MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

I.P.CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ENERGETICĂ ȘI ELECTRONICĂ

CATEDRA „ AUTOMATIZĂRI”

RAPORT
LA LUCRĂREA DE LABORATOR NR. 5
Tema: CERCETAREA OSCILATORULUI LC CU TRANZISTOARE BIPOLARE PE BAZA
PROGRAMULUI MULTISIM

Disciplina: Electronică industrială I

A elaborat elevul Lupu Cătălin

grupa AT 0119

A verificat profesor,
grad didactic, superior Veaceslav CEAUȘ

Chișinău 2021
 L U C R A R EA D E L A B O R A T O R N r. 5

Tema: CERCETAREA OSCILATORULUI LC CU TRANZISTOARE BIPOLARE PE BAZA

PROGRAMULUI MULTISIM

Posedând de permis, efectuaţi lucrarea.

Competenţe vizate de lucrare:

Competenţe specifice: a) citirea circuitelor cu dispozitive electronice din echipamentele de
automatizări; b) interpretarea parametrilor şi caracteristicilor circuitelor date.

Competenţe derivate: elevii vor dobândi competenţele:

Cd1 – să studieze principiile de funcţionare a oscilatorului de înaltă frecvenţă LC (oscilator

Colpitts) pe baza programului Multisim 10.1;
Cd2 – să ridice parametrii şi să determine prin metodă analitică frecvenţa de rezonanţă
a semnalelor de la ieşirea oscilatorului cu ajutorul programului Multisim 10;
Cd3 – să traseze dependenţele F = f(Cc), F = f(Lc), F = f(R4) şi formele de undă de la
intrarea şi ieşirea etajului de amplificare cu ajutorul programului Multisim 10.1;
Cd4 – să interpreteze rezultatele obţinute.
În figura1 este reprezentată schema de cercetare.

Figura 1 – Schema de cercetare a oscilatorului de înaltă frecvenţă LC cu tranzistoare

bipolare (oscilator Colpitts) în baza programului Multisim 10.1

 DESFĂŞURAREA LUCRĂRII:

1 Treceţi la ridicarea datelor referitoare parametrilor de bază ai oscilatorului de

înaltă frecvenţă cu tranzistoare bipolare.
1.1 Accesaţi programul „Multisim 10.1”, care se află pe suprafaţa de lucru a
calculatorului, prin clic dublu stânga pe iconiţa respectivă. Apoi deschideţi mapa
„luc_lab_elec.ind” din discul „D”, intraţi în mapa „oscilator_lc” şi deschideţi fişierul
„oscilator _lc 01”, pe ecran apare circuitul din figura 1. În circuit sunt utilizate:

1.1.1 Stabiliţi valorile componentelor de circuit precum şi valoarea tensiunii sursei de

alimentare GB conform variantei indicate de conducător.

1.1.2 Desenaţi tabelul 1 pentru ridicarea datelor parametrilor de bază ai oscilatorului

de înaltă frecvenţă de tip LC (oscilator Colpitts), pentru diferite componente de circuit.

Tabelul 1 – Rezultatele ridicate şi calculate ale oscilatorului

0,8C4 C4 1,2C4 0,8L L 1,2L 0,8R4 R4 1,2R4

Rezultate ridicate Rezultate ridicate Rezultate ridicate
F, Hz 4085 4100 3875 4424 4032 3663 4201 4166 4132
Um.in., V 0,8 0,9 0,64 0,94 0,9 0,96 1 0,97 0,95
Um.ieş., V 4,7 4,7 4,8 4,8 4,8 4,7 4,9 4,8 4,7
Rezultate calculate Rezultate calculate Rezultate calculate
Fcal. Hz 4168 4088 4034 4570 4088 3731 4270 4270 4270
Uef.in.,V 0,566 0,636 0,453 0,665 0,636 0,679 0,707 0,686 0,672
Uef.ieş., V 3,323 3,323 3,394 3,394 3,394 3,323 3,465 3,394 3,323

Graficul dependenței F = f(Cc).

 Graficul dependenței F = f(Lc).

