Universitatea Liberă Internațională din Moldova

Facultatea Relații Internaționale, Științe Politice și Jurnalism

Specialitatea Jurnalism

Portofoliu
La disciplina : Atelier de creație în presa scrisă și online

Profesor: Răducanu Margareta

Studentă: Ciscevic Ecaterina , gr. J181
Lista deputaților în parlament 2019

1. Agache Angel- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova

2. Alaiba Dumitru- Fracțiunea PAS, Blocul ACUM
3. Andronachi Vladimir- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
4. Apostolova Reghina- Fracțiunea Partidului Șor
5. Babuc Monica- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
6. Bacalu Elena- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
7. Batrîncea Vlad- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
8. Bîtca Vasile- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
9. Bolea Vasile- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
10. Bolea Vladimir- Fracțiunea PAS, Blocul ACUM
11. Bologan Victor- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
12. Botnari Constantin- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
13. Botnari Alexandru- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
14. Brașovschi Gheorghe- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
15. Burduja Petru- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
16. Buza Ghenadie- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
17. Candu Andrian- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
18. Carp Lilian- Fracțiunea PAS, Blocul ACUM
19. Cataranciuc Serghei- Fracțiunea ACUM, Platforma DA
20. Cebotari Vladimir- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
21. Ciobanu Maria- Fracțiunea ACUM, Platforma DA
22. Ciubuc Nicolae- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
23. Cunețchi Tatiana- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Moldova
24. Darovannaia Alla- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
25. Diacov Dumitru- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
26. Dolință Alla- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Moldova
27. Evtodiev Vitalii- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
28. Filip Pavel- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
29. Fotescu Vadim- Fracțiunea Partidului Șor
30. Frunze Petru- Fracțiunea PAS, Blocul ACUM
31. Furculiță Corneliu- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
32. Gagauz Fiodor- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
33. Gherman Doina- Fracțiunea PAS, Blocul ACUM
34. Glavan Ruxandra- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
35. Golovatiuc Vladimir-Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
36. Graur Eleonora- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
37. Greceanîii Zinaida- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
38.Grețu Efrosinia- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
39.Grigoriu Inga- Fracțiunea ACUM, Platforma DA
40.Grosu Igor- Fracțiunea PAS, Blocul ACUM
41.Groza Ion- deputat neafiliat
42.Guzun Ludmila- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
43.Himici Igor- Fracțiunea Partidului Șor
44.Ivanov Violeta- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
45.Țîcu Octavian- Fracțiunea ACUM, Platforma DA
46.Jardan Petru- Fracțiunea Partidului Șor
47.Jizdan Alexandru- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
48.Jolnaci Alexandru- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
49.Koksal Ivanna- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
50.Labuneț Anatolie- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
51.Lebedinschi Adrian- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
52. Leucă Ion- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
53. Lipskii Oleg- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
54. Litvinenco Sergiu- Fracțiunea PAS, Blocul ACUM
55. Lozovan Irina- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
56. Macari Stela- Fracțiunea ACUM, Platforma DA
57. Marian Radu- Fracțiunea PAS, Blocul ACUM
58. Mizdrenco Vladimir-Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
59. Moțpan Chiril- Fracțiunea ACUM, Platforma DA
60. Mudreac Radu- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
61. Munteanu Igor- Fracțiunea ACUM, Platforma DA
62. Nantoi Oazu- Fracțiunea PAS, Blocul ACUM
63. Năstase Vasile- Andrei- Fracțiunea ACUM, Platforma DA
64. Nesterovschi Alexandr- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica
Moldova
65. Nichiforciuc Eugeniu- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
66. Novac Grigore- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
67. Odnostalco Vladimir- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica
Moldova
68. Oleinic Alexandr- deputat neafiliat
69. Șor Ilan- Fracțiunea Partidului Șor
70. Padnevici Corneliu- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
71. Para Gheorghii- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
72. Perciun Dan- Fracțiunea PAS, Blocul ACUM
73. Pilepețcaia Alla- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
74. Plîngău Dinu- Fracțiunea ACUM, Platforma DA
75. Popșoi Mihail- Fracțiunea PAS, Blocul ACUM
76.Răileanu Adela- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
77. Reniță Iurie- Fracțiunea ACUM, Platforma DA
78. Repeșciuc Grigore- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
79. Roșca Veronica- Fracțiunea PAS, Blocul ACUM
80. Rotundu Svetlana- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
81. Sajin Galina- Fracțiunea PAS, Blocul ACUM
82. Savva Oleg- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
83.Sîrbu Oleg – Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
84. Sîrbu Serghei- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
85. Slusari Alexandru- Fracțiunea ACUM, Platforma DA
86. Smirnov Eduard- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
87. Spătaru Arina- Fracțiunea ACUM, Platforma DA
88. Suhodolski Alexandr- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica
Moldova
89. Tatarlî Chiril- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
90. Tauber Marina- Fracțiunea Partidului Șor
91. Teterea Oleg- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
92. Țîrdea Bogdan- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
93. Ulanov Denis- Fracțiunea Partidului Șor
94. Usatîi Alexandr- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
95. Vartanean Gaik- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
96. Verdeș Ghenadie- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
97. Vitiuc Vladimir- Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova
98. Vovc Liviu- Fracțiunea ACUM, Platforma DA
99. Vremea Igor- Fracțiunea Partiduli Democrat din Moldova
100. Zabunov Ivan- Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
 Lista Consilierior Municipali
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova
 Ion Ceban
 Vasili Chirtoca
 Svetlana Popa
 Dinari Cojocaru
 Iurie Harmelin
 Alexandr Odințov
 Alexandr Comarov
 Ghenadie Botnaru
 Eugenia Ceban
 Marina Radvan
 Serghei Afanasenco
 Vitalie Mucan
 Serghei Basiuc- Brînzei
 Ludmila Polodiuc
 Valeriu Lupașcu
 Alexandr Bondarenco
 Iuri Vitneanski
 Alexandra Tolocico
 Grigore Bejenaru
 Elena Hrenova
 Nicolae Pascaru
 Victor Poleacov

Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”

 Andrei Năstase
 Vasile Grădinaru
 Iurie Tesa
 Alexandr Trubca
 Ruslan Verbițchi
 Roman Roșca
 Ina Gaidău
 Zinaida Popa
 Aliona Mandatii
 Angela Munteanu- Pojoga
 Sergiu Rotari
 Roman Cojuhari
 Aliona Doroș
 Dumitru Ivanov
  Ion Macovei
 Ion Bîndiu
 Cristina Jitari
 Ina Coșeru
 Zinaida Duca

Partidul Liberal din Moldova

 Dorin Chirtoacă
 Veronica Herța
 Ion Cebanu

Partidul Democrat din Moldova

 Vladimir Cebotari
 Veaceslav Nedelea

Partidul Politic “Șor”

 Valerii Klimenco
 Denis Ulanov
\Partidul Unității Naționale
 Octavian Țîcu

Partidul Mișcarea “Forța Nouă”

 Victor Chironda

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova

 Nicolai Rusol

Instituții de Stat subordonate Guvernului

 Agenția de Guvernare Electronică;
 Agenția Națională Antidoping;
 Agenția Servicii Publice;
 Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică
 Întreprinderi municipale din cadrul Primăriei Chișinău

