Lucrarea nr.

3 STUDIEREA CIRCUITELOR SIMPLE DE

CURENT ALTERNATIV
Scopul lucrării: determinarea parametrilor circuitului de
curent alternativ; construirea diagramelor vectoriale si potenţiale
pentru circuitele unite consecutiv, paralel si mixt.
Noţiuni generale:
La unirea consecutiva, prin toate elementele circuitului trece
unul si acelaşi curent.
R L C

UR UL UC
U

Figura 4.1
În fig. 4.1 este reprezentat un circuit neramificat, ce conţine o
rezistenta activa R, o inductanţa L si o capacitate C, unite
consecutiv.
In circuitul dat trece curentul sinusoidal:
i  I m sin(t   i ) (1)
Conform legii a doua a lui Kirchhoff, valoarea instantanee
a tensiunii aplicate la circuit este egala cu:
u=uR+uL+uC (2)
Unde 𝑢𝑅 = 𝑖 ∙ 𝑅 = 𝐼𝑚 ∙ 𝑅 𝑠𝑖𝑛(𝜔𝑡 +  ) (3)
𝑖

di
uL  L  I mL cos(t   i )  I mL sin(t   i  90) (4)
dt
1 1 I
uC 
C  idt   I m
C
cos(t   i )  m sin(t   i  90) (5)
C
sau in forma complexa:
 I  Ie j i (6)

U R  I Re j i  I R (7)

j  i 900 
U L   LIe   L  Ie j i e j 90  I j L
0
(8)
U L  I jxL (9)
I j  i 900 
 I  jxc  (10)
I j i  j 900 1 I
Uc  e  e e  I j 
C C C jC
Sumei valorilor instantanee ale tensiunilor sinusoidale îi
corespunde suma vectorilor (suma vectoriala), ori suma valorilor
complexe efective ale tensiunilor:
U U R U L U C (11)
1   1 
U  IR  I j L  I  I  R  j  L   I [ R  j  xL  xc ]  I Z (12)
jC   C  
Unde Z este rezistenta rezultativă complexa sau impedanţa
complexa a circuitului.
U  1 
Z  Ze j  Z cos   jZ sin   R  jx  R  j L  
I  C 
(13)
Unde R  Z cos  este rezistenta activă a circuitului,
x  Z sin  rezistenţa reactivă sau reactanţa circuitului,
xL  L - rezistenţa inductivă sau reactanţa inductiva a
circuitului,
1
xc  - rezistenţa capacitivă sau reactanţa capacitivă a
C
circuitului.

2
 2
 1 
  R  xL  xc  (14)
U U
Z   m  R 2  x 2  R 2   L  2 2

I Im  C 
1
L 
  arctg C  arctg xL  xC (15)
R R
Unde  este unghiul de defazaj sau unghiul de decalaj de fază.
In aşa mod amplitudinea U m şi faza iniţială a tensiunii pe
bornele circuitului sunt determinate.
j  i  
U  Ue j u  Ie j i Ze j  IZe  I Z  IZe j u
Expresia pentru valoarea instantanee a tensiunii poate fi
reprezentata astfel:
 
u  I m 2Ue jt  U m sint  i     U m sint  u 

Sumarea tensiunilor U R , U L , UC se face cu mult mai simplu in

mod geometric cu ajutorul diagramei vectoriale (fig.4.2).
UL UL UL

UC
U

φ>0 I UR I UR I
UR φ<0 φ=0 U
UC
UC U

UC XL=XC

UC

XL<XC
a) b) c)

Fig. 4.2 Diagramele vectoriale.

3
 Aici U R  I R coincide in faza cu curentul I ,
U L  I jxL este in avans de faza cu 900 faţă de curent,
U c   I jxc este in întârziere de faza cu 900 faţă de curent.
Diagrama vectoriala reprezintă o totalitate de vectori, trasaţi
în conformitate cu orientarea lor reciproca după fază.
Prin decalaj de fază  intre tensiune si curent se
subînţelege diferenţa fazelor iniţiale a tensiunii si curentului:
   u  i (16)
Pe diagrama vectoriala, direcţia unghiul  se consideră de
la vectorul I la vectorul U :
1. Daca xL  xC , U L  U C atunci Z are caracter inductiv,
curentul este în întârziere de fază cu unghiul  (fig.4.2 a) fată de
tensiune. Tensiunea este în avans faţă de curent cu unghiul φ, deci
 0.
2. Daca xL  xC ,U L  UC , Z are un caracter capacitiv, curentul
este în avans de fază cu unghiul  (fig.4.2 b) faţă de tensiune.
 0
3. Daca xc  xL ,U L  UC , Z are caracter activ, curentul
coincide după fază cu tensiunea   0 (fig.4.2 c); acest regim este
numit rezonanţă de tensiuni.
Unirea în paralel a elementelor
La unirea în paralel toate elementele circuitului se afla sub
una si aceiaşi tensiune.
În fig.4.3 este reprezentat un circuit ce conţine elementele g ,
L şi C unite în paralel.