Graficul dependenței F = f(R4).

1.2 Aplicaţi alimentare circuitului prin acţionarea butonului (din dreapta sus) şi
ridicaţi, pentru cazul când în circuit este implantat condensatorul C4 cu valoarea variantei
alese.

1.2.1 Cuplaţi osciloscopul, ajustaţi-l în aşa mod ca pe ecran să se poată vizualiza

formele de undă, puneţi pauză, ridicaţi formele de undă de la intrarea şi ieşirea
oscilatorului, ridicaţi valorile frecvenţei F, tensiunii de intrare Um.in şi tensiunii de ieşire Um.ieş,
rezultatele înscrieţi-le în tabelul 1.

1.2.2 Stabiliţi valorile capacităţii condensatorului C4 conform tabelului 1 şi repetaţi

punctul 1.2.1, înscriind rezultatele în tabelul 1.

1.2.3 Rezultatele obţinute prezentaţi-le conducătorului la control.

1.3 Treceţi la studierea influenţei inductanţei asupra parametrilor oscilatorului.

1.3.1 Starea iniţială a circuitului se stabileşte iniţial conform punctului 1.1.1. Aplicaţi
alimentare circuitului, efectuaţi măsurările conform punctului 1.2.1.

1.3.2 Stabiliţi valorile inductanţei bobinei L1 conform tabelului 1 şi repetaţi punctul

1.2.1, înscriind rezultatele în tabelul 1.

1.3.3 Rezultatele obţinute prezentaţi-le conducătorului la control.

1.4 Treceţi la studierea influenţei rezistenţei rezistorului R4 asupra parametrilor

oscilatorului.

1.4.1 Starea iniţială a circuitului se stabileşte iniţial conform punctului 1.1.1. Aplicaţi
alimentare circuitului, efectuaţi măsurările conform punctului 1.2.1.

1.4.2 Stabiliţi valorile rezistenţei rezistorului R4 conform tabelului 1 şi repetaţi

punctul 1.2.1, înscriind rezultatele în tabelul 1.

1.4.3 Rezultatele obţinute prezentaţi-le conducătorului la control.

2 Excludeţi rezistorul R4 din circuit, în rezultat se obţine circuitul din figura 2.

 Figura 2 – Circuitul oscilatorului LC cu tranzistor bipolar fără reacţie negativă la curent
alternativ

2.1 Alimentaţi circuitul, ajustaţi osciloscopul , ridicaţi formele de undă, ridicaţi şi

determinaţi; Um.in., Um.ieş., T = T2 – T1, F, ku .

2.2 Rezultatele obţinute prezentaţi-le conducătorului la control.

3 Cu permisiunea conducătorului treceţi la prelucrarea rezultatelor obţinute.

3.1 Conform tabelului1 trasaţi dependenţele a) F = f(Cc), b) F = f(Lc), c)F = f(R4),

efectuaţi calculele necesare. Pentru trasarea caracteristicilor folosiţi programul „Advanced
Grapher”, care se află pe suprafaţa de lucru.

Formule pentru calcule:

 Frecvenţa oscilaţiilor determinată analitic:

1
F cal .= [ Hz ] ;
2 ∙ π ∙ √ Lc ∙ C c. ech
unde Lc – inductanţa bobinei din circuitul oscilant;
Cc – capacitatea echivalentă din circuitul oscilant, care poate fi
determinată:
 C3∙C4
C c. ech = .
C 3+ C 4
 Valoarea efectivă a tensiunii:
Um
U ef = .
√2
 Frecvenţa oscilaţiilor determinată pe cale experimentală:
1
F= [ Hz ] ;
T
unde T = T2 – T1 – perioada semnalului ridicată de pe osciloscop, determinată
de poziţiile liniilor de vizualizare.
 Um – valoarea amplitudine ridicată de pe osciloscop cu ajutorul liniei de
vizualizare

4 În concluzie adăugător daţi răspuns la următoarele întrebări:

 Cum se îndeplinesc condiţiile de amorsare a oscilatorului?

 Care-i necesitatea reacţiei negative în oscilatoarele LC?