CAP. 4. DESPRE PROCESOR.

UNITATEA ARITMETICO-LOGICĂ

x-i, i=0…n-1 z-i, i=0… n-1

y-i, i=0…n-1
+ c-i, i=0… n-1

c-(i+1)
i=0…n-1
Q D

tact
R C

Fig. 4.2.2.3_1. Dispozitivul de adunare serial cu bistabil D.

4.2.2.4. Avantaje şi dezavantaje ale dispozitivelor

de adunare seriale

Avantajele dispozitivelor de adunare seriale sunt:

 simplitate
 implementare printr-un număr redus de circuite
Dezavantajul dispozitivelor de adunare seriale este:
 viteza de însumare redusă (pentru operanzi pe "n" biţi, sunt necesare
"n" perioade de tact; în plus, frecvenţa semnalului de tact trebuie
aleasă astfel încât, în fiecare perioadă a sa, să existe suficient
timp pentru stabilizarea lui c-i)

4.2.3. Dispozitive de adunare paralele

4.2.3.1. Principii

Dispozitivele de adunare paralele efectuează adunarea într-un ciclu de

tact, pentru toate rangurile.

4.2.3.2. Dispozitive de adunare "ripple carry"

Se presupune că numerele sunt reprezentate în complement de 2, cu

bitul corespunzător semnului în poziţia c0. Schema de principiu a însumării
paralele "ripple carry" se prezintă, atunci, aşa cum se arată în figura
4.2.3.2_1.

54
 CAP. 4. DESPRE PROCESOR. UNITATEA ARITMETICO-LOGICĂ

z0 z-1 z-(n-2) z-(n-1) transport iniţial

v c0 c-1 c-2 c-(n-2) c-(n-1) c-n =0

+ + + +
(overflow)

x0 y0 x-1 y-1 x-(n-2) y-(n-2) x-(n-1) y-(n-1)

Fig. 4.2.3.2_1. Schema de principiu a însumării paralele "ripple carry".

Având în vedere schema circuisticii de determinare a biţilor z-i şi c-i -

vezi figura 4.2.1_3-, rezultă că timpul de adunare, Tad, al dispozitivului de
adunare "ripple carry" este dat de relaţia:
Tad  n  (2 )    (2n  1)

Un dispozitiv de adunare "ripple carry" poate fi uşor transformat în

dispozitiv de adunare / scădere, aducându-l la următoarea schemă:
z0 z-1 z-(n-2) z-(n-1)

c-1 c-2 c-(n-2) c-(n-1) c-n

v c0
+ + + +
(overflow)

SUB
x0 y0 x-1 y-1 x-(n-2) y-(n-2) x-(n-1) y-(n-1)

Fig. 4.2.3.2_2. Schema dispozitivului de adunare / scădere "ripple carry".

Evident:
 când SUB=0, vom avea:
 la canalul 1 de intrare al dispozitivului: x c 2
 la canalul 2 de intrare al dispozitivului: y c 2 (întrucât: yi  0  yi ),
ceea ce face ca dispozitivul să efectueze operaţia z c 2 = x c 2 + y c 2
 când SUB=1, vom avea:
 la canalul 1 de intrare al dispozitivului: x c 2
 la canalul 2 de intrare al dispozitivului:  y c 2 (întrucât: yi 1  yi
și c-n=1), ceea ce face ca dispozitivul să efectueze
operaţia
z c 2 = x c 2 + ( y c 2 ) = x c 2  y c 2

Observaţie:
Se reaminteşte faptul că între complementul de 2 şi complementul de 1
ai unui număr, în exprimare pe n biţi, există relaţia: c 2( x)  c1( x)  2  ( n 1)

55
 CAP. 4. DESPRE PROCESOR. UNITATEA ARITMETICO-LOGICĂ

4.2.3.3. Dispozitive de adunare "carry lookahead"

Dispozitivele de adunare "carry lookahead" au apărut din ideea de a se

reduce Tad prin determinarea transporturilor c-i direct în funcţie de x-i, y-i,
x-(i+1), y-(i+1), ..., x-(n-1), y-(n-1) şi, eventual, c-n, printr-o circuistică cu un număr
redus de niveluri logice.
Se are:
c i  x i y i  c (i 1) x i  c ( i 1) y i  x i y i  ( x i  y i )c (i 1)
  
(4.2.3.3-1)
g i pi
unde:
 g-i este componenta lui c-i generată în rangul “-i”
 p-i este variabila care asigură regăsirea în c-i a transportului propagat
din rangul precedent, c-(i+1), atunci când acest transport este nenul
Mărimile g-i şi p-i se pot sintetiza cu o circuistică de factura celei
din figura 4.2.3.2_1.
x-i p-i g-i z-i
y-i z-i
c-(i+1)
*
g-i + c-(i+1)

p-i
x-i y-i

Fig. 4.2.3.3_1. Circuistica de sintetizare a lui z-i, g-i şi p-i.

Pe baza relaţiei (4.2.3.3-1), se obţine:

c (i 1)  x (i 1) y (i 1)  ( x (i 1)  y (i 1) )c i  g  (i 1)  p (i 1)c i (4.2.3.3-2)

iar din (4.2.3.3-2) şi (4.2.3.2-1) rezultă:

c (i 1)  g  (i 1)  p (i 1) g  i  p (i 1) p i c (i 1) (4.2.3.3-3)

Pentru concretizare, să considerăm cazul operării pe 4 biţi. Vom avea:

c-3=g-3+p-3cin (4.2.3.2-4)
c-2=g-2+p-2g-3+p-2p-3cin (4.2.3.2-5)
c-1=g-1+p-1g-2+p-1p-2c-3= g-1+p-1g-2+p-1p-2g-3+ p-1p-2p-3cin (4.2.3.2-6)
c0=g0+p0g-1+p0p-1c-2= g0+p0g-1+p0p-1g-2+ p0p-1p-2g-3+ p0p-1p-2p-3cin (4.2.3.2-7)

şi, pe această bază, vom obţine schema din figura 4.2.3.3_2.

56
 CAP. 4. DESPRE PROCESOR. UNITATEA ARITMETICO-LOGICĂ

Evident, circuistica devine considerabil mai complexă şi mai

costisitoare, pe măsură ce numărul de ranguri creşte. Timpul de adunare
este, însă, redus şi nu depinde de numărul rangurilor.

Tad   p , g   c   z    2    4 (4.2.3.2-8)

1 nivel logic 1 nivel logic

2 nivele logice

Observaţie:
S-a avut în vedere că xizi se determină în paralel cu p şi g, nu
consecutiv lor!

57