NEVOIA DE A ELIMINA

Nevoia de a elimina reprezinta necesitatea organismului de a elimina substantele

nefolositoare, vatamatoare pentru organism, rezultate din metabolism.
Excretia deseurilor se realizeaza prin :
1. Aparatul renal-urina
2. Aparatul digestive-scaunul
3. Piele-transpiratie
4. Aparatgenital feminine-menstruatia
5. Aparat respirator-perspiratia
6. In starile patologice apar eliminari pe cale digestive- varsaturi
7. Pe cale respiratorie-sputa

Factoriii care influenteaza satisfacearea acestei nevoi:

FACTORII BIOLOGICI:
 Cantitatea si calitatea alimentelor engerate. O buna hidratare si o alimentative bogata
in reziduri faciliteaza eliminarea.
 Exercitiile care fortifica muculatura abdominal si pelviana
 Varsta are un rol important in satisfacerea nevoii, daca ne referim la controlul
sfincterelor. La copii controlul sfincterian apare dupa 3 ani. La persoanle in varsta
apare o diminunuare a tonusului muscular, mai ales musculatura abdominala, fapt
pentru care pot sa apara tulburari sfincteriene.

FACTORII PSIHOLOGICI:
 stresul
 anxietatea
 emotiile puternice, ele pot modifica frecventa, cantitatea, calitatea eliminarilor

FACTORII SOCIOLOGICI: sunt normele sociale prin care fiecare societate isi pregateste
masuri de igiena.
 Educatia

1. ELIMINAREA RENALA - prin urina

Diureza are scopul de a elimina din organism substantele inutile provenite din
metabolismul intermediar care acumulate in organism devin toxice
In mecanismul de eliminare a produsilor de asimilare intervin alaturi de rinichi si tubul
digestiv, ficatul, aparatul circulator, incat urmarirea diurezei, adica cantitatea de urina
eliminata pe 24h.
De aceea urmarirea diurezei sa date importante asupra evolutiei anumitor afectiuni.

Se va urmarii:
 Tulburarile de emisie urinara, in mod normal numarul eliminarilor de urina sunt de
5-6 la barbate si de 4-5 la femei
 POLAKIURIA- consta in eliminarea de urina printr-o frecventa anormal de
mare a mictiunilor ( mictiune= actul prin care se elimina urina), in cantitate
mica si apare mai ales in cistite.
 ISCHIURIA sau RETENTIA DE URINA este incapacitatea vezicii urinare de
a-si eliminca continutul. Daca se palpeaza deasupra sinfizei pibiene se va
simti o formatiune rotunda asemanatoare unui glob numit glob vezical, fapt
pentru care se recurge la sondajul vezical.
  Nicturia omul elimina urina mai mult ziua decat noaptea, daca raportul
eliminarilor dintre zi si noapte se egaleaza sau se inverseaza in sensul ca el
elimina mai multa urina noaptea decat ziua, poarta denumirea de nicturie.
Nicturia apare mai ales in afectiunile cardiace, cum ar fi insuficienta
ventriculara stanga.
 Disuria inseamna eliminarea de urina cu greutate insotita de durere si
apare in cursul inflatiei acute a uretrei sau in cazul de obstacol emicanice.
 Enurezis este o pierdere involuntara de urina la copii cu tulburari nevrotice ,
mai ales in timpul noptii si mai frecvent dupa 3 ani.
 Inconstienta urinara este o scurgere involuntara de urina, actul fiind
inconstient, iar la copii se semnaleaza mai ales in cursul noptii fara o baza
organica.
 Determinarea cantitatii de urina emisa pe 24h are drept ca scop:
a. cunoasterea de urina a volumului eliminat-diureza
b. efectuarea unor determinari cantitative si calitative

Bolnavul este educat sa urineze numai in urinar, urina fiind colectata

intr-un vas gradat de 2-4l.
Pentru a ne putea da seama de circulatia lichidelor din organism, se va
tine seama de volumul de urina eliminat, notandu-se exact si cantitatea de
lichid engerat. Se va tine o evidenta clara intre cantitatea de lichide
engerate si cea eliminata prin diferite cai, realizandu-se bilantul hidric.
Cantitatea de urina eliminata pe 24h este aprox. 150 ml, incat la
barbati este intre 1500-1800 ml, iar la femei intre 1000-1400ml intrucat
volumul urinei este de de o parte de cantitatea de lichide engerate,
deasemenea pe de alta parte cantitatea de lichide pierdute.

