RECUPERAREA MEDICALA IN BOLI CARDIOVASCULARE

INFARCTUL MIOCARDIC

Infarctul miocardic = necroză a miocardului datorită unei opriri a circulaţiei sângelui

în arterele coronare produsă prin:
a) tromboză primară dezvoltată pe o placă arteroscleroasă;
b) hemoragii ale intimei, cu ruptură a acestuia şi tromboză secundată;
c) hematom prin hemoragie în peretele vascular, urmat de ocluzia vasului.
Cauze -arteroscleroza coronariană, tromboza coronară/ embolism, scăderea fluxului
sangvin asociat cu șoc/hemoragie
Manifestări clinice – infarct miocardic acut :
- durere intensă (cu caracter de presiune/ arsură/ greutate/ strângere/ sfredelire) retrosternală
cu iradiere în braţe, care nu cedează la repaus și nitroglicerină
!!! Infarctul miocardic – urgență medicală
Jumătate dintre decese apar în primele 3-4 ore de la debutul simptomelor.

Tratament

Perioada de convalescență

Faza I Începe din spital; se tratează mai întâi complicațiile.

- mobilizare precoce, pentru diminuarea efectelor generale ale decubitusului
- antrenare cardio-vasculară, pentru etapele următoare.
Zilele 1-2 – după dispariția durerii, stabilizarea Frecventei Cardiace și a TA:
- mișcări pasive apoi active ale extremităților;
- șezând cu picioarele la marginea patului.
Zilele 3-4: - mișcări active la toate extremitățile;
- poate sta în fotoliu, lângă pat;
- poate sta în ortostatism și face câțiva pași;
- își poate face toaleta singur.
Zilele 5-7: începe mersul pe hol.
Zilele 7-8: se poate deplasa pe hol de 2x/zi.
Ziua 9: - execută mobilizările active de 3x/zi;
- poate urca câteva trepte; - poate face singur duș.
Ziua 10: - crește dinstanța de mers până la 400m de 2x/zi;
- coboară un etaj.
Ziua 11: - urcă și coboară 1-2 etaje;
- poate începe exerciții la cicloergometru sau covor rulant;
- se externează (de regulă) și: continuă exercițiile fizice; desfășoară activități casnice
moderate.
Testarea de efort La externarea din secția de terapie intensivă bolnavul va fi supus unui test
de efort (low level), executat la cicloergometru sau covor rulant, urmărind ca frecvența
cardiacă să nu depășească 70% din frecvența maximă relativă.
- Testul va fi oprit daca apare una dintre complicații sau dacă frecvența cardiacă depășește
140 bătăi/minut.
- Testul este satisfăcător dacă, respectând condițiile date, nivelul efortului se ridică la 70-100
W (5 meti).  1 MET = cosumul de energie care utilizează 3,5-4 ml oxigen/kgc/min. =
energia necesară pentru a rămâne în repaos, aşezat în fotoliu.
Faza II (antrenamentul la efort dozat) - după 3-6 săptămâni de la infarct;
durează 8-10 săptămâni.
- !!! se desfășoară numai dacă nu apare intoleranţă la efort.
Obiective:
- ameliorarea consumului de O2;
- creşterea capacităţii de efort;
- ameliorarea circulaţiei coronariene bilaterale.
Etape:
- încălzirea;
- antrenament cu efort de anduranţă;
- revenirea după efort.
Frecvență: 3-4 sedinţe/săptămână.
Tip:antrenament continuu cu pauze de 1-2 minute; efort izotonic.

Faza III (de întreținere) - profilaxia secundară a complicaţiilor;

- reluarea activităţilor sociale.
- după externare, timp de o saptamână, se va continua la domiciliu programul de exerciții
instituit în unitatea spitalicească, în paralel cu efectuarea de mici munci in gospodarie în
limita celor 5 meti câștigați la ieșirea din spital.
- pe parcursul acestor activități, pacientul își va asigura autocontrolul frecvenței cardiace,
având grijă să nu depășească cu peste 20 de bătăi/minut valorile de repaus.
- dacă bolnavul locuiește singur, pe parcursul acestei săptămâni va scădea cantitatea de efort
depusă în timpul ședințelor de antrenament, corespunzător cu creșterea solicitărilor casnice.

Factori de risc în apariția IM

• om în plină maturitate;
• hipertensiune (TA mai mare de 160/90mmHg);
• diabetul zaharat (sau cu diabet chimic);
• fumatul;
• valori crescute în sânge de: colesterol, trigliceride, betalipoproteine;
• supraalimentare sistemica;
• consum sistematic de alcool (mai mult de 10 g/zi);

Kinetoterapia in infarctul miocardic acut 

Infarctul miocardic acut reprezinta evolutia grava a unei cardiopatii ischemice,

caracterizata printr-o necroza miocardica produsa de scaderea severa a fluxului sangvin
coronarian.
Recuperarea prin kinetoterapie aplicata in cazul infarctului miocardic are trei faze:
Faza I de recuperare
- sub observatie medicala, bolnavul isi reia treptat activitatiile de autoingrijire,
ortostatismul, mersul, cat si urcatul si coboratul scarilor
- se realizeaza mobilizari pasive la patul bolnavului, dupa care se trece la cele active, pe
grupe musculare.
Faza II de recuperare
- perioada de covalescenta incepe dupa 3-6 saptamani de la debutul infarctului si
dureaza 8-10 saptamani.
- obiectivul major al acestei etape este acela de a reda bolnavului maximul posibil din
capacitatea sa fizica, corespunzator starii functionale a cordului.
 - mijloace: exercitii izometrice, exercitii de rezistenta care implica grupe mari
musculare, alergare pe loc, urcat pe scarita, bicicleta ergometrica, plimbari, activitati
zilnice curente.
Faza III de recuperare
- obiectivele acestei etape sunt acelea de a mentine si eventual a creste capacitatea de
efort a pacientului si reorientarea profesionala in raport cu capacitatea maxima de
efort dobandita .
- mijloacele: exercitii active, corelate cu rezistenta la cicloergometru, elemente din
jocuri sportive, dar fara caracter competitional.

Sedinta de terapie
O sedinta de kinetoterapie incepe cu o incalzire de 10-15 minute in care se
executa miscari lente ce vor mobiliza grupele musculare si articulatiile mari; se recomanda,
de asemenea, ca si incalzire, exercitii de stretching, in timpul carora se mentine pozitia timp
de 8-10 sec. Este recunoscut faptul ca o incalzire eficienta, pe langa pregatirea corpului
treptat pentru efort, va asigura si o rezistenta mai mare. Etapa de racire este si ea foarte
importanta, intrucat poate preveni o scadere brusca de tensiune la intreruperea efortului ;
aceasta va consta in exercitii lente si stretching. Frecventa antrenamentelor este de 3-5
ori/saptamana, avand o durata de 30-60 minute.
Antrenamentul din fazele II si III poat include mers pe jos, urcat pe scari, alergat pe
loc/pe banda, bicicleta, vaslit, saritul corzii, ridicare de greutati, inot etc. In functie de
severitatea infarctului, bolnavul poate sa obtina de la functionalitatea necesara pentru a fi
autonom, a-si continua activitatea profesionala, pana la a reveni la coordonatele unui om
sanatos.