ȘOCUL ANAFILACTIC

Șocul anafilactic (anafilaxia) apare în cursul reacțiilor alergice imediate, grave. 

Reacția poate fi amenințătoare de viață.  Șocul anafilactic poate duce la
prăbușirea tensiunii arteriale și consecutiv, moartea.
Cel mai frecvent survine în următoarele circumstanțe etiologice:

 alergii medicamentoase
 înțepături de insecte 
 alergii alimentare 

În șocul anafilactic are loc o exsudare mare de lichid de interstițiu care, alături
de vasodilatație determină prăbușirea tensiunii arteriale, ce poate fi responsabilă
de moartea bolnavului.

Semne și simptome 

Tabloul clinic arată faptul că debutul este brusc, la cateva minute de la

ingerarea alimentului, administrarea substanței, întepăturii și incepe cu stare de
rău generală. Apar:
 semne cutanate: erupții, eriteme difuze însoțite sau nu de prurit, uriticarie,
edem al feței, al pleoapelor.
 manifestări respiratorii: edem laringinan, sindrom de insuficiență
respiratorie acută, crize de dispnee cu respirație șuierătoare provocată de
bronhoconstricție.
- tulburări cardiovasculare: hipotensiune arterială, tahicardie, cianoză.
- probleme neurologice: anxietate, vertij, acufene, convulsii, comă.
- tulburări dispeptice: greață, vărsături, diaree.
Șocul anafilactic se poate manifesta și sub formă de reacție anafilactică
generând semne clinice de o intensitate redusă, stare care de cele mai multe ori
este trecuta cu vederea.
Diagnosticarea este extrem de importantă chiar și în aceste condiții, deoarece la
alt contact cu alergenul, se va declanșa șocul anafilactic server, posibil fatal.
Cadrul mediu este obligat sa observe și să informeze imediat medicul la apariția
unor forme ușoare.
 Tratament

Conduita de urgență constă în aplicarea de garouri (dacă este posibil), în cazul

în care șocul a fost provocat de o injecție sau de o înțepătură pe extremități.
Astfel, prin aplicarea de garouri deasupra locului inoculării,  se stopează reacția
generală. În jurul locului inoculat, se va injecta adrenalină. Se realizează astfel
un efect antihistaminic local, precum și o vasoconstricție locală. Garoul trebuie
să fie stâns, pentru a bloca întoarcerea venoasă și trebuie să fie desfăcut 2-3
minute,la interval de 10-15 minute pentru evitarea efectelor nedorite ale stazei
venoase.
Pacientul va fi așezat in poziție Trendelenburg. Adrenalina (epinefrina) este
medicamentul de elecție în cazul șocului anafilactic. Este recomandat ca
epinefrină să fie injectată intramuscular în mușchiul coapsei anterolaterale 
imediat ce se presupune că cineva are șoc anafilactic. Există injecții cu
epinefrină pentru autoadministrare pentru persoanele cunoscute cu alergii
severe.
Se poate administra și subcutanat, deși în acest caz substanța va fi absorbită
destul de lent.  În cazuri grave (colaps), se poate administra intravenos foarte
lent în soluție diluată (1 ml /min).
Tratamentul mai include administrarea de corticoizi, oxigenoterapie, miofilin.
În caz de hipovolemie, se administrează substituenți de plasmă. Se face intubație
orotraheală (de către medicul anestezist) în caz de spasm laringian sau
bronhospasm prelungit, pentru combaterea hipoxiei, însoțită de cianoză
generalizată. Dacă nu se poate aplica manevra de intubație orotraheală, se face
traheostomie.
Antihistaminicele sunt folosite ca tratament adjuvant, efectul lor fiind
preventiv, nu curativ. Bolnavul trebuie să ramână cel putin 24 de ore sub
supraveghere medicală.
 Schița referatului
Șocul anafilactic (anafilaxia) apare în cursul reacțiilor alergice imediate, grave. 
Reacția poate fi amenințătoare de viață.  Șocul anafilactic poate duce la
prăbușirea tensiunii arteriale și consecutiv, moartea.
În șocul anafilactic are loc o exsudare mare de lichid de interstițiu care, alături
de vasodilatație determină prăbușirea tensiunii arteriale, ce poate fi responsabilă
de moartea bolnavului.
Șocul anafilactic se poate manifesta și sub formă de reacție anafilactică
generând semne clinice de o intensitate redusă, stare care de cele mai multe ori
este trecuta cu vederea.
Diagnosticarea este extrem de importantă chiar și în aceste condiții, deoarece la
alt contact cu alergenul, se va declanșa șocul anafilactic server, posibil fatal.
Cadrul mediu este obligat sa observe și să informeze imediat medicul la apariția
unor forme ușoare.
Conduita de urgență constă în aplicarea de garouri (dacă este posibil), în cazul
în care șocul a fost provocat de o injecție sau de o înțepătură pe extremități.
Astfel, prin aplicarea de garouri deasupra locului inoculării,  se stopează reacția
generală. În jurul locului inoculat, se va injecta adrenalină. Se realizează astfel
un efect antihistaminic local, precum și o vasoconstricție locală.
Antihistaminicele sunt folosite ca tratament adjuvant, efectul lor fiind
preventiv, nu curativ. Bolnavul trebuie să ramână cel putin 24 de ore sub
supraveghere medicală.