 Întreprinderea Municipală "EXDRUPO"

 Direcţia construcţii capitale
 Întreprinderea Municipală "Lumteh"
 Întreprinderea Municipală "Piaţa Centrală"
 Întreprinderea Municipală "Regia Autosalubritate"
 Întreprinderea Municipală "Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi"
 Întreprinderea Municipală Specializată "LIFTSERVICE"
 Întreprinderea Municipală "Parcul urban de autobuze"
 Întreprinderea Municipală "Regia transport electric"
 S.A. "EDILITATE"
 Întreprinderea Municipală S.A. "Apă-Canal" Chişinău
 Institutul "Chişinăuproiect"
 Întreprinderea Municipală "Combinatul servicii funerare"
 Întreprinderea Municipală Centrul de Cultură şi Asistenţă Didactică
„Casa Limbii Române”
 Î.M. A.P. ,,Dieta-Vitas''
 Î.M ,,Direcția parcurilor, cultură și odihnă''
 Î.M. ,, Infocom''
 Î.M. ,,Primtrans''
 Î.M. ,, Parcul Dendrariu''
 Î.M. A.P. ,, Rîșcani-ȘC''
 Î.M. A.P. ,,Bucuria- EL''
 Î.M. A.P. ,,Adolescența''
 Î.M. A.P. ,, Cafeneaua Prut''
 Î.M. ,,Centrul lingvistic''
 Î.M. ,,Teatrul de păpuși Guguță''
 Î.M. ,,Teatrul Satiricus I.L. Caragiale''
  Î.M. CCAD ,,Casa Limbii Române''

CHIȘINĂU 2019

Structurile care conduc mass-media din Republica Moldova.

Publicaţii online  News.yam.md
 Moldnews.md
 Moldova-Azi.md
(proiectul centrului pentru
jurnalism independent)
 Point.md
 Moldova.org( administrat de
Asociatia ,,Sud-est Junior,,
fondata și condusă de jurnalista
Oxana Greadcenco)
 Protv.md
 Jurnal.md
 UNIMEDIA.md(
 Agora.md
 HotNews
 Vocea Basarabiei
 Timpul.md
 Diez.md
 Relitatea.md
 Politik.md
 Omg.md
 Press.try.md
 Vesti.md
 AllMoldova
 Noi.md
 Kp.md
 Sputnik.md
Ziare si reviste
 Timpul
 Jurnal de Chisinau
 Ziarul de Garda
 Contrafort
 Sud-Est
 Moldova-Suverana
 Mass-media in Moldova
 Ghidul Mass-Media
 Saptamana
 Cuvantul
 Est Curier
 Observatorul de Nord
 Unghiul
 Capitala
 Makler
 Новая Газета Приднестровье
 Молдавские Ведомости
 ECOnomist
 Коммерсант PLUS
 Труд7
 Аргументы и факты
 Комсомольская правда
Agenţii de presă
 BASA-press
 IPN
 Flux
 Infotag
 DECA-press
 Informaket
 Interlic
 Moldpres
 Olvia-press
 Noutati-Moldova

Organizaţii mass-media
 Centrul independent de jurnalism
 Centrul de investigatii jurnalistice
 Asociatia presei independente
 Scola de studii avansate in jurnalism
  TVR Moldova

 Moldova1
TV
 TV8
 ProTV Chişinău  Prime TV
 Jurnal TV  2Plus
 Teleradio Moldova  Accent TV
 PUBLIKA TV  Canal 3
 EuroTV  Realitatea
 TV7  Canal 2
 TVC21

