Fenotipul malign este definit prin:

a) Capacitate de diviziune nelimitată

b) Angiogeneză
c) Invazie
d) Metastazare
1. e) Toate de mai sus E
Fenotipul malign cuprinde urmă toarele, cu excepţia:
a) Rezistenţă la stimuli de creştere
b) Ră spuns inadecvat la factori inhibitori ai creşterii
c) Capacitate de diviziune nelimitată
d) Dezvoltarea unei vascularizaţii proprii
2. e) Evitarea distrugerii immune A
Angiogeneza este definită prin:
a) Este numită şi vasculogeneză
b) Este un process autolimitat
c) Este reprezentată de formarea de noi vase doar din
circulaţia arterial
d) Este specifică cancerelor
3. e) Duce la formarea de vase tortuoase, cu pereţi fragili E
Angiogeneza poate fi întâ lnită şi în alte situaţii, cu excepţia:
a) Retinopatia diabetică
b) Vindecarea plă gilor
c) Dezvoltarea placentei
d) Etapa avasculară a tumorilor
e) După “switch-ul” angiogenetic D
În ansamblu, cancerul este definit prin urmă toarele, cu
excepţia:
a) Alterarea metabolimelor
b) Instabilitate genomică
c) Invazivitate locală
d) Metastazare
4. e) Formarea de colonii în orice ţesut al gazdei E
Regă siţi afirmaţia corectă referitoare la celula malignă :
a) Pierde caracterele ţesutului de origine
b) Prezintă un raport citoplasmă /nucleu supraunitar
c) Sunt bine organizate în cadrul tumorii
d) Exprimă markeri tumorali în numai în cazul aplică rii
unui tratament citostatic
e) Prezintă caractere biologice similare tumorilor
5. benigne A
6. Indicaţi afirmaţia corectă referitoare la clonalitatea C
tumorilor maligne:
a) Tumorile solide sunt monoclonale
b) Monoclonalitatea tumorilor solide reprezintă o ţintă
terapeutică
 c) Instabilitatea genetică este cauza heterogenicită ţii
tumorale
d) Morfologia celulelor tumorale reprezintă
caracteristica definitorie de a monoclonalită ţii
e) Policlonalitatea tumorală este consecinţa
“canceriză rii în câ mp”
Despre instabilitatea genetică sunt adevă rate urmă toarele
afirmaţii, cu excepţia:
a) Este una din cauzele alteră rii responsivită ţii la
mecanismele de control ale proliferă rii
b) Este una din tră să turile fenotipului malign
c) Favorizează supravieţuirea celulelor tumorale şi
adaptarea untr-un mediu stră in
d) Nu apare în celulele tumorale cu defecte de reparare
a leziunilor ADN-ului
e) Promovează capacitatea crescută a metastazelor de a
7. rezista în condiţiile unui mediu ostil D
Ce tră să tură nu este caracteristică celulelor maligne?
a) Diviziune independentă în condiţii înalt controlate
b) Morfologie anormală
c) Pierderea inhibiţiei de contact
d) Dezorganizare funcţională
8. e) Instabilitate genetică A
Celulele maligne sunt virtual nemuritoare deoarece:
a) Pierd inhibiţia de contact
b) Pot tră i nedeterminat fă ră nutrienţi
c) Au alterată susceptibilitatea la apoptoză
d) Se divid întâ mplă tor
9. e) Nu exprimă markeri de suprafaţă C
Care dinte urmă toarele afirmaţii despre tumorile benigne
este falsă :
a) Sunt compresive
b) Au creştere lentă
c) Nu metastazează
d) Prezintă mitoze rare
10. e) Sunt circumscrise şi invazive E
Urmă tarele afirmaţii despre tumorile maligne sunt
adevă rate, cu o excepţie:
a) Pot fi anaplazice
b) Sunt încapsulate
c) Prezintă mitoze frecvente
d) Sunt metastazante
11. e) Sunt distructive B
 Urmă toarele afirmaţii sunt adevă rate, cu o excepţie:
a) Tumorile benigne sunt asemă nă toare cu ţesuturile
din care iau naştere
b) Dezvoltarea ţesuturilor maligne dintr-o populaţie
normală se numeşte diferenţiere
c) Cel mai probabil, originea celulelor maligne este în
12. celulele stem
d) Tumorile maligne sunt nediferenţiate (anaplazice)
e) Tumorile maligne distrug ţesuturile normale din jur B
Identificaţi afirmaţia falsă :
a) Cancerele apar mai frecvent în urma acţiunii
factorilor endogeni
b) Dintre factorii de risc endogen fac parte:
predispoziţia genetică , statusul hormonal, statusul
imunologic
c) Factorii endogeni contribuie la transformarea
malignă a celulelor normale
d) Procesul multistadial ce duce la apariţia cancerului se
numeşte carcinogeneză
e) Fenomenele epigenetice pot fi definite prin metilarea
13. ADN-ului A
Despre ADN-ul uman, este adevă rată urmă toarea afirmaţie:
a) Are ca unitate fundamentală exonul
b) Carcinogeneza presupune acumularea unui numă r de
alteră ri la nivelul ADN-ului, în medie 20
c) Pentru ca o celulă să exprime fenotipul malign este
necesară existenţa simultană a ambelor alteră ri:
genetice şi epigenetice
d) Deficienţele de reparare a ADN-ului şi cele de
inducere a apoptozei pot duce la producerea unei
clone maligne
e) Agregarea familială a cancerelor este posibilă prin
14. apariţia mutaţiilor spontane la un individ D
Afirmaţiile urmă toare despre oncogene sunt adevă rate, cu o
excepţie:
a) Cromosomul Philadelphia apare printr-o mutaţie
punctiformă asociată unei amplifică ri genice
b) Mutageneza virală apare la retrovirusurile oncogene
de tip HTLV1
c) Amplificarea genică are ca rezultat producerea mai
multor copii a unor gene normale structural
d) Oncogenele se transmit predominant prin mecanism
autosomal dominant
e) Mutaţiile germinale în cazul oncogenelor sunt
15. probabil incompatibile cu dezvoltarea embrionului A
 Urmă toarea afirmaţie este falsă :
a) Oncogenele celulare pot codifica factori de creştere
b) Oncogenele sunt esenţiale în promovarea creşterii
autonome
c) Oncogenele apar prin inactivarea protooncogenelor
d) Protooncogena Ras codifică o proteină G membranară
e) Oncogenele pot stimula proliferarea celulară
16. necontrolată C
Oncogenele pot codifica urmă toarele proteine, cu excepţia:
a) Proteine implicate în controlul ciclului celular
b) Fragmente de anticorpi
c) Factori de creştere celulari
d) Componenete ale că ilor de semnalizare intracelulară
17. e) Proteine nucleare B
Indicaţi afirmaţia adevă rată referitoare la genele supresoare
de tumori:
a) Se transmit autosomal dominant
b) Pot fi inactivate prin pierderea unei copii funcţionale
(loss of heterozygozity)
c) Cel mai frecvent sunt inactivate prin deleţii
d) Cel mai frecvent sunt inactivate prin recombină ri
somatice
18. e) Inactivarea apare prin alterarea unei singure alele B
Urmă toarea afirmaţie este falsă :
a) Genele de reaparare a ADN-ului se mai numesc şi
gatekeeper sau gene de stabilitate
b) Leziunile ADN pot fi letale sau non-letale
c) Genele de stabilitate afectează indirect proliferarea
sau supravieţuirea celulară
d) Unul dintre sistemele de reparare este cel reprezentat
de repararea erorilor de împerechere (mismatch
repair)
e) Mutaţiile funcţionale ale genelor de reparare
19. accelerează acumularea mutaţiilor A
Fenomenele epigenetice pot apă rea prin urmă toarele
mecanisme, cu excepţia:
a) Hipermetilare ADN
b) Modifică ri post-translaţionale ale histonelor
c) Mutaţii punctiforme
d) Alteră ri ale cromatinei de la distanţă
e) Modifică rile proteinelor specifice care se leagă de
20. secvenţele insulatorii C
21. Despre ciclul celular sunt adevă rate urmă toarele afirmaţii, B
cu excepţia:
a) Faza G0 este numită şi etapa de repaus
 b) În etapa tardivă a fazei G1 are dublarea conţinutului
de ADN celular
c) Faza G2 este o etapa de acumulare de proteine
d) În faza M materialul genetic este împă rţit între cele
două celule fiice
e) Reglarea ciclului celular se face prin kinazele ciclin-
dependente şi cicline
Tră să turile ciclului celular malign sunt:
a) Lipsa declanşă rii apoptozei în prezenţa leziunilor
ADN
b) Proliferare înalt controlată
c) Alungirea fazei G1
d) Eficienţa mecanismelor de control
22. e) Stabilitate genomică A
Urmă toarea afirmaţie despre celulele stem maligne este
falsă :
a) Dezvoltarea tumorală poate rezulta în urma
expansiunii clonale a unei celule stem
b) Au capacitatea de reînnoire mai pronunţată faţă de
celulele stem normale
c) Se diferenţiază anormal
d) Prin diviziune asimetrică rezultă două celule stem
e) Dau naştere la ţesuturi maligne anormale
23. D
Identificaţi afirmaţia falsă :
a) Dezvoltarea cancerului este un proces multistadial
b) Instabilitatea genomică predispune la dezvoltarea
fenotipului malign
c) Modifică rile oncogenetice contribuie la pierderea
apoptozei şi senescenţei replicative
d) Mutaţiile genelor supresoare de tumori sau de
reparare a ADN pot permite acumularea accelerată a
mutaţiilor genetice
e) Metastazarea este un proces biologic eficient
deoarece majoritatea pacienţilor vor deceda prin
24. progresia metastazelor E
25. Carcinogeneza fizică are urmă toarele caracteristici, cu C
excepţia:
a) Apare ca urmare a expunerii la agenţi precum radiaţii
sau azbest
b) Apare prin activarea unor protooncogene sau
inactivarea unor gene supresoare de tumori
c) Cel mai frecvent, radiaţiile determină mutaţii
punctiforme
d) Radiaţiile ionizante pot induce rupturi simple sau
 duble ale catenelor ADN
e) Perioada de latenţă între iradiere şi apariţia
cancerului poate fi şi de 40 ani.
După natura lor, radiaţiilor ionizante se clasifică în:
a) Electromagnetice: α şi β
b) Corpusculare încă rcate electric: neutronii
c) Corpusculare cu sarcină electrică nulă : X şi γ
d) Corpusculare încă rcate electric: protonii
26. e) Electromagnetice: neutronii D
Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la radiaţiile
ultraviolete (RUV):
a) Pot induce neoplazii prin mecanismul direct
imunosupresor
b) Efectul imunosupresor apare ca urmare a distrugerii
celulelor Langerhans
c) Tipul B se corelează cu creşterea incidenţei
epitelioamelor cutanate
d) Tumorile maligne cutanate sunt cele mai frecvente
neoplazii umane datorate RUV
27. e) Melanina are un efector protector faţă de RUV A
Identificaţi afirmaţia corectă cu privire la rolul azbestului în
carcinogeneză :
a) Face parte din modelul de carcinogenetă chimică ,
azbestul fiind un silicat
b) Neoplaziile cel mai frecvent asociate sunt
mezotelioamele şi cancerele bronho-pulmonare
c) La suprafaţa pleurei, azbestul are efect doar citotoxic
d) Azbestul nu are capacitatea de a induce mutaţii
genetice
e) Principalul efect al azbestului este inducerea
28. angiogenezei tumorale. B
Urmă toarele virusuri oncogenetice sunt ADN, cu excepţia:
a) Virusurile papiloma umane tip 16 şi 18
b) Virusul hepatitei B
c) Virusul Epstein-Barr
d) Virusul hepatitei C
29. e) Virusurile papiloma umane tip 31,33 şi 45 D
Virusul Epstein-Barr poate induce urmă toarele neoplazii, cu
o excepţie:
a) Sarcom Kaposi
b) Limfom Burkitt
c) Limfom malign non-Hodgkin
d) Carcinom nazofaringian
30. e) Limfom nazofaringian A
31. Identificaţi asocierea greşită din opţiunile de mai jos: B
 a) Virusul hepatitei B – Cancer hepatocelular
b) H. Pylori – Colangiocarcinom
c) Schistosoma haematobium – Carcinom de vezică
urinară
d) Virusul imunodeficienţei umane – Sarcom Kaposi
e) Virusul Epstein-Barr – Limfom Burkitt
Care afirmaţie este corectă ?
a) Xenobioticele sunt substanţe chimice din mediul
intern ce pot induce carcinogeneza
b) Etapa de activare a xenobioticelor este dependentă de
enzime de tip oxidativ
c) Sistemul citocromilor P450 este implicat în
conjugarea substanţelor oxidate anterior
d) Etapa de metabolizare are o durată şi randament
strict definit la om
e) Agenţii alkilanţi necesită activare pentru a-şi putea
32. exercita rolul carcinogenetic B
Sunt adevă rate urmă toarele afirmaţii despre rolul fumatului
în carcinogeneză :
a) 25-40% dintre decele prin cancer sunt atribuite
fumatului
b) Principala neoplazie indusă de fumat este cancerul
bronho-pulmonar
c) Nitrozaminele tabaco-specifice determină mutaţii
prin formarea de legă turi covalente cu ADN
d) Expunerea cronică la fumul de ţigară induce mutaţii
la nivelul p53 şi RAS
33. e) Toate de mai sus E
În ceea ce priveşte carcinogeneza, urmă toarea afirmaţie este
adevă rată :
a) Agenţii promotori sunt complet lipsiţi de activitate
mutagenă
b) Mutaţiile se “fixează ” după 2-3 diviziuni celulare
c) Spre deosebire de promoţie, iniţierea este un proces
reversibil
d) Majoritatea promotorilor realizează legă turi
covalente cu ADN-ul
34. e) Promotorii necesită activare metabolică A
35. Indicaţi afirmaţia falsă referitoare la caracterele iniţierii, ca E
etapă a carcinogenezei:
a) Rapidă
b) Ireversibilă
c) Induce alterarea permanentă a ADN
d) Modifică rile induse la nivelul ADN sunt “discrete”
e) Celula rezultată nu are încă potenţial evolutiv malign,
 fiind necesare şi alte fenomene favorizante
Urmă toarea afirmaţie (referitoare la promoţie) este
adevă rată :
a) este procesul în decursul că ruia celulele iniţiate sunt
avantajate în achiziţionarea proprietă ţilor fenotipului
malign
b) este un proces rapid, ireversibil
c) este procesul prin care o celulă iniţiată dobâ ndeşte
capacitatea de diviziune selectivă
d) este procesul prin care celulele iniţiate dobâ ndesc
proprietă ţi precum invazia locală , angiogeneză ,
metastazare, etc.
e) este procesul în care începe expansiunea clonelor
36. maligne agresive C
În timpul progresiei, celulele iniţiate dobâ ndesc urmă toarele
proprietă ţi, cu excepţia:
a) invazie locală
b) angiogeneză
c) metastazare
d) responsivitate la citostatice
e) diviziune selectivă prin alterarea creşterii şi
37. diferenţierii E
Urmă toarele caractere aparţin iniţierii, cu o excepţie:
a) Prag mă surabil dar efect dependent de doza agenţilor
iniţiatori
b) Apariţie spontană posibilă
c) Ireversibilă
d) Aditivă
38. e) Originea într-o celulă stem A
Progresia este:
a) Reversibilă
b) Ireversibilă
c) Iniţial reversibilă şi influenţată de factorii de mediu,
ulterior ireversibilă
d) Dependentă de administrarea substanţei promotor
39. e) Spontană C
40. Identificaţi afirmaţia adevă rată de mai jos: A
a) Mecanismele carcinogenezei depind numai de
capacitatea celulei de a scă pa de sub controlul
creşterii dar şi de a preveni apoptoza
b) Teoria actuală a carcinogenezei cea mai acceptată
este cea metabolică a lui O. H. Warburg
c) Teoria noxelor se referă la capacitatea de
dediferenţierie regresivă
d) Teoria virală susţine ideea acumulă rii mutaţiilor
 genetice câ nd o celulă normală suferă leziuni genetice
permanente
e) Teoria mutaţiei genetice susţine originea cancerului
ca urmare a unor tulbură ri funţionale, fă ră modifică ri
structurale
Identificaţi afirmaţia falsă dintre cele care urmează :
a) Carcinogeneza este un fenomen multistadial atâ t la
nivel fenotipic câ t şi genotipic
b) Carcinogeneza cuprinde urmă toarele etape: iniţiere,
promoţie, conversie malignă şi progresie tumorală
c) Cancerul este o boală cu mecanism genetic activ la
nivel celular dar şi al expresiei genice
d) Modifică rile epigenetice pot fi reprezentate de
activarea sau supresia unor gene
e) Progresia de la un ţesut normal spre un cancer
41. invaziv are loc în decursul a 5-20 luni. E
Urmă toarea afirmaţie referitoare la invazia locală este
adevă rată :
a) Adeziunea celulei maligne la matricea extracelulară
se realizează prin aspartaze şi treoninaze
b) Moleculele de adeziune sunt o familie de proteine
care mediază recunoaşterea homeotipică
c) Proteoliza barierelor tisulare este o proprietate unică
a celulelor tumorale
d) După ataşarea la membrana bazală , celulele tumorale
eliberează caderine şi integrine
e) Celulele tumorale pot emite un pseudopod ce
42. serveşte ca organ de “ancorare” B
Despre locomoţia celulelor maligne putem afirma:
