CURS I ENDOCRINOLOGIE

DEFINITII

1. Cu ce se ocupa endocrinologia?
Endocrinologia e stiinta care studiaza metabolismul hormonilor; ramura medicala care
se ocupa cu studiul anatomiei, fiziologiei si patologiei glandelor endocrine.

2. Ce sunt glandele endocrine?

Glandele endocrine sunt structuri organizate care sintetizeazasi secreta, elibereaza
DIRECT IN SANGE hormonii.

3. Ce sunt hormonii?
Hormonii pot fi definiti ca fiind niste substante chimice, niste molecule mesagere, care
au capacitatea de a transmite o informatie biologica la distanta, fie de la o celula la alta, fie de la
un tesut la altul.
Hormonii sunt produsi de glandele endocrine si se elibereaza DIRECT IN SANGE, deci
nu au canale de excretie.
Dpdv biochimic – hormonii pot fi: - peptide,
- glicoproteine,
- aminoacizi,
- steroizi.

CLASIFICARE

1. Glande endocrine cu localizare cerebrala

Acestea sunt: – hipotalamus, hipofiza, glandapineala.
In ceea ce priveste hipotalamusul si glanda hipofiza: sunt autori care le trateaza aceste
doua glande endocrine si patologia impreuna, pentru ca hipotalamusul si hipofiza pot fi
considerate ca fiind o unitate morfofunctionala.

2. Glande endocrine cu localizare periferica.

In ceea ce priveste glandele endocrine periferice:
- tiroida,
- paratiroide (sunt maimulte; 4 stim noi, darmentioneazaautori 11-12 paratiroide),
- pancreasul endocrin,
- suprarenalele (se vor aborda atat zona corticala, cat si cea medulara cu patologiile lor diferite,
prin hormonii diferiti pe care ii produc)
- gonadele – ovar si testicul

3. Alti hormoni
Mai exista niste hormoni care pot fi sintetizati si eliberati la nivelul altor tesuturi:
– gastrina – produsa de tractulgastrointestinal;
- hormon natriuretic atrial – produs de cord si de ...... produsa de sistemulnervos.

Iod si gusa endemica:

- patologia(gusaendemica) si deficienta de iod, care este din ce in ce mai discutata chiar si in
zilele noastre;
- e destul de frecventa la noi;
- la nivel mondial persista un deficit de Iod, deficitul de iod fiind principala etiologie a gusei
endemice.
- In Romania – multe zone: N Transilvaniei, N Moldovei, Maramures, Banat – deficit de Iod.
=>gusa endemica ca si consecinta.

GLANDA PINEALA
- poate fi sediul unor tumori;
- are o secretie endocrina =>aceste formatiuni tumorale pot avea o secretie hormonala si anume:
- melatonina,
- somatotropin releasing hormone,
- somatoliberin releasing hormone
- norepinefrina.
Prin secretia hormonala de la nivelul unor tumori localizate la acest nivel ne vom gandi
cand facem referire la glanda pineala.
 SISTEMUL HIPOTALAMO-HIPOFIZAR

Exista autori care prezinta hipotalamusul si glanda hipofiza ca o unitate

morfofunctionala.
Acest sistem este constituit atat din hipotalamusul endocrin, cat si din glanda hipofiza.
Aceasta unitate anatomo-functionala reprezinta o legatura dintre sistemul nervos si cel endocrin.

1. HIPOTALAMUSUL
- contine o serie de nuclei care sunt implicati in anumite functii neuro-vegetative;
- la acest nivel se afla: centrii foamei, ai satietatii, ai termoreglarii, a somnului.
In afara de acest aspect, este si componenta endocrina hipotalamica. La nivelul
hipotalamusului exista nuclei care au capacitatea de a secreta niste hormoni. Ei pot fi diferentiati
in doua grupemari:

a.) Neurohormonii adenohipofiziotropi: sunt niste neurohormoni care de fapt controleaza ori
prin stimulare ori prin inhibitie secretia hormonilor adenohipofizari.
In ceeaceprivestehirmoniiadenohipofiziotropi: stimulatorisiinhibitori.