RADIO
  Radio Bob!
 Radio Dismuke
 Radio France Internationale
 Radio Jazz International
 Radio Micul Samaritean
 Radio Noroc
 Radio Pro FM
 Radio Swiss Jazz
 RadioCrazy Classical
 RadioCrazy Jazz
 RFI România
 RFI на русском языке
 RMNrelax Radio
 RU FM
 Soma FM
 SunRadio Lounge
 TeleRadio Moldova
 The Mostly Classical(Sky.fm)
 ULTRA FM
 Venice Classic Radio
 WDNA Serious Jazz
 Zaycev.FM
 Аquarelle FM
 Вокал чилаут (Di FM Vocal Chillout)
 Детское радио на AGAKIDS
 Europa Libera
 BBC
 Vocea Basarabiei
 Radio Plai
 Radio Noroc
 Retro FM
 Fresh FM
 Radio Media Cimislia
Cei mai buni jurnaliști:
1. Lorena Bogza
2. Nicolae Dabija 
3. Pavel Păduraru
4. Natalia Morari
5. Sorina Obreja
6. Petru Bogatu 
7. Vasile Botnaru
8. Angela Gonta
9. Lili Lozan
10. Constantin Tanase
11. Dorin Scobioală
12. Petru Macovei
13. Radu Moraru
14. Maria Marian
15. Aurelia Vasilică
16. Arcadie Gherasim
17. Vlad Țurcanu 
18. Oleg Brega 
19. Vitalie Ciobanu
20. Llilia Ojovan
21. Angela Aramă
22. Ion Terguță
23. Anatolie Golea
24. Alina Radu
25. Nata Albot
26. Corina Fusu
27. Valentina Ursu
28. Viorica Cucereanu- Bogatu
 1. Sorina Obreja
Prezentatoare Pro TV Chişinău – (născută la data de 18 ianuarie 1984, r-nul
Cantemir)
Studii: Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM, Facultatea de Arte
Frumoase, USM.
De mai multă vreme este prezentatoarea ştirilor Pro TV Chișinău. Totodată, a
reușit să devină unul dintre cei mai buni şi longevivi reporteri în domeniul
social din Republica Moldova. Şi, de ceva vreme, este prezentatoarea
campaniei „Dăruieşti şi Câștigi” la Pro TV. Campania „Dăruieşti şi Câștigi” a
fost declarată drept cea mai bună campanie socială de către Centrul pentru
Jurnalism Independent, echipa fiind premiată la Gala „Jurnaliştii Anului 2015”.
Sorina Obreja depăşeşte statutul de „simplă” prezentatoare TV, demonstrând
un înalt nivel de implicare personală în tot ceea ce face. După părerea mea
este un journalist apt, pentru că spune adevăruri și nu își permite să difuze
informații neverificate sau afirmații neclare. În cadrul campaniilor sociale,a
zdrunciunat la un nivel înalt clasa politică și societatea. Fie determina
autorităţile să ia atitudine, fie societatea să ia o anumită poziţie. Sorina Obreja s-a
implicat la maximum în fiecare dintre campaniile sociale, desfăşurate la PRO TV:
„Vreau părinţii acasă”, „Am cu ce”, „Moldova fără oameni”, „Nu mă bate!” „Fă-ţi
Europa acasă!”. A impresionat chiar de la prima apariţie pe ecran, unii au lăudat-o,
alţii mai răi de gură au criticat-o, important este că s-a mobilizat şi acum are grijă
să fim informaţi.
 1. Lorena Bogza 
Născută la data de 23 aprilie 1971, Piatra Neamț. Este o
prezentatoare de televiziune din Republica Moldova. Ea activează la
postul Pro TV Chișinău începând cu anul 1999. Ea este cunoscută mai
ales ca prezentatoare a emisiunii politice În PROfunzime.
De profesie este filolog.
În 2009 ea a fost decorată de președintele Republicii
Moldova Mihai Ghimpu cu Ordinul Republicii.
Lorena Bogza i-a intervievat pe toţi politicienii importanţi ai ţării,
câştigând printre ei un nume şi o autoritate pe care nu i le poate pune
nimeni la îndoială. Este de mai mulţi ani autoarea şi prezentatoarea celui
mai reuşit şi mai popular talk-show de televiziune din Republica
Moldova.
Admir capacitatea ei de a formula foarte precis întrebările, insistenţa
cu care "ispiteşte" interlocutorii pentru a cunoaşte adevărul până la
capăt, stilul discret-provocator cu care îi abordează, încăpăţânarea cu
care vrea să descâlcească tot ce este încâlcit şi obscur în politica
moldavă - toate aceste calităţi ale Lorenei Bogza, în consens cu titlul
emisiunii, fac ca interesul spectatorului faţă de talk-show să fie tot atât
de mare ca şi la începuturile acestuia.
 2. Lili Lozan, cu numele complet Lilia Lozan, cunoscută și ca Lily
Lozan (născută la data de 4 octombrie 1986, satul Izvoare, raionul Orhei)
este o jurnalistă, prezentatoare de televiziune din Republica Moldova. În
prezent, este gazda matinalului „Prima Oră” de la postul privat de
televiziune Prime, alături de Eugen Bulgaru.
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării (Universitatea de Stat
din Moldova), nivel licență.
În 2007, Lili Lozan și-a început activitatea la revista „Gustos”, în calitate de
reporter. Apoi, a moderat programul de dedicații și cel de weekend la postul de
radio Kiss FM.[3] În continuare, a făcut parte din echipa de prezentatori ai reality-
show-ului „Fabrica de Staruri”, difuzat de Prime. La același post de televiziune, a
devenit gazda matinalului „Prima Oră”. Au urmat anii 2011 până în 2013 în care
jurnalista a prezentat emisiunea de autor „Live cu Lili Lozan”, la postul
privat Publika TV. A deținut funcția de producător general la Muz TV. Ulterior, a
revenit la Prime, în calitate de prezentatoare a emisiunii„Prima Oră”, pe care o
moderează și în prezent, alături de Eugen Bulgaru și care a fost desemnată „Cea
mai bună emisiune de divertisment” în anul 2017, de către revista VIP Magazin.
Premii
2017: Premiul pentru „Cea mai bună emisiune de divertisment prezentată”,
decernat de revista VIP Magazin;
2016: Premiul „Omul Anului 2016”, decernat de revista VIP Magazin;
2015: Premiul pentru „Cea mai bună prezentatoare de divertisment”, oferit de
Revista Aquarelle;
2015: Premiul pentru „Cea mai stilată prezență TV”, decernat de Revista Fashion
Vip.
 3. Constantin Tănase (n. 24 iunie 1949, Nemțeni – d. 30
octombrie 2014, Chișinău) a fost un lingvist, doctor în
filologie, jurnalist, publicist, scriitor și lider de opinie
din Republica Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii
Moldova între anii 1991 și 1993, semnatar al Declarației de
independență a Republicii Moldova.
În 1996 a fost consilier al președintelui (de atunci), Mircea Snegur,
iar între anii 1997-2001 - redactor-șef adjunct, redactor-șef și director
al ziarului FLUX.[2]
În 2001 a fondat ziarul Timpul de dimineață, devenind director
și redactor-șef al publicației.
Constantin Tănase este laureat al Premiului Național în domeniul
jurnalismului.
A fost decorat cu medaliile „Meritul Civic” și „Mihai Eminescu”.
Este Cavaler al „Ordinului Republicii”.[12] În anul 2004 a fost decorat
cu Ordinul național „Steaua României” în grad de Comandor, iar în
2014 - cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Mare
Ofițer.
Opera politică a lui Constantin Tănase este echivalentă, fără să exagerez,
cu opera politică a lui Eminescu. Fiindcă Eminescu s-a exprimat pentru
a produce schimbarea în România vremurilor sale, iar Constantin Tănase
a făcut același lucru în R. Moldova, cu ziarul TIMPUL
 4. Nicolae Dabija (născut la data de 15 iulie 1948, Codreni, raionul
Cimișlia, RSS Moldovenească) este un scriitor, istoric literar și om
politic din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei
Române (din 2003) și membru corespondent al Academiei de Științe a
Moldovei (2012). în calitate de redactor șef al săptămânalului „Literatura și
Arta” editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, a avut un rol
important în lupta de renaștere națională din Republica Moldova de la
sfârșitul anilor 1980. În perioada de glorie, săptămânalul „Literatura și Arta”
depășea tirajul de 260.000 de exemplare.
Activitatea scriitoricească a lui Nicolae Dabija, iar retribuția sau recompensa
pentru această muncă intelectuală enormă sunt distincțiile acordate scriitorului de
diverse uniuni de creație și nu numai:
1995, 1996, 1997: Câștigător al Topului „Cei mai buni 10 jurnaliști ai
anului”
1996: Cavaler al Ordinului Republicii[3]
2000: Ordinul „Steaua României” în grad de Comandor „pentru remarcabila
sa operă poetică și pentru implicarea sa în redeșteptarea spiritualității românești.
2009 Ordinul de Onoare „în semn de prețuire pentru contribuția adusă la
procesul de renaștere națională”[4]
2011: Titlul de Membru de Onoare al Comunității Academice acordat
de Universitatea „George Bacovia” din Bacău, „ca o recunoaștere a deosebitei sale
contribuții la promovarea românismului în lume.”
2014: Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer „în semn de înaltă
prețuire pentru promovarea culturii, limbii și spiritualității românești”
La rândul său în prezent, prin intermediul ziarului Literatura și Arta din Chișinău,
Nicolae Dabija, redactor șef, ne bucură săptămânal cu cronici literare, articole
despre diverse teme sociale etc., acestea fiind un îndemn real spre noi aspirații/spre
noi izbânzi pentru neamul românesc, pentru cultura și limba română.
 5. Pavel Păduraru ( născut la 9 august 1976 în Chișinău, în familia
preotului Gherasim Păduraru, persecutat de regimul totalitar sovietic pentru
că spunea creștinilor în biserică că Lenin este Anticristul. )
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității
de Stat. În perioada 1996-2000 a condus serviciul de presă al Fundației „Viață fără
droguri”, iar în 2000 a fondat prima revistă culturală online din R. Moldova
„Lolocur”. În 2004-2006 a lucrat profesor de literatură universală la Liceul
Republican Real. Din 2006 este jurnalist la ziarul TIMPUL.
De-a lungul anilor a reușit să se impună ca unul din cei mai buni jurnaliști de
investigație din țară. Munca lui a fost apreciată de numeroase premii, printre care.
2006 - premiul ONU pentru reflectarea subiectului drepturilor omului în
presă și premiul. Cel mai bun jurnalist al anului din afara API, acordat de API
(Asociația Presei Independente);
2007 – Premiul Clubului de Presă pentru cei mai buni 10 jurnaliști ai anului;
2009 – premiul 1 la concursul „Jurnaliști contra corupției”, acordat de
Transparency International și multe altele.
Pavel Păduraru este un mare jurnalist de investigaţii de factură umanistă într-
o epocă în care reperele umane sunt călcate în picioare de oricine cui nu-i este lene.
Într-o epocă în care albul a devenit negru, negrul – alb, răul – bun, bunul – rău,
stânga şi dreapta s-au schimbat cu locurile, marginalii au devenit centrali şi
majoritatea s-a făcut marginală, demersul umanist al lui Pavel Păduraru mi se pare
esenţial pentru reabilitarea normalităţii.
 6. Natalia Morari -jurnalistă, activist social.
(S-a născut la 12 ianuarie 1984, în orașul Hîncești, Republica Moldova, într-o familie de
moldoveni.) Deşi nu avea studii în jurnalism a fost invitată să-și încerce puterile în
jurnalistică la cunoscuta revistă „The News Times", i-au fost încredințate investigațiile
jurnalistice, în anul 2007 realizează mai multe investigații privind schemele de spălare a
banilor din cadrul Serviciului Federal de Securitate (FSB-ului) rusesc, despre uciderea
fostului vicepreședinte al Băncii Naționale a Rusiei, Andrei Kozlov. Investigația, care a
devenit și ultima din relativ scurta ei carieră în Rusia, despre spălările de bani în timpul
campaniei din anul 2007 a supărat rău autoritățile rusești, care au expulzat-o din țară.
Mulți jurnaliști din Rusia au susținut-o, manifestînd împotriva expulzării sale.
A continuat să lucreze la „The News Times" şi pentru că nu avea posibilitatea să
continue cu investigaţiile, s-a specializat pe relații internaționale. A mai realizat însă o
investigație în Reykjavík, Islanda, referitor la un credit rusesc mare. A intervievat o serie
de prime persoane din diferite state, printre care: Saakașvili, regele Suediei, prim-
ministrul Norvegiei, fostul șef al ONU, Kofi Annan, activînd în calitate de corespondent
special al revistei, pînă în anul 2009. În anii 2008-2009 a condus fondul «Think
Moldova»
Din 2010-2012 a activat în calitate de prezentatoare a diferitor emisiuni de la
canalul privat de televiziune Publika TV.
Din 2013 pînă în decembrie 2014, împreună cu Igor Boțan, moderează emisiunea
„Politica", de la canalul TV7, în martie 2015 reluîndu-se difuzarea emisiunii.
În anul 2014 Natalia Morari a fost declarată Jurnalistul TV al anului, alături de
Speranța State de la Pro TV Chișinău, la Gala Premiilor „Jurnaliștii anului – 2014", ediția
a XX-a, organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent.
 În prezent, o putem viziona de luni-joi/21:30/ la tv8 /Politica Nataliei Morari. Talk-
show politic care poate fi vizionat în rusă și română în ziua de marți la ora 21.30. Natalia
Morari împreună cu invitații săi aduce în prim-plan problemele societății și care sunt
soluțiile lor pe segmentul politic. Moderatoarea abordează subiectele cu o pertinență
uimitoare posedând știința întrebării, care e combinată cu imparțialitate asumată și bazată
pe crearea unei relații de egalitate cu intervievatul fără show-uri mediatice, dar cu
atitudine tăioasă. Are reputația unui jurnalist adevărat, care se respectă pe sine, meseria
pe care o face, poporul și țara sa.