a) Forţa de propulsie este generată de fibrele de actină
şi miozină
b) Emiterea psuedopodului serveşte în direcţionarea
celulei tumorale, funcţionâ nd ca un senzor
c) Chemotaxia semnifică mobilizarea celulelor prin
factori insolubili
d) Chemokinezia este o motilitate direcţionată prin
factori solubili
43. e) Haptotaxia este motilitatea întâ mplă toare B
44. Angiogeneza tumorală are urmă toarele particularită ţi, cu o C
excepţie:
a) Este esenţială creşterii şi metastază rii tumorale
b) Apare după o etapă “avasculară ” în care nutriţia
celulară este dependentă de difuzia simplă a
nutrienţilor
c) Este un proces multistadial, secvenţial ce porneşte de
 la pericite
d) A fost descrisă pentru prima dată de J. Folkman în
1995
e) Este iniţiată de factorul HIF-1α (factorul indus de
hipoxie 1α)
În condiţii de hipoxie, în iniţierea angiogenezei au rol
urmă torii factori, cu o excepţie:
a) Angiostatina
b) Factorul de creştere vasculo-endotelial
c) Factorul de creştere derivat din plachete
d) Factorul de transformare a creşterii β-1
45. e) Factorul de creştere placentar A
Urmă torii factori sunt proangiogenetici:
a) Factorul de creştere vasculo-endotelial
b) Factorul de creştere derivat din plachete
c) Factorul de creştere placentar
d) Endostatina
46. e) Angiopoietina-1 D
În cascada angiogenezei se întâ lnesc urmă toarele procese, cu
o excepţie:
a) Celulele hipoxice eliberează facori de creştere
angiogenetici
b) Factorii de creştere se leagă de receptori localizaţi pe
celulele endoteliale ale vaselor de sâ nge preexistente
c) Vasul tumoral format din celule endoteliale migrează
spre un vas de sâ nge din vecină tate
d) Mugurii vasculari sunt remodelaţi pentru a forma un
tub vascular
47. e) Vasele noi formate sunt stabilizate de că tre pericite C
În condiţii de hipoxie tumorală apar urmă toarele fenomene,
cu o excepţie:
a) Creşte rezistenţa la apoptoză
b) Celulele devin rezistente la chimioterapie
c) Celulele devin rezistente la radioterapie
d) Apare normalizarea vascularizaţiei
e) Creşte capacitatea celulei tumorale de a supravieţui
48. timp suficient pentru a dezvolta potenţial metastatic D
Celula malignă poate dezvolta rezistenţă la terapia anti-
angiogenetică prin urmă toarele mecanisme, cu o excepţie:
a) Supraexpresia factorilor proangiogenetici
b) Activarea unor că i alternative
c) Mutaţia p53
d) Mimarea structurii vasculare
49. e) Inducerea de mutaţii în celulele în pericite E
50. Metastazarea tumorală este definită prin: D
 a) Transferul bolii de la un organ la altul prin contact
anatomic
b) Ră spâ ndirea celulelor tumorale în compartimentul de
origine
c) Proces unistadial dar dinamic şi complex
d) Transfrmarea tumorii de organ într-o boală sistemică
e) Teoretic apare în toate neoplaziile, fă ră o variabilitate
considerabilă
Dintre urmă toarele etape, una nu se regă seşte în procesul de
metastazare! Care?
a) Motilitatea şi invazia organului de origine
b) Promoţia
c) Intravazarea
d) Citemia
51. e) Blocarea în circulaţie şi extravazarea B
În cascada metastatică apar urmă toarele etape, cu o
excepţie:
a) Detaşarea celulelor de tumoarea primară
b) Distrugerea proteolitică a membranei bazale
c) Intravazarea – ieşirea celulelor din sistemul
circulator şi oprirea lor în organe aflate la distanţă
d) Angiogeneza
52. e) Creşterea coloniei la distanţă C
Urmă toarea afirmaţie este falsă :
a) Teoria specificită ţii de organ susţine distribuţia
metastazelor în funcţie de particularită ţile organelor
b) Teoria hemodinamică a metastază rii este
exemplificată cel mai elocvent de cancerul mamar ce
metastazează mai frecvent în fical, plă mâ ni, oase,
creier şi suprarenale
c) Ambele ipoteze (hemodinamică şi a specificită ţii de
organ) sunt adevă rate şi nu se exclud reciproc
d) Direcţia de diseminare a celulelor tumorale poate fi
influenţată de anatomia vaselor
e) Metastazarea este un proces înalt selectiv dar nu şi
53. adaptativ B
54. Urmă toarele afirmaţii sunt adevă rate, cu o excepţie: C
a) Boala metastatică determină decesul majorită ţii
pacienţilor cu cancer
b) Metastazarea transformă cancerul dintr-o boală de
organ într-una sistemică
c) Metastazarea este un proces complex, selectiv şi
eficient
d) Specificitatea metastazelor este determinată atâ t de
fluxul sangvin câ t şi de factori specifici de organ
 e) Terapiile sistemice ar trebui să poată anihila
numeroase că i biologice care controlează
proliferarea, invazia şi angiogeneza
În urma interacţiunii între tumoare şi organismul gazdă apar
urmă toarele conscinţe, cu o excepţie:
a) Protejarea gazdei
b) Celulele tumorale exprimă aceleaşi antigene de
suprafaţă ca şi celulele normale, avâ nd aceeaşi
origine
c) Supravegherea imună
d) Perturbarea sistemului imun
55. e) Favorizarea dezvoltă rii tumorale B
Urmă toarea afirmaţie este falsă :
a) Sistemul imun este un component minor al
micromediului tumoral
b) Identificarea de antigene exprimate specific de
tumoare oferă oportunită ţi terapeutice
c) Ră spunsul imun poate fi un mecanism de apă rare
antitumorală
d) Tumoarea malignă poate dezvolta fenomenul de
toleranţă imună
56. e) Tumorile pot altera activitatea sistemului imun A
Cercetarea epidemiologică include urmă toarele aspecte:
a) Corelarea incidenţei cu factorii de mediu
b) Compararea grupurilor de persoane cu şi fă ră cancer
c) Înlă turarea factorilor de risc
d) Observaţii cantitative care testează aplicabilitatea la
om a modelelor şi mecanismelor prin care este
produsă boala
57. e) Toate de mai sus E
În ceea ce priveşte epidemiologia descriptivă , sunt adevă rate
urmă toarele afirmaţii, cu o excepţie:
a) Incidenţa mă soară probabilitatea apariţiei bolii
b) Prevalenţa ecaluează “riscul de cancer”
c) Incidenţa este cel mai bun indicator al frecvenţei
cancerului
d) Prevalenţa este estimarea numă rului de persoane cu
cancer aflate în viaţă la un moment dat
e) Prevalenţa unui cancer poate fi aproximată înmulţind
58. incidenţa cancerului respectiv cu durata medie a bolii B
59. Supravieţuirea este definită de urmă toarele aspecte: C
a) Supravieţuirea specifică – se înregistrează decesul
indiferent de cauză
b) Supravieţuirea specifică include evaluarea pacienţilor
pierduţi din evidenţă
 c) Supravieţuirea la 5 ani este un obiectiv cheie în
evaluarea eficacită ţii tratamentului
d) Supreavieţuirea relativă este calculată ca diferenţa
dintre durata de viaţă a populaţiei generale şi a celei
cu cancer
e) Un pacient este considerat vindecat câ nd riscul să u de
deces este mai redus decâ t al populaţiei generale fă ră
cancer
Riscul de cancer depinde de urmă torii factori de risc B
individuali, cu o excepţie:
a) Vâ rsta
b) Regiunea geografică
c) Sexul
d) Rasa
60. e) Etnicitatea
Identificaţi afirmaţia falsă , referitoare la incidenţa cancerului
în Româ nia:
a) Cel mai frecvent cancer atâ t la bă rbaţi câ t şi la femei
este cancerul bronho-pulmonar
b) Cancerul de colon şi rect este mai frecvent atâ t la
bă rbaţi câ t şi la femei decâ t cancerul tiroidian
c) Mortalitatea prin cancer în Româ nia este în creştere
d) Mortalitatea prin cancer în Româ nia este pe locul doi,
după bolile cardio-vasculare
e) Cea mai frecventă neoplazie la femei este cancerul
61. mamar A
Cele mai multe decese prin cancer sunt datorate:
a) Virusurilor şi altor agenţi biologici
b) Stilului de viaţă
c) Factorilor ocupaţionali
d) Factorilor geofizici
62. e) Poluă rii B
Identificaţi factorul de risc exogen ce poate induce C
mezoteliom pleural:
a) 4-aminofenilul
b) Beriliul
c) Azbestul
d) Arsenicul
63. e) Cadmiul
Urmă torii factori de risc sunt iatrogeni, cu o excepţie:
a) Clorura de vinil
b) Ciclofosfamida
c) Tamoxifenul
d) Acetaminofenul
64. e) Ciclosporina A
 Referitor la fumat, putem spune că :
a) Este cel mai important factor de risc pentru cancer
b) 45% dintre cancere sunt determinate de fumat
c) Prevalenţa fumatului este mai mare la femei
d) Fumatul pasiv implică o creştere relativă a riscului de
cancer
65. e) Este puternic asociat cu cancerul de col uterin D
Urmă toarele cancere sunt puternic asociate cu fumatul, cu o
excepţie:
a) Renal
b) Gastric
c) Pancreatic
d) De vezică urinară
66. e) Hepatic E
Stilul de viaţă este puternic implicat în etiologia
urmă toarelor neoplazii, cu o excepţie:
a) Cancer mamar
b) Cancer de endometru
c) Cancer de colon
d) Cancer ovarian
67. e) Cancer testicular E
Consumul de peşte afumat este incrimat în etiologia
cancerului:
a) Esofagian
b) Bronho-pulmonar
c) De veziculă biliară
d) Renal
68. e) Cavitate orală A
Urmă torii factori reduc riscul de cancer de colon (rol
demonstrat prin studii prospective):
a) Acidul acetil-salicilic
b) Vitamina C
c) Vitamina E
d) Vitamina A
69. e) Melatonina A
Sedentarismul şi obezitatea se află în relaţie directă cu
urmă toarele neoplazii, cu o excepţie:
a) Cancerul de endometru
b) Cancerul de colon
c) Carcinomul renal
d) Cancerul mamar
70. e) Cancerele SNC E
71. Conform OMS, consumul de etanol este unul din primii 10 A
factori de risc pentru cancer, în relaţie cauzală cu
urmă toarele cancere, cu o excepţie:
 a) Cancer testicular
b) Tumori de sferă ORL
c) Cancer esofagian
d) Hepatocarcinom
e) Cancer mamar
Urmă toarea afirmaţie referitoare la consumul de etanol şi
riscul de a dezvolta cancere este adevă rată :
a) Alcool este un carcinogen pur per se
b) Efectul carcinogenetic apare prin inducerea directă a
mutaţiilor punctiforme
c) Acţionează ca solvent, avâ nd efect sinergic cu fumatul
în cancerele sferei ORL sau esofagiene
d) Consumul de etanol este în relaţie cu vâ rsta: mai
mare la bă rbaţii vâ rstnici şi mai redus la adulţi
e) În Europa, limita recomandată a consumului zilnic de
72. etanol este de 100g la bă rbaţi şi 50g la femei C
Despre poluarea atmosferică , a apelor şi a a solului este
adevă rată una dintre afirmaţiile urmă toare:
a) Incidenţa cancerelor în zonele industrializate este
mare, cu o creştere semnificativă în zonele urbane
b) Poluarea atmosferică joacă un rol major în
carcinogeneză
c) Poluarea atmosferică intervine în etiopatogenezaa
peste 10% din totalul cancerelor umane
d) Contaminarea apei de bă ut cu arsenic are efect
sinergic cu fumul de ţigară în etiologia cancerului
bronho-pulmonar
e) Clorinarea apei a fost incriminată în creşterea
73. incidenţei cancerului de veziculă biliară D
Radiaţiile ultraviolete pot fi incriminate în etiologia
cancerelor. Despre acestea, afirmaţia adevă rată este:
a) Prezintă energie înaltă dar penetranţă redusă
b) Induc neoplazii cutanate frecvent la rasa neagră
c) Determină cel mai frecvent carcinoame bazocelulare
şi mai rar melanoame maligne şi carcinoame
spinocelulare
d) Pot creşte şi riscul cancerului de prostată , colon sau
mamar
e) La femei, determină apariţia neoplaziilor mai ales la
74. nivelul toracelui C
75. Identificaţi afirmaţia adevă rată referitoare la factorii de risc E
pentru neoplazii:
a) Radonul este principalul factor de risc pentru
cancerele bronho-pulmonare
b) Aflatoxina este o micotoxină produsă de Aspergillus
 flavus ce contaminează porumbul stocat în condiţii
improprii
c) Câ mpurile electromagnetice sunt considerate cu
potenţial carcinogen datorită asocierii cu cancerele
bronho-pulmonare şi mamare
d) Azbestul induce mai frecvent tumori cerebrale
e) Azbestul este prelucrat în condiţii strict controlate şi
valorificat pentru proprietă ţile sale ignifuge
Urmă toarea afirmaţie despre factorii de risc ocupaţionali
(asociaţi cu locul de muncă ) este falsă :
a) Medicii şi personalul sanitar dezvoltă cel mai frecvent
leucemii în asociere cu expunerea accidentală la
radiaţii ionizante
b) Expunerea fermierilor şi marinarilor la radiaţii
ultraviolete creşte riscul de cancer de piele
c) Muncitorii din industria reclamelor fluorescente
dezvoltă mai frecvent osteosarcoame şi cancere de
piele prin expunerea la radiu şi mezothoriu
d) Minerii din minele de uraniu dezvoltă mai frecvent
cancer bronho-pulmonar prin expunerea la radon
e) Muncitorii din industria coloranţilor au o incidenţă
crescută a cancerului de vezică urinară după
76. expunerea la naftilamină A
În relaţia dintre cancerele umane şi factorii de risc biologici D
există o afirmaţie falsă printre cele de mai jos:
a) Virus Epstein-Barr – limfom Burkitt
b) Virusul herpetic – sarcom Kaposi
c) Virusul hepatitei B – hepatocarcinom
d) Virusul hepatitei C – cancer pancreatic
77. e) Virusul papilloma uman – cancer cervical
În relaţia dintre cancerele umane şi factorii de risc biologici
există o afirmaţie falsă printre cele de mai jos:
a) Virus Epstein-Barr – carcinom nazofaringian
b) Schistosoma haematobium – cancer de vezică urinară
c) Virusul papilloma uman – cancer de orofaringe
d) Virusul hepatitei C – hepatocarcinom
e) Helicobacter pylori – cancer gastric
78. B
79. În relaţia dintre cancerele umane şi factorii de risc iatrogeni C
există o afirmaţie falsă printre cele de mai jos:
a) Radiologie intervenţională – cancere de piele şi
leucemii
b) Tamoxifen – cancer endometrial
c) Androgeni – cancer gastric
d) Terapie PUVA – carcinoame scuamoase cutanate
 e) Fenacetină – carcinom renal
Urmă toarele medicamente au rol carcinogenetic, cu o
excepţie:
a) Acidul acetil-salicilic
b) Cisplatinul
c) Dietilstilbestrolul
d) Metronidazolul
80. e) Contraceptivele orale A
Urmă torii factori de risc endogeni sunt implicaţi în
etiopatogenia cancerului:
a) Factorii genetici
b) Factorii metabolici
c) Factorii endocrini
d) Factorii imunologici
81. e) Sedentarismul şi obezitatea E
În relaţie cu factorii de risc endogeni, urmă toarea afirmaţie
este adevă rată :
a) Cancerul este o boală cu mecanism pur genetic
b) Cancerul provine din mai multe celule, ceea ce explică
policlonalitatea tumorilor
c) Mutaţiile somatice – moştenite, manifestă tendinţă la
agregare
d) Riscul de a dezvolta un cancer se reduce pe mă sură ce
persoana înaintează în vâ rstă
e) Modifică rile epigenetice se referă la alteră ri ale
82. funcţiilor genelor E
În relaţie cu factorii de risc endogeni, urmă toarea afirmaţie
este adevă rată :
a) Ră spunsul imun poate inhiba dezvoltarea cancerului
b) Ră spunsul imun poate promova dezvoltarea
cancerului
c) În timpul tratamentului cu imunosupresoare creşte
riscul de apariţie a limfoamelor maligne non-Hodgkin
d) La pacienţii cu SIDA creşte riscul de apariţie a
sarcomului Kaposi
83. e) Toate de mai sus E
84. În relaţie cu factorii de risc endogeni, urmă toarea afirmaţie B
este falsă :
a) Estrogenii sunt recunoscuţi pentru rolul
etiopatogenic în cancerul mamar şi endometrial
b) Tumorile germinale testiculare au o incidenţă mai
mare la rasa albă faţă de rasa neagră
c) Terapia de substituţie hormonală nu mai este indicată
în prezent
d) Administrarea dietilstilbestrolului în timpul sarcinii
 creşte riscul de adenocarcinom vaginal la
descendentele acestora
e) Administrarea tamoxifenului creşte riscul de cancer
endometrial
Despre relaţia dintre cancerul mamar şi factorii de risc se
poate afirma urmă toarele, cu o ecepţie:
a) Riscul creşte cu durata expunerii la estrogeni
b) Riscul este mai mare la femeile cu menarhă precoce
c) Riscul este redus la femeile cu prima sarcină la vâ rste
tinere
d) Riscul creşte la femeile cu menopauză tardivă
e) Producţia hormonală începe să crească după prima
85. sarcină E
86.
87.

