Argumentație privind anularea examenelor naționale în contextul

excepțional al pandemiei de Covid-19

Argumente privind sănătatea participanțiilor

1. Statul Român se află în imposibilitatea asigurării unei condiții minime de siguranță prin
aprovizionarea de manuși și măști medicale, având în vedere situația prioritară a spitalelor
care nu au beneficiat de aceste condiții; “problema cu cele câteva milioane de măști și
mănuși pe care ar trebui să le asigure școlile și asta va fi greu de realizat.” 1 Maștile și
mănușile ar trebui înlocuite cu altele noi în mod regulat în timpul examenului
pentru a maximiza siguranța participanților. Astfel incalcandu-se dreptul la ocrotirea
sanatatii.

Chiar și într-o situație ideală, în care statul reușește să aprovizioneze toate centrele de
examen cu măști, (peste 2 milioane măști, termoscanere, dezinfectant etc.)., viața celor care vor
intra în unitatea de învățământ ar fi încă pusă în pericol de nerespectarea protocoalelor de
folosire corectă a acestora, neexistând o instruire corectă și profesională în prealabil. Exemple
fiind: purtarea corectă a măștilor sau a mănușilor, schimbarea acestora, păstrarea unei distanțe de
siguranță între mâini și față, reducerea contactului cu alte persoane etc. În lipsa unei
informări corecte, profesioniste și prompte, mulți elevi și profesori tind să minimizeze
importanța protejării propriei persoane și a celor din jur împotriva noului tip de coronavirus.
Aceștia pot refuza măsurile de siguranță, devenind un pericol pentru ei și pentru ceilalți. Nimeni
nu poate obliga un elev să poarte mască, dacă aceasta îi provoacă stare de rău, leșin, disconfort
care să îi atace psihicul și concentrarea, etc. (art. 22 din Constituție care prevede: (1)Dreptul la
viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate.)
 Consecințele grave asupra sănătii reprezintă un prim argument.

2. Măsurile de siguranță propuse creeaza serioase dificultăți în rândul susținătorilor examenului

în orice situație, dar mai ales la temperaturi ridicate de peste 30 de grade Celsius și
deshidratare. Elevii vor fi supuși unui stres fizic și mental (acela de a nu se infecta) care va
defavoriza o ierarhizare corectă a competențelor participanților. Totodata, purtarea
ochelarilor de vedere, în contextul utilizării măștilor FPP2 este dificila, iar în cazul utilizării
măștilor chirurgicale lentilele se aburesc, îngreunând vederea . (art49 -Protecția copiilor și a
tinerilor care prevede: (1)Copiii și tinerii se bucură de un regim special de protecție și de
asistență în realizarea drepturilor lor. (3)Exploatarea minorilor, folosirea lor în activități care
 le-ar dăuna sănătății, moralității sau care le-ar pune în primejdie viața ori dezvoltarea
normală sunt interzise.)

3. Deplasarea elevilor până la centrul de examen și înapoi cu transportul în comun este în

impractibilitatea respectării normelor de siguranță impuse. Aproape 430 de mii de elevi si
aproape 63 de mii de profesori fac naveta zilnic la școală 6 , neluând în calcul elevii care învață în
sectoare de localitate diferite și care au nevoie de transport în siguranță. În acest fel, acești oameni
sunt expuși unui risc enorm de contact direct cu virusul.