7. Petru Bogatu (născut la data de 12 iulie 1951, Sucleia, Slobozia) este

un jurnalist, eseist, analist politic și scriitor din Republica Moldova, de
orientare unionistă și prooccidentală, editorialist la Ziarul Național, profesor
la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale
Comunicării.
Este unul din fondatorii Frontului Popular, a fost vicepreședinte al FPM (1990-
1992), din 1994 până în 2002 a condus publicația "Țara". Ulterior, a fost columnist
la cotidianului "Ziua" (București), editorialist și redactor șef al cotidianului
național Flux (2004-2006). Din 2000 este profesor la Facultatea de Jurnalism și
Științe ale Comunicării de la Universitatea de Stat din Moldova, autor de articole,
eseuri și manuale. Din 2006 până în septembrie 2013 a fost editorialist la Jurnal de
Chișinău, iar din 2009 și la Radio Vocea Basarabiei. A semnat analize politice
pentru site-ul agenției americane "Stratfor". Din anul 2016, este autor și realizator
al emisiunii „Cronica lui Bogatu” de la canalul TV Prime.
Se menține constant în vârful topurilor jurnalistice. Din 1995 până în 2000 a fost
desemnat cel mai popular jurnalist din Republica Moldova. Potrivit ghidului „50+1
jurnaliști”, editorialele lui Petru Bogatu sunt considerate un model de referință în
peisajul mediatic al Republicii Moldova. Distins cu Ordinul Republicii în
Republica Moldova (2010) și Ordinul "Meritul Cultural" - în grad de Comandor în
România (2014).
 8. Vasile Botnaru (născut la data de 12 ianuarie 1957, Cinișeuți) este un
jurnalist și pictor din Republica Moldova. 
Vasile Botnaru a făcut studiile la Facultatea de jurnalism la Universitatea
Lomonosov din Moscova. A lucrat reporter foto, secretar de redacție, comentator
politic. Împreună cu alți colegi a fondat în 1992 Agenția de știri Basa-Press. A
contribuit la importul și lansarea postului de televiziune Pro TV Chișinău. Este
corespondent la Associated Press.
Astăzi, e director al Biroului din Chișinău al postului Radio „Europa Liberă”
pentru Moldova.
 9. Angela Gonța (născută la data de 16 august 1978, în Bardar, Ialoveni)
este o jurnalistă din Republica Moldova. Ea e cunoscută mai ales ca
prezentatoare și reporter la postul TV ProTV Chișinău, departamentul ”Știri”,
unde a activat din 1999 până în 2013.
La Pro TV, vedeta a lucrat 14 ani, după care a trecut în online, ca și redactor-șef al
site-ului perfecte.md.
Din 29 iunie 2017 în grila de emisie a noului canal TV8 Moldova, buletinul de știri
în limba română este prezentat de Angela Gonța.

10. Dorin Scobioală

Este fondatorul și directorul casei de producții CAT STUDIO, corespondent în Republica
Moldova REUTERS TELEVISION și ANTENA 3.  
 Începând cu 1997 a activat în diferite poziții, de la reporter până la director de știri și
producător general la mai multe televiziuni din Moldova: Jurnal TV, PRIME, PRO TV,
NIT, MIR, AICI TV, MOLDOVA 1. A fost corespondent al televiziunilor
REALITATEA TV (București) și 1+1 (Kiev). 
Licențiat în jurnalism, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a
Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca
12. Petru Macovei
Este director executiv al Asociației Presei Independente (www.api.md).  In trecut editor-
sef al săptămînalului independent "Ora Locală" si editor radio la Compania de Stat
"Teleradio-Moldova".  A absolvit Facultatea de Limbă și Literatură Română,
Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă", Chișinău.