1. Identificaţi obiectivul corect al prevenţei C

primare în cancer:
a) identificarea persoanelor cu tumori
asimptomatice clinic
b) identificarea şi tratarea unor leziuni
premaligne
c) reducerea frecvenţei cancerlor prin
identificarea şi îndepă rtarea factorilor de
risc
d) prevenirea recidivei loco regionale
e) identificarea cancerelor cu simptome
minore de boală
2. Ce procent de cancere ar putea fi prevenite B
prin profilaxia primară ?
a) 50%
b) 40%
c) 80%
d) 10%
e) 60%

3. Studiile epidemiologice au demonstrat că aşa A

numitul stil de viaţă este implicat în ce
procent din etiologia cancerelor: ?
a) 80%
b) 40%
c) 60%r
d) 20%
e) 10%

4. Datele asupra factorilor de risc derivă din E

urmă toarele tipuri de studii CU EXCEPŢIA:
a. studii epidemiologice observaţionale
b. studii experimentale pe animale
c. studiile randomizate controlate
d. studii de genetică molecuară
e. studii de fază I
5. Privind contribuţia factorilor de risc a C
deceselor prin cancer, care afirmaţie este
falsă ?:
a. turun 25-40%
b. alcool 2-4%
c. poluare atmosferică 30%
d. dieta 10-70%
e. factorii genetici 2-4%

6. Factorii de risc din categoria “nemodificabili” E

sunt CU EXCEPŢIA:
a. genetici
b. imunologici
c. metabolici
d. hormonali
e. substanţe chimice

7. Organizaţiile guvernamentale pot promova E

urmă toarele tipuri de mă suri de profilaxie
primară CU EXCEPŢIA:
a. restricţii temporo-spaţiale
b. mă suri financiare şi facilită ţi fiscale
c. mă suri legislative
d. dezvoltarea de programe de screening
e. creşterea rezistenţei individuale
8. Recomandă rile nutriţionale pentru prevenţia E
cancerelor sunt CU EXCEPŢIA:
a. activitatte fizică
b. menţinerea indexului de masă corporală
c. evitarea că rniii roşii şi zahă rului rafinat
d. limitrea consumului de gră simi
e. evitarea proteinelor în general

9. Factorii care influenţează riscul individual de B

cancer sunt urmă torii CU EXCEPŢIA:
a. variabilitatea individuală a expresei
enzimelor ce metabolizează substanţele
clinice
b. restricţionarea consumului de substanţe
toxie
c. lezarea ADN şi a sistemelor genetice de
reaparare a acestor leziuni
d. prezenţa unor modifică ri specifice
moştenite a genelor ce codifică diverse
proteine reglatoriii
e. susceptibilitatea “dobâ ndită ” ca o
consecinţă a unor evenimente patologice
care cresc riscul de cancer
10. Mă surrile de profilaxie primară din “ D
Codul European anti-cancer” includ
urmă toarele CU EXCEPŢIA:
a. nu fumaţi
b. evitaţi obezitatea
c. creşteţi consumul zilnic de
legume şi fructe proaspete
d. protejarea mediulu
înconjuraă tor
e. participarea la mă suri de vaccinare

11. Privind intervenţiile care să reducă D

amploarea fenomenului fumatului, care
dintre acestea NU este considerată aplicabilă
practic:
a) creştrea accesului la terapiile de sistare a
fumatului
b) diseminarea informaţiilor privind
riscurile fumatului
c) restricţiile privind fumatul în locurile
publice
d) interzicerea fumatului la vâ rstele 12-18
ani
e) promovarea mijloacelor farmacologice de
combatere a adiţiei
12. Cancerele induse de fumat sunt urmă toarele B
CU EXCEPŢIA:
a) cancerele sferei ORL
b) cancerul mamar
c) cancerul de vezică urinară
d) cancerul de col uterin
e) cancerul renal

13. Elementele de dietă care ar reduce riscul de D

cancer sunt CU EXCEPŢIA:
a) conţinut bogat în fibre vegetrale
b) conţinutul crescut în calciu şi seleniu
c) legumele bogate în indol
d) dietele hipercalorice
e) conţinut crescut în vitaminele A, C şi E
14. Sunt consideraţi agenţi cu acţiune de B
chemoprevenţie a cancerelor urmă toarele
categorii CU EXCEPŢIA:
a) antimutageni şi blocanţi de carcinogeni –
ex acidul elagic
b) unele citostatice citotoxice – ex
ciclofosfamida
c) agenţi hormonali şi antihormonali-
tamoxifen
d) antioxidanţii- vitamina A
e) statinele: simvastin- atrovastin

15. Cele mai importante rezultate privind D

chemopreventţia a fost obţinute în
urmă toarele cancere CU EXCEPŢIA:
a. cancerele sferei ORL
b. cancerele bronho-pulmonare
c. cancer mamar
d. cancerul hepatic
e. cancerul de prostată
16. Între factorii consideraţi de risc ocupaţional E
se regă sesc urmă torii carcinogeni CU
EXCEPŢIA:
a) anilina
b) azbestul
c) dioxina
d) erbicide şi pesticide
e) digoxina

17. Chemoprevenţia cancerelor poate fi definită E

prin urmă toarele CU EXCEPŢ IA:
a. orice intervenţie farmacologică cu
nutrienţi specifici
b. cu diferite categorii de substanţe
chimice
c. în scopul de a preveni sau inhiba
carcinogeneza
d. a reduce incidenţa anumitor cancere
e. a preveni unele simptome ale
cancerelor

18. Clasificarea carcinogenilor umani include C

urmă toarele subgrupe CU EXEPŢ IA:
a. carcinogeni umani definiţi
b. carcinogeni probabili
c. carcinogeni umani neidentificaţi
d. carcinogeni umani posibili
e. neclasificabili ca şi carcinogen umani
19. Chemoprevenţia a demonstrat unele rezultate D
îu afecţiuni CU EXCEPŢ IA:
a. keratoza actinică
b. leukoplakia orală
c. polipii adenomatoşi colonici
d. carcinoame microinvazive mamare
e. neoplazii intraepiteliale cervicale

20. Ce agent de chemoprevenţie a demonstrate o B

reducere a incidenţei cancerului mamar
controlateral cu 47%:
a. retinol
b. tamoxifen
c. celecoxib
d. vitamina E
e. vitamina D