1. STIMULATORI:
 gonadoliberin releasing hormone ->stimuleaza secretia de la nivelul hipofizei
anterioare a gonadotropilor: FSH si LH – controleaza activitatea gonadelor
(testicul, ovar)
 TRH – stimuleaza secretia de TSH de la nivelul hipofizei anterioare; TSH-ul
controleaza secretia tiroidiana de T3 si T4. TRH-ul are are efect stimulator asupra
secretiei adenohipofizare de prolactina

 CRH – actioneaza la nivelul hipofizei anterioare, stimuleazas ecretia de ACTH;

ACTH-ul care controleaza corticala suprarenalelor cu efect pe secretia de
glucocorticoizi si androgeni. Mineralocorticoizii se afla sub controlul sistemului
RAA.
 Somatoliberina– GRH – stimuleaza de la nivelul glandei hipofize, secretia de
STH – care actioneaza la nivelul celulei hepatice si va produce IGF 1 prin care se
exercita efectele hormonului de crestere.

2. INHIBITORI
 Somatostatina – inhiba secretia adenohipofizara de hormon de crestere – secretia
de hormon de crestere se afla la echilibrul dintre somatoliberina si somatostatina.
 Prolactin-inhibiting factor – inhiba secretia adenohipofizara de prolactina.
b.)Hormonii neurohipofizari – sintetizeaza sau secreta la nivelul nucleilor hipotalamici - sunt
transportati pana nivelul hipofizei posterioare (neurohipofizei) si sunt stocati la acest nivel. (adh
si oxitocina)
ADH si Oxitocina– practic sunt stocati la nivelul hipofizei posterioare;
- ADH are efecte in special asupra rinichiului, intestine si vase
- Oxitocina influenteaza si glanda mamara.

Deci hipotalamusul, prin secretia hormonala controleaza o serie de secretii

adenohipofizare si prin acestea, secretiile perferice.
Alte efecte si roluri ale nucleilor hipotalamici: nu se exclude existenta unor alti hormoni
hipotalamici pe care nu ii cunoastem. Hormonii hipotalamici nu pot fi masurati in sange, fiind in
cantitati foarte mici. Nu exista metode care sa ii dozeze in sangele periferic.

2.) HIPOFIZA – in mare, are cele 2 zone:

 adenohipofiza cu hormonii tropi adenohipofizari si care secreta hormoni de crestere,
prolactina, ACTH, TSH si gonadotropi;
 posterioara (neurohipofiza): care nu secreta, ci doar stocheaza ADH si oxitocina – ele
fiind secretate de nucleii hipotalamici.

PATOLOGIA HIPOTALAMO-HIPOFIZARA – vasta;

Cuprinde:
- Craniofaringiom,
- diabetul insipid,
- sindromul adipozo-genital,
- pubertatea precoce,
- amenoreea psihogena,
- sindrom tumoral hipofizar,
- acromegalia,
- gigantism,
- nanism hipofizar etc

1. Craniofaringiomul

Definitie:
- este o formatiune tumorala supraselara, de cele mai multe ori benigna, dar poate fi si
maligna rar;
- prin evolutia pe care o are :ori spre hipotalamus, ori spre glanda hipofiza, spre chiasma
optica – da efect mecanic compresiv cu consecintele de rigoare
 Clinic
 Prin compresiune poate da:
- deficit de hormon de crestere cu nanism hipofizar,
- deficit de ADH cu diabet insipid;
- poate sa apara pubertate intarziata/absenta prin compresiune si deficit de gonadotropi
 Compresiune pe SN:
- cefalee
- hipertensiune intracraniana
 Compresiune pe chiasma optica:
- scaderea acuitatii vizuale si a campului vizual

Investigatii
Daca pacientul are o simptomatologie clinica dominata de semnele neurologice – cefalee,
hipertensiuneintracraniana =>evaluare imagistica.
1) Cea mai valoroasa evaluare e RMN-ul de craniul.
2) Daca nu avem acces la RMN-ul de craniu, se poate face si CT.
3) Radiografie de craniu – poate mai ales la tineri sa arate arii de calcifiere – intr-o
oarecare o masura sunt un element sugestiv pt prezenta craniofaringiomului la tineri,
copii. La adulti, aspectul de calcifiere nu e prezent si nici sugestiv.
Dacapacientul are si acuze neurologice sau oftalmologice => consult neurologic si
oftalmologic
In contextul in care avem nanism hipofizar sau pubertate absenta sau intarziata
=>dozarehormonala (STH, gonadotropi etc – cei pe care ii banuim ca sunt deficitari)

Tratamentul
- cata vreme e o formatiune de dimensiuni mari tumorala, care da fenomene compresive –
tratamentul de electie e cel chirurgical.
- Se recomanda tratamentul iradiant postoperator – nu are mereu eficienta, dar daca este
sugerat postchirurgical – eficienta este mai mare.
- Cand avem insuficiente pe una sau mai multe linii hormonale =>tratament substitutiv
hormonal.
 2. DIABETUL INSIPID