13. Radu Moraru 

(n. 24 septembrie 1970, Sfântu Gheorghe) este un realizator de televiziune consacrat,
fiind binecunoscut ca realizator al emisiunii TV „Nașul”, difuzată de televiziunea B1 TV.
În anii 2008 și 2009 primește „Premiul TV Mania - Cel mai bun realizator de talk-show".
Este căsătorit și are o fetiță. Radu Moraru a preluat la data de 29 iulie 2009 pachetul
majoritar de acțiuni (60%) al postului de televiziune Vox News.
 11. Maria Marian
Data și locul naşterii: 21 Septembrie 1987, Ungheni, Republica Moldova
•   Prezent – Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”,
Facultatea Medicină Generală, anul I de studii
 2005 – 2009 – Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Facultatea Jurnalism şi
Comunicare Publică, licenţiată în Jurnalism
1994 – 2005 – Liceul Teoretic “Ion Creangă”, oraşul Ungheni
• 2009 – prezent – Reporter/Prezentator Jurnal TV, SRL “Broadcast Production”
 Realizator şi Prezentator al show-ului live de după-amiază “ACASĂ DEVREME”,
realizat la Jurnal TV în fiecare zi, de luni până vineri, între orele 14.00 – 16.00. Este o
emisiune socioeducativă în care abordăm subiecte ce ţin de sănătate, educaţie, familie,
relaţii de cuplu, etc.
 Realizator şi Prezentator al rubricii “Deşteptarea Sănătoasă” din cadrul emisiunii
“Deşteptarea” de la Jurnal TV. Este o rubrică ce conţine sfaturi, recomandări şi sugestii
referitor la modul în care întreţinem sănătatea şi prevenim afecţiunile. Rubrica este
difuzată de luni până vineri, la ora 8.20 – 8.30
 Realizator şi Prezentator al show-ului live “Serviciul de Slăbit Sănătos”, realizat la
Jurnal TV în perioada septembrie – decembrie 2012 şi martie – iulie 2015, show live
difuzat între orele 14.00 – 16.00 în fiecare zi de vineri. Cu ajutorul nutriţioniştilor şi a
antrenorilor de sport, mai multe femei din Moldova au reuşit să slăbească sănătos 15,20,
chiar 35 de kilograme. Tot procesul a fost filmat pas cu pas şi oferit spre vizionare
telespectatorilor.
 Reporter ştiri pe domeniul de sănătate în cadrul Jurnal TV
• 2008 - 2009  - Reporter ştiri SRL “Euro TV Chişinău”
• 2007 – 2008 – Coordonator de proiect al al Departamentului de Marketing şi Relaţii  cu
Publicul din cadrul Serviciului Independent de Sociologie şi Informaţii OPINIA
• 7 ani de experienţã ca reporter, producător şi moderator în emisiuni de televiziune
• Maestru de Ceremonii pentru marile evenimente din domeniul de sănătate din Moldova
• Gazda şi Speaker în cadrul mai multor evenimente care au drept scop promovarea
modului sănătos de viaţă
• Promotor al brandului de produse de îngrijire a pielii “Weleda” (iulie 2015 – prezent)
 12. Vitalie Ciobanu
Prozator, eseist, critic literar, ziarist (presa scrisă), comentator la Radio Europa Liberă.
Născut în 1964, în orașul Floreşti, jud. Soroca. Licenţiat în jurnalism, Universitatea de
Stat din Chişinău, 1986. A lucrat redactor şi redactor-şef la Editura Hyperion, 1986-1993.
Este redactor-şef al revistei Contrafort din 1994.

13. Angela Aramă

 (n. 9 ianuarie 1963, Cornești, Ungheni) este o jurnalistă, publicistă și om politic din Republica
Moldova, care a deținut funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova între anii 2005-2009.
Angela Aramă s-a născut la data de 9 ianuarie 1963, în Cornești, raionul Ungheni, RSS
Moldovenească. Între a studiat 1979 și 1984 la Facultatea de Jurnalistică a Universității de Stat
din Moldova, specializarea radio și televiziune.
Debutează în televiziune în 1983, când, în urma unui concurs, este angajată crainic
la televiziunea națională. În 1992, se transferă la redacția Literatura și arta în calitate de
redactor-prezentator. În anii '90 realizează ciclul de emisiuni Asterisc (premiat ca cea mai
temerară realizare a anului 1997), TV Magazin, numeroase transmisiuni în direct, duplex-uri
cu TVR, iar pentru emisiunea Lumea în chenarul geamului, inspirată de creația Luciei Zbârciog-
Purice, a primit premiul Antena de aur în 1996. Acest premiu îl primește din 1995 în fiecare an
consecutiv. Din 1996 prezintă emisiunea de divertisment pentru copii De la 5 la 10, apreciată ca
cel mai bun ciclu pe anul 1997. În anul 2000 obține premiul „Cel mai popular jurnalist în
audiovizualul din Republica Moldova”.
În anul 2002 participă în mod activ la grevele jurnaliștilor pentru crearea în Republica Moldova a
Instituțiilor publice de Radio și Televiziune și împotriva cenzurii. În urma grevelor din anul
2004, i se desface contractul de muncă de la Teleradio Moldova.
La alegerile parlamentare din martie 2005, a fost aleasă ca deputat în Parlamentul Republicii
Moldova pe listele Partidului Popular Creștin Democrat. În această calitate, este membru al
Comisiei parlamentare pentru cultură, știință, educație, tineret, sport și mijloace de informare în
masă și din 1 septembrie 2005, membru supleant al delegației Republicii Moldova la Adunarea
Parlamentară a Consiliului Europei. Pledează în continuare pentru reforma în domeniul
audiovizual, elaborând Codul Audiovizualului din Republuca Moldova, adoptat în 2006 de
Parlament. În 2009 renunță de a se mai implica în politică.[3]
Din 2009 este producător general la STS în Moldova. În noiembrie 2011 deschide Școala de
televiziune pentru copii, adolescenți și tineri.[4]
În 2015 a participat la fondarea Platformei Civice „Demnitate și Adevăr”.[5]
Pe lângă limba română care-i este maternă, Angela Aramă mai vorbește foarte bine limba rusă și
la nivel mediu limbile engleză și franceză. A fost căsătorită cu Constantin Leahu de care divorțat
în 2008.[3][6] Împreună au doi copii: Dan și Paula.[2][7]
Are o intensă activitate publicistică. În 2005 apare volumul de versuri Și totuși am înnebunit (ed.
ARC), în 2010 - cartea audio Cheralim și îngerul (ed. Cartier). În 2008 este protagonista
expoziției de fotografie Click! pe clipă. Pe 22 noiembrie 2012 lansează romanul Aici e dincolo.[8]
[9]
 Publică articole analitice în presa scrisă și on-line, inclusiv pe blogul personal, iar din ianuarie
2013 este membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova.

14.Alina Radu 

(n. 24 august 1967) este o jurnalistă din Republica Moldova, directoare a publicației Ziarul de Gardă.

