mekong. Raul
NcB'"
• Masivele muntoase: Hoang Lien
Son, Truon£ Son