4. În luna martie 2019 în România funcţionau 1.180 de şcoli cu grupuri sanitare

necorespunzătoare, anunţă Ministerul Educaţiei Naţionale, precizând că anul trecut numărul
unităţilor de învăţământ care aveau grupuri sanitare neconforme era de 1.4894. Numărul
este mult mai mare dacă vorbim despre unitățile de învățământ care nu dispun de săpun
sau instrumente de uscare a mâinilor. Un număr la fel de alarmant este și cel al centrelor de
examen care nu dispun de suficiente săli de clasă pentru a grupa toți elevii în încăperi de
câte 10 elevi. Aceasta dacă sălile sunt suficient de mari ca între elevi să se păstreze
distanța regulamentară de 2 metri, ceea ce este o irealitate pentru multe centre de examen.
Totodată, în centrele care dispun doar de încăperi mici ca dimensiuni vor trebui să stea mai
puțin de zece, de unde rezultă că vă fi necesar un număr mai mare de profesori. “În
România, 10% dintre unitățile școlare sunt supra-aglomerate, numărul locurilor disponibile
fiind insuficient prin raportare la populația teoretică de vârstă școlară. Școlile din mediul
urban sunt mai afectate de această provocare, aproximativ 14% dintre școlile din mediul
urban fiind supra-aglomerate.”3 Pe lângă acestea, este de menționat faptul că majoritatea
instituțiilor de învățământ nu pot asigura circuitele epidemilogice necesare. “Zona estică a
României, cea Sud-Vestică și parțial cea sudică reprezintă, conform datelor oficiale citate,
zone în care unitățile școlare nu îndeplinesc în majoritatea cazurilor standardul de bază în
ceea ce privește calitatea utilităților. Majoritatea acestor unități școlare se află în mediul
rural.”3
 În luna martie 2019 în România funcţionau 1.180 de şcoli cu grupuri sanitare
necorespunzătoare. . Un număr la fel de alarmant este și cel al centrelor de examen
care nu dispun de suficiente săli de clasă pentru a grupa toți elevii în încăperi de câte
10 elevi. 3 Pe lângă acestea, este de menționat faptul că majoritatea instituțiilor de
învățământ nu pot asigura circuitele epidemilogice necesare
5. Lipsa socializării și a unui program fix afectează grav mulți elevi, stricându-le nu numai viața
socială, cât și cea psihică și morală, mulți și-au pierdut apetitul și dorința de a învăța unii
chiar pentru a absolvi școala. ,,Carantina poate expune indivizii la stresuri atât în perioada de
carantină cât și după, cu consecințe psihologice acute și pe termen lung. Efectele carantinei
pot include simptome de stres posttraumatic, anxietate și depresie și răspunsuri precum frica,
mânia/iritabilitatea, insomnia, oboseală, detașare și comportamente de evitare, afectate
concentrării și diminuarea performanței în muncă. “7 În acest caz examenul devine imoral și
chiar neconcludent în determinarea cunoștințelor elevilor.
6. Prin susținerea examenului de bacalaureat în condițiile date, statul roman încalcă dreptul la
sănătate și dreptul la viață, “Dreptul la prevenire, tratament şi control al maladiilor”. Așa cum
este prevăzut și în Constituția României.
 În România există numeroși elevi care suferă de boli ce pot fi fatale în cazul în care
contactează virusul, precum: astm, diabet, boli cardio-vasculare, boli autoimmune,
obezitate etc, în această categorie nu intră doar elevii ci și familiile și profesorii acestora.
Profesorii, la fel ca și cadrele auxiliare, se supun unui risc nejustificat de infectare luând
contact cu un numar foarte mare de indivizi. Familiile participantilor sunt supuse și ele la
un risc ridicat 46% din populație locuind în locuințe supraaglomerate3 .
Argumente privind echitatea si egalitatea de sansa a participantiilor

1. Din data de 11 martie 2020 școlile au fost închise iar din 22 aprilie orele online au
devenit obligatorii. În Romania, “peste 900.000 de copii înscriși în învățământul
preuniversitar, adică 32%, nu au acces individual la un dispozitiv dedicat
functional”2 printre care se află şi numeroşi elevi în ani terminali. O buna parte dintre
aceștia au ca mijloc de învățare disponibil doar deja mult depășitele manuale școlare.
Acest lucru este datorat faptului ca “37,9% dintre copiii sub 16 ani și 37,4% dintre
tinerii cu vârste cuprinse între 16-24 ani sunt expuși riscului de sărăcie sau
excluziune socială”3 . Astfel echitatea și principiul egalității de sanse este încălcat
daca ministerul va alege sa organizeze aceste examene (ART.3, (a) ) deoarece
sistemul nu a putut furniza un minim de pregatire unui procentaj semnificativ dintre
potentialii sustinatori ai examenului de bacalaureat. .
 Din data de 11 martie 2020 școlile au fost închise iar din 22 aprilie orele online au
devenit obligatorii. În Romania, “peste 900.000 de copii înscriși în învățământul
preuniversitar , nu au acces individual la un dispozitiv dedicat functional” 2 acest lucru
datorat sărăciei sau excluziunii sociale. Astfel echitatea și principiul egalității de sanse
este încălcat daca ministerul va alege sa organizeze aceste examene
2. Mediul familial nu constituie pentru toți elevii un spațiu favorabil desfășurării
activităților educaționale. Neavând acces la biblioteci, școli sau orice fel de spații de
socializare. Unii dintre beneficiarii direcți ai învățământului sunt supuși unui mediu
ostil sau chiar violent în care aceștia ar trebui să se pregătească pentru examen dat in
conditii extreme.