A studiat la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Universitatea de Stat din
Moldova. Prima experiență în jurnalism o are în 1989 la emisiunea de știri „Mesager” de la TVM.
Din 1994 lucrează la Catalan TV, din 1998 este reporter la GP FLUX, iar începând cu 2002
colaborează la IDIS „Viitorul”. În 2004 devine directoare la „Ziarul de Gardă”. În afară de
jurnalismul scris, colaborează la turnarea unor documentare, precum În așteptare, Doctor SIDA
acuză, Duși de vânt, Ilie.
Alina Radu este premiată cu Grand Prix la Festivalul TV din Kosice, Slovacia (1997) și
premiul II la Festivalul TV din Timișoara, România. Ea a primit titlul de jurnalistul anului în
Moldova în anul 2005, conform revistei de celebrități VIP Magazin. Tot în 2005, a fost
nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace ; în acel an, încă două femei din Republica Moldova au
fost nominalizate la Premiul Nobel. În 2009 a fost desemnată una din cei „Zece jurnaliști ai
anului” de către Centrul pentru Jurnalism Independent. În 2013, IDIS „Viitorul” a conferit Alinei
Radu „Premiul Libertății”, „pentru curaj, viziune și integritate în efortul de a aduce adevărul în
casele oamenilor”.
Are doi copii,  printre care un fiu, care în 2012 își făcea studiile în străinătate.

15.Nata Albot
(n. 26 octombrie 1979, Chișinău, URSS) este o jurnalistă, blogger, activist civic, fostă producător de
televiziune și manager media din Republica Moldova.
A absolvit facultatea de drept a Universității de Stat din Moldova . A început să lucreze la
radio la vârsta de 16 ani. A lucrat ca jurnalistă la Pro TV și a fost directorul Pro FM Moldova.
În iunie 2011, Nata Albot se alătură echipei televiziunii Jurnal TV în calitate de producător
general. În vara anului 2013, Nata pleacă de la Jurnal TV și se mută în străinătate împreună
cu Andrei Bolocan.
Albot este organizatoarea unui șir de festivaluri, precum „Balul Brazilor de Crăciun”,
„Mai Dulce”, „IaMania” și „Lavender Fest”, și inițiatoarea unor proiecte precum „Klumea” și
„Koolture Tricolore”. În 2015, a lansat cartea Moldova din bucătăria mamei mele.
Albot a fost căsătorită cu avocatul Roman Uskov, cu care a avut doi copii. În 2013, se mută cu
traiul în Canada împreună cu fostul coleg de la Jurnal TV Andrei Bolocan., împreună au 2 copii
(Magdalena si Noah ).
Nata Albot a fost declarată Femeia anului 2010 de revista VIP Magazin. În 2011, misiunea
ONU în Moldova a premiat un grup de jurnaliști, printre care și Nata Albot, pentru desfășurarea
unei campanii media împotriva intoleranței față de copiii cu dizabilități fizice.
 16.Valentina Ursu
Este o jurnalistă care lucrează la radio Europa Liberă din 2004. Anterior a muncit 17 ani la Radio
Moldova.  I s-a conferit Ordinul Republicii[1] în 2009.
Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994.
A scris cartea „Rîul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul
conflictului armat de la Nistru (1992).
Se regăsește printre cele 99 femei ale Moldovei 2013. 
Omul Anului (2014
Tot în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit" - în grad de
Comandor. 
A fost desemnată de cinci ori câștigătorul Topului Jurnaliștii Anului.

17.Viorica Cucereanu-Bogatu 
(n. 12 iulie 1951) este o jurnalistă din Republica Moldova. Este secretara Consiliului de
Observatori al PNAC TeleRadio-Moldova din anul 2009.
Viorica Cucereanu a absolvit Universitatea de Stat din Moldova în 1979 și a lucrat
pentru TeleRadio Moldova (august 1979-noiembrie 2004). Ea a fost activă în
 timpul grevei din 2002 de la TeleRadio-Moldova. Concedierea ei din 2004 a fost
ilegală, potrivit Curții Europene a Drepturilor Omului.
A lucrat apoi pentru Euro TV Moldova (noiembrie 2005-februarie 2007), TV
Euronova (aprilie-octombrie 2005), Moldova Urbană (mai-decembrie 2005,
aprilie-decembrie 2006). Viorica Cucereanu a colaborat, de asemenea, la Timpul
de dimineață, Jurnal de Chișinău, Ziarul de Gardă, Flux, VIP-Magazin, Zece
Plus. Din iunie 2007 este redactor-șef al revistei Akademos a Academiei de Științe
a Moldovei.

Premii
 1992 - cel mai bun prezentator TV (TeleRadio-Moldova)
 1998 - premiul I, clubul anual Ziaristelor „Ten Plus”
 1993, 2001, 2002, 2003, 2007 - Premiul Academiei de Științe a Moldovei „Lever
Archimedean”
 2001 - Premiul Național pentru Jurnalism pentru anul 2000
 2002 - premiul I la concursul „10 ani de la Națiunile Unite în Moldova”
 2005 - câștigătorul concursului pentru cea mai bună reflectare a temei de gen
în presă, organizat de Centrul de Gen din Moldova
 2006 - al doilea premiu pentru filmul paralel al surzilor, VI Festivalul
Internațional de Film Documentar „Chronograph”, Chișinău

18. Corina Fusu 

(n. 4 septembrie 1959, Chișinău) este o politiciană și jurnalistă română din Republica

Moldova, care din 30 iulie 2015 exercită funcția de Ministeru al Educației al Republicii
Moldova. Ea este și deputată în Parlamentul Republicii Moldova (din 2009), ex-
președintă a Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media din
Parlamentul Republicii Moldova (2009—2010). Din mai 2008 este vicepreședinte
al Partidului Liberal și conduce Organizația Femeile Liberale, iar din 2014 este prim-
vicepreședinte al Partidului Liberal (PL). Din 3 iunie 2007 până în 2009 a fost
consilier în Consiliul municipiul Chișinău pe lista Partidului Liberal.
Corina Fusu este cunoscută publicului din Republica Moldova după
emisiunile pe care le realiza la TV Moldova 1. Ulterior, alături de alți colegi, a
militat pentru transformarea Companiei Teleradio Moldova într-una publică, care să
servească interesele cetățenilor.
Corina Fusu s-a născut la 4 septembrie 1959 în orașul Chișinău. Membru ULCT din
anul 1973. După absolvirea Școlii medii nr. 1 din capitală (1976) și-a continuat
studiile la Facultatea de Biologie a Universității de Stat din Moldova (1976-1981). Șase
ani mai târziu, ea își începe cariera de jurnalist. Din 1987 până în 1990 prezintă
emisiunea de tradiții și folclor „Cântare Patriei” la „Teleradio-Moldova”, totodată
făcând parte din Comitetul de Stat pentru Radio și TV « Teleradio-Moldova».
Ulterior, între 1990—1999, ocupă funcțiile de redactor-șef și prezentatoare a
programului „Telematinal”. Din 1997 până în 1999 este vicedirector al
departamentului „Actualități TV” de la Teleradio-Moldova, iar din 1999 până în
anul 2004 a fost autoarea și prezentatoarea emisiunii în română și franceză „La
Francosphere” și prezentatoare și corespondent special în departamentul
“Actualități TV” al companiei “Teleradio-Moldova”. În anul 1999 urmează un
stagiu la Televiziunea publică franceză „France 2”, în cadrul Departamentului
„Actualități”. În 2005—2006 a fost producător de știri la TV Euronova. Din 2006
până în 2009 a fost redactor-șef al portalului Europa.md, finanțat de Fundația
„Soros-Moldova”.