 Variatiile patologice ale diurezei

a. Poliuria: cresterea cantitatii de urina peste 300ml pe 24h. poliuria poate fi
durabila sau pasagera terminal a pericolelor de oligurie.
Poliguria durabila sau permanenta apare in general in scleroza renala in
dabetul zaharat.
Poliguria trecatoare apare in starile terminale ale oliguriei in momentul
cand a incetat cauza care a determinat retinerea de urina.
Poliguria> 3000ml

b. Oliguria <500ml
Oliguria : apare in starile patologice, legate de deshidratarea organismului
prin transpiratii abundente, varsaturi, diaree, hemoragii massive, in influenta
respiratorie in formarea de edeme, afectiuni renale.
Oliguria insoteste in mod trecator toate starile febrei.

c. Anuria: este o mare urgent tradusa prin lipsa secretiei urinare. De foarte
multe ori se vorbeste de oligoanurie ca fiind o perioada foarte critica pentru
pacient.
Cauzele anuriei ca si a oliguriei pot avea cause renale si extrarenale.
Anuria poate sa apara in starile de soc, traumatisme, angajarea unui calcul
in ureter.

 Caracterele calitative ale urinei:

1. CULOAREA: urina normal are o culoare galben-deschis, de la
galben-deschis pana la galben-inchis.
Concentratia urinii normale depinde de regimul dietetic care
determina si reactia urinei
 Un regim mai bogat in carne acidifica urina care va crea o
culoare mai inchisa, iar regimul vegetarian alcalanizeaza si urina va
avea o culoare mai deschisa.
In poliurie urina este foarte deschisa, pe cand in oligurie, urina
este inchisa, galben-brun sau rosie-bruna.
Culoarea urinii se modifica in cazutile cand se elimina prin ea
substante colorante, astfel in icter culoarea urinii este brun-inchisa,
iar aceea ce este semnificativ si spuma este de culoare inchisa.
Culoarea rosie, rosu-inchis, rosu-deschis, rosu-brun este in
functie de cantitatea de sange. Prezenta sangelui in ruina poarta
denumirea de HEMATURIE, care poate fi macroscopic si
microscopic pe care o pun in evidenta examenele de laborator.
Unele medicamente pot schimba culoarea urinii, de ex.:
albastru de metal-albastru;
Ori de cate ori se administreaza bolnavilor astfel de
medicamente, ei vor fi atentionati.
Aspectul urinii normale este clar la emisie sau emisiune, dar
daca urina ramane mai mult timp intr-un recipient ea poate devenii
tulbure in mod normal si se formeaza mai intai un nor, asemanator
fumului de tigara si care poarta denumirea de NUBECULA, care
rezulta din culoarea mucinei spalate de urina din caile urinare.
In cazuri patologice aspectul tulbure al urinei poate fi dat de
puroi sau microbi.

2. MIROSUL: acizii volatile, aromatic din urina ii confera un miros

asemantor cu cel al bulionului, urina pastreaza ascest miros numai
in stare proaspata, dupa eliminare, dupa procesul fermentatiei
alcaline, ea capata un miros amoniacal urnios.
In starile insotite de acidoza din diabet zaharat, in caz de
varsaturi abundente, urina capata un miros particular, aromatic de
fructe coapte sau acetona.

3. REACTIA URINEI: urina in stare normala are o reactie acida, avand

PH sub 6,5.
Reactia urinei depinde de regimul alimentar, incat carnea
acidifica vegetalele alcaline.
Reactia hiperacida si alcalina favorizeaza precipitarea
substantelor dizolvate in urina si duc la formarea de calculi in caile in
caile urinare.

4. Densitatea: este bine sa fie determinate imediat dupa eliminare,

deoarece dupa emisie prin racire sarurile minerale aflate in stare
dizolvata precipitata si densiatea se schimba.
Densitatea urinei se determina cu urodensimetrul, iar densitatea
este in functie de cantiatea substantelor dizolvate si la un regim
alimentar mix, densitatea urinei este intre 1015-1020.
La ingerarea cantitatilor mari de lichide sau de apa, densitatea
poate ajunge pana la 1001-1002.
In caz de regim sec, bogat in saruri minerale, densitatea poate
ajunge pana la 1030-1040.

Cantitatea, culoarea si mirosul se gasesc in stransa legatura, incat in poligurie

culoarea este deschisa, iar densitatea mica.
Densitatea urinei se ridica in caz de febra, iar in diabetul zaharat, cu toate ca poliuria
prezinta culoare deschisa, densitatea este mare.
 In bolile renale, rinichiul pierde capacitatea de concentrare, incat urina va avea in
permanenta densitatea scazuta, aceasta stare se numeste HIPOSTENURIE.
Daca urina cu densitate scazuta se mentine in permanenta la acelasi nivel, se
numeste IZOSTENURIE.
In foaia de temperature urina se noteaza cu culoarea albastra, fie graphic sau cifric.