Argumente privind lipsa unui protocol concret in ceea ce priveste pregatirea

elevilor pentru examen cat si examenul propriu-zis

1. Nici macar elevii beneficiari ai orelor online nu au parte de o educație propice susținerii
examenului, elevii și profesorii abia obișnuindu-se cu platformele disponibile. Neexistand un
protocol clar sau corect de implementare, profesorii au trebuit să apeleze la echipamentele
 personale ,dar și la experiența personală, diverse tutoriale online, grupuri sau forumuri pentru
profesori sau alte surse neconvenționale. În aceste condiții noul tip de cursuri devine
impractic și nu echivalează orele în stil clasic. Totodată evaluarea unor elevi dupa o stopare
de 4 luni a ciclului de învățare este absurdă.

2. Valul declarațiilor de urgență contradictorii realizate de către Ministerul Educației a creat

confuzie între elevi și profesori, anunțând inițial, după vacanța de Paște, că noi, elevii, ne
vom întoarce la școală, iar bacalaureatul va fi amânat până în luna iulie, mai apoi anunțând că
anul școlar se încheie, iar bacalaureatul se susține la data comunicată inițial. Acest fapt a
defavorizat o pregătire corectă și normală a elevilor pentru examen și a indus o stare de
incertitudine și nesiguranță în rândul acestora.

3. Ministerul Educației nu ne poate garanta monitorizarea respectarii măsurilor impuse,

deoarece nu ar fi pentru prima oară când Ministerul Educației ne dovedește că nu putem avea
încredere în promisiunile enunțate, așa cum a afirmat și Consilul Național al Elevilor pentru
https://stiriedu.ro/ în vechea problemă a decontării navetei elevilor. Elevii au nevoie de
acțiuni, nu de promisiuni, pentru un sistem educațional care să ofere dreptul nemijlocit la
învățătură, așa cum prevede Constituția României. Așteptăm abrogarea HG 309/1996 și HG
863/2016, primii pași pentru obținerea transportului gratuit, așa cum promitea ministrul în
urmă cu câteva luni. Noi nu am uitat, suntem aici să cerem dreptate pentru colegii noștri
navetiști.”. Dacă Ministerul nu a putut rezolva această problemă, cum poate garanta că vor
putea asigura toate măsurile de siguranță la examenele naționale într-un timp atât de scurt.

 Ministerul Educației nu ne poate garanta monitorizarea respectarii măsurilor impuse,

deoarece nu ar fi pentru prima oară când Ministerul Educației ne dovedește că nu putem
avea încredere în promisiunile enunțate, așa cum s-a întâmpat și în cazul decontării
navetei. Dacă Ministerul nu a putut rezolva această problemă, cum poate garanta că vor
putea asigura toate măsurile de siguranță la examenele naționale într-un timp atât de
scurt.

Sursele oficiale din care am cules informațiile sunt:

1
GândulLive/preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu.
2
Hotnews.ro / studiul IRES
3”
Educatia in timpul pandemiei” de Bogdan Florian si Sebastian Toc
4
www.jurnalulolteniei.ro,
5mindcraftstories.ro

6Edupedu.ro

7
Psychological Effects of Quarantine During the Coronavirus Outbreak: What
Public Health Leaders Need to Know, www.CSTSonline.org.
8
Observatornews.ro