19.Ion Terguță
Ion Terguță este jurnalist și expert media, în prezent (din decembrie 2009) este director al
Reprezentanţei Naţionale a Republicii Moldova a TRCI „MIR”. Este membru al Consiliului
Director al TRCI „MIR” și teprezentantul Guvernului Republicii Moldova în Consiliul de
Administrare al TRCI „MIR”. În anii 2005 – 2009 a fost director al postului DTV, iar până
atunci - vicedirector al Agenţiei  de presă Info-Prim, redactor şef a Departamentului Actualităţi
al postului de radio ANTENA C. De asemenea, a fost redactor-şef al Departamentului Actualităţi
la Radio Moldova Internaţional. Este prezent în presă din 1993. 
Este autor al unei serii de materiale de analiză privind trecerea la emisia digitală,
publicate de Monitor Media (2013-2015) și expert media in cadrul proiectului     „Monitorizarea
Libertăţii Presei în Ţările Parteneriatului Estic” implementat de Internews Ucraina cu suportul
Uniunii Europene prin intermediul Centrului de Jurnalism Independent (2014 - 2015). 
Studii: Ion Terguță a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a
Universității de Stat din Moldova și și-a susținut teza de master „Piaţa TV din Republica
Moldova” la Academia de Studii Economice, Facultatea Business Administration. A studiat la
Şcoala de studii politice a Consiliului Europei (2012- 2013) și la Institutul de Management,
Dezvoltare Rurală şi Perfecţionare (2006 – 2007). 

20.Anatolie Golea
Anatoly Golea este un cunoscut jurnalist, director executiv al agenției de știri INFOTAG. A
lucrat și a colaborat cu agențiile de știri Interfax, Presa asociată, presea Franței, a fost secretarul
de presă al președintelui (1998-2001), directorul canalelor de televiziune ORT-Moldova și TV7
(2002-2013), gazda programelor TV Point vizualizare "," Studio deschis. " El transmite în
prezent „Vineri cu Anatoly Gol” pe „RTR-Moldova”. Cavalier al Ordinului Republicii.

Universitatea Liberă Internațională din Moldova

 Facultatea Relații Internaționale, Științe Politice și Jurnalism
Specialitatea Jurnalism

Referat
La tema :

Dezvoltarea Mass-Mediei pe parcursul independentei RM

Profesor: Răducanu Margareta

Studentă: Ciscevic Ecaterina , gr. J181
Cuprins : 1.Mass-media din Republica Moldova
2.Televiziune in Republica Moldova
3.Lista stațiilor radio din Republica Moldova.

Mass-media din Republica Moldova s-a dezvoltat, în principal, în perioada post-

sovietică. Imediat după declararea independenței, piața de media din Moldova era
practic inexistentă. Presa moldovenească era constituită din televiziunea națională
(moștenită de la URSS), cele două canale ale societății naționale de radiodifuziune,
precum și câteva ziare.
Fosta televiziune sovietică, cu sediul la Moscova, a continuat să transmită în
Moldova, exclusiv în limba rusă. Concomitent, televiziunea de stat
din România (Televiziunea Română) a început să-și transmită programele de la
București, ulterior emisia acestei televiziuni a fost sistată (invocându-se motive
financiare) și înlocuită cu televiziunea autohtonă "2 Plus", care inițial în mare parte
retransmitea televiziunea națională din România, TVR 1. Toate cele trei televiziuni
sunt transmise și în prezent în regim gratuit și acoperă aproximativ întreg teritoriul
Moldovei.
Programele de televiziune române și ruse s-au dovedit concurență neloială pentru
piața săracă de televiziune din Moldova. Dezvoltarea rapidă a audiovizualului în
cele două țări, a făcut ca moldovenii să primească tot mai multe stații TV străine în
detrimentul producțiilor autohtone. Piața de publicitate s-a concentrat pe fluxurile
TV retransmise din România și Rusia. Chiar dacă guvernul moldovean primește
bani din România și Rusia pentru înlesnirea transmisiunii în Moldova, aceste sume
sunt net inferioare celor care ar fi rezultate din publicitate.
Așadar în anii de după independență în Moldova nu au apărut stații TV locale care
să acopere întreaga țară. În schimb a început crearea filialelor locale ale
televiziunilor străine. Prima a fost Pro TV Chișinău, care retransmite programele
„Pro TV” de la București cu câteva programe de știri locale în română . Același
lucru se întâmplă cu canalul rus „ORT”, care a devenit cel mai popular canal în
Moldova după independență.
La 1 ianuarie 2015, în Republica Moldova erau înregistrate 218 licențe
audiovizuale, dintre acestea, 72 de licențe de emisie pentru serviciile televizate și
58 de licențe pentru serviciile radiofonice:[1]

 35 de licențe pentru difuzarea serviciilor televizate prin eter;

 10 licențe pentru studiouri televizate cu emisie prin satelit;
 27 de licențe pentru studiouri televizate cu emisie prin cablu.
 55 în domeniul difuzării serviciilor radio prin eter;
 2 în domeniul difuzării serviciilor radio prin satelit;
 1 în domeniul difuzării serviciilor radio prin fir.
În 2015, în conformitate cu noile modificări la Codul audiovizualului, operatorii
privați de radio au fost obligați să facă publice numele proprietarilor beneficiari și
datele privind cota lor de participare la capitalul social, precum și alte informații de
interes public. Până la 10 noiembrie 2015, aceștia urmau să facă publice
informațiile pe pagina web a serviciului de programe și, în același termen, să le
furnizeze Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Televiziune in Republica Moldova