2. ELIMINAREA RENALA – pe cale digestiva

Urmarirea tranzitului intestinal si examinarea sistematica a scaunelor au o deosebita
importanta pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei unui numar indemnat de....

Examinarea corecta a scaunului se face fara o pregatire speciala a pacientului.

Omul sanatos are zilnic un scaun sau doua.
Scaunul este alcatuit din rezidurile ramase in urma digestiei alimentelor din cellule
descuamate, de pe suprafata tubului digestiv.
Alimentele sunt in cea mai mare parte digerate complet si resorbite in intestinul
subtire si numai o cantitate redusa apare in materiile fecale sub forma de reziduri.
Materiie fecale contin un numar foarte mare de microbi.

CARACTERELE SCAUNULUI:
1. FRECVENTA SCAUNELOR: in conditii normale omul sanatos are 1-2 scaune/zi.
Tranzitul accelerat provoace scaune frecvente si in acest caz vorbim de diaree,
caracterizata prin:
-scaune frecvente
-consistenta redusa
-semilichide sau lichide
Numarul scaunelor in diaree poate sa fie 3-6 in enterite. In cazul ENTEROCOLITE
20-30, iar in caz de DEZINTERIE si cazuri extreme 80-100 scaune/zi.
In cazul cand tranzitul este intarziat incat omul are un scaun la 3-4 zile vorbim de
CONSTIPATIE.
Constipatia poate avea cauze functionale (boala) sau accedentale sau habituale.
In cazul cand apare o suprimare complete a eliminarilor de fecale si gaze apare
ILESUL este o urgent characteristic in ocuziile intestinale.
Ilesul poate fi dynamic sau mechanic, care este determinat de cause mecanice
(obstructii).
Acumularea gazelor in abdomen poarta denumirea de METEORISM, iar eliminarea
lor FLATULENTA.

2. ORARUL SCAUNELOR: in conditii normale se face ritmic.

Orarul de evacuare este dimineata, semnalata prin senzatia de fecare.
Caracteristic in diaree sunt tenesmele, adica senzatia de fecare si nu poate elimina
nimic.

3. CANTITATEA este general constanta determinate de :

 Cantitatea de alimente
 Gradul lor de digestive
 Intensitatea proceselor de absortie
 Viteza tranzitului intestinal
In general se elimina cam 150-200 grame de fecale. In dezinterie se elimina scaune
reduse, cantitatea de 10-15 grame, insotite de tenesme si dureri abdominale.

4. CONSISTENTA este pastoasa-omogena. In diaree consistenta va fi scazuta mai ales

apoasa, iar in constipatie prin stagnarea continutului intestinal la nivelul colonului,
scaunele devin tari si poarta denumirea de COPROLITI.
5. FORMA in mod normal au forma cilindrica. In conditii patologice pot avea forma de
panglica sau de creion. Daca ......
Scaunul poate avea aspectul excrementelor de capra, niste bile dure de marimea
maslinelor, in constipatia spasmica.

6. CULOAREA este bruna si este data de stercobilina derivate al bilirrubinei. Intensitatea

culorii este data de regimul alimentar. In conditii patologice culoarea scaunelor poate fi
data de viteza tranzitului intestinal. Ex: galben-aurie in diaree; albicioasa ca argila in lipsa
pigmentilor biliari, se intalneste in icter-hepatita.
Urgent : scaunul de culoare neagra ca pacura, moale, lucios denota o hemoragie in
portiunea tubului digestive, apare mai ales in HDS  (hemoragia digestiva superioara) si
poarta denumirea de ‘’ melena’’ si constituie o urgenta.

Daca scaunul este amestecat cu sange, dar in majoritatea cazurilor pe masa de

materii fecale apare o cantitate de sange rosu proaspat, hemoragia provine din partea
terminala a tubului digestiv, in cancer rectal, dar cel mai frecvent in hemoroizi.

Culoarea scaunelor poate fi data si de unele substante si anume:

-bariul in alb
- carbunele medicinal in negru, dar este mat, fara luciu, ceea ce il deosebeste de melena.

7. MIROSUL este determinat de substantele rezultate din procesele de fermentatie.

Este valabil: in diaree scaunele nu au miros pronuntat, mirosul acid se consta in
fermentatiile exagerate, mirosul putred in caz de putrefactie exagerata, mirosul
ranced foarte patrunzator se datoreaza prezentei unei cantitati de grasimi nedigerate si
foarte fetid in caz de cancer al colonului si rectului.