21. Ce agent de chemoprevenţie a demnstrat A

unele rezultate în diminuare numă rului de
polipi la pacienţii cu polipoză familială :
A. celecoxib
B. tamoxifen
C. retinol
D. folaţii
E. calciu şi vitamina D
22. Care din definţiile screening ului este corectă : B
A. acţiunea de depistare activă a cancerelor
simptomatice clinic
B. depistarea unor leziuni preneoplazice sau a
unui cancer într-o populaţie
asimptomatică
C. reducerea frecvenţei cancerelor prin
identificarea şi eventual suprimarea
factorilor de risc extrem de diverşi
D. acţiunea de prevenţie a recidivei loco
regionale şi/sau bolii metastatice
E. depistarea unor cancer în faza
simptomelor minime de boală

23. Condiţiile de screening a unui cancer incllud C

urmă toarele caracteristici CU EXCEPŢ IA:
a. prevalenţă mare, morbiditate şi mortalitate
crescută
b. frecvenţă crescută a formelor cu istorie
naturală lungă
c. existenţa unor mijloace imagistice capbile
să identifice boala în stadiu incipiente
d. etapa premalignă /asimptomatică /non
metastaitcă detectabilă
e. existenţa unor teste de screening fezabile,
sensibile şi specifice
24. Proprietă ţile unui test de screening sunt D
urmă toarele CU EXCEPŢ IA:
a. acceptabilitate de că tre pacient
b. sensibilitatae
c. specificitate
d. capacitate de prognostică
e. randament crescut

25. Care este cancerul pentru care acţiunea de B

screening NU este eficace?
a. Cancer mamar
b. Cancer bronho-pulmonar
c. Cancer de col uterin
d. Cancer acolo-rectal
e. Cancerul de prostată
26. Rezultatele pozitive ale depistă rii precoce se E
translează în:
a. reducerea nivelelor de mortalitate
b. ameliorarea calită ţii vieţii
supravieţuitorilor
c. identificarea leziunilor premaligne
d. identificarea leziunilor in situ
e. depistarea cancerelor mai agresive

27. Caracteristicile unui test de screening ideal E

sunt urmă toarele CU EXCEPŢ IA:
a. sensibilitate şi specificitate crescută
b. invazivitatea minimă
c. costuri convenabile
d. posibilitatea utiliză rii ca test de masă
e. valoare prognostică ridicată
28. Factorii de eroare în programele de depistare D
sunt urmă torii CU EXEPŢ IA:
a. timpul de avans diagnostic (lead-time
bias)
b. legate de viteza creşterii tumorale
(length bias)
c. de selecţie a subiecţilor (selection
bias)
d. nici un ră spuns nu este corect
e. de supradiagnostic (overdiagnosis
bias)

29. Între metodele de optimizare a testelor de C

screening se pot enunţa:
a. aplicarea optimă a testelor de depistare
b. focalizarea programelor de screening pe
grupele de mare risc
c. alegerea unui moment convenabil pentru
practicarea testelor de screening
d. identificarea dificultă ţilor şi pregă tirea
acţiunii de screening
e. focalizarea pe grupele populaţionale de
risc
30. Recomandă rile privind programele de C
screening includ urmă toarele CU EXCEPŢIA:
a. să permită o rată crescută de participare
b. trebuie să fie cost-eficiente
c. să prezinte argumente convingă toare de
eficacitate
d. trebuie să fie monitorizare extern şi
evaluate regulat
e. modul de organizare a programelor de
screening trebuie să fie sensibil la
necesită ţile logistice

31. Care NU este considerată metodă de A

screening în cancerul mamar:
i. A. ecografia mamară
ii. B. rezonanţa magnetică nucleară
iii. C. mamaografia
iv. D. autoexaminarea sâ nilor
v. E. examenul clinic calificat
32. Despre examenul mamaografic care afirmaţie C
este falsă ?:
a. pexamenului sâ nului cu raze X
b. este o metodă de screening bine stabilită
c. este şi o metodă de stadializare a
cancerului mamar
d. sensibilitatea şi specificitatea mamografiei
creşte cu vâ rsta
e. reduce mrtalitatea cu 15<5 la grua de
vâ rstă cuprinsă între 40-49 de ani

33. Care afirmaţie privind autoexaminarea D

sâ nilor în cadrul screeningului cancerului
mamar este falsă ?
a. este cea mai simplîă şi mai controversată
nmetodă
b. auttotexaminarea este practicaă de 2-3%
dintre femei
c. factorii de impact negative include teama
de boală şiu subiectivismul
d. se recomandă a fi efectuată la începutul
fiecă rui ciclu menstrual
e. necesită o instruire prealabilă

34. Care din urmatoarele metode NU este inclusă E

în screeningul cancerului colo-rectal?:
a. testul hemoragiei oculte în scaun
b. colonoscopia
c. examinarea digitală rectală
d. irigoscopia cu bariu în dublu contrast
e. examenup computer tomografic
35. Care dintre grupele de risc în screening ul B
cancerelor colo-rectale Nu este corectă :
a. persoane cu istoric personal şi/sau familial
de cancer colo-rectal
b. pesoane cu anteceente heredo coloaterale
de cancere digestive
c. persoanele cu sindroame
genetice( polipoza adenomatoasă
familială )
d. persoane cu boli inflamatorii intestinale
(colita ulcerativă )
e. persoanele cu polipi adenomatoşi şi viloşi
sporadici

36. Care este metoda incorectă din screening ul A

cancerelor mamare::
a. scintigrafia osoasă
b. mamaografia
c. autoexaminarea sâ nilor
d. examenul clinic calificat
e. examul în rezonanţă magnetică
nucleară (RMN)
37. Beneficile scontate prin screeningul E
cancerului mamar sunt urmă toarele CU
EXEPŢ IA:
a. creşterea probabilită ţii de
vindecare
b. creşterea supravieţuirii
pacientelor depistate prn screenining
c. linişirea pacientelor
d. scă derea costurilor prin
depistarea cazurilor care vor necesita
tratament curativ
e. scă derea incidenţei cancerului
mamar

38. Care este varianta corectă propusă privind B

periodicitatea examenelor de screening în
cancerul mamar?
a. În absenţa factorilor de risc între
30 şi 50 de ani se recomandă toate
metodele de screening uzuale
b. În absenţa factorilor de risc între
vâ rstele de 20-40 de ani: autoexaminarea
lunară , examen clinic anual şi
mamaografia
c. În prezenţa factorilor de risc sau
după 50 de ani numai examen
mamaografic
d. În prezenţa factorilor de risc sau
după vâ rsta de 50 de ani n se recomandă
decâ t examenul clinic anual
e. Limita superioară de practicare a
mamografiei este de 70 de ani
39. Ghidurile ASC recomandă utilizarea IRM în C
screening ul cancerului mamar lîn situaţiile
urmă toare CU EXCEPŢ IA:
a. femei cu mutaţii la nivel de BRCA-
1 sau BRCA-2
b. femeile cu rude gradul I cu mutaţii
ale genei BRCA-1 sau -2
c. femei cu antecedente familiale de
cancere ovariene, mamare şi colo-rectale
d. persoanele cu antecedente de
radioterapietoracică (ex.boala Hodgkin)
e. femei purtă toare sau cu o rudă
purtă toare a unei mutaţii în domeniul
genlor TP53 şi PTEN.

40. Screeningul în cancerul de col uterin se face A

prin:
a. frotiul citologic cervico-vaginal.
b. frotiu citologic şi examenul clinic genital
(tuşeu genital).
c. frotiul citologic cervico-vaginal şi
examenul computer tomografic.
d. frotiu cito-vaginal numai la persoanele cu
antecedente de infecţie HPV care nu au
beneficiat de vaccinarea anti HPV
e.frotiu cito-vaginal, examen genital şi
examen RMN
41 Care dintre urmă toarele afirmaţii privind B
screening ul în cancerul de prostă (CP) NU
este adevă rată ?
a. Screeningul în CP se efectuează prin
dozarea PSA, tuşeu rectal şi ecografie
endorectală .
b. La bă rbaţii de rasă albă cu istoric familial
de CP negativ, screening ul începe înainte de
vâ rsta de 50 de ani.
c. Triplul screening (PSA+TR+TRUS) are o
sensibilitate şi specificitate de peste 90%.
d. Dozarea PSA la bă rbatul să nă tos a condus
la o creştere a incidenţei CP primitiv.
e. Efectul screening ului în CP ră mâ ne incert.

42 Care este screening ul cu cu cea mai crescută D

rată de succes?:
A. cancerul de prostată .
B. cancerul colo-rectal.
C. cancerul bronho-pulmonar
D. cancerul de col uterin.
E. cancerul ovarian.
43 Care dintre urmă toarele afirmaţii privind C
cancerul colo-rectal (CCR) este FALSĂ :
A. practicarea anuală a testului depistă rii
hemoragiilor oculte în scaun a demonstrat
reducerea riscului de CCR cu 16%.
B. la persoanele fă ră factori de risc,
screningul CCR va debuta de la vâ rsta de 50
de ani.
C. la persoanele fă ră factori de risc,
screningul CCR va debuta înaintea vâ rstei de
50 de ani.
D. la persoanele cu factori de risc crescuţi,
screening ul CCR va debuta la vâ rstele de 30-
35 de ani.
E. la persoanele cu ris mediu sunt cele cu
istoric personal de CCR sau adenoame acolo-
rectale.

44 Care semnificaţie NU este corectă în regula C

ABCDE în diagnosticul diferenţial al
melanoamelor maligne cutanate anterioare
NU face parte:
a. A- asimetrie.-formă asimetrică
b. B- border -margin.
c. C- confort- prezenţa durerii
d. D - diametru
e. E- elevation - supradenivelare.
45 Care este markerul tumoral propus pentru A
screening ul canceului ovarian?:
A. CA 125.
B. CA 15.3.
C. ecografia abdominală .
D. examenul computer tomografic retiniană .
E. examenul rezonanţă magnetică nucleară .

46 Recomandă rile actuale de screening în D

melanomul malign stipulează urmă toarele CU
EXCEPŢ IA:
a. examinarea completă a tegumentelor
şi mucoaselor
b. examinarea la fiecare 3 ani pentru
persoanele fă ră risc
c. examinarea anuală pentru persoanele
cu risc crescut
d. persoanele cu risc crescut sunt numai
acele cu expuneri intense şi prelungite la
razele de soare
e. antecedentele familiale sunt de
asemenea un factor de risc

47 Care afirmaţie cu privire la screeningul C

cancerelor Nu este adevă rată :
a. screeningul oferă cel mai mare
potenţial de reducere a deceselor prin
cancer
b. într-o campanie de depistare a unui
cancer este util a se defini populaţiile cu
risc crescut
c. eforturile de prevenţie ar trebui
dirijate împotriva tuturor cancerelor
umane
 d. este esenţial ca personalul sanitar să
ajut pacienţii să înţeleagă importanţa
depistă rii precoce
e. eforturile de prevenţie ar trebui
dirijate spre cancerele pentru care există
şi mijloacele terapeutice mai eficace

48 În favoarea acţiunii de screening în D

melanomul malign (MM) cutanat pledează
urmă toarele date CU EXCEPŢ IA:
a. melanomul malign superficial
prezintă o perioadă premalignă lungă
b. aspctele clinice ale MM pot fi uşor
recunoscute de un clinician antrenat
c. prognosticul este bnn după exizia
chirurgicală completă a leziunii localizate
d. existenţa unui tratament sistemic
eficace care ameliorează prognosticul
e. examinarea clinică completă a
tegumentelor şi mucoaselor este o metodă
bună de screening

49 Care este testul de screening care întruneşte D

aproape în totalitate caracteristicile unui test
de screening „ideal”?
a. mamografia
b. CA 125
c. PSA
d. AFP
e. Frotiul citodiagnostic cervico-vaginal
testul Babeş-Papanicolau
 50 Testele de screening mai frecvent utilizate în C
practică sunt urmă toarele CU EXCEPŢ IA:
a. cancer mamar -mamografia,
examenn medical obiectiv,
autoexaminarea
b. cancer de prostată - tuşeu rectal, PSA,
ecografia transrectală
c. hepatocarcinom- alfafetoproteina
(AFP)
d. cancerele colo-rectale - colonoscopia,
identificarea hemoragiilor oculte în
materiile fecale
e. cancerul de col uterin- frotiul
citodiagnostic cervico-vaginal (testul
Babeş-Papanicolau)
Atomul care a pierdut un electron de pe nivelul extern este numit :
A. Metastabil
B. Instabil
C. Radioactiv
D. Ion
1. E. Radionuclid D
Care din urmatoarele radiatii nu este radiatie direct ionizanta :
A. Electronii
B. Pozitronii
C. Neutronii
D. Particulele alfa
2. E. Electronii Auger C
Care din particulele urmatoare au transferul liniar de energie (TLE)
cel mai mare :
A. Electronii
B. Pozitronii
C. Neutronii
D. Particulelele alfa
3. E. Protonii D
Cand un atom neutru este transformat intr-uhn atom cu sarcina
electrica, fenomenul se numeste :
A. Fisiune
B. Fuziune
C. Ionizare
D. Excitatie
4. E. Scintilatie C
5. Stagiul de divizune celulara cel mai sensibil la radiatie este : B
 A. Profaza
B. Metafaza
C. Anafaza
D. Telofaza
E. Interfaza
Care celule sunt considerate ca fiind cel mai putin expuse sensibile la
radiatie :
A. Celulele maduvei osoase
B. Celulele neuronale
C. Tesuturile limfatice
D. Celulele seminale
6. E. Celule ale pielii B
Care din afirmatiile urmatoare privitoare la interactiunea radiatiei
ionizante cu tesuturile nu este adevarata ?
A. Actiunile indirecte cauzeaza cele mai multe detrimente
biologice
B. Ioniii pot fi disociati in radicali liberi
C. ADN celular este tinta principala
D. Poate produce aberatii cromosomiale
7. E. Actiunea directa este mai frecventa decat actiunea indirecta E

Efectele stocastice ale radiatiei :