Definitie:
- afectiune endocrina care are ca si substrat deficitul de actiune al ADH-ului la nivelul
receptorilor periferici. Are dpdv clinic sindrom poliuropolidipsic.
Este una din cele mai frecvente patologii hipotalamice

Etiopatogenie:
Deficit de actiune: poate sa aiba doua posibile mecanisme:
1) Deficit cantitativ de ADH – daca cantitatea e deficitara, normal ca si actiunea e
Deficitara.
- deficitul cantitativ partial sau total de ADH=>diabet insipid CENTRAL = secretia de ADH de
la nivelul nucleilor hipotalamici e deficitara
CAUZE:
- putem aminti mutatii ale genei vasopresinei => DI hipotalamic familial, cu determinism genetic
- Forma mai aparte: sindromul Wolfram: asociere de DI, DZ, patologie de nerv optic si surditate
- Exista si forme de DI central – dobandite:
- postoperator,
- posttraumatic – dupa traumatisme cerebrale,
- consecinta unor formatiuni tumorale: craniofaringiom cu efect mecanic
compresiv; sau formatiuni tumorale sau metastaze de la un cancer mamar sau
pulmonar sau limfom =>leziuni benigne sau chiste la nivel cerebral
- Etiologie autoimuna,
-meningite sau meningoencefalite,
- leziuni ischemice cerebrale,
-idiopatic

2) Deficit de actiune printr-o patologie de receptori – receptorii periferici pentru ADH se

afla la nivel renal.
Daca pacientul are ADH in cantitate normala, dar are o patologie renala cu alterarea
receptorului renal pt ADH =>diabet insipid prin patologie de receptor PERIFERIC/NEFROGEN
= avem ADH in cantitate normala secretat, dar e alterat receptorul pt ADH din diferite motive.
CAUZE:
- poate sa aiba cauza genetica, sa fie congenital;
-de obicei este dobandit, fie prin boli renalecronice de tipul rinichiului polichistic sau a
polinefritelor cronice,
- tulburari metabolice de tipul hipocalcemiei, sau a hipokalemiei.
- medicamentos prin preparate de litiu pt unele afectiuni neuropsihice(se folosea in trecut)
- exista si situatii in care infometarea si deficitul sever proteic determina alterarea receptorului
renal al ADH-ului.
 FORME CLINICE:
In functie de durata bolii:
a.) forme tranzitorii apar de obicei postoperator, prin interventii chirurgicale
(neurochirurgicale) care pot determina un DI tranzitor
b.) permanente
In functie de severitatea tabloului clinic:
a.) forme partiale = cand deficitul de ADH nu este total si simptomatologia nu e la fel de severa
b.) forme severe = cand avem deficit total de ADH.

TABLOU CLINIC:
- simptomatologie saraca.
-tabloul clinic este dominat de Sindrom poliuropolidipsic
1) Poliurie – diureza>2,5 L/24h – e permanenta si nu depinde de ingestia de lichide; poate
varia in functie de gradul deficitului de actiune. 3-4-5 L/24h, sau poate atinge 10-20
L/24h
Poliuria e insotita de:
2) Sete – antreneaza:
3) Polidipsia
Apar in aceasta ordine :poliurie-sete-polidipsie
Dacapacientul are un S. poliuropolidipsic sever:
- ingera mult lichid, de obicei lichidu lingerat e mai mare decat diureza: acest surplus se numeste
indice POTOFILIC.
- Ingera mai mult, deoarece le e teama in contextul unei diurezei f mari.
- Stomacul e plin de lichid =>lichidul ia locul alimentelor =>nu au senzatie de foame =>scadere
ponderala.
- Dureri epigastrice din aceeasi cauza
- Cand pacientul nu are un aport de lichid concordant cu pierderile – la copii sau la cei varstnici,
poate sa apara deshidratarea

4) Tulburari neuropsihice:
- cefalee – apare in contextul etiologiei tumorale eventual – compresie, dar poate sa apara
tulburari de somn, cu astenie, iritabilitate – mai ales la cei care au s. poliuropolidipsic sever –
toata noaptea merg la toaleta => nu pot dormi, somnul nu e odihnitor =>astenie, iritabilitate,
nervozitate, recalcitranti, nu se pot odihni normal
- Tulburarile neuropsihice – pot fi de grade diferite, dar sunt si extreme – pacienti care isi beau
propria urina pt a nu se deshidrata.