Teleradio Moldova este compania publică de televiziune care transmite postul de
televiziune Moldova 1. Postul difuzează emisiuni sociale, buletine de știri în
limbile română și rusă și emisiuni de divertisment și actualitate. "2 plus" (română)
și ORT Moldova (rusă), televiziunea națională din Rusia, se bucură de difuzare
națională prin eter, acoperind 89% și, respectiv, 96% din teritoriul Republicii
Moldova. Spre deosebire de „2 plus”, „ORT Moldova” produce și buletine de știri
locale în limbile română și rusă.
TVC21 [3], lansat în 1994, este un post TV moldovenesc de limbă rusă care
transmite săptămânal două emisiuni în limba română: "Bună dimineața, Chișinău!"
(din 25 iulie 1998) și Casino Muzical (din 1 octombrie 2006).
În 1997 este lansat la Chișinău postul de televiziune privat NIT TV (Noile idei
televizate) cu emisie aproape exclusivă in limba rusă și apropiat de Partidul
Comuniștilor din Republica Moldova. Ca urmare a ajungerii PCRM la putere în
anul 2001, NIT TV reuseste ca pana in anul 2005 să obțină de la CCA (Consiliul
Coordonator al Audiovizualului) frecvente de emisie prin eter, astfel incât, în
prezent este recepționat liber si gratuit pe aproape întreg teritoriul republicii.
Pro TV Chișinău, lansat la sfârșitul lui 1999 emite în eter pe raza
orașelor Chișinău, Bălți, Cahul, Varnița, Anenii Noi și suburbii, precum și prin
rețelele de cablu în toată țara.[4][5] Retransmite programele postului omonim din
București, dar creează și emisiuni proprii (buletine de știri locale, emisiunea „În
profunzime” cu Lorena Bogza, „VIP Magazin”, „Autoexpert”). Potrivit
barometrului Opinia, Pro TV Chișinău este cel mai bun post de televiziune din
Moldova în perioada 2002-2006.[6] Pro TV Chișinău impreuna cu NIT TV sunt
singurele televiziuni din dreapta Nistrului prezente pe retelele de cablu
din Transnistria.
Pro TV Chișinău a fost barometrul grilă post de televiziune in Republica Moldova
in perioada 2016-2017
In 2002 este fondat RIF TV, care avea sa devina mai tarziu N4, post de televiziune
cu emisie aproape inegrala in limba rusa, care acopera in prezent aproximativ 70%
din teritoriul Republicii Moldova.
Tot in 2002 este inființat si EuTV Chișinău.Postul a fost înființat în anul 2002 ca
un post public în proprietatea municipalității Chișinău și a fost privatizat în 2007,
fiind cumpărat de Igor Boldureanu. EUTV a ajuns la inceputul anului 2009, sa fie
in incapacitate de plata, astfel s-a ajuns sa se renunte la redactia de stiri, pentru
moment difuzandu-se doar filme artistice dublate in Limba rusă si subtitrate in
in Limba română. Trebuie precizat ca in acest moment EUTV are acoperire pentru
50-60% din teritoriu si drepturi de emisie care i-ar putea asigura un procent de 70-
75% acoperire din republica.
La 1 martie 2006, a fost lansat canalul TV7, care retransmite preponderent
emisiunile postului rus NTV, dar produce și propriile programe informative și
analitice: „Astăzi în Moldova” (în rusă), „Cotidian” (în română), „Cotidian
Exclusive” (în română, uneori în rusă), „Vedete cu șorț” (în română), „Studio
deschis” (în rusă) și prognoza meteo (în română și rusă).[7][8] Programul poate fi
recepționat prin toate rețelele de cablu din capitală.
La 5 martie 2010 a început să emită prima televiziune de știri din Republica
Moldova având denumirea "Jurnal TV". Acesta are majoritatea emisiunilor în
limba română, și o parte în limba rusă. Jurnal TV este și prima și singura
televiziune din Republica Moldova care poate fi vizionată și în România prin
intermediul rețelelor de cablu tv.
Publika TV
În anul 2010 o altă televiziune de știri, Publika TV a început să emită. Publika TV
este o televiziune multiculturală, bilingvă, cu programe în limbile română și rusă,
care transmite știri din oră în oră, precum și talk-show-uri pe teme politice,
economice și sociale. Publika TV este o investiție românească a grupului
media Realitatea-Cațavencu.
Ar mai fi de menționat Muz-TV Moldova, care are tot mai multe programe
localizate pentru Moldova. Sorin Bucătaru, director de programe la această
televiziune, spune că a acceptat poziția pe care o ocupă numai când și-a dat seama
că rușii de la centru înțeleg și ei necesitatea localizării.[9][10]
Piața de cablu din Moldova este dominată de operatorul Sun TV, care transmite în
pachetele sale, în afara televiziunilor cu flux local, și posturi din România
ca : TVR 1, PRO TV, Realitatea TV, Național TV, Prima TV, Acasă TV, Kiss
TV, N24, TeleSport, Minimax, Favorit, HBO, AXN dar și canalele Viasat
History, Discovery, National Geographic Channel și Animal Planet dublate în rusă
cu titrare în română.[9][11][12]
Alături de Sun TV în Republica Moldova mai activează și rețele de cablu tv și
satelit, printre care și Focus Sat, care este prima companie care a început a presta
servicii TV digital prin satelit.
Pe 4 iulie 2014, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a sancționat o serie de
posturi de televiziune, și anume „TV7”, „Prime”, „Ren TV Moldova”, „RTR
Moldova” și „Rossia 24”, pentru că ”în emisiunile informativ-analitice preluate din
Federația Rusă, posturile de televiziune respective utilizează instrumente de
propagandă agresive, promovează și intensifică zvonuri neconfirmate, manipulează
prin text și imagini, utilizează etichetări pentru a discredita și a prezenta într-o
conotație negativă guvernul de la Kiev, dezinformează și manipulează opinia
publică referitor la evenimentele din Ucraina prin tertipuri de montaj și comentarii
ce abundă în invective. De asemenea, posturile monitorizate au difuzat știri și
reportaje în care nu există pluralism de opinii, acestea prezentînd, unilateral și
preponderent punctul de vedere al Moscovei și al adepților federalizării Ucrainei.
Limbajul utilizat în comentarii este unul agresiv și intolerant, care conține insulte
directe față de Guvernul Ucrainei și față de populația care îl susține. Totodată,
raportul evidențiază cîteva cazuri de instigare la violență și ură interetnică,
discriminare pe motiv de apartenență la forțele proucrainene și proeuropene.”[13]
La 1 ianuarie 2016 a început să emită canalul NTV Moldova, difuzează precum:
Edineț, Soroca, Bălți, Ungheni, Chișinău și Cahul. În acest canal, scriere prin
Facebook/Youtube.

 Lista stațiilor radio din Republica Moldova.

Radio Basarabia înaintea ocupației sovietice din 1940

Clădirea postului radio Chișinău în 1937, la începerea lucrărilor de construcție

Primul post de radio din Chișinău, Radio Basarabia, a fost inaugurat oficial pe 8
octombrie 1939, prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din
Chișinău.[14]
Piața de radio din Moldova este mult mai bine delimitată din punct de vedere
lingvistic între limbile română și rusă. Sub auspiciile societății publice „Teleradio
Moldova”, emite postul național Radio Moldova, singurul post de radio care
acoperă integral teritoriul Moldovei. Alte posturi cu acoperire națională sunt Vocea
Basarabiei (90% din teritoriul Moldovei) BBC (70%), Antena C (61%) și Micul
Samaritean, toate preponderent de limbă română. Pe lângă posturile naționale,
există o serie de stații de radio încadrate în categoria regionale, între care se
numără și majoritatea stațiilor de radio retransmise din România și Rusia cu un
anumit volum de producții locale. În funcție de acoperire, cei mai importanți
operatori regionali de radio sunt radiourile moldovenești „Sănătatea” și „Radio
Noroc” cu o acoperire de 21% și, respectiv, 19% din teritoriu, precum și posturile
retransmise de la Moscova („Ploaia de argint”, „Русское радио”) și de la
București („Național FM”). În Chișinău, însă, și în suburbii, sunt difuzate și stațiile
locale ale Kiss FM, Radio 21, Radio ZU și PRO FM din România, cu inserții
locale, sau posturi autohtone ca Fresh FM, Radio Discovery, toate cu profil
muzical.
Potrivit sondajului sociologic online „Moldova 2006. Bilanțul anului”, între
preferințele ascultătorilor moldoveni se numără Radio Antena C și Radio Noroc cu
aproximativ 10% din răspunsurile exprimate fiecare, Kiss FM (8%) și Hit FM
(6%).