A. Includ carcinogeneza
B. Au o severitate dependenta de doza
C. Implica moartea celulelor
D. Pot fi recunoscute ca fiind produse de radiatie
8. E. Au un prag de 5 Gy A
Cand este cel mai probabil sa se apara malformatii mari ca irmare a
expunerii produsului de conceptie ?
A. La faza de preimplantare
B. In timpul organogenezei timpurii
C. In timpul organogenezei tarzii
D. In perioada fetala timpurie
9 E. In perioada fetala tarzie B
Efectele stocastice ale expunerii la radiatie ionizanta includ :
A. Epilarea
B. Inducerea cataractei
C. Leucemia
D. Eritemul pielii
10. E. Sterilitatea permanenta C
11. Dupa expunerea intregului corp la o doza unica de 1 Gy ce efecte C
probabile se observa ?
A. Eritem
B. Diaree
 C. Reducerea numarului de limfocite
D. Sterilitate permanenta
E. Moartea in decurs de 60 zile
Radioterapia conventionala cu doze fractionate este fundamentata pe
urmatorii factori biologici privitori la celulele mamiferelor, cu o
exceptie :
A. Varsta
B. Radiosensibilitatea diferita
C. Capacitatea de refacere (reparare a deteriorarilor)
D. Repopularea
12. E. Reoxigenarea A
Care din urmatorii factori maresc radiosensibilitatea celulelor ?
A. Hiperoxigenarea
B. Hipooxigenarea (starea hipoxica)
C. Adaugarea de substante care reduc radicalii liberi
D. Debite de doze mici sau iradierea multifractionata
13. E. Celulelele in faza de sinteaza a ADN A

Scopul radioterapieie este :

A. Impiedicarea proliferarii tumorale
B. Livrarea unei doze de radiatiii cat mai mare in tumora
C. Iradierea tumorii la o doza care sa o elimine fara iradierea
tesuturilor normale la doze care sa duca la complicatii serioase
D. Eliminarea iradierii tesuturilor normale
14. E. Eliminarea tumorii C
Avantajul iradierii preoperatorii consta din :
A. Sterilizarea celulelor tumorale de la periferia tumorii si
reducerea de volum a unei tumori voluminoase
B. Modificarea extensiei reale a tumorii sub aspect
anatomopatologic
C. Aprecierea mai dificila a factorilor prognostici
D. Intarzierea cicatrizarii
15. E. Aparitia fibrozei si a limforagiei postradice A
Avantajele radioterapiei postoperatorii constau din :
A. Indcatie mai precisa, in functie de datele obtinute in urma
explorarii chirugicale si morfopatologice
B. Volum tumoral de iradiat mai bine definit
C. Se poate administra dupa cicatrizarea plagii
D. Toate cele de mai sus (A,B, C)
16. E. Nici una din cele descrise mai sus D
17. Dezavantajele radioterapiei postoperatorii constau din urmatoarele, E
cu exceptia :
A. Absenta efectului asupra insamantarii celulelor maligene cu
ocazia gestului chirurgical
B. Alterarea vascularizatieie tumorale
 C. Cresterea riscului de radiorezistenta
D. Cresterea riscului complicatiilor postradice
E. Nici una din cele mentionate mai sus
Dezavantajele radioterapiei preoperatorii constau din urmatoarele,
cu exceptia :
A. Modificarea extensiei reale a tumorii sub aspectul
anatomopatolog
B. Aprecierea mai dificila a factorilor prognostici
C. Intarzierea cicatrizarii plagilor
D. Aparitia fibrozei si/sau limforagiei postradice
18. E. Nici una din cele mentionate mai sus E
Doza necesara pentru controlul clinic al unei tumori este stabilita de
medicul radioterapeut in functie de :
A. Tipul histologic si gradul de diferentiere
B. Aspectul macroscopic
C. Volumul tumoral si nivelul de oxigenare tisulara
D. Organele critice din jur
19. E. Toate acestea E
Efectele acute ale iradierii apar :
A. In timpul primei sedinte de iradiere
B. Dupa a doua sedinta de iradiere
C. In timpul iradierii si in prima luna ulterior
D. Dupa 3 luni de la incheierea iradierii
20. E. Nici un raspuns nu este corect C
Efectele acute postradice la nivelul mucoaselor constau din
urmatoarele, cu exceptia  :
A. Radiomucozita
B. Disgeuzia
C. Esofagita radica
D. Gastroenterita
21. E. Alopecia E
Urmatoarele afirmatii referitoare la radiomucozita sunt adevarate, cu
exceptia :
A. Apar ca urmare a distrugerii celulelor din stratul bazal al
epidermului si/sau mucoaselor aerodigestive
B. Apar din saptamana a doua de iradiere
C. Se manifesta clinic prin edem, ulceratii acoperite de
membrane, durere, eventual necroza
D. Pot fi amplificate prin suprainfectii fungice sau bacteriene
22. E. Dispa la intreruperea iradierii E
23. Efectele tardive postradioterapie se caracterizeaza prin : E
A. Distrugeri ale celulelor functionale cu multiplicare lenta
B. Alterarii stromei conjunctivo-vasculare
C. Perturbari trofice si scaderea numarului celulelor
parenchimatoase ce urmeaza a fi inlocuite de tesut conjunctiv
 fibros
D. Se manifesta prin fibroza, necroza, ulceratie, formare de
fistule, insuficienta de organ
E. Toate cele mentionate mai sus
Efectele tardive postradioterapie asupra masivului facial constau din :
A. Xerostomie
B. Osteoradionecroza
C. Fibroza articulatiei temporamandibulare
D. Toate cele descrise anterior
24. E. Nici una din afirmatii nu este adevarata D
Efectele acute asupra iradierii gastrointestinale se manifesta prin
urmatoarele, cu exceptia :
A. Greturi
B. Varsaturi
C. Crampe
D. Diaree
25. E. Nici una din cele mentionate mai sus E
Efectele tardive postradioterapie asupra toracelui constau din :
A. Pericardita
B. Stricturi esofagiene
C. Pneumonita de iradiere
D. Fibroza pulmonara
E. Toate cele mentionate mai sus
26. E
Efectele tardive postradioterapie asupra abdomenului si pelvisului
constau din urmatoarele, cu exceptia :
A. Cistita
B. Nefrita
C. Hepatita
D. Stricturi
27. E. Cataracta E
28.
29.
Rolul chirurgiei in managementul pacientilor cu cancer este :
A. Profilactic
B. Diagnostic
C. De stadializare
D. Terapeutic
1. E. Toate acestea E
Tehnicile chirurgicale de diagnostic sunt reprezentate de :
A. Punctia aspirativa cu ac fin
B. Punctia biopsie
C. Biopsia incizionala
D. Biopsia excizionala
2. E. Toate acestea E
 Avantajele punctiei biopsie cu ac fin sunt urmatoarele, cu exceptia :
A. Absenta cicatricii
B. Absenta necesitatii anesteziei
C. To leranta buna a pacientilor
D. Timpul rapid de obtinere a rezultatului
3. E. Cantitatea mica de celule obtinute E
Dezavantajele punctiei biopsie cu ac fin sunt urmatoarele, cu
exceptia :
A. Cantitatea mica de celule obtinute
B. Absenta informatiilor cu privire la arhitectura histologica,
subtipul histologic si grading-ul tumoral
C. Imposibilitatea identificarii anumitor markeri
imunohistochimici, receptori si molecule de suprafata
D. Marja larga de eroare
4. F. Timpul rapid de obtinere a rezultatului E
Alegerea procedeului diagnostic este dictata de :
A. Conditiile anatomice
B. Biologia tumorii
C. Necesitati le examenului anatomo-patologic D
D. Toate cele prezentate mai sus (A+B+C)
5. E. Dorinta pacientului
Tehnicile chirurgicale de stadializare includ :
A. Biopsierea ganglionilor loco-regionali
B. Biopsia ganglionului sentinela
C. Laparotomia exploratorie
D. Toate cele prezentate mai sus (A+B+C)
6. E. Nici una din cele prezentate mai sus (A+B+C) D
Chirurgia curativa (definitiva) se caracterizeaza prin :
A. Operabilitate
B. Rezecabilitate
C. Radicalitate
D. Margini de siguranta
7. E. Toate cele mentinonate mai sus E

In majoritatea cazurilor marginile de rezectie trebuie sa fie de cel

putin :
A. 1 mm
B. 3 mm
C. 5 mm
D. 10 mm D
8. E. 20 mm
9. Scopul terapeutic al chirurgiei este asigurat de : E
A. Intentia de radicalitate oncologica, in boala localizata sau cu
 extensie locoregionala, recidive tumorale sau metastaze
B. In scop citoreductiv, in formele avansate de boala
C. In scop paliativ, pentru combaterea unor simptome grave ce
pericliteaza viata pacientilor
D. In scop de reconstructie a defectelor anatomice dupa terapia
curativa
E. Toate acestea
10.

Rolul factorilor prognostici si predictivi consta din, cu exceptia:

A. Stabilirea unei prognoze de supravietuire a pacientilor si de
anticipare a raspunsului la tratament
B. Identificarea unor subgrupuri de pacienti cu evolutie
particulara care sa beneficieze de o anumita terapie
C. Interpretarea critica a studiilor clinice prin identificarea unor
factori ce pot influenta rezultatele finale in termenii
raspunsului terapeutic si supravietuirii
D. Diminuarea efectelor secundare, prin aplicarea unor
tratamente oncologice minimale la pacientii cu prognostic
favorabil
E. Nici una din afirmatii nu este adevarata

E
1.
Grupul larg al factorilor prognostici include :
A. Factori asociati bolii neoplazice
B. Factori legati de organismul pacientului
C. Factori in relatie cu terapia
D. Toate cele mentionate mai sus (A+B+C)
2. E. Nici una din cele mentionate mai sus (A+B+C) D
Factorii prognostici in relatie cu tumora sunt reprezentati de, cu
exceptia :
A. Tipul histologic
B. Gradul de diferentiere histologica
C. Markerii tumorali
D. Clasificarea TNM
3. E. Terapia aplicata E
4. Factorii prognostici in relatie cu extensia anatomica a tumorii sunt : E
A. Volumul/dimensiunea tumorii
 B. Stadiul TNM
C. Formatiune unica versus multifocala
D. Numarul sediilor regionale sau la distanta invadate
E. Toate acestea

Factorii prognostici histoplatologici sunt :

A. Clasificarea morfologica
B. Gradul histologic
C. Caracteristicile moleculare tumorale (pattern-ul)
D. Toate acestea (A+B+C)
E. Nici unul dintre cei mentionati
5. D
Factorii prognostici in relatie cu pacientul sunt :
A. Factorii demografici
B. Comorbiditatile
C. Complianta
D. Toate acestea (A+B+C)
E. Nici unul dintre cei mentionati

6. D
Factorii prognostici in relatie cu tratamentul sunt :
A. Prima secventa terapeutica si tratamentele anterioare
B. Abordarea multidisciplinara, experienta medicala si dotarea
tehnica
C. Conditiile terapeutice
D. Posibilitatile de control a rezultatelor
E. Toate acestea (A+B+C+D)
7. E
Complianta pacientilor la tratamentele concologice consta din :
A. Reactia sociala la boala
B. Consumul de alcool, nicotina, diverse droguri
C. Credinta in terapii complementare/alternative
D. Toate cele mentinonate (A+B+C)
8. E. Toate raspunsurile sunt false D
Factorii de prognostic demografici includ urmatoarele, cu exceptia :
A. Varsta si sexul
B. Nivelul de educatie
C. Statusul socio-economic
D. Religia
9. E. Greutatea si inaltimea la nastere E
10. Factorii prognostici pot fi : D
A. Comuni majoritatii pacientilor si/sau neoplaziilor
B. Reprezentativi pentru anumite tipuri de tumori
C. Specifici unei singure leziuni maligne
D. Toate afirmatiile sunt adevarate
 E. Nici una din afirmatii nu corespunde definitiei factorilor
prognostici
Factorii prognostici comuni majoritatii pacientilor si/sau neoplaziilor
sunt reprezentati de :
A. Varsta
B. Statusul de performanta
C. Extensia anatomica
D. Gradul de diferentiere tumorala
E. Toate cele prezentate mai sus (A+B+C+D)
11. E
Factorii prognostici reprezentativi pentru anumite tipuri de tumori
sunt :
A. Histologia tumorii
B. Localizarea tumorala
C. Gradul de rezecabilitate
D. Toate raspunsurile sunt adevarate (A+B+C)
12. E. Toate raspunsurile sunt false D

41.Urmă toarele cancere în stadii metastatice sunt tratate cu A

chimioterapie citotoxică CU EXCEPŢIA:
1. cancerul renal
2. cancerul mamar
3. bronho-pulmonar microcelular
4. cancerul de vezică urinară
5. cancerul colo-rectal
42.
Care dintre urmă toarele tratamente antineoplazice nu este D
sistemic:
a) chimioterapia citotoxică
b) hormonoterapia
c) terapii moleculare
d) radioterapia
e) imunoterapia

43.
Scopul tratamentelor sistemice este:
a) previne multiplicarea celuleor canceroase
b) să prevină metastazarea
c) să prevină recidiva locală
d) angiogeneza tumorală
c) proliferarea necontrolată
d) toate împreună
D

44.
Clasificarea citostaticelor se face conform: E
a proprietă ţile chimice
b mecanismul de acţiune
c sursa
d mecanismul diviziunii celulare
e. toate împreună
45.
Care citostaic nu face parte din clasa alkilanţilor: C
A ciclofosfamida
B busulfan
C doxorubicina
D daarbazina
E tiotepa

46.
Care citostaic NU face parte din clasa antimetaboliţilor B
antagonişti de acid folic:
f. Metotrexat
g. 5-Fluorouracil
d Pemetrexed
h. Ralitrexed
i. Edatrexed
j. Trimetrexed