INVESTIGATII
1) Daca este sau nu sindrom poliuropolidipsic – Ce se face?
- sugeram sa incerce sa aprecieze pe 24h volumul de lichide ingerate si in paralel diureza. Daca
aceste volume depasesc 2,5 L =>inseamna caeste prezent sindromul poliuropolidipsic si se cauta
etiologia acestuia.
2) Evaluarea densitatii urinare la un examen de urina
- pacientul cu DI are o densitate urinara mica, <1005.
- Daca densitatea urinara e mai mare decat 1005, sau e chiar in parametrii de normalitate, atunci
excludem DI si putem sugera ca ar putea fi un DZ – caz in care se cauta valoarea glicemiei. Daca
densitatea e scazuta, atunci => 3)
3) Testul deprivarii de lichide – este standardizat in Romania si mai simplu de efectuat.
- Privam pacientul de ingestia de lichide.
Intervalul de timp de deprivare variaza, de obicei pacientul nu rezista mai mult de cateva ore.
- In literatura, timpul e de 12-16h, dar se poate face pe o durata mai scurta.
- Pentru ca sindromul poliuropolidipsic poate sa aiba diferite etiologii: Daca DZ e exclus, raman
2 etiologii importante: ambele forme de DI, si o patologie neuropsihiatrica = potofilia
neuropsihogena.
TEHNICA:
- Se masoaragreutatea, tensiunea, temperatura si ilizolam intr-o incapere unde nu are acces la
vreo sursa de lichid.
- Se evalueaza periodic greutatea, tensiunea, temperatura.
- Greutatea – pt ca se poate deshidrata.
- Daca deshidratarea atinge 3-5% din valoarea greutatii initiale, se intrerupe testul.
EVALUARE:
- se colecteaza urina si se masoara densitatea urinara
- Daca pacientul are potofilie psihogenasi nu are aport de lichide:=>
- volumul de urina va scadea
- densitatea va creste, revenind la normal.
- La cel cu DI – chiar daca ii intrerupi aportul de lichide, el va continua sa aiba o diureza
crescuta, cu o densitate mica si cu risc de deshidratare.
Daca acest test ne permite sa diferentiem si excludem potofilia: ramane in discutie DI,
care poate imbraca 2 forme: cea centrala, cu ADH in cantitate scazuta si forma nefrogena,
periferica, cu ADH normal, dar cu o alterare a receptorului periferic de ADH. Cum le
diferentiem?
- Eventual prin dozarea de ADH – nu avem mereu acces la aceasta determinare
- Test terapeutic cu ADH!! – ii dam ADH si vedem raspunsul. Daca raspunde, inseamna
ca avem un nivel scazut de ADH – pe care noi il compensam cu ADH-ul pe care il dam.
Daca nu raspunde, inseamna ca e patologie de receptor, adica DI nefrogen.
- Ionograma – in general, in DI nefrogen – se poate sa fie o afectare renala care sa aiba ca
si consecinta modificari ale ionogramei; nu se modifica in cel CENTRAL!
Dacasuspectam o etiologie tumorala – se face evaluare imagistica – RMN de craniu +
excizare eventual

Diagnostic diferential – potofiliapsihogena,

- cele doua forme de DI,
- DZ
TRATAMENT:
1. Eradicarea factorilor etiologici:
- posibila etiologie tumorala =>tratament chirurgical
- Factori etiologici in contextul afectarii renale – daca avem o hipercalcemie si o
nefropatie hipercalcemica sau hipokalemie si o nefropatie ....... corectam in masura in care
putem, etiologia

2. Tratament medicamentos:
In forma nefrogena – diuretice de tip Nefrix

In forma centrala – unde este deficit de ADH – analog sintetic – desmopresina acetat –
se poate administra oral, intranazal, parenteral(actiune de 20x mai mare);
- acum sunt tablete sublinguale (Minirin melt) care se iau de 3x pe zi cate doua tablete sublingual
Este importanta stabilirea dozei adecvate, deci e nevoie de monitorizare:
a.) Dpdv clinic = anamneza + monitorizare diurezei si ingestiei de lichide;
b.) Dpdv al investigatiilor :densitate urinara e suficienta: daca are valoari scazute =>doza nu e
potrivita si trebuie marita doza, pana cand densitatea urinara se normalizeaza
Pulberea de retrohipofiza – nu se mai foloseste pt ca contine oxitocina – are
contraindicatii la gravide, dar exista preparate care se recomandau ca fiind inductori nehormonali
ai secretiei de ADH – carbamazepina, indometacina – nu se mai folosesc; se da direct ADH, daca
e diabet insipid central.