4
 iR R

i iL L

iC C

Fig. 4.3 Conexiunea în paralel a elementelor.

Circuitului i se aplicată tensiunea:

u  U m sint  u  (17)
Conform primii legi a lui Kirchhoff
i  iR  iC  iL (18)
Să exprimăm curenţii în ramurile circuitului prin tensiune:
1 dq d Cu  du 1
g ; iR  gu ; iC   C ; iL   udt
R dt dt dt L
prin urmare:
1 du
i  gu 
L  udt  C
dt
(19)

Curentul i în circuit va fi sinusoidal i  I m sint  i  .

Să introducem pentru tensiunea sinusoidală dată valoarea
complexă efectivă, ce o imaginează:
U  Ue j u
Conform legii lui Ohm, pentru fiecare ramură a circuitului
în formă complexă obţinem:

5
 U U j u
IR   e
R R
U U j  u 900 
IL   e
j  L   L
U j   900 
IC   U  j  C  U    Ce u
1
j  C
Din expresiile primite reiese că curentul în rezistenţa activă
coincide după fază cu tensiunea, curentul în inductanţă este în
întârziere de fază cu 900, dar curentul în capacitate este în avans de
fază cu 900 faţă de tensiune.
  1 
 C   U g  jb   U Y
U
I  gU   U jC  U  g  j
jL   L 
unde: Y  Ye  j  Y cos   jY sin  este admitanţa complexă;
g  Y cos  - conductanţa circuitului;
1
bL  - susceptanţa inductivă;
L
bC  C - susceptanţa capacitivă;
b  bL  bC  Y sin  - susceptanţa circuitului;
Y - admitanţa circuitului;
2
 1 
Y  g b  g 
2 2 2
 C  - modulul admitanţei
 L 
1
 c
complexe;   arctg  arctg L
b
g g
 - unghiul de defazaj, argumentul admitanţei complexe.
6
 Prin urmare:
1
I  g2  (    C )2 U
L
2
j i j u  1 
I  I e U e  g 
2
 C  e j  U Y
 L 
2
 1 
I  UY  U g    C 
2

 L 
Valoarea instantanee a curentului:
i  I m sint  i   I m sint  u   
Decalajul de fază între tensiune şi curent depinde de relaţia
între susceptanţa inductivă şi susceptanţa capacitivă a circuitului.
În fig. 4.4 sunt reprezentate diagrame vectoriale pentru trei
cazuri: bL  bC ; bL  bC ; bL  bC

IC
IC

IC IL
φ=0
I
Ig U φ<0 U Ig=I U
Ig
φ>0

IL IL IL
IB IB IB

a) b) c)

Fig. 4.4 Diagramele vectoriale.

7
 Faza iniţială a tensiunii este egală cu zero; prin urmare
i  y .
Dacă bl  bc ,în schemă are loc rezonanţa curenţilor.
În afară de diagrame vectoriale se folosesc şi diagrame
topografice. Ultimele reprezintă nişte diagrame vectoriale,
construite pe planuri complexe, pe care sunt depuse valorile
complexe ale potenţialelor punctelor circuitului dat relativ de
puncte, potenţialul cărora este egal cu zero. Ordinea de situaţie a
vectorilor căderilor de tensiune pe diagramele de acest fel
corespunde strict ordinii situaţiei elementelor circuitului pe
scheme.
Ordinea de executare a lucrării:
1. Montaţi circuitul electric cu unirea în consecutiv a
elementelor conform schemei (Fig. 4.5) sau la calculator în
programul Multisim 2001 (Fig. 4.6)

PA PW C3,RC3 L1,RL1
R8

Nodul a

PV1
PV2
E

Nodul b

Fig.4.5 Schema de montaj.