47.
Care citostaic NU face parte din clasa “derivaţilor naturali”: D
f. vincristin
g. cisplatin
h. doxorubicina
i. irinotecan
j. etoposid
48.Care dintre antibioticele antitumorale NU face parte dintre A
antracicline:
f. bleomicina
g. epirubicina
h. doxorubicina
i. idarubicina
j. daunorubicina

49.
Dintre citostaicele cu acţiune pe fusul de diviziune nu face D
parte:
f. vincristina
g. vinblastina
h. vinorelbina
i. etoposid
j. paclitaxel (taxol)

50.
Care dintre ură toarele citostatice NU acţionează prin B
depolimerizarea microtubulilor fusului de diviziune::
f. vincristina
g. paclitaxel (taxol)
h. vinoelbina
i. vinblastina
j. vindesina
51.
Printre mecanismele de acţiune ale doxorubicinei NU E
figurează :
f) mechanism alkilant
g) process de peroxidare a lipidelor
h) inhibitor de topoizomerază tip II
i) mechanism de intercalare ale lanţurilor de AND
j) Depolimerizarea microtubilor fusului de diviziune

52.
Care dintre citostaice NU este ciclospecific fazodependent: E
f) vincristina
g) paclitaxel
h) 5 fluorouracil
i) gemcitabina
j) cisplaatin
53.
Citostaicele cu acţiune asupra fazei S a ciclului celular sunt B
toate cu excepţia:
f) 5-fluorouracil
g) ciclofosfamida
h) metotrexat
i) docetaxel (taxotere)
j) vinorelbina

54.
Clasa citostaticelor cu acţiuneantitopoizomerazică include C
urmă toarele cu excepţia:
f) irinotecan
g) doxorubicina
h) bleomicin
i) topotecan
j) etoposid

55.
Citostaticele ciclo-specifice fazo-independent sunt toate cu C
exepţia:
a. ciclofosfamida
b. carboplatin
c. metotrexat
d. bleomicina
e. doxorubicina
56.Sunt considerate citostatice ciclo-specifice, fazo-specifice E
toate cu excepţia :
f) L-asparaginaza
g) gemcitabina
h) bleomicina
i) 5-fluorouracil
j) cisplatin

57.
Sunt considerate citostatice din categoria antimetaboliţi C
fluoropirimidine toate cu excepţia:
f. uracil -ftorafur
g. capecitabina
h. epirubicina
i. 5-fluorouracil
j. floxuridina

58.
Citostatice antibiotice non-antracicline sunt toate cu excepţia A
f. doxorubicina
g. mitomicina C
h. actinomicina D
i. bleomicina
j. mitoxantron
59.
Sunt considerate cittostatice antimetaboliţi analogi purinici B
toate cu excepâ ia:
f. 6-tioguanina
g. gemcitabina
h. 6- mercaptopurina
i. azatioprina
j. fludarabina

60.
Sunt considerate case de citostaice în funcţie de mecanismul C
de acţiune cu excepţia:
f. agenţi alkilanţi
g. antimetaboliţi
h. antimitocondriale
i. inhibitori ai fusului de diviziune
j. inhibitori de topizomerază

61.Sunt considerate citostaice cu acţiune foarte speifică pe E

celkula malignă :
F. vincristina
G. docetaxel
H. cisplatin
I. doxorubicina
J. nici unul
62.Care din urmă toarele efecte secundare acute NU sunt B
asociate administră rii chimioterapiei cu agenţi alkilanţi:
F. mielosupresia
G. pruritul
H. hepatotoxicitatea
I. toxicitate digestivă
J. toxicitate gonadică

63.
Care sunt efectele secundare ale chimioterapiei cu să ruri de D
platină cu EXCEPTIA:
f. neurotoxicitatea
g. greţuri si vă rsă turi
h. trombocitopenia
i. cataracta
j. nefrotoxicitatea
64.Efectele conice ale citostaticelor antracicline sunt cu C
EXCEPTIA:
f. toxicitate cardiacă
g. disfunctie gonadică
h. toxicitatea endocrină
i. mielosupresia
j. hepatotoxicitatea

65.
Care din urmă toarele afirmaţii referitoare la chimioterapia C
citotoxică este falsă ?
f. este o terapie sistemică
g. este dependentă de cinetica creşterii tumorale
h. prezintă o specificitate crescută pe celula malignă
i. acţionează printr-o cinetică de ordinul I
j. distruge o fracţiune de celule tumorale independent
de numă rul iniţial de celule
66.
Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la chimioterapia citotoxică : A
f. tratament loco-regional
g. prezintă efecte toxice imediate
h. efecte toxice tardive
i. index terapeutic redus
j. nu distruce niciodată 100% din numă rul de celule
dintr-o tumoră

67.
Despre efectele secundare ale chimioterapiei citotoxice sunt C
adevă rate urmă toarele, cu excepţia:
f. deterrmină anorexie
g. graţa şi vă rsă turile sunt frecvente
h. determină efecte psihice la pacienţii în stare
terminală
i. cisplatin determină neuro- şi nefrotoxicitate
j. antraciclinele determină disfuncţii hepatice
68.
Acţiunea citostaticelor constă din: E
f. efecte rapide şi imediate asupra tuturor tumorilor
maligne
g. sensibilitatea variabilă în cursul chimioterapiei
h. acţiune independentă de volumul tumoral
i. fracţia de celule distruse este cu atâ t mai crescută cu
câ t volumul tumoral este mai mare
j. nici o afirmaţie nu este corectă

69.
Criteriile de clasificarea agenţilor chimioterapici nu include: D
f. proprită ţile chimice
g. mecanismul de acţiune
h. sursa
i. specificitate tumorală
j. mecanismul diviziunii celulare
70.
Efectele pe termen lung a chimioterapei includ toate cu A
excepţia:
f. Iridociclita acuta
g. Aopecia
h. Fibroza pulmonară
i. A doua neoplazieKeratita fungica
j. Tulbură ri sexuale

71.
Care afirmaţie este falsă : E
i. A. Cardiotoxicitatea este o complicatie tardiva dupa
tratamentul cu antracicline
ii. B.Toxicitatea este specifică de agent
iii. C.Sindromul mâ nă -picior este frecvent la derivaţii
fluoropirimidinici
iv. D.Boala tromboembolică este mai frecventă după
chimioterapie
v. E. Toxicitatea pulmonara survine frcvent după tratamentul
cu antimetaboliţii antipurinici
72.
Complicatiile agenţilor alkilanţi includ urmatoarele in afara C
de:
f. greaţa şi vă rsă turile
g. hematuria
h. cataracta bilaterală
i. constipaţie
j. mielosupresie

73.
Reacţiile de hipersensibilizare sunt datorate urmă toarelor C
citostatice cu excepţia:
f. paclitaxel
g. bleomicin
h. cisplatin
i. etoposid
j. asparaginaza

74.
Care din urmatoarele tipuri de chimioterapie nu este inclusă C
în tratamentul curent al neoplaziiilor:
f. chimioterapia primară
g. chimioterapia neoadjuvantă
h. chimioterapia metabolică
i. chimioterapia adjuvantă
j. chimioterapia paliativă
75.
Care este neoplazia pentru care chimioterapia NU reprezintă B
principala modalitate terapeutică :
f. leucemiile acute
g. cancerul renal
h. coriocarcinomul placentar
i. tumora Wilms
j. carcinomul bronho-pulmonar cu celule mici

76.
Excludeţi neoplaziile care NU prezintă indicaţii de A
chimioterapie neoadjuvantă :
f. melanomul malign
g. cancerul anal
h. cancerul mamar
i. cancerul rectal
j. cancerul de col uterin
77.
Care neoplazie NU beneficiază de chimioterapia adjuvantă : C
f. cancerul mamar
g. cancerul acolo-rectal
h. cancerul renal
i. osteosarcomul
j. cancerul bronho-pulmonar non-microcelular
stadiul II-III

78.
Care din afirmaţiile referitoare la condiţiile de eficacitate a D
chimioterapiei adjuvante este falsă ?:
f. disponibilitatea anumitor citostatice într-o
anumită localizare
g. administrarea în doze maxime tolerate
h. continuarea pentru o perioadă limitată de timp
i. câ nd vindecarea numai este un obiectiv realist
j. iniţierea câ t mai rapid postoperator
79.
Beneficiile chimioterapiei adjuvante urmează să fie stabilite E
în urmă toarele localiză ri neoplazice cu excepţia:
f. cancerele ORL
g. cancerele că ilor biliare
h. sarcoamele de pă rţi moi
i. cancerele pancreatice
j. cancerul renal

80.
Chimioterapia intra-arterială este indicată în urmă toarele D
localiză ri neoplazice CU EXCEPŢ IA:
a. metastazele hepatice
b melanoame maligne
c. tumori cerebrale recidivate
d. cancerul renal
e osteosarcoamele extremită ţilor.
a.
81.
Asociaţia chimio-radioterapie este indicată în urmă toarele C
neoplazii CU EXCEPŢ IA:
a. cancerul rectal.
b. cancerul de col uterin
c.melanomul malign cutanat.
d. cancerle ORL
e. cancerul esofagian.

82.Chimioterapia intraperitoneală se poate administra în B

urmă toarele cancere cu diseminare peritoneală CU
EXCEPŢ IA:
A. cancer ovarian.
B. tumori gastrointestinale stromale (GIST) .
C. cancerul de colon
D. canecrul gastric.
E. cancer de joncţiune eso-gastric
83.
Care dintre urmă toarele indicaţii privind chimioterapia intra- B
arterială ia este INCORECTĂ :
A. metastazele hepatice din cancerele de colon.
B. cancerul ovarian avansat
C. tumorile primitive hepatice
D. tumorile maligne cerebrale recidivate.
E. melanomul malign al extremită ţilor

84.
Printre citostaicele cu administrare orală se regă sesc E
urmă toarele CU EXCEPŢ IA:
A. capecitabina.
B. vinorelbina
C. temozolamid
D. etoposid
E. cisplatin
85.
Asocierea chimioterapiei la radioterapie este justificată de C
urmă toarele efecte CUEXCEPŢIA:
A. efectul de radiopotenţializare.
B. efectul de radiosensibilizare.
C. efectul de oxigenare tisulară .
D. efectul de cooperare spaţială venoasă retiniană .
E. efectul de prevenţie a apariţei metastazelor la distanţă .

86.
Între modalită ţile de administrare a chimioterapei se pot C
enumera CUEXCEPŢ IA:
f. chimioterapia intrvenoasă
g. chimioterapia în perfuzie continuă
h. chimioterpia perineurală
i. chimioterapia orală
j. chimioterapia intra-arterială
87.Printre cancerele local-avnsate care pot fi tratate prin D
ascocierea chimio-radioterapie concomitentă pot fi incluse
urmă toarele CU EXCEPŢ IA:
f. cancerul rectal
g. cancerul de col uterin
h. cancerul bronho-pulmonar non microcelular
i. cancerul ovarian
j. Cancerul bronho-pulmonar microcelular

88.
Toxicitate cardiacă poate fi determinată de tratamentul cu A
citostaicele::
f. doxorubicina
g. cisplatin
h. gemcitabina
i. vinorelbina
j. leukeran
89.
Nefrotoxicitatea este frcvent obervată după tratamentele cu C
citostaticele: relativ
f. doxorubicina
g. vinorelbina
h. cisplatin
i. ciclofosfamida
j. etoposid

90.
Ileusul paralitic poate fi o complicaţie a citostaicelor precum: B
f. cisplatin
g. vincristina
h. gemcitabina
i. etoposid
j. ciclofosfamida
91. Care din urmă toarele tră să turi NU sunt E
considerate în definiţia unui marker tumoral
?
a) caracteristică care poate fi mă surată
obiectiv
b) poate fi evaluată obiectiv
c) ca indicator al unui process biologic
normal sau patologic
d) sau ca ră spuns farmacologic
e) sintetizat numai de tumora malignă

92. Între caracteristicile unui marker tumoral C

ideal se regă sesc urmă toarele tră să turi CU
EXCEPŢIA:
a) aplicare facilă
b) detectabilitate
c) acceptabilitae
d) sensibilitate
e) specificitate

93. Caracteristicile unui marker ideal includ B

urmă toarele tr[s[turi CU EXCEPŢIA:
a) acurateţe de 100%
b) să prezinte valoare prognostică
c) să poată depista toate tumorile în stadii
microscopice
d) să aibă valoare prognostică
e) să aibă specificitate de organ
94. Exemple de markeri tumorali din categoria C
proteine oncofetale sunt urmă toriii CU
EXCEPŢIA:
f. AFP
g. CEA
h. PSA
i. HCG
j. Proteina S-100

95. Exemple de markeri tumorali din categoria E

“hormoni cu cu secreţie ectopică ”sunt CU
EXCEPŢIA:
f. tirioglobulina
g. tirocalcitonina
h. transferina
i. PSA
j. AFP

96. Exemple de markeri tumorali din categoria C

“antigene asociate tumorii” pot fi inclusi
urmă torii cu EXCEPŢIA:
k. CA 15.3
l. CA 19.9
m. LDH
n. CA 125
o. CA 72.-4
97. Care dintre indicaţiile unor markeri tumorali D
în funcţie de neoplazie NU este corectă :
k. hepatocarcinom- AFP
l. cancer ovarian- CA 125
m.cancer mamar CA 15.3
n. cancer bronho-pulmonar microcelular –
CA 19.9
o. cancer de prostată - PSA

98. Care dintre markerii tumorali NU aparţin D

categoriei “enzime specifice de ţesut”:
k. fosfataza acidă prostatică
l. neuron-specific enolaza (NSE)
m.fosfataza alcalină placenntară
n. antigenul specific prostatic (PSA)
o. gamaglutamiltranspeptidaza
99. Exemple de utilizare clinică a markerilor E
tumorali sunt corecte CU EXCEPŢIA
k. depistare precoce – PSA- cancer de
prostată
l. diagnostic – beta HCG- boala
trofoblastică
m. prognostic- LDH- cancer de testicul
n. urmă rire - Ca 125- cancer ovarian
o. stadializare- -NSE-cancer bronho
pulmonar non microcelular