8. SCAUNE CU ASPECT DEOSEBIT SI CU UN CONTINUT DE ELEMENTE ANORMALE

In febra tifoida este ca zeama de pepene sau supa de linte.
Aspectul zemei de orez in caz de holera, lambliaza, scaunul poate contine elemente
patologice ca : mucus, puroi, sange, resturi alimentare nedigerate.
Daca scaunul contine grasimi nedigerate poarta denumirea de STEATOREE.
Foarte frecvent o data cu materiile fecale se evacueaza si parazitii intestinali. Parazitii
intestinali mai lungi care se evacueaza partial, nu vor fi trasi niciodata afara mecanic,
deoarece se pot rupe usor.
La sugar primul scaun pe care il elimina poarta denumirea de MECUNIU. Si este de
culoare verde-brun inchis si este continutul intestinal din timpul vietii fecale, reprezentand
produsul secretiilor glandulare intestinale, amestecate cu bila si cu celulele descuamate.
Scaunele sugarilor sunt in functie de alimentatia pe care o primeste.
Aspectul scaunelor este diferit, dar scaunele vor fi trecute in foaia de temperatura cu
diferite semen:
I - normal
/ - moale
- - diaree
X - mucus
P - puroi
Z – grunjos
S – sange, sange rosu urgent- se va spune medicului de urgent, deoarece
bolnavul poate pierde o cantitate mare de sange care poate duce la anemierea
pacientului.

 reactia-acida
 densitatea: 1015-1020
 glucidele: normal-absent (prezenta lor- glicozurie)
 albumina: normal-absent (prezenta lor- albuminurie)
  puroi: normal absent (prezenta lor- piurie)
 sange: normal-absent (prezenta lor – hematurie)
 corpi cetonici: normal-absent
 saruri biliare: normal absent (prezenta lor se face prin metoda HAY , prin floare de
sulf)
 urobilinogen: normal-absent
 pigmenti biliari: normal-absenti (prezenta lor se face astfel: se pune in eprubeta o
cantitate de urina, se picura o picatura de alcool iodat 5% numit reactive rusim,
daca la suprafata urinii apare un cerculet verde prin transformarea bilirubinei in
bilele verdina, atunci persoana respective are HEPATITA.
 Sedimentul urinar: normal-frecvent cellule epiteliale, 1-2 leucocite in camp,, 1-2
hematii (daca nr. De hematii este mai mare, se pune problema de hematurie),
oxalatii de calciu etc. care pot sa puna in evident prezenta de calculi renali si
compozitia acestora.

3. VARSATURA
Prin varsatura intelegem evacuarea prin gura a continutului stomacului.
Varsatura constituie un simptom foarte important care nu insoteste numai
imbolnavirile tubului digestive, ci si o serie de alte afectiuni.
Daca bolnavul varsa de mai multe ori, varsatura trebuie captata intr-un vas
separat.

La varsatura se pot observa:

1) FRECVENTA: numarul de varsaturi vor fi notate in foaia de
temperature cu un ‘’o’’ in cazul varsaturilor alimentare.
Varsaturile pot fi ocazionale in intoxicatiile alimentare sau bolile infectioase.
La gravide varsaturile pot fi incoercibile(foarte multe).
2) ORARUL se raporteaza la alimentative
 Varsaturile matinale: dimineata pe stomacul gol, la gravide si
alcoolici
 Post-prandiale: imediat dupa alimentative sau chiar in timp ce
bolnavul consuma alimentele, la nevropati.
 Varsaturile tardive: la 2-6 h dupa consumarea alimentelor sau
la 1-2 zile de la alimentative, in caz de ulcer sau cancer stomacal
asociat cu stenoza pilorica.

SEMNELE PREMERGATOARE VARSATURILOR:

Unele varsaturi sunt urmate de salivatie abundenta, dureri de cap si aceste
varsaturi au origine digestiva sau utero-ovariana si se datoreaza unor excitatii pornite
de la periferie.
Alteori varsatura apare fara nici un effort, nu sunt precedate de grata sau stare
generala alterata.
Aceste varsaturi au origine central si se datoreaza cresterii presiunii LCR
(lichidul cefalorahidian) intracraniene.
3) CANTITATEA este variabila in functie de cantitatea de alimente
engerate sau de afectiune.
 4) MIROSUL: varsaturile au un miros fad, poate devenii acne in caz de
hiperclorhidrie sau eliminare de materii fecale in caz de ileus sau
ranced in caz de fermentatie stomacala.