8
 XW M1

v I

R1 R2 L1 C1
+ -
0 .9 86 A

50o h m 10o h m 100mH

S1 150u F

V1
84.85V 50Hz 0Deg
+
Key = Sp ace
32.50 1 V
-
+ S2
59.99 8 V
-

Key = Sp ace

Fig. 4.6 Schema de montaj în Multisim 2001

2. Conectaţi circuitul şi stabiliţi valoarea tensiunii U 
80...100,V (după indicaţiile lectorului);
Efectuaţi măsurările necesare şi notaţi rezultatele obţinute în
tabela. 4.1
Tabela 4.1
U I UR UC UB PR PC PB PTOT
V A V V V W W W W

3. Folosind rezultatele obţinute experimental (tab.4.1),

calculaţi rezistenţele active, reactanţele (rezistenţele rezultative) şi
unghiurile de defazare (de decalare de fază) pentru fiecare element
şi aceeaşi parametri pentru întreg circuitul. Notaţi rezultatele
obţinute prin calcul în tabela 4.2.
Tabela 4.2.
R Zc Rc Xc C φc Zb Rb XL L φb Ze Re Xe φe

Ω Ω Ω Ω μF ° Ω Ω Ω mH ° Ω Ω Ω °

4. Montaţi circuitul electric cu unire în paralel a elementelor

9
conform schemei (fig.4.7)

PW PA4

PA1 PA2 PA3

PV
E
R8 C3,RC3 L1,RL1

Fig.4.7
XW M1

v I
+ -
2 .0 68 A

+ + +
1 .2 00 A 1 .8 20 A 2 .8 39 A
- - -
V1
84.85V 50Hz 0Deg

R2
10o h m
+
59.998 V
-
R1 L1
50o h m 100mH C1
150u F

Fig. 4.8 Schema de montaj în Multisim 2001

5. Conectaţi circuitul şi stabiliţi tensiunea U=30...60
V(conform indicaţiilor lectorului).
Efectuaţi măsurările necesare şi notaţi rezultatele obţinute în
tabelă:
Tabela 4.3.
U I IR IC IB PTOT
V A A A A W

6. Folosind rezultatele obţinute în mod experimental(tab.3.3)

10
 calculaţi conductanţele, susceptanţele reactive, admitanţele şi
unghiurile de decalare de fază (de defazaj) pentru fiecare element
şi aceeaşi parametri pentru întreg circuitul. Rezultatele obţinute
prin calcul introduceţi-le în tabela 4.4.
Tabela 4.4.
gR YC gC bC φC YB gB bB φB Ye ge be φe

Sm Sm Sm Sm ° Sm Sm Sm ° Sm Sm Sm °

7. Întocmiţi pe hârtie milimetrică diagrama topografică

pentru circuitul cu unire consecutivă a elementelor (fig.3.2),
diagrama vectorială pentru circuit cu unire paralelă a elementelor
(fig.3.6), diagrama topografică, întrunită cu diagrama vectorială a
curenţilor, pentru schema de pe fig. 4.7.
8. Înscrieţi formulele folosite pentru calcularea parametrilor
circuitelor cu unire consecutivă, paralelă şi mixtă a elementelor.
9. Efectuaţi calculele necesare pentru construirea diagramei
potenţiale a circuitului cu unire consecutivă a elementelor.
(fig.3.5).
Întrebări de control:
1. Determinaţi circuitele electrice cu unire consecutivă,
paralelă şi mixtă a elementelor.
2. Cum se distribuie tensiunea aplicată la circuit la unirea
elementelor R, L, C în consecutiv?
3. Cum se distribuie curenţii în circuit la unirea în paralel a
elementelor R, L, C ?
4. Expuneţi legea lui Ohm pentru un circuit de curent
alternativ cu unirea elementelor în consecutiv.
5. Expuneţi legile lui Ohm şi a lui Kirchhoff pentru un circuit
11
de curent alternativ cu unirea elementelor în paralel.
6. Daţi noţiunea diagramei potenţiale a unui circuit electric.
7. Trasaţi diagramele vectoriale pentru un circuit de curent
alternativ cu unirea în serie a elementelor R, L, C în cazurile când
x  0 şi x  0 .
8. Trasaţi diagramele vectoriale pentru un circuit de curent
alternativ cu unirea în paralel a elementelor R, L, C în cazurile
când x  0 şi x  0 .

12