100. Alfafetoproteina (AFP) este un marker D

tumoral de utilitate în urmă toarele neoplazii
CU EXCEP”IA:
k. hepatocarcinom
l. cancer colo-rectal
m. cancerul de testicul
n. cancerul ovarian
o. cancerul bronho-pulmonar

101. Lacticdehidrogenaza (LDH) este un marker E

tumoral cu roluri diferite în neoplaziile CU
EXCEPŢIA:
k) limfoame maligne non-hodgkiniene
l) cancerul de testicul
m) cancer bronho-pulmonar
n) melanomul malign
o) cancerul de vezică urinară
102. Urmatoarele afirmaţii referitor la markerii C
tumorali este adevă rată CU EXCEPŢIA:
k) Markerii tumorali suntt substanţe cu
concentraţii crescute în unele cancere
l) Markerii tumorali sunt în esenţă
nespecifici
m) Modificarea valorii unui marker tumoral
are un rol decisiv în schimbarea
protocolului terapeutic
n) Bolile benigne pot induce creşteri ale
valorilor markerilor tumorali
o) Markerii tumorali sunt cei mai utili în
urmă rirea postoperatorie şi
monitorizarea tratamentului

103. Dozarea anumitor markeri tumorali poate fi D

influenţată de de anumiţi factori CU
EXCEPŢIA:
k) disfuncţii hepatice şi renale
l) momentul chirurgical, sau chimio-
radioterapia
m) dificultă ţi tehnicel
n) preţul de cost ridicat
o) anumite medicamente ce pot imhiba
sinteza unor markeri
104. În tumorile germinale testiculare non E
seminomatoase prezintă valoare prognostică
markeri tumorali :
k) NSE
l) Beta HCG
m) LDH
n) ACE
o) AFP, beta HCG şi LDH, împreună

105. Care sunt markerii cu valoare predictivă D

pentru tratamentul hormonal în cancerul
mamar:
a. CA 15.3
b. AFP
c. HER 2,
d. receptorii estrogeni (RE) şi
progestteronici (RP)
e. Ki67
106. Semnele directe ale evoluţiei loco-regionale D
ale unei neoplazii sunt CU EXCEPŢIA:
k) adenopatie
l) ulceraţie
m) tumoră
n) metroragie
o) metastază pulmonară

107. Semnele indirecte ale evoluţiei unui cancer D

se pot manifesta prin CU EXCEPŢ IA:
k. secreţii anormale
l. semne de compresiune-sindrom de
cavă superioară
m. sindroame obstructive-icter
n. adenopatii periferice
o. hemoraii

108. Pot fi considerate semne sistemice într-un C

un cancer urmă toarele CU EXCEPTIA:
k. febra
l. scă derea poderală
m. sindromul de compresiune de cavă
superioară
n. astenia
o. transpiraţii
109. Pot fi considerate sindroame paraneoplazice E
urmă toarele sindroame CU EXCEPŢ IA::
k. tromboflebita migratorie
l. neutrofilia
m.hipercorticism
n. osteoartropatia pneumică
o. limfedemul de braţ

110. Într-un cancer bronho pulmonar C

microcelular pot fii considerate sindroame
paraneoplazice urmă toarele CU EXCEPŢIA:
k. leucocitoza
l. hiponatremie
m. disfonia prin pareză de nerv
recurent
n. hipocratism digital
o. anorexia

111. Printre cele 7 semne de alarmă în cancer A

sunt incluse urmă toarele CU EXCEPŢ IA:
K. pierderea ponderală
L. plă gi care nu se vindecă
M. noduli sau induraţii palpabile
N. modifică ri ale tranzitului intestinal sau
urinar
O. pierderi de sâ nge non fiziologice
112. Indicele de performanţă de 60% pe scala B
Karnofsky desemnează :
K. pacient cu actvitate normală cu efort, cu
unele semne de boală
L. ambulator, reclamă asistenţă ocazională în
activită ţile zilnice
M.invalid, necesită îngrijiri speciale şi
asistenţă permanentă
N. invaliditate severă ; este indicată
spializarea
O. capabil de activitate normală , cu efort,
unele semne de boală prezente

113. Indicile de performanţă de 2 pe scala C

ECOG/Zubroad desemnează :
k. pacient cu activitate normală capabil de
performanţă
l. pacientul cu simptome severe, >50% din
perioada a zilei in pat, incapabil de
activitate fizică [
m.activitate de autoîngrijire posibilă < 50%
din perioada activă a zilei în pat
n. simptome extem de severe, nu se poate
îngriji, petrece întreaga prioada a zilei în
pat
o. corneea, cristalinul şi corpul vitros
114. Indicele de performanţă de 2 pe scala E
Karnofsky corespunde la scorurile
urmă toare pe scala Karnofsky :
k. 90%-100%
l. 30%-40%
m. 70%-80
n. 10%-20%
o. 50%-60%

115. În limfoamele mailgne non hodgkinene D

„sindromul B” asociază urmă toarele
simptome CU EXCEPŢ IA:
k. febra
l. transpiraţii nocturne
m. că dere ponderală
n. astenia
o. prurit
116. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la D
examenul fizic oncologic:
k. trebuie executat complet, sistematic
şi metodic
l. este necesară o anameneză
minuţioasă
m. se va orienta asupra leziunilor
primare
n. certifică diagnosticul de malignitate
o. sugerează diagnosticul de
malignitate

117. Certitudinea diagnosticului în cancer este D

determinată de::
k. anameza
l. examenul fizic
m. markerii tumorali
n. examenul histopatologic a leziuniilor
maligne
o. imagistica performantă
118. Examenele imagistice cu rol în stadializarea D
neoplaziilor sunt CU EXCEPŢ IA:
k. tomografia cu emisie de pozitroni
l. radiografia toracică
m. ecografia abdomino-pelvină
n. examenul mamografic
o. scintigrafia osoasă

119. Scopurile stadializă rii TNM sunt urmă toarele C

CU EXCEPŢIA:
k. furnizează informaţii prognostice
l. completeză diagnostiul deboală
m. certifică diagnosticul de neoplazie
n. asistă clinicianul la decizia terapeutică
o. înlesneşte schimbul de informaţii
120. Diagnosticul diferential al ulcerului B
bacterian nu se face cu:
k. Iridociclita acuta
l. Ocluzia arteriala retiniana
m. Conjunctivite
n. Keratita fungica
o. Atacul acut de glaucom

121. Principiile de stadializarei TNM sunt E

urmă toarele CU EXCEPŢIA:
i. A. Toate cazurile trebuie confirmate
histologic
ii. B. Pentru toate cazurile se efectuează o
stadializare TNM clinică şi patologică
iii. C. Cazurile nedemonstrate histologic se
raportează separat
iv. D. După evaluarea T, N şi M acestea sunt
grupate în stadii
v. E Categoriile stadiale se modifică în funcţie
de evoluţia bolii
122. Stadiul IV de boală este definit de B
caracteristicile:
k. T3 N1 M0
l. Orice T. orice N , M1
m. T4 N0 M0
n. T3 N2 M0
o. T2 N2 M0

123. Care dintre urmîtoarele stadii TNM este D

considerat local-avansat:
k. T4 N0 M1
l. T1 N1 M0
m. T3 N2 M1
n. T3 N2 M0
o. T1N1 M0

124. Stadializarea neoplaziilor reprezintă E

urmă toarele CU EXCEPŢIA:
k. este un instrument principal în decizia
terapeutică
l. definiţte extensia unei tumori şi
progresia acesteia
m. includerea pacienţilor în subgrupe cu
terapie şi prognostic similare
n. stabileşte extensia boill bazată pe
descripţia tumorii primare, disemină rii
ganglionare regionale şi disemină rii la
distanţă
o. grupează pacienţii în funcţie de
 prognostic

125. Urmă toarele afirmaţii privind sistemul de D

stadializare TNM sunt adevă rate CU
EXCEPŢ IA:
k. Sistemul TNM nu este aplicabil tuturor
neoplaziilor
l. Stadiile clinice sunt specifice fiecă rui tip
de tumoră
m. Clasificarea postoperatorie (pTNM) ţine
cont de observaţile după explorarea
chirurgicală
n. Stadializarea patologică se realizează prin
examenele imagistice
o. Stadializarea iniţială clinică sau
postchirurgicală nu se modifică pe
parcurs, indiferent de evoluţia ulterioară
a bolii

126. Excludeţi varianta incorectă din aprecierea C

stadială TNM a neoplaziilorcare care
urmă reşte:
k. precizarea localiză rii şi
dimensiunilor tumorii
l. relaţia tumorii cu ţesuturile şi
organele de vecină tate
m. permite tratamentul rapid al
neoplaziilor în absenţa confirmă rii
histologice
n. intersarea ganglionară loco-
regională
o. interesarea altor organe la
distanţă
127. Urmă toarele afirmaţii privind clasificarea D
stadială a tumorilor sunt adevă rate CU
EXCEPŢ IA:
k. clasificarea corectă pe stadii TNM
este esenţială ca evaluare prognostică
l. actual sunt disponibile mai multe
sisteme de stadializare
m. stadializarea urmă reşte relaţia
tumorii cu ţesuturile şi organele de
vecină tate
n. urmă reşte caracterul evolutiv al
bolii şi deci supravegherea periodică
o. este util în a crea grupe de boală
cu similitudini clinice

128. Care din afirmaţiile referitoare la D

sindroamele paraneoplazice este falsă ?
k. sunt un grup heterogen de
simptome asociate cu evoluţia
neoplaziilor
l. pot evoula paralel cu boala
neoplazică
m. pot mima boala metastatică
n. pot mima evoluţia loco-regională
o. pot fi confundate cu complicaţiile
unui cancer

129. Care dintre afirmaţiile cu prvire la B

diagnosticul sindroamelor paraneoplazice
(SP) este falsă ?
k. diagnosticul SP este un diagnostic
de excudere
l. certitudinea diagnosticului de SP
presupune absenţa diagnosticului de
neoplazie activă
 m. existenţa concomitentă a unei
neoplazii active este un criteriu
important diagnostic
n. scă derea nivelului mediatorului
biologic secretat după tratamentul
neoplazei este un alt criteriu diagnostic
o. sinteza si secreţia mediatorului
sau precursorului să u de că tre ţesutul
tumoral in vitro este o altă condiţie
diagnostică

130. Sindroamele paraneoplazice (SP) trebuie E

difernţiate, în general de alte afecţiuni CU
EXCEPŢ IA:
a. A. O afecţiune propriu-zisă a oraganului
aparent afectat.
b. B. Invazia/compresiunea directă a unor
structuri anatomice de că tre tumoră .
c. C. Anomalii vasculare sau hemodinamice
d. D. Toxicitatea terapiei antineoplazice
e. E. Alte neoplazii fă ră confirmare
histologică .

131. Care dintre sindroame paraneoplazice NU D

este considerat endocrin?
a. sindromul Cushing.
b. sindromul Schwartz Bartter.
c. pubertatea precoce
d. sindromul Eaton Lambert.
e. ginecomastia.
132. Sindromul paraneoplazic numit acanthosis C
nigricans este întâ lnit în care neoplazii ?
A. cancerul pancreatic
B. cancerul colo-rectal
C. cancerul gastric
D. cancerul de prostată .
E. hepatocarcinom

133. Sindroamele osteoarticulare frecvent B

paraneoplazice includ urmă toarele CU
EXCEPŢ IA:
A. artropatia amiloidă - mielom multiplu
B. hipercalcemia- metastazele osoase
osteolitice dn cancerul mamar
C. osteoartropatia hipertrofică pneumică -
cancer bronho-pulmonar.
D. fasceita palmară - cancer de pancreas.
E. osteomalacia hipofosforemică -cancer de
prostată
134. Osteoartroatia hipertrofică pneumică C
asociază în tabloul clinic simptome precum,
CU EXCEPŢ IA:
A. hipocratism digital
B. artralgii simple
C. tulbură ri neurologice
D. periostoza.
E. tulbură ri vasomotorii

135. Care este cea mai frecventă tumoră solidă C

care conduce la eritrocitoză ?
A. cancerul de prostată
B. cancerul de vezică urinară
C. cancerul renal.
D. tumorile cerebrale
E. canceul de testicul.