5) CONTINUTUL:
 Varsaturi alimentare: contin in general alimente consummate, iar in sinoza
pilorica, varsaturile pot contine alimente consummate cu zile sau saptamani
inainte.
 Varsaturi mucoase: contin hipersecretie gastrica caracteristica in gastrita
sau pot aparea la gravidele si la etilici sub forma varsaturilor matinale.
 Varsaturi biliare: contin bila, au o uloare galben-verzuie sau verde inchis cu
cust amar. Apar in colecistopatii si se noteaza in foaia de temperature cu un
cerculet verde.
 Varsaturi fecaloide: galbui-murdar poate sa apara in ocluzia intestinala si
uneori varsatura poate fi formata numai din materii fecale.
 Varasauti purulente: continutul stomacal este amestecat cu puroi (ex.
Gastrita flegmonoasa).
 Varsaturi sanghinolente si de sange pur (hematemeza), uneori in continutul
alimentar se poate gasii o cantitate redusa de sange, alteori pacientul elimina
asemanator zatului de cafea, datorita actiunii HCl asupra hemoglobinei, dand
clorhidratul de hematina. Apare HDS....

Hemoragiile gastroduodenal (hematemeza + melena) sunt insotite de o

stare generala foarte alterata, determinate de anemie posthemoragica si
pacientii prezinta ameteli, vajaieli in urechi, sete foarte accentuata.
Varsaturile sangvinolente sunt trecute in foaia de temperature cu un
cerculet rosu si constituie o urgenta.

4. TRANSPIRATIA

Este un fenomen fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderile de

caldura si fct de excretie prin intermediul glandelor sudoripare.
Sudoare= transpiratie=solutie apoasa constituita cam 990 g apa la 1000 si 10
la 1000 reziduri uscat, format din uree, urat, saruri minerale. Reactia acida, Ph 5,2
sau usor alcalina.
Cantitatea minima pentru a mentine umiditatea pliurilor, mirosul variaza in
functie de alimentatie, clima, deprinderi igienice.
In mod patolagic apare diaforeza (transpiratie in cantitate abundenta).
Orarul mai mult sau mai putin regulat.
Cantitatea intre 600-1000 ml/24h, ajungand pana la 10l/24h.
Ea poate fi generalizata, legata de temperature mediului sau localizata la
palme sau plante(talpi), in boala Bazedof, alcoolismul cronic, SIDA, tulburari
preclimax, hiperhidroza (cantitate plantar crescuta cu stagnare interdigitala ce duce
la aparitie de micoze si infectii ).
Mirosul transpiratiei variaza in fct de transpiratie, temperature, in fct de
masurile, deprinderile igienice ale pacientului.
Pe calea aerului expirat, dioxid de carbon 1,6 %, oxygen 3%, apa 7%, azot
74%.
 5. MENSTRUATIA

Pierdere temporara sau periodica de sange prin organelle genital, apare la pubertate
(prima menstruatie- menarha) si dispare la menopauza si in timpul sarcinii.

Durata: 3-5 zile

Aspect: mucus amestecat cu sange- nu coaguleaza
Culoare: rosu negricios la inceput, apoi rusu deschis
Cantitate: 50-200 gr
Miros: dezagreabil
Evolutie: fara dureri, usoara jena fiziologica

In mod pathologic avem:

a. AMENOREE: absenta menstruatiei sau lipsa complete
b. DISMENOREE: menstruatia dureroasa
c. METRORAGIE: aparitia unor hemoragii neregulate, aciclice ce apar intre 2
menstruatii successive
d. MENORAGIE este hemoragia menstruala prelungita
e. OLIGAMENOREE: intervale lungi intre 2 cicluri menstruale
f. POLIMENOREE :intervale scurte intre 2 cicluri menstruale
g. HIPOMENOREE: cantitatea redusa
h. HIPERMENOREE: cantitate crescuta

Glandele mucoasei genital secreta o cantitate redusa de lichid care contributie la

procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectie- leucoru fiziologica.
Cand secretia devine abundenta si se exteriorizeaza sub forma unei scurgeri
iritante in cantitate variabila vorbim de leucoru patologica, de la cativa mililitrii cand
pateaza lenjeria pana la 200-400 ml.
Hidrol este secretia vaginala in cantitate mare.

CULOAREA SI ASPECTUL SCURGERILOR VAGINALE

 alba-laptoasa in leucoreea femeilor tinere
 galben-verzuie in infectii gorococice-gornoru
 rosie- apoasa, cafenie in tumori

Sau aspectul secretiei: seroasa, mucoasa, muco-purulenta sau purulenta.