136. Care din urmă toarele afirmaţii cu privire la D

sindroamele paraneoplazice hematologice
nu este adevă rată :
k. bazofilia este asociată cu leucemia
mieloidă cronică
l. orice trombocitoză inexplicabilă
trebi’uie să conducă la că utarea unui
cancer
m. hipereozinofilia paraneoplazică se
poate observa rareori în
adenocarcinoame metastatice
n. tratarea neoplaziei de bază nu poate
normaliza valorile eozinofilelor
 o. trombocitoza poate apare în cursul
evoluţiei limfoamelor maligne

137. Care este examenul solicitat imediat în faţa B

suspiciunii clinice (antecedente de fumă tor,
anamneză , examen fizic) de neoplazie
bronho-pulmonară ::
k. radiografia toracică
l. examen bronho-scopic cu biopsie
m. examenul computer tomografic
n. ecografia abdominală
o. sccintigrafie osoasă

138. Care este afirmaţia falsă privind asocierea C

dintre sindroamele paraneoplazice mai
frevente cu neoplaziie respective:
k. sindrom Cushing- cancer bronho-
pulmonar
l. achantosis nigrigans- cancer gastric
m. neuropatia sensitivă - cancer de
testicul
n. sindromul Zollinger-Elison-
gastrinom pancreatic
o. osteoartropatia hipertrofică
pneumică
139. Printre sindroamele paraneoplazice D
neurologice se pot include urmă toarele CU
EXCEPŢ IA:
k. encefalita limbică
l. neuropatia autonomă
m. tulbură ri de neuron motor periferic
n. keratoza seboreică eruptivă
o. degenerescenţa cerebeloasă
subacută

140. Între criteriile de diagnostic ale E

sindroamelor paraneoplazice neurologice
sunt incluse urmă toarele CU EXCEPŢ IA:
k. asociaţia sindrom - neoplazie
l. excluderea altor cauze precum
localiză rile metasttaice
m. paralelism evolutiv relativ
n. evidenţierea de autotanticorpi
antinucleari neuronali
o. scă derea semificativă a calciului seric
141. Terapii biologice includ ca ţinte terapeutice C
urmă toarele CU EXCEPŢIA:
a) semnalizarea celulară
b) apoptoza
c) ADN celular
d) angiogeneza
e) metastazarea

142. Categoriile de medicaţii moleculare vizează C

urmă toarele evenimente CU EXCEPÂ I:
a)blocarea semnalelor de transducţie
intracelulare
b blocarea semnaliză rii celulare induse via
receptor
c) blocarea topoizomerazei ADN
d) inhibarea proteozomului
e) inducţia apoptozei

143. Care afirmaţii dintre afirmaţiile cu privire la E

anticorpii monoclonali NU este adevă rată :
a) acţionează extracelular
b) blochează interacţiunea
ligant-receptor
c) prezintă o înaltă specificitate
d) necesită administrare numai intravenoasă
e) interacţionează cu domeniul kinazic al
receptorului
144. Care dintre afirmaţile cu privire la “ D
moleculele mici” NU este adevă rată :
k. interacţionează direct numai cu domenul
intracelular al receptorului
l. sunt inhibitori competitive ai legă rii de ATP
m. se administrează oral
n. blochează domeniul extracelular al
receptorului
o. sunt inhibitori tirozinkinazici (TKI)

145. Care dintre afirmaţiile cu privire la medicaţia D

biologică NU este adevă rată :
k. nu este curativă
l. celula malignă poate dezvolta rezistenţă
împotriva acestora
m. clasificare foarte dificilă
n. absenţa totală de efecte secundare
o. se poate asocia cu chimioterapia
convenţională

146. Medicaţii moleculare care vizează receptorul D

factorului de creştere epidermal (EGFR) sunt CU
EXCEPŢIA:
p. erlotinib
q. gefitinib
r. trastuzumab
s. bevacizumab
t. lapatinib
147. După cuplarea cu ligantul au loc urmă toarele B
evenimemte biologice celulare CU EXCEPŢIA:
p. formează homo- sau heterodimeri
q. stimularea apoptozei
r. fosforilarea tirozinkinazică
s. activarea secunară a semnalulului
intracelular
t. inhibarea proliferă rii

148. Care din afirmaţiile cu privire la medicaţia E

moleculară trastuzumab NU este adevă rată :
p. este un anticorp monoclonal umanizat
q. se leagă de receptorul 2 al factorului de
creştere epidermal
r. este eficace în tratamentul cancerelor mamar
şi gastric
s. asociază toxicitate cardiacă
t. se administrează per os
 149. Urmă torii anticorpi monoclonali vizează D
receptorul factorul de creştere epidermal
( EFFR) CU EXCEPŢIA:
p. trastuzumab
q. pertuzumab
r. panitumumab
s. bevacizumab
t. cetuximab

150. Care dintre dintre urmă toarele molecule mici A

NU este inhibitor tirozinkinazic (TKI) :
a. bortezomid
b. lapatinib
c. gefitinib
d. erlotinib
e. neratinib

11. Blocarea tirozinkinazelor c-Kit şi Bcl- Abl este C

efectuată de:
p) erlotinib
q) lapatinib
r) imatinib
s) pazopanib
t) gefitinib
12. Imatinib (Glivec)reprezintă medicaţia pentru D
tratamentul:
p) Limfoamelor maligne non -hodgkinene
q) Sarcoamelor de pă rţi moi retroperitoneale
r) Cancerelor gastrice
s) Leucemiei mieloide cronice şi tumorilor
gastrointestinale sromale
t) Cancerului mamar metastaic

13. Lapatinib şi trastuzumab sunt utilizate în A

tratamentul cancerului:
a. prostată
b. bronho-pulmonar
c. colo-rectal
d. mamar
e. pancreas
14. Alterarea sau amplificarea expresiei EGFR este B
asociată cu:
p) prognostic favorabil
q) prognostic nefavorabil
r) prognostic variabil în funcţie e localizarea
de organ
s) puţin frecvent în tumorile solide
t) inactivarea angiogenezei tumorale

15. Supraexpresia EGFR se poate întâ lni în neoplazii E

CU EXCEPŢIA:
a.cancer mamar
b.cancer gastric
c. cancer de colon
d. cancerele ORL
e. sarcoamele de pă rţi moi
16. Este considerată terapie antiangiogentică D
terapia cu anticorpii monoclonali :
p) tratuzumab
q) cetuximab
r) panitumumab
s) bevacizumab
t) pertuzumab

17. Cancerele mamare care supraexprimă HER2 pot C

fi tratate cu::
p. imatinib
q. cetuximab
r. trastuzumab
s. dasatinib
t. bortezomib

18. Trastuzumab, lapatinib şi pertuzumab sunt D

medicaţii moleculare utilizate în tratamentul
cancerelor:
p. colo-rectal
q. prostată
r. bronho-pulmonar non microcelular
s. mamar
t. pancreatic
 19. Între inhibitorii factorului de creştere endotelial C
(VEGF) sunt consideraţi urmă torii agenţi
moleculari CU EXCEPŢ IA:
p. sorafenib
q. cetuxximab
r. sutent
s. bevacizumab
t. vandetanib

20. Medicaţii moleculare utilizate în tratamentul l B

adenocarcinoamelor bronho-pulmonare sunt
include urmă toarele CU EXCEPŢIA:
p. erlotinib
q. trastuzumab
r. gefitinib
s. bevacizumab
t. axitinib

21. Urmă toarele medicaţii antiangiogenetice sunt D

indicate în tratamentul cancerului renal cu
celule clare metastatic CU EXCEPŢ IA
P. sunitinib
Q. sorafenib
R. bevacizumab
S. vandetanib
T. pazopanib
 22. Urmă toarele medicaţii moleculare sunt actual B
utilizate în tratamentul cancerului colo-rectal
CU EXEPŢIA:
P. bevacizumab
Q. trastuzumab
R. cetuximab
S. panitumumab
T. cediranib

23. Care dintre urmă toarele medicaţii moleculare C

este indicată în tratamentul
hepatocarcinomului:
p. trastuzumab
q. cetuximab
r. sorafenib
s. suntent
t. bevacizumab
24. Care este molecula care a revoluţionat E
tratamentul leucemiei mieloide cronice::
p. trastuzumab
q. bevacizumab
r. sorafenib
s. sunitinib
t. imatinib

25. Care din urmă toarele afirmaţii referitoare la D

mecanismul de acţiune ale interferonului este
falsă ?
p. efectul direct antiviral
q. creşterea expresei antigenelor majore
de histocompatibilitate (MHC)
r. stimularea apoptozei
s. inhibă citokinele celulare
t. efecte antiangiogenetic
26. Care este medicaţia moleculară de elecţie în D
tratamentul tumorilor gastro-intestinale
stromale (GIST):
p. trastuzumab
q. cetuximab
r. lapatinib
s. imatinib
t. bevacizumab

27. Interleukina 2 utilizează urmă toarele E

mecanisme de acţiune CU EXCPŢ IA:
p. activarea limfocitelor killer
q. facilitează secreţia imunoglobulinelor
r. induce activarea subpopulaţiei LAK
s. induce secreţia altor citokine precum I-
L2,IL-6 de că tre celulele B
t. efect antitumoral direct
28. Care este neoplazia care beneficiază de C
tratament cu interferon (IFN) alfa:
p. cancerul mamar
q. cancerele ORL
r. melanomulmalign cutanat
s. cancerul de pancreas
t. cancrul de testicul

29. Anticorpii monoclonali se leagă de antigenele C

celulare de suprafaţă şi pot determina
distrugerea celulelor tumorale prin urmă toarele
mecanisme CU EXCPŢ IA:
p. citotoxicitate celulară dependentă de
anticorpi (ADCC)
q. citotoxicitate dependentă de complement
r. activarea limfocitelor killer
s. Alterarea semnalelor de transducţie
t. Eliminarea antigenelor critice de suprafaţă
30. Obstacole majore ale acţiunii anticorpilor A
monoclonali (AcMo) neconjugaţi sunt CU
EXCEPŢIA:
p. Riscul de infecţii acute
q. Antigenicitatea tumorală heterogenă
r. Fracţiunea redusă deAcMo care se leagă de
tumoră
s. Incapacitatea AcMo de a penetra în masele
tumorale solide
t. Legarea AcMo de antigenele precirculante

31. Imunoterapia activă poate utiliza urmă toarele E

tipuri de vacinuri CU EXCPŢIA:
i. A. celule tumorale integrale
ii. B. celule tumorale modificate genetic
iii. C. peptide
iv. D. virusuri oncogene inactivate
v. E. cellule dendritice
32. Terapia genică ar pute fi utilizată cu E
urmă toarele scopuri execptâ nd:
p. Restaurarea genelor mutante
q. Inducerea de acţiuni fiziologice precum
creşterea imunosupresiei
r. Inhibiţia expresiei anumitor gene
s. Activarea selectivă a unor prodroguri
t. Efecte angiogenetice

33. Ţintele terapei genice pot fi urmă toarele CU D

EXCEPŢIA:
p. oncogenele
q. genele supresoare tumoral
r. genele care codifică enzime (suicidare)
s. genele de reparare ale ADN
t. genele citotoxice sau proapoptotice

34 Unul dinn urmatoarele mijloace NU este inclus E

în practica terapiilor genice:
p. transferal unor gene supresoare
q. activarea selectivă a unor prodroguri
r. transferal unor gene pentru citokine
s. anularea expresei genelor prin intermediul
ribozmilor
t. introducerea de oncogene pentru factori de
ceşetere
35. Hormonoterapia este indicaă ta în urmă toarele C
neoplazii CU EXCEPŢ IA:
p. cancerul mamar
q. cancerul de prostată
r. cancerul de ovar
s. cancer de endometru
t. cancerul tiroidian epitelial

36 Care afirmaţie NU este adevă rată cu privire la A

hormonoterapie:
p. este un tratament loco regional
q. poate fi considerată o terapie
biologică
r. reprezintă tratamentul cancerelor
hormonodependente
s. este un mijloc eficace numai în
cancerele hormonodependente
t. acţionează prin suprimarea surselor
de hormoni
37. Terapiile hormonale pot fi clasificate după E
mecanismul de acţiune în urmă toarele CU
EXCEPŢ IA:
p. ablative
q. aditive
r. supresive
s. competitive
t. stimulative

38. În cancerul mamar sunt utilizate urmă toarele B

modalită â i de hormonoterapie CU EXCEPŢ IA:
p. ovarectomie
q. histerectomia
r. analogi de LH-RH
s. antiestrogeni
t. inhibitori de aromatază
39. În cancerul de prostată sunt utilizate C
urmă toarele mijloace hormonoterapice CU
EXCEPŢ IA:
p. orhiectome
q. analogi de LH-RH
r. antiestrogeni
s. antiandrogeni
t. abiraterone

40. Dintre modalită ţile de hormonoterapie care este D

aceea utilizată în cancerul de endometru ?
a. ovarectomia
b. analogi de LH-RH
c. antiandrogenii
d. progestinele
e. antiandrogenii.
a.
41. În cancerul mamar care dintre urmă toarele C
terapii hormonoterapice este modulator selectiv
al receptorului estrogenic ?
a. anastrazol.
b.goserlelin.
c. tamoxifen.
d. fulvestran
e. letrozol

42. Sunt consideraâ i analogi de LH-RH urmă toarele B

substanţe CU EXCEPŢ IA:
A. goserelin
B. flutamid
C. buserelin
D. leuprolid
E. triptorelin
43. Sunt consideraţi inhibitori de somatostatină D
utilizaţi în tratamentul tumorilor
neuroendocrine urmă toarele CU EXCEPŢ IA:
A. octreotid
B. lanreotid
C. pasitrotid.
D. goserelin.
E. SOM230

44. Care dintre urmă toarele hormonoterapice NU E

aparţine inhibitorilor de aromatază :
A. aminoglutetimid
B. anastrazol.
C. letrozol.
D. exemestan.
E. fulvestrant
45. Dintre efecele secundare determinate de C
inhbitorii de aromatază sunt urmă tarele CU
EXCEPŢ IA?:
A. rash cutanat
B. demineralizare osoasă .
C. tromboflebită
D. ameţeli
E. somnolenţă

46. În cancerul mamar indicaţia de hormonoterapie D

este bazată pe:
p. prezenţa metastazelor osoase
q. prezenţa metastazelor viscerale
r. femeile în postmenopauză
s. prezenţa receptorilor estrogeni (RE) şi
progesteronici (RP)
t. evoluţia lentă a bolii metastatice
47. În cadrul hormonoterapiei aditive competitive E
pot fi considerate urmă toarele medicaţii
hormonale CU EXCEPŢ IA:
p. tamoxifen
q. toremifen
r. flutamid
s. bicalutamid
t. exemetstan

48 Care hormonotice sunt recomandate în cancerul B

de prostată ?
p. aromasin
q. bicalutamid
r. exemestan
s. fulvestrant
t. tamoxifen
49. Dintre medicaţiile hormonoterapice aditive D
privative fac parte urmă toarele CU EXCEPŢ IA:
p. goserlelin acetat
q. buserlin
r. abirateron acetat
s. flutamid
t. letrozol

50. Corticoterapia prezintă urmă toarele indicaţii în E

oncologie CU EXCEŢ IA:
p. paliaţia sindroamelor febrile
q. paliaţia metastazelor osoase
r. prevenţia şi tratamentul greţurilor
s. tratament de susţinere (anabolic)
t. prevenţia bolii tromboembolice